Sunteți pe pagina 1din 18

2. Omorul savarsit prin asfixie.

Termenul asfixie, provenit din limba greaca (a =lipsa si sfigmos=puls)


traduce o stare patologica caracterizata prin lipsa totala sau aproape totala a
oxigenului la nivelul celulelor organismului.3Din punct de vedere etimologic
termenul este impropriu, deoarece lipsa pulsului este o consecinta fireasca atunci
cand lipsa de oxigen produce moartea.In antichitate,insa se credea ca prin vasele de
sange circula aer si lipsa pulsului ar fi rezultatul direct al impiedicarii patrunderii
aerului in organism. Pentru aceste motive s-a cautat inlocuirea acestui termen
clasic cu altii, ca: anoxie, hipoxie, anoxemie, hipoxemie.

Moartea violenta savarsita prin asfixie mecanica, cunoscuta in practica


medicala si sub denumirea de anoxie acuta de tip ventilator, este o modalitate
frecventa de omucidere, dar si de sinucidere, de aici rezultand o serie de probleme
ce se cer rezolvate, din cauza diversitatii modurilor in care se realizeaza:
spanzurare, strangulare, astupare (ocluzia) cailor respiratorii, comprimarea toraco-
abdominala si inecare.1

Exista multiple clasificari ale asfixiilor. Clasificarea fizio-patologica


Barcroft include anoxiile anoxice (consecutive scaderii presiunii partiale a
oxigenului in aerul inspirat sau in aerul alveolar), anoxii anemice (ca in anemii prin
scaderea hemoglobinei sau prin blocarea sa), anoxiihistotoxice sau tisulare (cand
tulburarea schimburilor gazoase se petrece la nivel celular prin blocarea
fermnetilor respiratori).

O alta clasificare admite anoxiile ca fiind de aport, prin lipsa oxigenului in


aerul inspirat, anoxii de transport si anoxii de utilizare.

O clasificare a anoxiilor axata, pe aceleasi mecanisme include anoxiile


aeriene, arteriale si celulare.

Anoxiile s-ar mai putea clasifica in patologice ruperea unui chist hidatic, a
unui anevrism de aorta in caile aeriene cu asfixie consecutiva) si violente in care
intra asfixiile medico-legale a caror clasificare include asfixiile mecanice prin
comprimare (spanzurare, strangulare, comprimare toraco-abdominala) si prin
ocluzie (sufocare, obstruarea cailor respiratorii, inec).

Asfixiile mecanice produc o simptomatologie generala dependenta de viteza


instalarii lipsei de oxigen si de rezerva de oxigen a tesuturilor.Aceasta
simptomatologie se desfasoara in urmatoarele etape:
- faza preasfixica sau de excitatie se caracterizeaza prin simptome
predominant cerebrale si de hiperreactivitate cardio-respiratorie, simptome puse in
evidenta de N.Minovici prin experientele pe propriul sau corp.Faza preasfixica
dominata de dispnee inspiratorie dureaza pana la un minut, dupa care se pierde
constienta si apar primele convulsii;

- faza convulsivanta se asociaza ci dispnee expiratorie, areflexie, iar


datorita convulsiilor, in timpul acestei faze subiectul se poate lovi de obiectele
inconjuratoare, poate aparea la suprafata apei;

- faza asfixica propriu-zisa este dominata de deprimarea functiilor cardio-


pulmonare cu producerea apneei desi cordul inca mai bate;

- faza terminala survine o data cu incetarea activitatii cordului, dupa


moartea creierului si pulmonului, activitatea cardiaca putandu-se mentine de la 5-
10 minute pana la 30-60 minute.

La un cadavru asfixiat vom intalni cianoza extremitatii cefalice si a


unghiilor.Ea apare cand la 100ml sange capilar exista peste 5 g hemoglobina
nesaturata. Intensitatea cianozei creste in cazurile in care se produce si o staza
pronuntata, indeosebi cu circulatia cerebrala (spanzurare, strangulare). Lividitatile
cadaverice sunt intinse in suprafata,confluente si intens vinete. Adesea pe suprafata
lividatilor se constata mici puncte hemoragice, consecinta stazei pronuntate, a
permeabilitatii vasculare crescute si a faptului ca sangele este lichid. Pupilele
adesea sunt midriatice, iar subconjuctival se intalnesc mici hemoragii de marimea
gamaliilor de ac, inconstant insa.1

Expertiza medico-legala in asfixiile mecanice vizeaza in principiu raspunsul


la urmatoarele probleme: daca moartea este urmarea unei asfixii mecanice; forma
asfixiei; particularitatile cazului si asocierea cu eventuale leziuni traumatice.

2.1.Spanzurarea.

Este o forma de asfixie mecanica realizata prin compresiunea gatului de


catre un lat actionat de catre greutatea propriului corp.2

Laturile sunt confectionate din cele mai variate materiale. Dupa structura lor
pot fi deosebite laturi dure (sarma, lant), laturi semimoi (cabluri electrice, franghii,
cordoane de piele) si laturi moi (fasii de panza, fulare, esarfe). Laturile pot fi fixe,
adica innodate, astfel incat cercul pe care-l formeaza are un perimetru fix, care nu
se poate micsora; in cazul laturilor culante, printr-o alunecare cercul format se
poate micsora progresiv.Laturile fixe, la randul lor, pot fi inchise, determinand un
cerc complet, sau deschise, in cazul in care ele determina un fragment de cerc care
nu inconjoara complet gatul. Latul poate avea una sau mai multe circulare.

Pozitia nodului in spanzurare este un element important si ea poate fi


variata. In cazurile in care nodul unui lat traumatic se afla in regiunea occipitala si
corpul este suspendat in vid (greutatea acestuia comprimand formatiunile gatului)
se vorbeste despre spanzurare atipica.1

Se descriu spanzurarea completa, atunci cand corpul atarna fara a avea un


punct de sprijin dedesubt, si spanzurarea incompleta atunci cand corpul se sprijina
fie pe calcaie,fie pe genunchi, fie chiar avand o pozitie orizontala.

