The Break Through Company

Home Despre noi Produse Servicii Contact Magazin Arta

Home Despre noi Produse Servicii Contact Magazin Arta

Crazy Glass 2004, All rights resrved

Istoria sticlei

> Descoperirea sticlei

5000
i.e.n.

Sticla naturala a existat inca de la inceputurile timpurilor, formata cand anumite tipuri de roca s-au
topit in urma unor fenomene naturale ce au dus la temperaturi inalte, cum sunt eruptiile vulcanice,
traznetele sau impactul cu meteoriti, apoi racirea si solidificarea rapida. Se crede ca oamenii din
epoca de piatra foloseau unelte de taiat facute din obsidian (un tip de sticla naturala rezultata in
urma eruptiilor vulcanice) si tektit (tip natural de sticla de origine extraterestra sau alte origini).
Conform istoricului roman antic Pliny (23-79 e.n.), comerciantii fenicieni, care transportau piatra,
au descoperit sticla(sau mai degraba au constientizat existenta ei in mod accidental) in regiunea
Siriei in jurul anului 5000 i.e.n.. Pliny ne spune cum comerciantii, dupa acostare, au pus oalele de
fierbinti pe bucati de nitrat de langa foc. Cu ajutorul caldurii foarte mari a focului, bucatile s-au topit,
si in combinatie cu nisipul de pe plaja au format un lichid opac.
Aceasta scurta istorie va va arata cum a evoluat sticla facuta de catre om.

> Se naste o noua meserie

3500
i.e.n.

Primii oameni care au facut obiecte de sticla, in principal margele din sticla opaca, sunt considerati
a fi existat inca din jurul anului 3500 i.e.n., descoperiri arheologice fiind in Egipt si estul
Mesopotamiei. In mileniul al 3-lea in Mesopotamia centrala, materialele naturale de baza din
componenta sticlei erau folosite in principal pentru producerea smaltului pe oale si vase.
Descoperirea probabil ca a fost accidentala, nisipul ajungand din greseala in cuptorul fierbinte, unde,
impreuna cu sodiul, a format un smalt colorat pe ceramica. Ulterior fenicienii au raspandit aceasta
noua arta pe coastele Mediteranei.

Secolul 16
i.e.n.
 Cele mai vechi fragmente de vase din sticla (dovezi ale originii industriei vaselor de sticla),
dateaza inca din secolul XVI i.e.n., si s-au gasit in Mesopotamia . Productia vaselor de sticla s-a
dezvoltat in aceeasi perioada in Egipt, existand de asemenea dovezi care arata o dezvoltare
independenta si in Grecia , China si Tirolul de Nord.

> Primele vase de sticla fabricate

1500
i.e.n.

Dupa anul 1500 i.e.n., este cunoscut faptul ca mestesugarii egipteni incepusera dezvoltarea unei
metode de productie a oalelor de sticla prin introducerea unui mulaj intern intr-o baie de sticla topita
care apoi este rotit astfel incat sticla sa ia forma acestuia. Cat timp era inca moale, mulajul era rotit
pe o lespede de piatra pentru decorare. Primele obiecte de sticla egiptene sunt trei vase purtand
numele faraonului Tutmes al III-lea (1504 1450 i.e.n.), care a adus mestesugarii in Egipt ca
prizonieri in urma campaniei militare din Asia .

Secolul 9
i.e.n.

Exista putine dovezi ale dezvoltarii ulterioare pana in secolul IX i.e.n. cand fabricarea sticlei a
reinviat in Mesopotamia . In urmatorii 500 de ani productia sticlei s-a dezvoltat in jurul Alexandriei,
de unde se presupune ca s-a raspandit in Italia.

650
i.e.n.

Primul "manual" despre fabricarea sticlei dateaza din jurul anului 650 i.e.n. Instructiuni despre
fabricarea sticlei sunt continute in tablele din libraria regelului asirian Ashurbanipal (669-626 i.e.n.).

> Inceputul tehnicii suflarii sticlei

27 i.e.n. - 14
e.n.

O adevarata revolutie in fabricarea sticlei a fost descoperirea tehnicii suflarii sticlei in perioada 27
i.e.n. 14 e.n., atribuita mestesugarilor sirieni din zona Sidon-Babilon. Tubul de metal subtire folosit
in procesul suflarii a fost schimbat foarte putin de atunci. In ultimul secol i.e.n., romanii au inceput
suflarea sticlei inauntrul unor mulaje, astfel a fost imbunatatita varietatea de forme posibile pentru
diferite tipuri de vase de sticla.

