Indrumator elev

Lidia Barca Cotovanu Elena

Iasi

2016-2017
Liceu Tehnologic
Profil : Servicii
Domeniul : estetica si igiena corpului omenesc
Calificare : coafor stilist

\
Argument

Capitolul l Igiena si securitatea muncii in salonul de estetica

Capitolul ll Structura pielii

Capitolul lll Machiajul de zi

Capitolul lV Factorii definitorii pentru machiaj

Bibliografie / webografie

Anexe
Scopul lucrari - Armonizarea culorii prin macjiaj

Tipuri de tenure si tipuri de par

Tenul palid si parul blond deschis Daca ai tenul palid si parul blond deschis, alege
nuantele de blond cenusiu pana la blond platinat. Uita de nuantele intense de blond auriu.
Acestea iti fac tenul sa para si mai palid. Poti alege si nuantele de saten deschis, pentru un
contrast atragator. Nu alege culorile prea inchise.

Pielea rozalie si parul blond inchis Persoanele cu tenul rozaliu si parul blond inchis sau
saten deschis trebuie sa aleaga nuantele calde de saten sau de aramiu. Aceste nuante se potrivesc
cu cele ale pielii. Daca esti una dintre aceste persoane, evita nuantele de blond deschis, pentru ca
acestea te fac sa pari stearsa. Incearca blondul inchis sau roscatul.

Tenul masliniu si parul negru Daca esti bruneta, alege pentru parul tau nuantele de
mahon sau ciocolatiu. Evita nuantele aramii sau cele de roscat deschis pentru ca acestea nu se
potrivesc nuantei tenului tau. In masura in care alegi o tunsoare foarte scurta, poti incerca si
blondul platinat.

Tenul palid cu pistrui Acestui tip de ten i se potrivesc culorile aramii, blond auriu si
roscat, dar trebuie evitate culorile mai inchise care pot scoate si mai mult pistruii in evidenta,
facand pielea sa para patata. Nuantele de roscat deschis ilumineaza un astfel de ten. Pentru ca
parul vopsit sa isi pastreze culoarea vie si stralucirea, trebuie sa ii acorzi o atentie speciala.
Foloseste produsele special concepute pentru parul vopsit. Exista chiar produse de

ingrijire
Norme de igiena si securitate in salon

estetician - persoan calificat s execute operaiunile de ngrijire i nfrumuseare;

client - persoan care solicit servicii, micropigmentare, de tratament i machiaj cosmetic,

manichiur, pedichiur i epilare, de frizerie, coafur, brbierit;

cabinet - locul n care se desfoar activitile, de tratament i machiaj cosmetic, manichiur,

pedichiur i epilare, de frizerie, coafur i brbierit;

piercingul urechii - piercingul lobului i/sau al zonei superioare cartilaginoase a urechii;

machiaj - aplicare temporar a unui produs cosmetic care are aceast funcie, pe zona feei,
gtului i bustului;

tratament cosmetic - procedur de curare, masaj i ngrijire a pielii de un anumit tip al tenului
sau avnd o anumit afeciune; m) manichiur - proceduri de ngrijire i nfrumuseare a minilor
i a unghiilor de la mini;

pedichiur - proceduri de ngrijire i nfrumuseare a picioarelor i a unghiilor de la picioare;

aplicarea unghiilor artificiale - modalitate de extensie a unghiilor naturale cu ajutorul diferitelor

produse i tehnici;

brbierit - procedeu de ndeprtare a prului de pe fa i gt cu ajutorul unui instrument sau

obiect tios; frizat, coafat - procedur de scurtare, aranjare i ngrijire a prului;
pstrarea echipamentului, instrumentarului i a articolelor curate, dezinfectate i sterile, n
dulapuri separate i nchise, n spaii lipsite de praf i umiditate, la care au acces numai
persoanele autorizate; depozitarea echipamentelor i materialelor utilizate pentru curenie.

Cabinetul trebuie s fie dotat cu grup sanitar, ntreinut corespunztor din punct de vedere
igienicosanitar i bine ventilat.