Mecanismul comprimarii gatului atesta ca la greutati de 2 kg se comprima


venele jugulare, la 5 kg se comprima arterele carotide, la 15 kg se comprima
traheea si abia la 25 kg se comprima arterele vertebrale, asa cum se intampla in
spanzurarile atipice cu nod al latului traumatic sub barbie sau cu latul in gura.

Din punct de vedere al tanatogenezei, in spanzurare intervin trei


mecanisme:2

- o anoxie anoxica acuta, prin oprirea aportului de aer in pulmon datorita


comprimarii cailor respiratorii;

- oprirea circulatiei cerebrale, prin comprimarea vaselor de sange la nivelul


gatului;

- ultimul intervine mecanismul reflex ce provoaca o inhibitie prin


comprimarea brutala a sinusului carotidian (lovitura mortala de karate).

Moartea in spanzurare, se produce cel mai frecvent, prin asfixie albastra


(spanzurare asfixica), in interval de 5-15 minute sau chiar in cateva ore de la
debutul spanzurarii. Cordul mai bate 3-4 minute dupa oprirea respiratiei, dar
activitatea sa s-a inregistrat si dupa cateva ore de aceasta. Alteori, moartea in
spanzurare se produce prin asfixie alba (reflexa), cand comprimarea sinusului
carotidian produce reflexe inhibitorii urmate de sincopa cardiaca.In aceasta
forma,moartea survine in secunde iar leziunile, chiar cele locale, sunt absente.

In spanzurarile tip rastignire, produse prin suspendarea corpului fara


comprimarea gatului, moartea se produce prin insuficienta respiratorie progresiva
consecutiv blocarii miscarilor respiratorii, blocarii compliantei pulmonare. Pentru a
usura respiratia, victimele se fixau cu picioarele de cruce, de unde fracturarea
gambelor in scopul de a grabi moartea.

In spanzurarile accidentale cu capul in jos, moartea se produce prin


insuficienta respiratorie consecutiv blocarii diafragmului de catre organele
abdominale si cresterii presiunii intracraniene.

Spanzurarea recunoaste parcurgerea acelorasi faze clinice comune asfixiilor,


in circa 20 secunde intrerupandu-se circulatia cerebrala si aparand coma, pe fondul
careia se produc convulsiile, iar dupa circa 2-3 minute oprindu-se respiratia si dupa
7-8 minute si circulatia.

In majoritatea cazurilor cunostinta se pierde dupa 5-12 secunde, urmeaza o


perioada de 20-30 secunde de liniste, apoi apar convulsii generalizate, protruzia
limbii, hipersalivatie, erectie, ejaculare si relaxare sfincteriana.1 Moartea se
instaleaza intr-un interval de 5 pana la 30 minute, insa salvarea nu se poate face
decat in primele 5-6 minute, cand nu au aparut inca modificari structurale nervoase
prin suprimarea circulatiei cerebrale. Profesorul N.Minovici a efectuat studii
interesante asupra autospanzurarii; el a descris halucinatii vizuale si auditive,
durere locala si excitatie sexuala.

Spanzurarea, ca un adevarat traumatism cervico-laringotraheal, va produce


modificari locale externe si interne. In cadrul acestora, santul de spanzurare
reprezinta un semn pretios de spanzurare, stigmatul caracteristic pentru
M.Minovici, exprimand particularitatile latului (culant, cel mai frecvent, fix sau
deschis).2

Santul de spanzurare reprezinta amprenta pe care o lasa latul pe regiunea


gatului.3 Este o zona denivelata, pergamentata, de culoare galbuie-violacee, care
pastreaza intocmai ca un mulaj,forma,dimensiunile si structura latului.Santul poate
fi absent (spanzurarea prin intermediul obiectelor moi in procent de 4%) sau se
poate realiza si postmortem dar fara reactii vitale subjacente.La sant se va cerceta
pozitia, de obicei superioara, deasupra cartilajului tiroid. Santul va fi mai accentuat
in regiunea antero-laterala in spanzurarile tipice si va fi intrerupt la nivelul nodului.
In spanzurarile tipice, nodul este la spate, unde santul este intrerupt.In spanzurarile
atipice, nodul se poate constata si sub barbie, unde apare intrerupt, traheea este
libera iar moartea se produce mai tardiv, prin comprimarea arterelor vertebrale.In
asemenea cazuri atipice, spanzurarea este posibila in pozitia de gondola, cu latul
legat de gat si picioare.Totdeauna capul va fi aplecat in partea opusa nodului, unde
apasarea latului este maxima.
Directia santului este oblic ascendenta spre locul nodului, cand este vorba de
laturi unice.In laturi multiple, se pot constata si santuri orizontale, dar ultima
circulara totdeuna este oblica,obisnuita;la fel si in spanzurarile atipice cand
corpul are pozitie orizontala atarnand numai cu capul.In spanzurarile cu capul in
jos si picioarele in sus, santul poate fi chiar oblic descendent spre baza gatului.
Numarul santurilor depinde de numarul circularelor latului. Circumferinta santului
este incompleta in spanzurari, fiind intrerupta la nivelul nodului, fata de
circumferinta sa completa din strangulare. Adancimea santului de spanzurare este
in functie de grosimea latului si de forta de compresiune. 1 Cu cat latul este mai
ingust si forta de compresiune (greutatea corpului) este mai mare, santul va fi mai
adanc. Adancimea santului nu este insa uniforma; ea este maxima in punctul
diametral opus nodului si minima in zona nodului.Santul de spanzurare are o
consistenta de asemenea variata, determinata de lat.Laturile dure, care
traumatizeaza mai intens pielea gatului, vor lasa santuri puternic pergamentate si
deci de consitenta dura.In afara de acesta pe sant sau in jurul sau, se vor gasi
echimoze, excoriatii, mai ales daca victima s-a miscat in lat. In cazuri rare,
introducerea degetelor intre lat si gat, in scop de autosalvare, va forma pe gat
santuri longitudinale prin compresiunea degetelor de catre lat. Aspectul santului de
spanzurare depinde de natura materialului din care este confectionat latul.