> Legatura romana

100
e.n.

Romanii au avut un rol important in raspandirea tehnologiei fabricarii sticlei. Prin cuceriri, relatii
comerciale, constructii de drumuri si administrare politica si economica, Imperiul Roman a asigurat
conditii pentru inflorirea acestui mestesug in Europa Vestica si zona mediteraneana. In timpul
imparatului Augustus, obiecte de sticla incep sa apara in Italia, Franta, Germania si Elvetia. Obiecte
de sticla de origine romana au fost gasite chiar si in China fiind transportate de-a lungul drumului
matasii.
Tot romanii au fost cei care au folosit sticla in arhitectura, odata cu descoperirea sticlei
transparente (prin introducerea oxidului de mangan in procesul de fabricare), in jurul anului 100, in
Alexandria . Ferestrele cu sticla turnata, desi de o slaba calitate optica, incep sa apara in cele mai
importante cladiri din Roma si in cele mai luxoase locuinte din Herculaneum si Pompei.
Odata cu divizarea geografica a imperiului, sticlarii incep sa migreze mai putin, si productia estica si
vestica a dobandit treptat caracteristici specifice. Alexandria ramane cel mai important centru de
productie a sticlei in est, fabricand obiecte de lux, in general pentru export. Faimosul vas Portland
este probabil cel mai cunoscut exemplu al priceperii mestesugarilor din Alexandria .
In Imperiul Roman de Vest, orasul Koln s-a dezvoltat ca centru al industriei prelucrarii sticlei, in
general fiind adoptate tehnicile estice de productie. Declinul Imperiului Roman si al culturii sale, a
incetinit progresul tehnicilor de fabricare, mai ales in secolul V, cand sticlaria germana devine mai
putin decorata, in timp ce sticlarii abandonau sau nu mai dezvoltau deprinderile pe care le aveau.

> Evul Mediu timpuriu

Secolele VII -
VIII

Sapaturile arheologice din insula Torcelo, langa Venetia , au dezgropat obiecte de la sfarsitul sec
VII si inceputul sec VIII care sunt martorii tranzitiei de la metodele antice de productie la cele ale
Evului Mediu timpuriu.

Anul
1000

In timpul anului 1000 au loc schimbari importante in tehnicile europene de fabricare a sticlei. Date
fiind dificultatile intampinate de importul de materii prime, sticla produsa cu ajutorul carbonatului de
sodiu este inlocuita cu cea produsa cu ajutorul carbonatului de potasiu obtinut din arderea lemnului.
In acest moment, sticla produsa in nordul Alpilor a inceput sa difere de cea din zona mediteraneana,
unde Italia spre exemplu a ramas la corbonatul de sodiu ca materie prima principala.

> Aparitia foilor de geam

Secolul
XI

Secolul XI a adus aparitia la mestesugarii germani a unei tehnici dezvolatata ulterior de

mestesugarii venetieni in sec XIII pentru productia foilor de sticla. Prin suflarea unei sfere de sticla
si balansarea acesteia pe verticala, gravitatia dadea nastere la o "pastaie" cilindrica de pana la 3
metrii lungime, cu un diametru de 45 cm. Cat inca era calda, capetele "pastaii" erau taiate, cilindrul
rezultat taiat in lungime si intins. Alte tipuri de geamuri, incluzand sticla inflorata (cunoscuta si sub
numele de "dantele"), au devenit relativ comune in spatiul european. Acestea erau produse printr-o
tehnica simpla, se sufla o sfera de sticla care se deschidea la capatul opus tubului de suflat apoi se
rotea pana devenea plana si foarte subtire. Bucatile de sticla astfel create erau ulterior lipite cu fasii
de sticla si se obtineu foile de geam. Geamurile au ramas totusi un obiect de lux pana la jumatatea
Evului Mediu, fiind regasite doar in biserici si palate regale. Ferestrele cu vitralii au atins punctul
culminant spre sfarsitul Evului Mediu, cand un numar din ce in ce mai important de cladiri publice,
hanuri si resedinte ale persoanelor instarite au fost dotate cu geamuri transparente sau colorate.

va urma