- (1) Cabinetul trebuie s aib incinte separate pentru fiecare dintre

urmtoarele activiti: accesul, nregistrarea i ateptarea clienilor;

desfurarea procedurilor; c) pstrarea echipamentului, instrumentarului i a articolelor curate,

dezinfectate i sterile, n dulapuri separate i nchise, n spaii lipsite de praf i umiditate, la care
au acces numai persoanele autorizate;

depozitarea echipamentelor i materialelor utilizate pentru curenie.

Se accept amenajarea cel puin a unui spaiu pentru curarea, dezinfecia, sterilizarea
instrumentarului i a materialelor refolosibile, n camera de desfurare a procedurilor. (3)
Pereii, podelele i tavanele din fiecare camer trebuie s fie bine ntreinute, netede, lavabile,
confecionate din materiale neabsorbante, care s poat fi uor splate i curate, iar culorile
acestor suprafee trebuie s fie deschise; n cazul finisajelor nelavabile, curarea se face prin
aspirare. (4) Incintele trebuie s fie adecvat luminate cu lumin artificial i natural. (5)
Incintele trebuie s fie bine ventilate, pentru a se elimina fumul, praful sau vaporii. (6) Cabinetul
trebuie s fie dotat cu grup sanitar, ntreinut corespunztor din punct de vedere igienicosanitar i
bine ventilat. (7) Este obligatoriu s existe chiuvet pentru splarea materialelor rezultate ca
urmare a efecturii procedurilor, precum i chiuvet separat pentru splarea i dezinfecia
minilor, situat n camera de desfurare a procedurii. Se asigur obligatoriu ap potabil
curent rece i cald, n cantiti suficiente, spun antibacterian, periu de unghii i prosop de
hrtie de unic folosin sau dispozitive pentru uscarea minilor. (8) Numrul optim de dotri
sanitare se va stabili conform normelor de proiectare, n funcie de numrul de operatori i clieni
ai unitii. (9) Toate suprafeele trebuie meninute n perfect stare de curenie i ntreinere.
Suprafeele pe care se desfoar tratamentele sau cele aflate n zona de sterilizare trebuie s fie
confecionate din materiale neporoase, neabsorbante. (10) Cabinetul trebuie s fie dotat cu
mijloace pentru precolectarea i colectarea deeurilor periculoase, precum i a celor menajere:
recipient cu capac, pubel, containere i saci colectori de unic folosin; colectarea, depozitarea,
transportul i neutralizarea deeurilor se fac conform prevederilor legale n vigoare. (11)
ncperile sau platformele impermeabilizate amenajate pentru depozitarea recipientelor de
colectare a reziduurilor solide sunt racordate la un hidrant i la reeaua de canalizare, pentru a fi
curate cnd este necesar, ct i pentru splarea i dezinfecia recipientelor. (12) Dezinsecia
periodic se va face la 3 luni, iar deratizarea periodic se va face la intervale de maximum 6 luni
sau ori de cte ori este nevoie; ntre operaiunile periodice se vor aplica proceduri de dezinsecie
i deratizare curente, de ntreinere, n funcie de prezena vectorilor. (13) Se interzic fumatul,
consumul de buturi alcoolice, de substane stupefiante, precum i accesul animalelor n cabinet;
este obligatorie afiarea acestor interdicii la loc vizibil. (14) La amenajarea cabinetului este
obligatoriu s se ia msuri de protecie a locaiei mpotriva insectelor i roztoarelor. (15)
Cabinetul trebuie s fie dotat cu trus sanitar de prim ajutor, uor accesibil, conform
prevederilor legale n vigoare. Art. 3. - Asigurarea igienei minilor operatorului/esteticianului se
face respectndu-se urmtoarele reguli: a) splarea minilor se face cu spun antibacterian i ap
curent potabil; b) uscarea se face cu prosoape sau ervete de unic folosin sau prin folosirea
unui aparat de uscare a minilor; este interzis folosirea prosoapelor textile de multifolosin; c)
dezinfecia minilor se face cu un produs biocid, destinat dezinfeciei minilor. Art. 4. - (1)
Igiena minilor este obligatorie n urmtoarele situaii, respectndu-se condiiile prevzute la art.
3: a) nainte i dup efectuarea procedurii; b) cnd se contamineaz accidental cu snge, fluide
corporale sau secreii; c) dup ndeprtarea mnuilor de protecie; d) dup folosirea toaletei; e)
nainte i dup servirea mesei; f) dup efectuarea unor operaiuni care duc la contaminarea
minilor. (2) Unghiile operatorului vor fi tiate scurt i curate. (3) n situaia n care
operatorul/esteticianul prezint la nivelul minilor leziuni, iritaii sau orice alt afeciune
dermatologic, se interzice practicarea procedurii pn la vindecarea acestora.
Pielea este alcatuit din 3 straturi, dispuse n aceast ordine, de la exterior ctre interior:

Epidermul - un epiteliu (esut format din celule juxtapuse) cuprinznd diferite tipuri de
celule;

Dermul - un esut conjunctiv (care joac rol de nutriie i de susinere), format din celule
numite fibroblaste, din fibre de colagen i fibre elastice;

Hipodermul - o varietate de esut conjunctiv, esutul adipos.

PIELE NORMAL
n cazul pielii normale, glandele sebacee produc sebum, dar moderat, rezultnd o stare de
echilibru. Pielea este bine purificat, bine irigat cu snge, are o culoare roz i o transparen
uniform. Nu este nici prea gras, nici prea uscat i nu prezint alte probleme. Nu nseamn c
necesit mai puin atenie dect alte tipuri de piele. Pielea normal trebuie s beneficieze de
curare regulat, tonifiere i hidratare.
PIELEA USCATA SI DESHIDRADATA

Pielea uscat este sensibil, dur, ntins, cu prurit sau tendin de nroire i descuamare. i
lipsesc supleea i elasticitatea. Are un aspect mat, se simte uscat i apare senzaia de
mncrime. Pe pielea uscat, apar mult mai repede i primele riduri fine. Atentie, deshidratarea
poate afecta orice tip de piele! Deshidratarea pielii poate fi provocat de muli factori: condiiile
climaterice: aer uscat, soare puternic i vnt, edere ndelungat ntr-o ncpere cu aer condiionat
fr umidificarea aerului, precum i ntreinere inadecvat. Pentru hidratare utilizai creme sau
loiuni bogat hidratante. Complexul nutritiv al acestor produse este creat pentru a regenera i
proteja pielea, acionnd att la suprafa ct i n profunzime, utiliznd proprietile srurilor
minerale i aminoacizilor din nmolurile terapeutice (extractul Pell Amar). Aminoacizii coninui
n extractul din nmol terapeutic au rolul de a hrni i regenera celulele esuturilor i ale
structurii musculare.

PIELE GRAS
Pielea gras este cauzat de glandele care produc prea mult sebum. Textura pielii este una
lucioas, are pori deschii, cu tendin de formare a punctelor negre i de aparitie a bolii acneice.
Acest tip de piele necesit o ngrijire complet i blnd. n ciuda acestor neajunsuri, tenul gras,
n general, pstreaz un aspect mai tnr i mai suplu n timp, comparativ cu celelalte tipuri de
piele. Principiile active ale produselor din gama BIOACTIVE S ACNE previn dezvoltarea
microorganismelor cauzatoare de forme inflamatorii i de acnee purulent, cur epiderma,
previne formarea cicatricilor i ndeprteaza punctele negre.