La exterior, cadavrele gasite dupa mai mult timp de la spanzurare, vor


prezenta lividitati in jumatatea inferioara a corpului.Se mai pot gasi variate leziuni
externe datorita convulsiilor sau caderii corpului prin ruperea latului. Pozitia
cadavrului este foarte variabila: in picioare (64%),genunchi (16), in sezut (7%),in
pozitie ghemuita (1%) sau culcata (11%).2

In functie de pozitia latului si de forta de compresiune, se pot constata


fracturi ale cartilajelor laringiene, lae osului hioid sau luxatii ale coloanei
vertebrale cervicale. Este important ca atunci cand aceste leziuni exista sa se
cerceteze daca exista si mici hemoragii in focarele de fractura.

Spanzurarea, in majoritatea cazurilor, este o sinucidere.Se pot produce insa


si spanzurari accidentale, mai ales la copii. Accidentele prin spanzurare se intalnesc
la sugarii legati de pat care cad in lat, la alpinistii ce cad in coarde, la cei ce
utilizeaza spanzurarea pana la o anumita intensitate pentru producerea orgasmului
(fapt ce dovedeste caracterul vital al erectiei si ejacularii la spanzurati). Foarte rar
se citeaza cazuri de spanzurare-crima si acestea asupra unor persoane in
imposibilitate de impotrivire.

Un copil de 4 ani, vrand sa sara pe geam se agata cu camasa de


foraiber si se spanzura accidental.
Problemele medico-legale pe care expertiza trebuie sa le rezolve sunt, in
primul rand, stabilirea faptului daca este sau nu vorba de o moarte prin asfixie. In
aceasta privinta stau la dispozitia medicului legist toate semnele generale
anatomopatologice ale asfixiilor. In al doilea rand, trebuie stabilita forma de asfixie
si agentul producator. Un element important ce se cere precizat in cadrul expertizei
este stabilirea caracterului vital al santului de spanzurare, avand in vedere
posibilitatea disimularii unei crime prin spanzurarea unui cadavru. 1 In aceasta
privinta se va cerceta infiltratia cu sange a tesuturilor moi de la nivelul gatului.

Stabilirea formei, adica a spanzurarii, se face pe baza existentei in primul


rand a santului de spanzurare si apoi a celorlalte leziuni ale regiunii gatului. Daca
in marea majoritate a cazurilor aceasta nu ridica probleme deosebite, sunt cazuri in
care pozitia joasa si directia mai mult sau mai putin orizontala a santului obliga la
un atent diagnostic diferential fata de strangularea cu latul.

In ceea ce priveste stabilirea circumstantelor de producere, expertiza va


furniza doar elemente medico-legale, fara a preciza forma juridica a spanzurarii.
Medicul legist furnizeaza date importante in stabilirea acestor circumstante
esentiale pentru ancheta. Pentru aceasta, o deosebita importanta prezinta examenul
locului faptei. Se va examina pozitia cadavrului si raportul fata de sol sau alt punct
de sprijin. Se va cerceta latul atat la punctul de fixare, cat si la locul de contact cu
gatul. In aceasta ordine de idei se va analiza posibilitatea accesului victimei la
punctul de fixare a latului si la latul propriu-zis. 2 Se vor cerceta apoi eventualele
semne de violenta pe cadavru (echimoze, excoriatii) si se va aprecia mecanismul
lor de producere fata de caracteristica locului faptei. In sfarsit, examenul
imbracamintei poate furniza unele date (rupturi, murdarie recenta).Astfel de
elemente medico-legale, judicios cercetate pot fi de mare valoare in stabilirea
formei juridice.
C.S. de 12 ani a fost gasit spanzurat cu o curea de pantaloni de robinetul de
inchidere a caloriferului din baie. Este transportat la spital in stare de coma
profunda dar decedeaza dupa 8 ore. La autopsie se constata o echimoza frontala,
ori staza de edem meningo-cerebral,staza si edem pulmonar, staza hepato-renala.
Se conchide la moarte prin coma depasita datorita asfixiei prin spanzurare pe fond
de pneumopatie prealabila. Lipsa reactiilor vitale de la nivelul gatului nu exclude
asfixia din cursul vietii.
2.2. Strangularea

Strangularea este forma de asfixie mecanica care se realizeaza prin


compresiunea gatului cu ajutorul unui lat ce se strange progresiv, actionat de o
forta din afara.1 In strangulare latul este strans fie cu mainile (maini straine sau
propriile maini),fie prin alte metode cum ar fi rotirea unui bat care s-a introdus
intre lat si tegumente. Si in cazul strangularii se intalnesc diferite tipuri de laturi
dure, semimoi, moi.

Tanatogeneza in strangulare are mai multe aspecte comune cu spanzurarea.


Se pare insa ca aici mecanismul anoxic si cel hemodinamic se situeaza pe primul
plan, deoarece compresiunea nefacandu-se foarte brusc, actiunea asupra
elementelor nervoase cervicale nu este atat de brutala.

De altfel nici pierderea cunostintei nu se produce la fel de rapid, fapt care


dovedeste ca si tulburarile in hemodinamica ebcefalului se instaleaza ceva mai
lent.

a) Strangularea prin presiune manuala sau sugrumarea

Aceasta este forma de asfixie mecanica realizata prin compresiunea gatului


cu mana.Forta necesara pentru a comprima gatul nu se poate realiza prin
autosugrumare, deoarece o data cu inceperea instalarii tulburarilor anoxice scade
forta musculara si compresiunea inceteaza. Din acest motiv, strangularea cu mana
este efectuata totdeauna de alta persoana, sinuciderea fiind imposibila. Sugrumarea
cu mana este intotdeauna o crima.

