Sunteți pe pagina 1din 4

Chistadenomul ovarian

Chistadenoame

Chistadenomul seros se prezint ca o tumor benign, sub forma unei proliferri adenomatoase, cu formare de chiste tapetate de 1 singur rnd
de celule cubice aezate pe o membran bazal i cu secreia unui lichid seros.

In chistadenomul mucinos prolifereaz celule cilindrice nalte aezate pe 1 singur rnd, cu secreie de mucus; prin rupere poate da
pseudomixoma peritonei (nsmnarea tumoral a cavitii peritoneale).

Se descrie i varianta papilifer (chistadenoame papilifere ovariene) n care apar proliferri papilare sub forma unor papile cu un ax conjunctivo-
vascular tapetat de celule cubo-cilindrice i prezena n strom a corpilor psamomatoi (concreiuni laminare proteo-calcare).

Chist adenom seros ovarian, aspect macroscopic

Acelasi caz, chistadenom seros cu zona


hemoragica

Chist adenom papilifer mucinos ovarian, HE, 4x

Chist adenofibrom ovarian, fante delimitate de un epiteliu cubo-cilindric


insotite de o proliferare stromala, HE, 4x

Chistadenofibrom ovarian, CK7 pozitiv difuz in epiteliul de acoperire, IHC,


10x
Chistadenofibrom ovarian, CA-125 pozitiv in epiteliu, IHC, 10x

Chistadenofibrom ovarian, Ki-67 pozitiv, sub 5%, IHC, 40x

Chistadenofibrom ovarian, detaliu cu celule cilindrice si stroma densa cu

celule fusiforme in vartejuri scurte, HE, 10x

Tumora ovariana chistica mucinoasa cu zone solide si hemoragii (40 cm, 55 ani)
Chistadenocarcinoame

Chistadenomul seros
Se caracterizeaza prin proliferarea
de celule a caror morfologie
aminteste de cea a epiteliului tu-bar si este cea mai frecventa tumora chistica
benigna de or constituind 20-25% dintre tumorile benigne (6). Chistadenomul
seros apare intre 20 si 50 ani, dar are maximul de incidenta in decada a treia si a
patra de viata. Frecvent formatiunile tu-morale pot fi bilaterale, mai ales acelea
cu prelungiri papilare. Cele mai multe tumori chistice seroase sunt benigne dar
circa 30% sunt maligne (1). Frecventa transformarilor maligne este mai ridicata in
cazul tumorilor cu procese papilare (chistadenoame papilifere).
Chistadenomul seros este o formatiune chistica frecvent uniloculara si mai rar
multiloculara derita din epiteliul de suprafata al orului. Suprafata externa a
tumorii este neteda in cazul tumorilor uniloculare sau boselata la tumorile
multiloculare, de culoare alb-cenusie sau cu tenta brun-roscata in cazul in care s-
a produs hemoragie intrachistica. La 10-30% dintre tumori se descriu prelungiri
papilare care se proiecteaza spre cavitatea chistului. Acestea sunt dure, albe si cu
suprafata larga de imtare. in cazul in care aceste formatiuni papilare sunt dure si
friabile pot sugera malignitatea. Procese papilare similare cu cele descrise pot
apare si pe suprafata externa simuland un cancer de or si este necesar un
examen histopatologic
extemporaneu pentru a sili natura benigna sau maligna a tumorii.
Chistadenomul seros benign masoara in general intre 5-l5 cm diametru si
ocazional poate ocupa intreaga cavitate abdominala (2). Pe sectiune, se obser
una sau multiple formatiuni chistice cu pereti subtiri care contin lichid serocitrin
sau pot contine sange.
Microscopic, epiteliul care delimiteaza cavitatea chistului este format din celule
inalte columnare, cu nudei alungiti, asemanatoare cu cele ale epiteliului tubar; in
unele cazuri apar celule ciliate. Stroma poate fi laxa, edematoasa sau densa, de
tip fibros. Formatiunile papilare prezinta un ax conjunctiv fibros acoperit de un
singur strat de celule epiteliale. Uneori in stroma adiacenta invelisului epitelial
sunt prezente mici concretiuni calcare cunoscute sub numele de psamoame si
care pot fi identificate la un examen radiologieabdominal.
Diagnosticul acestor tumori este pus, dupa o examinare pelvina, la o pacienta
asimptomatica sau care prezinta o marire progresi in volum a abdomenului.
Tratamentul chistadenoamelor seroase de or trebuie sa fie realizat tinand cont de
posibilitatea de aparitie bilaterala a tumorii si de potentialul de malignitate;
procesele papilare si hemoragiile intrachis-tice pot sugera malignitatea. La
pacientele tinere, sub 40 de ani, se extirpa numai orul sau anexa cu tumora
conserndu-se orul contralateral daca acesta este normal. Dupa extirparea tumorii
se recomanda sectionarea si inspectia acesteia, prelungirile papilifere dure si
friabile sugerand malignitatea si impunand un examen histopatologic
extemporaneu. Unii autori recomanda si sectionarea orului contralateral cu
inspectarea acestuia deoarece poate prezenta chisturi papilifere, chiar cu
transformare maligna, iar altii nu intervin asupra orului contralateral aparent
normal datorita pericolului aparitiei sangerarilor si aderentelor (5). in cazul
conserrii orului contralateral s-a obsert aparitia, intr-o serie de cazuri, de recidive
la interle mari de timp dupa interventia chirurgicala.
La pacientele peste 40 de ani tratamentul chirurgical consta in histerectomie cu
anexectomie bilaterala.

Chistadenomul fibros

Chistadenofibromul este o varianta a chistade-nomului seros in care exista o


proliferare conjuncti importanta si este mai rar intalnit. Aceasta tumora este
partial chistica si partial solida. Varsta de aparitie este similara cu a celorlalte
tumori se-roase. De obicei tumora este benigna si unilaterala. Suprafata externa
a tumorii este cenusie sau alba. Tumora este alcatuita din chisturi multilocu-late
si zone solide determinate de formatiuni pa-pilifere. Prelungirile papilifere sunt
ferme si nefriabile. Microscopic, zonele solide sunt alcatuite din tesut conjunctiv
dispus spiralat continand cantitati riate de stroma oriana si sunt marginite de
epiteliu de suprafata. Formatiunile chistice sunt similare cu cele din
chistadenoamele seroase. Aspecte macroscopice si microscopice asemanatoare
pot fi intalnite si in orele femeilor in post-menopauza. Tratamentul este
chirurgical si riaza in functie de rsta fiind similar cu cel al chist-adenoamelor
seroase.