PIELEA SENSIBILA
Pielea sensibil poate fi uscat, normal sau grasa. Se caracterizeaz prin delicatee, acesta fiind
motivul pentru care este mai mult o afeciune a pielii dect un tip de piele. Simptomele tipice ale
acestui tip de piele sunt: arsur, prurit, iritaii, roea, senzaia de tensiune n piele sau de piele
ntins i descuamare. Simptomele pot aprea la stres, ca urmare a utilizrii unor produse
cosmetice i de curare sau ca urmare a factorilor externi, cum ar fi frigul, soarele puternic,
aerul poluat, fum de igar, etc.. Deosebit de sensibil este pielea feei, care este bogat
vascularizat i se poate ptrunde uor prin stratul cornos al acesteia. Acest tip de piele este
predispus s reacioneze negativ la cosmeticele care conin alcool sau sunt fabricate cu
ingrediente sintetice, uleiuri parfumate i colorani artificiali. Sunt indicate produsele i
tratamentele naturale, de origine vegetal i mineral, care acioneaz pentru recuperarea
vitalitii i regenerarea celular a pielii. Principiile active ale acestor creme vor ajuta la
accelerarea procesului natural de refacere a pielii, creterea fermitii i elasticitii esuturilor.

PIELE MIXT
Cei mai muli oameni au cel puin dou tipuri diferite de piele facial la un moment dat.
Combinaia de piele este frecvent caracterizat printr-o zona gras "T-Zone", care acoper
fruntea, nasul i brbia, n timp ce pielea din jurul obrajilor, ochii i gura este de tip normal sau
uscat. Aceste tipuri diferite de piele necesit ngrijire i tratamente specifice. ngrijirea pielii
const n ndeprtarea punctelor negre i n hidratarea prilor laterale ale feei.

Cum penetreza produsele prin piele?

Exista mai multe cai de penetrare :

1. Ruta transcelulara - printre celule,

2. Ruta intercelulara - printre celule(printre lipidele intercelulare),

3. Rutele anexe pielii - prin foliculele de par si orificiile glandelor sudoripare.

Zona pielii ocupata de par si de glande reprezinta aproximativ 0.1-1% din totalul
suprafetei. Astfel, contributia la penetrare este semnificativa in cazul materiilor cu o penetrare
foarte slaba (ca, de exemplu, componentii hidrofilici). Atunci cand este utilizata iontoforeza
pentru a inlesni patrunderea, aceasta ruta contribuie foarte mult la penetrarea moleculelor.
Cercetarile stiintifice au stabilit ca ruta principala de penetrare este ruta intercelulara. Acest lucru
este valabil atat pentru moleculele solubile in ulei, cat si pentru cele solubile in apa, deoarece in
zona intercelulara exista zone lipofilice si zone hidrofilice.

Penetrarea in piele este determinata de 3 categorii de factori.

1. Natura moleculei care penetreaza,

2. Natura vehiculului de livrare,

1.Definitia machiajului este o metoda de infrumutesare prin aplicarea pe fata a unor
produse colorate numite farduri .

2.Rolul machiajului are rorul de a scoate in evident transaturile frumoase, estamparea

micilor defecte , fara a schimbarea fizionomia .

3.Clasificarea machiajului

a) Machiajulul de zi
b) Machiajul de seara
 c) Machiajul fantezist

Machiajul de scena

a) Machiajul de teatru

Machiajul pentru fotografie

a) Machiajul pentru fotografie

b) Machiajul pentru televiziune
c) Machiajul pentru cinematografie
-

4.Ustensile si produce necesare pentru machiaj

Materialul de protectie pentru clienta

A) pelerine albe sau colorate care vor lasa liber gatul si decolteul
b) fese clastice pentru izolarea parului
c) Prosoape pentru maini

Materialul necesar pentru cosmeticiana

a) Ustensilele necesare pentru trusa de machiaj

5 pensule de diferite marturi (pentru fard de ploape , fard de obraz , mica si aspra pentru
aplicarea rujului , mica si subtirea pentru aplicarea tusului de ochi si una mai aspra pentru
retusuri)

Machiajul de zi

Acest machiaj este simplu , discret , fara corecturi . Nuantele fardurilor sunt pastele , folosite
pentru a sublinia si accesntua usor trasaturile Ordinea aplicari fardurilor este aceeasi ca cea
descrisa anterior , deprinzand de consistent fondului de ten si a fardului de obraz .

Acest machiaj se poarta ziua si in orice ocazie( la locul de minca , plimbare , demineata sau
dupa- amiaza la cumparaturi , vizite , spectacole de zi )

Cum pot fetele s i menin tenul frumos i tnr?