Pe prim plan in strangularea cu mana se gasesc leziunile traumatice ale


gatului.Pe tegumente se observa echimoze si escoriatii, adesea semilunare care se
datoresc actiunii compresive exercitate de degete si unghii. Dupa dispozitia lor se
poate aprecia daca s-a actionat cu ambele maini sau numai cu una, din fata sau
dunspate si chiar daca este vorba despre mana dreapta sau stanga. Aceste leziuni
superficiale insa pot fi discrete sau chiar sa lipseasca daca compresiunea se
exercita prin intermediul unor materiale moi. Mai importante sunt leziunile
profunde care se caracterizeaza prin zone hemoragice in musculatura gatului si prin
fracturi ale coarnelor osului hioid si ale cartilajelor laringelui. Caracteristic pentru
sugrumare sunt leziunile de pe pielea gatului, sub forma de excoriatii si echimoze,
uneori patognomice: o echimoza flancata de o excoriatie semilunara de o parte a
gatului si 4 echimoze rotunde, flancate de 4 excoriatii semilunare, situate de
cealalta parte a gatului.Ele exprima ctiunea pupilei degetelor si unghiilor,de obicei
intalnim zgarieturi neregulate si echimoze dispersate.

N.M. este gasit mort in cabinetul sau. La autopsie se constata cateva


plagi contuze de forma patrulatera, una in fata alteia si multiple leziuni de
sugrumare cu mana la nivelul gatului. In camera, cenusa ravasita. S-a
conchis la o moarte violenta prin sugrumare, victima fiind lovita cu un obiect
contondent in timp ce era in picioare, iar dupa ce a cazut jos fiind sugrumata
cu mana si sufocata. Obiectul contondent a putut fi un patent cu capetele
deschise. Existenta sangelui si salivei pe captuseala hainei explica sufocarea
prin intermediul sau. Agresorul a vrut sa disimuleze crima prin arderea
incaperii.1

Pergamentarea acestor excoriatii dupa moarte, obliga la cercetarea


microscopica a reactiilor vitale de la nivelul lor.Aceste semne vor lipsi daca se
sugruma prin intermediul unui obiect moale sau al manusii.Strangularea cu mana
produce moartea prin obstructia elementelor gatului (minim 2 min.) sau prin
excitarea vagului (cand va lipsi congestia,petesiile,edemul pulmonar datorita
opririi bruste a cordului).

Diagnosticul pozitiv si diferential al formei anoxiei ridica unele probleme in


cazurile in care leziunile superficiale ale gatului sunt foarte reduse si sunt insotite
de leziuni anoxice moderate. In aceste cazuri se impune o disectie atenta a gatului
in planuri anatomice si examinarea microscopica a tuturor fragmentelor suspecte
de a avea leziuni hemoragice. Diagnosticul pozitiv de sugrumare o data precizat,
forma juridica a mortii, cea de omucidere se impune.

b) Strangularea prin intermediul unor instrumente

Strangularea cu latul este de obicei crima si acompaniaza uneori violenta


sexuala. Aceasta strangulare este completa, circulara. In sinucidere se utilizeaza un
sistem gradat de comprimare a gatului pana la pierderea cunostintei. Pentru
aceasta, strangularea necesita un lat si un dispozitiv de strangere. Alteori, capetele
libere ale latului se gasesc in maini sau picioarele victimei, ori infasurate in jurul
abdomenului. In cazuri mai rare, capetele se gasesc intre dinti. Arterele vertebrale
sunt mai rar blocate, dar cunostinta se pierde repede totusi. Moartea clinica apare
dupa 1-2 minute de constrictie.

Santul de strangulare are o serie de caracteristici care-l diferentiaza de santul


de spanzurare. Dispozitia santului fata de cartilajul tiroidian poate fi inalta,
mijlocie sau joasa. Santul de strangulare este mai frecvent, sub laringe si in mod
obligatoriu, orizontal, continuu. Santul este complet, fara intreruperi si fara
amprenta nodului. Exista totusi cazuri speciale in care se pot observa intreruperi,
datorita interpunerii intre lat si gat a unor elemente (par lung la femei, portiuni de
guler, pumnul, degetele victimei). Utilizarea prosoapelor, esarfelor nu lasa sant, de
regula; franghia produce insa escoriatii. Numarul elementelor santului este
corespunzator numarului circularelor latului. Adancimea santului si relieful sau
sunt in legatura cu materialul din care este constituit latul si cu forta cu care se
strange. Este de remarcat ca adancimea santului este aproximativ egala pe toata
intinderea lui. Ca si in spanzurare se pot gasi leziuni ale tesuturilor moi si dure ale
gatului. Fracturile cartilajului tiroid ca si hemoragiile din tesuturile moi ale gatului
vor fi mai intense, ajungand uneori, pana in tesuturile prevertebrale. Strangularea
cu latul, prinea insasi, constituie mai frecvent o prezumtie de crima si se asociaza
deseori cu lovirea capului care produce o anestezie ce favorizeaza strangularea.

P.V. de 33 ani, iesit recent dintr-un spital de psihiatrie cu diagnosticul


de manie confuza, este gasit decedat in casa, inchis pe dinauntru si cu
geamurile camuflate. Victima se afla in pat cu fata in sus, cu un lat de piele
in jurul gatului, cu nod simplu in fata, strans in jurul gatului. In regiunea cefei
se constata un bat de 38 cm, rasucit cu latul. Pe nas si gura se scurge sange
sanguinolet iar la meatul urinar, urme de sperma. Facies cianotic autopsia
releva in sant de strangulare, orizontal, pergamentat de 1,5 cm latime si
4mm profunzime, cu sufuziuni sanguine pe suprafata sa. Infiltratii
hemoragice in tesuturile moi ale gatului, edem pulmonar serohemoragic,
staza vasculara generalizata.

Datele medico-legale releva indubitabil sfixia prin strangulare cu latul


in cadrul unui act de suicid.1

Strangularea cu latul este in 99% cazuri un act criminal 2, deoarece


autotentativa comprimarii gatului cu un lat face ca, in momentul pierderii
consientei, sa se produca pierderea tonusului muscular si consecutiv sa conduca la
cedarea nodului cu esuarea actului. Ca sa se realizeze o strangulare suicid cu un lat
traumatic este necesar ca victima sa petreaca mai multe circulare asupra gatului,
acestea sa se soldeze cu un nod anterior, accesibil victimei, sau cu un sistem de
garou (calus) ce nu va permite cedarea nodului dupa pierderea tonusului consecutiv
pierderii constientei. In aceste situatii, constiinta se pierde cam in 30 secunde, fapt
ce permite victimei sa treaca, cateva tururi in jurul gatului.

T.G. de 18 ani, elev, era intretinut la scoala de catre frate al sau cu


care avea deseori certuri din pricina rezulatatelor scolare negative. In una
din ziel, T.G. a fost adus la spital de catre fratele sau care a declarat ca
baiatul ar fi avut o tentativa de sinucidere strangulandu-se cu un batic.
Medicii au constata moartea lui T.G. La examenul extern s-a constata o
cianoza intensa a fetii si a partii superioare a gatulu si toracelui. Tegumentele
fetei, bratelor si antebratelor prezentau mici excoriatii acoperite de cruste
rosii si echimoze violacee. La tegumentele gatului s-a remarcat o zona
pergamentata de culoare cenusiu-rosiatica care inconjura gatul in intregime,
era orizontala si trecea prin dreptul laringelui. Latimea acestei benzi
tegumentare pergamentata era de 0,5cm (sant de strangulare).

Concluzii: 1. Moartea lui T.G. a fost violenta. 2. Ea s-a datorat


insuficientei cardio-respiratorii produsa prin comprimarea cailor respiratorii
superioare (asfixie mecanica). 3. Luand in considerare aspectul santului de
pe tegumentele gatului se poate conchide ca asfixia s-a produs cu ajutorul
unui corp semidur, cu suprafata fara reliefuri si cu marginile drapte. 4.
Directia orizontala a santului, situarea lui la nivelul laringelui, lipsa
discontinuitatilor care sa presupuna prezenta unui nod, duce la concluzia ca
asfixia s-a produs prin strangulare. 5. Strangularea n-a putut fi facuta de
insesi victima intrucat, o data cu pierderea cunostintei si-ar fi pierdut si forta
musculara necesara perfectarii actului de asfixie mecanica. 6. Leziunile de
violenta constatate la victima pot fi produse prin lupta victimei cu un agresor
sau prin lovirea sa de un plan dur in timpul convulsiilor asfixice.1

Sunt cunoscute multiple cazuri de strangulare suicid, in care latul a fost legat
de un tourniquet (victima a facut 2 noduri inaintea pierderii constientei).Alteori in
suicid de latul de strangulare se adauga greutati de fier

In strangulare se pot constata adesea leziuni traumatice (echimoze,


escoriatii)raspandite pe corpul victimei si care adesea au caracterul leziunilor de
aparare. Se gasesc situate pe maini si brate, eventual pe gat, coapse, ele traducand
lupta dintre agresor si victima. Aceste leziuni prezinta o deosebita importanaa mai
ales cand sunt multipolare si au caracterul leziunilor de lovire.

Ca si in cazul spanzurarii si aici prima problema este aceea a stabilirii formei


asfixiei. Diagnosticul pozitiv se face pe baza existentei santului de strangulare cu
toate caracteristicile sale, iar diagnosticul diferential se face cu santul de
spanzurare.

In ceea ce priveste circumstantele de producere, strangularea poate fi


sinucidere (mai rar), sau omucidere. Pentru ultima forma pledeaza existenta
leziunilor traumatice, dispozitia si caracterul lor. Si in caz de strangulare
examinarea atenta a locului faptei si latului sunt strict necesare pentru efectuarea
unor bune expertize.2 O problema dificila a anchetei, care apare relativ frecvent in
practica si poate fi rezolvata spectaculos printr-un examen medico-legal amanuntit
este strangularea urmata de spanzurare in scop de disimulare.
Strangularea prin comprimarea gatului pe suprafete dure, a unor persoane in
imposibilitatea de a se apara, s-a numit burking 1, dupa numele lui Burk, ce
procura ilegal cadavre pentru disectie la Edinburgh.

2.3. Sufocarea

Reprezinta astuparea orificiilor respiratorii superioare orificii nazale si


orificiul bucal - ,facand imposibila patrunderea aerului in aparatul respirator 2.
Sufocarea se produce de cele mai multe ori cu mana, direct sau prin intermediul
unor obiecte moi (perna, fular, batiste), dure si concomitent asupra nasului si gurii.
Uneori se face cu benzi adezive pe gura si nas. Alte modalitati de producere a
sufocarii sunt prin: nisip, faina, cereale.

Sufocarea este singura forma dintre asfixiile mecanice in care mecanismul


pare sa fie unul singur, cel al anoxiei anoxice,fara nici o alta asociere. Obstructia
orificiilor respiratorii superioare impiedica atat patrunderea aerului si deci a
oxigenului in aparatul respirator, cat si eliminarea la exterior a aerului incarcat cu
bioxid de carbon, astfel incat se realizeaza o anoxie anoxica tipica, insotita de
hipercapnie. Intervalul de timp in care se produce moartea este deci in stransa
legatura cu gradul de obstruare a orificiilor respiratorii, fiind de 3-10 minute.