Atunci cnd vine vorba de frumusee, contrar opiniei generale, lungimea genelor, simetria
sprncenelor sau intensitatea rujului nu sunt atuuri fundamentale. n ziua de azi, frumuseea a
ajuns s fie sinonim cu tinereea i prospeimea. Deci, exclus ten ncrcat, urme de acnee, pori
dilatati sau pete solare, iar faptul c ai fcut parte din generaia care credea c solarul este "cool"
nu este o scuz. De aceea, n lunile cu "r" recomand tratamentele i produsele cu efect de albire.
Nu te las intimidat de denumiri de game precum "whitening", nici mcar "white" sau "new
white". Aceste produse pe baz de vitamina C sau alte complexe de iluminare nu te vor
transform din Cenureasa n Alb c Zpad, adic nu i vor schimb nuan tenului. Ci, prin
exfoliere delicat i iluminare, se obine un efect de uniformizare. Adic urmele courilor trecute,
petele pigmentare i pistruii i pierd din intensitate, oferindu-i un ten curat.
Cercul cromatic si folosirea culorilor in machiaj

Cercul primar contine culorile de baza care nu pot fi obtinute din alte culori: rosu, galben
si albastru. Cercul secundar contine culorile care se obtine din combinarea a doua culori primare
si rezulta: portocaliu, verde si violet. Cercul tertiar contine culorile care se obtine din combinarea
unei culori primare cu una secundara. Culorile neutre sau acromatice sunt: albul, griul si negrul.
In machiaj se mai considera de asemenea culori neutre nuantele bej, maro, bordeaux, pruna.
Culorile calde sunt: rosu, portocaliu, galben. Culorile reci sunt: verde, albastru si violet.

Armonia de culoare se realizeaza atunci cand se pleaca de la a nota dominate de culoare

cele LA fiind culori dure din acesta exemplu blondul nisipos par ca daminante de culoare
intr-o armonii cu noante de auri ,bej, galben , araniu pentru
Recomandari pentru folosirea culorilor:

Cu cat este tenul mai deschis cu atat vom folosi culori mai deschise.

Adaugarea pigmentului gri neutralizeaza alte culori si le face sterse.

Noaptea (la neon, in club) violetul si albastrul nu se observa. Se recomanda utilizarea

culorilor calde precum auriul sau portocaliul.

Pentru a estompa corect culorile secundare si tertiare utilizati culorile din care provin
(verde=galben+albastru).

Pentru tenul cuperozic folositi produse de machiaj pe baza verzuie.

Pentru piele galbena, palida sau cu pigment maroniu folositi produse de machiaj pe baza
lila sau fond de ten roze.

Pentru cearcanele albastrui corector bej, orange sau piersica.

Pentru cearcanele verzi folositi corector roz sau piersica.

La ochi albastri se recomanda buze oranj, fard auriu.

La ochi rosii nu este recomandat sa folositi fard verde.

La ochii verzi sunt indicate rujurile visiniu sau bordeaux.

 1) Calitatea pielii (tipul de ten ) pentru a sti ce produse trebuie folosite
(grase,sicative , hidratante )
2) Tipul morphologie si fetei (aval,rotund,patrat ) in functie de tipuri de fata se
fac corecturile respective de farduri
3) Morfologia fetei pe regiuni (forma ochiilor , a nasului , a buzelor )
Se va tine seama de forma fiecarui regim de pastrare in parte tot pentru
corecturile necesare si pentru alegerea nuantelor de farduri .
4) Armonia culorilor . Este un factor de baza al machiajului . se vor alege nuante
potrivite ce trebuei armonizate

- calitatea pielii: tipul de ten, pentru a putea alege produsele potrivite;