Leziunile traumatice variaza in functie de modul de producere a sufocarii. In


cazul sufocarii cu mana se observa in general in jurul orificiului bucal si a
orificiilor nazale echimoze si escoriatii datorita compresiunii. In cazul sufocarii cu
materiale moi, aceste leziuni sunt foarte discrete sau pot lipsi. In ultimii ani au fost
descrise in literatura sufocari criminale sau accidentele cu pelicule de material
plastic care produc moartea prin hipoxie cu lipsa totala a leziunilor
traumatice.Uneori se pot constata in cavitatea bucala sau in fosele nazale mici
resturi din materialul cu care s-a obstruat, ca: fulgi,frisoare de lana. De importanta
deosebita sunt leziunile ce se pot constata pe mucoasa labiala ca o consecinta a
compresiunii buzelor asupra danturii. Astfel, atat pe baza superioara cat si pe cea
inferioara, pe fetele lor interne, se pot observa infiltrate sanguine de marimi si
intensitati variabile. De asemenea, mai rar, se pot constata mici sufuziuni sanguine
pe limba, care sunt insa necaracteristice. In cazul sufocarii cu materiale
pulverulente (faina, nisip) acestea se constata in cavitatea bucala si fosele nazale si
chiar de-a lungul cailor aeriene superioare pana in plamani. Sufocarea prin pungi
de plastic la copii, ca si lipirea pe fata la nou-nascut, spre exemplu, de hartie
umezita, nu lasa urme la exterior.1
Ca si in alte forme si in sufocare se pot constata echimoze, excoriatii pe
membre sau pe corp ca o consecinta a luptei dintre victa si agresor. Astfel de
leziuni pot fi gasite pe coapse, in cazuri de sufocare insotite de viol sau tentativa de
viol.

Problemele medico-legale sunt dificile in stabilirea diagnosticului pozitiv de


sufocare, aceasta datorita saraciei in semne patognomice, in multe cazuri. Din acest
motiv este necesar sa se procedeze la o examinare foarte amanuntita a orificiilor si
cavitatilor respiratorii superioare pentru a se observa si cele mai mici leziuni
traumatice. Prezenta semnelor generale de asfixie ridica probleme de diagnostic
diferential cu unele intoxicatii (barbiturice, antihistamice, ganglioplegice) si cu
virozele, ceea ce determina necesitatea unor examinari complementare
toxicologice si histopatologice, in toate cazurile in care exista suspiciuni de
sufocare.

Sufocarile apar mai frecvent ca acte de violenta criminala. Sufocarile pot fi


insa si accidente atunci cand, de exemplu, in somn, mana mamei care pe nasul si
gura copilului, perna se rastoarna peste sugar sau anumite pungi de plasitc sunt
introduse din joaca pe cap. De asemeni, tot accidentale sunt si sufocarile
epilepticilor in timpul crizelor. Sufocarea ca asfixie se intalneste mai ales in
pruncucidere si infanticid. Se intalneste si o sufocare suicid.

In 1929, un batran era acuzat de uciderea sotiei. El si-a gasit sotia in


pat, cu mainile legate cu o sfoara. Fara semne de jaf in casa si cu usile de la
exterior incuiate. Medicul legist constata urme de sugrumare cu leziuni ale
buzelor si fracturi dentare (urme de sufocare). Acalmia batranului, dupa
deces, l-a pus sub banuiala (legarea mainilor ar fi fost facuta postmortal
pentru disimulare). Cu ocazia unei alte infractiuni, autorul adevarat (altul si
nu batranul) relateaza si comiterea crimei de fata. In acest caz s-a emis si o
opinie de moarte prin cord dar autopsia, ca un adevarat filtru stiintific a
clarificat cauza mortii.2

Asfixiile sexuale grupeaza o serie de violente in care scopul actului agresiv


este consumarea unui raport sexual sau a unui echivalent de raport sexual, iar
asfixia constituie efectul sau. Autorul agresiunii impiedica astfel, prin sufocare, ca
victima sa apeleze la un ajutor, fapt ce face ca uneori raportul sexual sa se consume
post-mortem.

Examinarea locului faptei, a ambiantei cadavrului si cunoasterea unor


elemente de istoric sunt absolut necesare in vederea rezolvarii cazurilor. Practica
medico-legala a demonstrat ca sufocarea reprezinta una dintre cele mai grele
expertize1, diagnosticul punandu-se adesea prin excludere.
2.4. Obstruarea cailor respiratorii

Aceasta forma se datoreste patrunderii unor corpi straini care obstrueaza


laringele sau, mai rar, patrunderii lor in trahee sau la nivelul bifurcatiei bronhiilor.2
Tot in aceasta forma se incadreaza si obstruarea cailor respiratorii cu varsaturi
aspirate sau sange aspirat (ebrietate, coma).La nou-nascuti se introduc in gura
diferite obiecte (carpe, pamant, hartie) in scop criminal. Alteori moartea este
accidentala prin corpii straini anclavati la diferitele nivele ale arborelui respirator
(asfixia prin aspiratie de faina). Se cunosc la chinezi, sinuciderile prin aspirarea
brutala a unui corp metalic de laringe. La adult, astfel de ocluzii se produc prin
alimente nemasticate, de obicei la cei in stare de ebrietate, sau prin voma.Asfixia
prin bol alimentar,in stare de ebrietate se produce sub influenta pierderii notiunii de
volum cucal, fiind vorba in realitate de o disfunctie a muschilor cricofaringieni, cu
rol in deschiderea normala a gurii esofagului. Deglutitia are un timp bucal
(volunta) si altul faringian si esofagian. Alcoolul anesteziaza faringele cu pierderea
volumului bolului alimentar. Factorii favorizanti ai asfixiei cu bol alimentar sunt
emotia, afectiunile neurologice, senilitatea, la care tulburarile de deglutitie sunt
favorizate de insuficienta lubrefiere a bolului alimentar prin scaderea secretiilor
bucale.

Ocluzia prin substante pulverulente, se produce accidental sau criminal 3,


dupa marimea lor, acesti corpi straini intalnindu-se chiar si in alveole si tasandu-se
complet in caile respiratorii. Nu rareori, obstruarea se realizeaza prin continutul
gastric dupa voma la copii mici in somn, la cei in stare de ebrietate ori agonie sau
la traumatizati prin aspirarea sangelui.

Exista cazuri in care se produce moartea rapida chiar daca obstruarea este
incompleta. Experimental, la animal, s-a demonstrat ca moartea dupa introducerea
unui corp strain in caile respiratorii se produce mai tarziu la animalele anesteziate 4,
la cele carora li s-a administrat ganglioplegice sau li s-a cocainizat mucoasa
laringiana.

Ca si in celelalte forme, leziunile de anoxie sunt mai mult sau mai putin
intense, de la caz la caz, in functie de mecanismul tanatogenerator predominant. Ca
si in celelalte forme, leziunile de anoxie sunt mai mult sau mai putin intense, in
functie de mecanismul tanatogenerator predominant.

Prezenta corpului strain este de cea mai mare insemnatate. Este necesara o
deosebita atentie in efectuarea necropsiei, pentru a nu deplasa corpul strain.El
poate fi situat pe orificiul superior al laringelui, in laringe, in lumenul traheei sau la
nivelul bifurcatiei bronhiilor. Dupa extragerea corpului strain se observa adesea
leziuni iritative ale mucoase, pana la reactie inflamatoare, in functie de perioada
cat corpul strain a fost in contact cu laringele sau traheea. Se pot constata leziuni
traumatice ale mucoasei bucale, limbii sau chiar danturii (luxatii); prezenta lor
pledeaza pentru o introducere cu forta a corpului strain (crima).

Necropsia va constata un fragment de carne, paine, vegetale ce blocheaza


glota (asfixie fatala de origine alimentara) si mai rar substante pulverulente tasate
pe caile respiratorii. La copii, asemenea asfixii se pot realiza prin corpi straini
diversi (monede, boabe de fasole, bomboane), corpi straini de regula rotunzi, netezi
mici si vascosi si uneori chiar prin casete, interzise in unele tari pana la varsta de 8
ani, tot asa ca si pungile de plastic la discretia copiilor, sau dormitul mamelor cu
copii alaturi.1

In cazurile de obstructie prin aspirat se constata de-a lungul cailor


respiratorii aspiratul, iar plamanii sunt mariti ca volum. Microscopic se constata ca
lumenul bronhiolelor si al unor alveole este plin cu aspirat (resturi alimentare sau
hematii). Trebuie remarcat ca prezenta unor resturi alimentare sau a unor cantitati
de sange in caile respiratorii ridica problema posibilitatii patrunderii lor post
mortem2 sau in timpul agoniei.

Pe corpul victimei se pot constata echimoze, escoriatii cu localizari variate:


pe membre, in jurul cavitatii bucale, pe buze, care au semnificatia unei lupte
anterioare mortii.

Stabilirea formei asfixiei este problema medico-legala centrala si ea se face


pe baza evidentierii corpului strain sau a aspiratelor in caile respiratorii. Uneori
aspiratia se insoteste de stare de ebrietate, de unde deriva necesitatea cercetarii
alcoolului, de o stare comatoasa, care necesita stabilirea etiologiei comei
(traumatica, toxica) sau chiar de electrocutare (gasirea marcii electrice).

Examinarea atenta a cadavrului si evidentierea si a altor leziuni traumatice


pe corp sau in cavitatea bucala aduce, dupa sine, elemente pretioase, in vederea
stabilirii circumstantelor mortii.

2.4. Inecarea (submersia)

Inecul este asfixia realizata prin ocluzia alveolelor si se produce in apa dulce
sau sarata dar si alte medii lichide (vin,petrol) sau semilichide (uleiuri, noroi).
Pentru ca sa se produca inecarea este suficient ca orificiile respiratorii sa se
gaseasca intr-un mediu lichid, in care sa se efectueze respiratia, chiar daca restul
corpului nu se gaseste in acest mediu (persoane in stare de ebrietate sau in crize
epileptice care cad cu capul intr-o balta).

Din punct de vedere tanatogenetic, in inecare, la producerea mortii concura


diu factori principali: anoxia si trecerea apei din pulmon in vase. Apa patrunde in
circulatie prin traversarea peretelui alveolar, determinand dilutia sangelui si
spargerea globulelor rosii.

Mentionam ca in cazul inecarii in apa sarata se realizeaza, dimpotriva, o


hemoconcentratie prin patrunderea apei din circulatie prin peretele alveolar in
pulmoni.1

In inecare, moartea se mai poatze produce si in mod reflex, prin simplul


contact al tegumentelor sau al mucoasei laringotraheale cu apa rece.

Din observatii numeroase rezulta ca moartea se instaleaza aproximativ in 5-6


minute, fara a se putea depasi 10 minute.

Din punct de vedere al simptomatologiei, in inecare constatam mai intai o


faza preasfixica ce dureaza 30 secunde-1 minut, si se caracterizeaza printr-o apnee
voluntara care reflexa; urmeaza, timp de 1 minut, o faza de dispnee inspiratorie,
care este de fapt manifestarea unui reflex de aparare la patrunderea lichidului in
caile respiratorii. Apoi se instaleaza o faza convulsiva, in care atat miscarile
respiratorii cat si cele ale membrelor sunt convulsive, si dupa o pauza respiratorie
apar respiratiile terminale, caracterizate prin miscari ample, timp in care apa
patrunde in mare cantitate in pulmon.

Din punct de vedere anatomopatologic, leziunile constate se pot grupa in


cateva categorii:

a) Leziuni datorite apei, care apar la orice cadavru scos din apa, indiferent de
cauza mortii:

- aspectul de piele de gasca prin contractia muschilor firului de par, care


survine la contactul cu apa rece;

- modificari prin macerarea pielii, care apar la palme si plante, in functie de


timpul cat cadavrul a stat in apa, astfel: piele alba pe palme si plante la 3-6 ore;
apoi dupa 3-5 zile apare asa-zisa mana de spalatoreasa (incretirea pielii pe
pulpele degetelor). Detasarea pielii in lambouri are loc dupa 10-15 zile de la
moarte, iar dupa 30 zile pielea mainii poate fi detasata in intregime realizandu-se
ceea ce s-a numit manusa mortii.