- tipul morfologic al fetei: pentru a se putea realiza anumite corectari la acest nivel;
- armonia culorilor: alegerea nuantelor folosite la machiaj trebuie sa fie armonizate
cu culoarea ochilor, a tenului, a parului, a imbracamintii;
- moda: e foarte important ca machiajul sa fie adaptat tendintelor din moda dar se
tine foarte mult seama si de varsta, morfologia fetei, atitudinea, personalitatea si
caracterul clientei etc; de exemplu, e mai penibila o doamna in varsta machiata cu un
contur negru accentuat, pentru ca e la moda, decat o alta cu un machiaj discret adaptat
varstei sale;
- varsta;
- imbracamintea: pe langa armonia culorilor, se va avea in vedere si momentul zilei
in care o anumita tinuta e purtata. La o tinuta obisnuita de zi (de servici) se impune un
machiaj discret, mai mult de camuflare a imperfectiunilor, atat de vizibile la lumina
naturala;
- coafura: la o coafura simpla, aranjata obisnuit nu se va putea aplica un machiaj
fantezist, si invers;
- sezonul: de exemplu iarna se vor folosi produse mai grase la tenurile uscate si
produse protectoare la tenurile grase; in schimb vara produsele vor fi aplicate in cantitate
cat mai mica deoarece, din cauza temperaturilor ridicate tenul va capata un aspect
neplacut;
Pentru reusita unui machiaj trebuie sa se tina seama de o serie de factori si anume

1. Calitatea pielii (tipul de ten) pentru a sti ce produse trebuie folosite (grase, sicative,
hidratante).
2. Tipul morfologic al fetei (oval, rotund, patrat etc.). In functie de tipul de fata se fac
corecturile respective si se aleg nuantele de farduri.
3. Morfologia fetei pe regiuni (forma ochilor, a nasului, a buzelor etc). Se va tine cont de
forma fiecarei regiuni in parte, tot pentru corecturile neoesare si pentru alegerea nuantelor ele
farduri.
4. Armonia culorilor. Este un factor de baza al machiajului. Se vor alege nuante potrivite ce
trebuie armonizate cu culoarea ochilor, a tenului, a parului, a toaletei. De exemplu: la ochi
albastri nu se va folosi fard de pleoape verde si invers ; sau la o rochie ciclamen nu se va
alege un ruj coral; sau la o rochie mov nu se va folosi fard de ploape foleu.
5. Moda. Machiajul a urmarit de-a lungul timpului linia modei. Este important insa cum se
adapteaza moda in machiaj la personalitatea si chiar varsta clientei. De exemplu : sprancene
subtiri si arcuite nu convin cu o fata lunga sau cele ingrosate cu o fata patrata, chiar daca linia
modei o cere. Linia de contur la ochi nu se va folosi la o persoana in varsta cu pleoapa ridata,
chiar daca este modern.
6. Varsta. Machiajul trebuie sa fie discret, decent si adecvat varstei. La fetele tinere, de
obicei, se foloseste numai fondul de ten, care da o matitate tenului, fara a mai aplica si pudra.
 Ochii sunt accentuati cu linie de contur si fard discret, iar buzele, in nuante spre natural.
Persoanele mature isi permit un machiaj mai accentuat, adecvat ocaziei, chiar fantezist cand
aceasta o cere. La persoanele mai in varsta, machiajul trebuie sa fie foarte discret, pentru a nu
accentua si mai mult ridurile. Pudra va fi in nuanta pielii, ochii accentuati numai cu fard de
pleoape discret si bine intins, iar buzele in nuante naturale, culoarea carnii, si nu in culori
stridente sau cu rujuri sidefate.
7. Imbracamintea. In afara de armonia culorilor, legat de toaleta se va executa si linia
machiajului.O tinuta de dimineata sau sport va impune un machiaj discret, in nuante pastelate.
Dupa amiaza, cand se poate purta o rochie mai eleganta, fusta cu bluza etc, se poate aplica
fondul de ten, machiajul ochilor mai accentuat, iar rujul in culori mai vii. La o toaleta de
seara, fie rochie lunga sau cu fir, paiete, machiajul este mai indraznet. Se folosesc farduri
sidefate (la ochi argintiu, auriu, pudra sidefata), gene false, rimel, buzele viu colorate si
stralucitoare, date cu lac fixativ de buze.
8. Coafura. Aceasta este intr-un fel mai legata de personalitatea fiecaruia. Si machiajul
trebuie adaptat.
9. Tunsorilor scurte, sport le vor conveni un machiaj discret, apropiat de natural. La un par
mai lung sau breton se va accentua linia ochilor, pentru a-i scoate.mai mult in evidenta. Iar
coafurile fanteziste de seara, mai complicate, cu bucle sau coc, vor necesita un machiaj
accentuat.
10. Sezonul. In functie de acesta este importanta alegerea calitatii fardurilor si in ce cantitate
se aplica.
11. Iarna se vor folosi farduri grase (fond de ten si pudra) la tenurile uscate si farduri
protectoare (pudra) la cele grase. Bineinteles ca nu va lipsi crema de baza inaintea aplicarii
fardurilor.
12. Vara, fardurile se aplica in cantitate mai mica, deoarece datorita caldurii se transpira si
dau un aspect neplacut. Se vor folosi farduri protectoare si hidratante. La persoanele cu
tulburari vasculare sau pigmentare se vor folosi fardurile-ecran, iar la plaja nu se va aplica
nici un fel de fard.
13. Lumina. Este important in ce lumina se va purta machiajul pentru a sti ce nuante de
farduri se vor alege si intensitatea cu care se aplica. Trebuie sa se acorde o atentie deosebita
luminii fluorescente care deformeaza culorile.
14. Ocazia. Este unul din factorii importanti ai machiajului si care influenteaza si alti factori
(toaleta, coafura).