- detasarea fanerelor (par, unghii) are loc dupa 10 zile de la moarte, iar dupa
20 zile parul cade manifest;

- depunerea de alge pe corpul cadavrului, care in cepe la 10-12 zie.

b) Leziuni produse de animale se caracterizeaza prin detasarea unor


falange sau chiar a unor membre, lipsa nasului, buzelor, a penisului, fara nici un
infiltrat sanguin.

c) Leziuni de lovire de stanci, poduri sau elice de vapor. Acestea din urma au
o forma caracteristica curba sau sunt leziuni tangentiale al pielii. In cazurile in care
elicea loveste un os se produce o retezare a lui dupa o linie neteda si dreapta,
datorita fortei mare de izbire.

Leziuni caracteristice de tarare apar la cadavrele din apele curgatoare, prin


atingerea cu extremitatile fundului albiei apei. La examenul cadavrului este
important sa se tina seama si de leziunile produse prin tentativele de respiratie
artificiala.

De asemenea pot aparea leziuni corporale in urma sariturii in apa: leziuni ale
coloanei vertebrale sau luxatii, in cursul sariturii, si luxatii sau chiar leziuni
organice manifeste, la contactul cu suprafata apei.

d) Leziuni de inecare apar datorita patrunderii apei sau altui lichid in


organism, traducand deci caracterul vital al acestora:

- resorbtia apei inspirate duce la cresterea fluiditatii sangelui in cavitatile


stangi ale inimii si uneori la prezenta de lichid in cavitatile pleurale;

- ciuperca inecatilor este o cantitate de spuma alba, foarte densa, care apare
la nivelul orificiilor respiratorii externe, semanand cu o ciuperca. Ea se datoreste
apei inspirate amestecate foarte fin cu aer si cu mucus provenit din aparatorul
respirator. Ciuperca inecatilor este evidenta imediat dupa scoaterea cadavrului din
apa, dar de multe ori ea se usuca pana la examinarea cadavrului. Trebuie retinut ca
o falsa ciuperca poate sa apara si la cadavrele aruncate in apa, la care ea se produce
sub influenta sub influenta presiunii pe care o prosuc gazele abdominale de
putrefactie asupra diafragmului;
- emfizemul pulmonar acut la inecati are unele elemente particulare.
Plamanii umplu cavitatile pleurale si acopera inima;

- petele Paltauf apar sub seroase, mai ales supleural; ele sun mari , de culoare
albastruie si cu marginile mai putin nete decat petele Tardieu. Se datoresc aceluiasi
mecanism, dar existenta sangelui diluat le imprima caracteristici proprii de forma,
dimensiuni si coloratie;

- apa din tubul digestiv este de obicei in canitati apreciabile, situata mai ales
in stomac si duoden; este vorba de apa inghitita in timpul inecarii; la diagnostic
contribuie si corpuri sau substante continute in apa, care pot fi gasite in tractul
digestiv;

- prezenta de nisip si alge in caile respiratorii este un semn de mica


importanta deoarece apare si la cadavrele aruncate in apa.

e) Leziuni de anoxie apar la majoritatea inecatilor si se manifesta ca si la


alte forme de asfixii mecanice;

f) Leziuni de putrefactie sunt caracteristice pentru inecare. Putrefactia


incepe la cap (cap de negru) si de aici se intinde la torace. De obicei, pe piept apar
pete rosiatice.

Gazele de putrefactie scot cadavrul din apa dupa 3-4 zile, chiar daca este
legat cu greutati de sute de kilograme. Dupa scoaterea din apa, putrefactia are o
evolutie extrem de rapida, mai ales daca cadavrul este expus la soare. Daca,
cadavrul sta timp mai indelungat in apa (peste2-3 luni) incepe sa se dezvolte
adipoceara.

Expertiza medico-legala in inecare va trebui sa precizeze cauza mortii pe


baza examenelor anatomopatologice de laborator.1 Trebuie avuta in vedere
posibilitatea unei morti subite in apa, caz in care lipsesc semnele de inecare si
anoxie anoxica, existand in schimb modificari tanatogeneratoare la nivelul
aparatului cardiovascular.

Expertiza va trebui sa stabileasca daca nu a fost vorba de aruncarea in apa a


unui cadavru. In general, stabilirea caracterului vital al leziunilor traumatice pe
care le prezinta cadavrul celui inecat vor constitui o preocupare importanta. Are
importanta si sediul leziunilor, fiindca cele post-mortem sunt situate de obicei pe
frunte, barbie sau nas.
C.V. a fost gasit in apa in stare de putrefactie avansata, cu detasarea
epidermului in totalitate de pe corp, intr-un lac de acumulare al unui rau pe
munte. Explorarile complementare ale cadavrului au relevat o alcoolemie de
1,25g/l, infiltrate hemoragice microscopice in tesuturile cervicale, edem
pulmonar si prezenta a multiple diatomee cocncordante cu cele din apa
lacului. Intre timp, ancheta stabileste ca C.V. a fost victima unei agresiuni
prin surprindere intr-un act de adulter si strangulat de catre cei doi soti prin
intermediul unei franghii. Cum faptul s-a petrecut ziua, cadavrul a fost
abandonat pana noaptea urmatoare sub pat cand, considerat fiind mort, a
fost aruncat in apa. In realitate, victima se afla in

coma depasita, cunoscute fiind asfixiile mecanice astfel astfel de come ce au


durat pana la 36 ore.1

In cazul aruncarii unui cadavru in apa, va trebui identificata cauza mortii. De


obicei, pentru sinucidere pledeaza tentativele anterioare, varsta inaintata, absenta
leziunilor corporale, obiectele grele legate de corp, scrisorile explicative.

Pentru accident pledeaza existenta unei alcoolemii mari. In sfarsit, suspecte


de crima sunt cazurile in care gasim asociate leziuni de sugrumare sau strangulare,
diferite plagi, maini si picioare legate, urme de lupta sau calus in gura.