In functie de ocazie, machiajul se poate clasifica astfel:

Machiajul de oras:

1. Machiajul de zi.
2. Machiajul de seara.
3. Machiajul fantezist.

Machiajul de scena:

1. Machiajul de teatru.
2. Machiajul pentru fotografie.
3. Machiajul pentru televiziune.
4. Machiajul pentru cinematografie.

Machiajul corector aplicat in orice ocazie.

Armonizarea culorilor prin machiaj POATE FI :

a) Armoniile consonante compuse din nuante apropiate care formeaza degradeuri

Incepand de la culoarea comuna de baza
b) Armoniile disonante compuse din culori complementare , fara nuantatea comuna ,ce
creaza contraste evitate in machiaj .Exista pentru armonii principale carese pot combina
nelimitat intrensificandu-le sau estompandu-le , buzele ramanand insa acelasi

1) Armonia albastra

_ fond de ten roz deschis

-fard de obraz roz

-pudra de pleoape bleu gri

-rimel albastru

-linia de contur-gri

- ruj de buze gri

2) Armonia aurie

- fond de ten-auriu

-fard de obraz-portocaliu

-pudra-aurie

-fard de pleoape-verde

-rimel-brun

-linia de contur brun-verde

-ruj de buze-portocaliu

3) Armonia de vara (aurie)

-fond de ten-auriu

-fard de obraz portocaliu

-pudra-aurie

-fard de pleoape bleu

Culorile pentru machiajul ochilor

Pentru a va pune in valoare culoarea ochilor, este recomandat sa utilizati un fard de pleoape intr-o
nuanta complementara. Ochii albastri se pot asocia cu un fard piersica, ochii verzi sunt pusi in
valoarea de culori ca pruna, mov sau violet, iar ochii caprui vor fi evidentiati de toate nuantele (de la
maro auriu la oranj, de la gri verzui la gri albastrui).

Ochii inchisi la culoarea nu suporta bine apropierea nuantelor foarte deschise, astfel ca este de
preferat sa alegeti tonuri intense.

Aceeasi regula se aplica si pentru rujul de buze. Pentru a le pune in valoare, alegeti o nuanta
complementara culorii ochilor.
Bibliografie / webografie

1. https://esteticasiigiena.wordpress.com/cosmetica/cosmetica-2/
2. https://html2-f.scribdassets.com/3axgqrb39c3sr1pg/images/2-0f045d15d7.jpg
3. http://www.qreferat.com/referate/cosmetica/MACHIAJUL723.php
4. https://www.realitatea.net/6-pa-i-pentru-un-machiaj-corect_1809013.html
5. https://www.cura-de-slabire.ro/moda-si-machiaj/asortati-culorile-machiajului/
Anexe