CUPRINS

Argument
Cap. I. Generalitati.4
I.1. Alctuirea si funcionarea instalaiilor de pompare
I.2. Alegerea pompelor
Cap. II. Tehnologia montrii instalaiilor de pompare
II.1. Fundaiile pompelor
II.2. Montarea pompelor
II.2.1. Montarea pompelor manuale cu clape
II.2.2. Montarea pompelor centrifuge
II.2.3. Montarea pompelor submersibile
II.3. Racordarea pompei la reeaua de conducte a instalaiei de pompare
Cap. III. Masuri de tehnica securitatii muncii ce trebuiesc respectate la exploatarea
instalaiilor de pompare
Bibliografie

1
2
 CAPITOLUL I GENERALITI

Cnd sarcina hidrodinamica (presiunea de serviciu) disponibila a apei in conducta publica, in punctul de racord
a instalaiei interioare, este permanent sau temporar mai mica dect sarcina hidrodinamica necesara pentru
funcionarea normala a tuturor punctelor de consum, intre punctul de racord si instalaia interioara se monteaz
instalaii de ridicare a presiunii apei, care pot fi : instalatii de pompare, rezervoare de inaltime cu sau fara statii de
pompare si instalatii de pompare cu recipienti de hidrofor.
Instalaiile de distribuie a apei reci folosind pompe pentru ridicarea presiunii apei, sunt utilizate atunci cnd
presiunea de serviciu disponibila din conducta publica in punctul de racord este permanent sau in anumite perioade
mai mica dect sarcina hidrodinamica necesara in instalaia interioara, iar consumul de apa este uniform in timp.

I.1. ALCTUIREA I FUNCIONAREA INSTALAIILOR DE POMPARE

Instalaia de pompare (fig.

I.1.1.) se compune dintr-un
rezervor-tampon care poate fi
deschis (adic
pus in legtura cu atmosfera) sau
nchis (aflat sub presiunea unei
perne de aer comprimat), alimentat c
apa din conducta publica prin
conducta de branament si din care
aspira pompa ce ridica presiunea a
si o refuleaz in instalaie spre
punctul de consum. In orele cnd
presiunea disponibila este
suficienta, apa se distribuie direct d
conducta publica 1 prin conducta d
ocolire 13,
robinetele de pe aceasta conducta fiind deschise. In perioadele de presiune sczuta, intra in funciune

3
pompa 11, care aspira apa din rezervorul-tampon si o refuleaz in instalaie. O clapeta de reinere 12 montata pe cond
de ocolire 13 mpiedica trecerea apei din reeaua interioara in cea exterioara in timpul funcionarii pompei. Pe conduct
refulare a pompei se monteaz, de asemenea, o clapeta de reinere 12 care mpiedica trecerea apei din instalaia interi
prin pompa spre rezervorul-tampon, cnd nu functioneaza pompa.
Rezervorul-tampon are rolul de a atenua undele de presiune (loviturile de berbec) ce apar la pornirea sau opr
pompei, precum si rolul de rezervor de acumulare a apei, contribuind la compensarea variaiilor dintre vrful maxim
consum si consumul mediu zilnic.

Atunci cnd este necesara o mrire a debitelor, se monteaz doua sau mai multe pompe in paralel (fig. I.1.2.)
cnd este necesara o mrire a presiunii ( a inaltimii de pompare) se monteaz doua sau mai multe pompe in serie
I.1.3.).

I.2. ALEGEREA POMPELOR

4
 Pompele se aleg din catalogul uzinei productoare cunoscnd debitul de calcul al pompelor G P in m3/h si inalti
de pompare necesara HP in m coloana H2O.
Debitul pompei GP pentru alimentarea cu apa in scopuri menajere se determina cu relaia:
GP GO max Gc in care:
GO max este debitul orar maxim de apa, in m3/h;

este coeficientul de variaie a consumului

orar;
Gc este debitul de calcul al conductelor in

funcie de destinaia cldirii, in m3/h;

Inaltimea de pompare necesara HP nec (fig.
I.2.1)
se determina cu relaia:
H Pnec H gp hr H u H A

in care: H gp este inaltimea geodezica de

pompare in m coloana H2O;
hr hra hrr reprezint pierderea totala de

sarcina liniara si locala egala cu suma dintre

pierderea de sarcina hra pe conducta de
aspiraie cuprinsa intre rezervorul-tampon si
pompa si pierderea de sarcina hrr pe conducta de
refulare de la pompa pana la punctul de
consum;
H U este presiunea de utilizare la punctul de

consum aflat in situaia cea mai defavorabila;

H A este presiunea in rezervorul-tampon din

care aspira pompa.

Exprimnd pierderea totala de sarcina hr cu ajutorul modulului de rezistenta echivalenta Re al conductei

de aspiraie si de refulare al pompei si al debitului GP : hr Re GP2 [ m coloana H2O] si notnd cu H O :

H O H g HU H A care nu depinde de debitul pompei, GP si nlocuind se obine :

5
H Pnec H O Re GP2 [mm coloana H2O] care se numete ecuaia sau curba caracteristica a reelei de

pompare.Pentru pompele centrifuge, se dau in cataloage, diagrame trasate experimental care conin (fig.
I.2.2.) : caracteristica G-H a pompei, sau curba caracteristica de sarcina a pompei si curbele N si , respectiv,
de variaie a puterii si randamentului cu debitul si inaltimea de pompare a pompei respective (fig. I.2.2.).

6
 CAPITOLUL II. TEHNOLOGIA MONTRII INSTALAIILOR DE
POMPARE
II.1. FUNDAIILE POMPELOR
Pompele se monteaz pe fundaii (postamente) din beton prevzute cu strat din pluta de 8-10 cm grosime pe
amortizarea vibraiilor produse in timpul funcionarii pompei. Fundaiile se executa de constructor folosind un cofraj
lemn si se pot turna fie pe pardoseala slii pompelor (fig. II.1.1.), fie
ngropat in pardoseala (fig. II.1.2.) in care caz intre fundaie si pardoseala se prevede un strat de izolaie hidrofuga (pe
evitarea ptrunderii scurgerilor de apa) si fonica (pentru evitarea transmiterii vibraiilor).

7
 Instalatorul trebuie sa supravegheze aezarea in cofraj a unor evi unse cu ulei in dreptul uruburilor de anco
ale pompei ce se monteaz. Dup turnare aceste evi se scot si in locul lor se introduc uruburile de ancorare, lr
orificiul in vederea unei mai bune prize a mortarului turnat la fixare.

II

MONTAREA POMPELOR
nainte de montarea pompelor pe fundaii, se fac urmtoarele lucrri pregtitoare:
-verificarea corespondentei dintre datele nscrise pe plcuta pompei aprovizionate si caracteristicele pompei
proiect;
-verificarea tuturor elementelor componente si in special a cuplajului si a axului motor (arborele trebuie s
roteasc cu usurinta la o acionare manuala; in timpul miscarii de rotaie paletele nu trebuie sa ating corpul pompei; a
pompei propriu-zise si al motorului electric trebuie sa fie coliniare.).
-verificarea fundaiei pe care se va monta pompa. Se controleaz corespondenta dintre gurile de prindere
cadrului de susinere al pompei si orificiile practicate in fundaia din beton pentru amplasarea uruburilor de fixa
agregatului.
La operaia propriu-zisa de montaj a pompelor se procedeaz astfel:
-se unge filetul uruburilor de ancorare cu vaselina si se infasoara cu capete de bumbac
-se introduc uruburile de ancorare in locaurile fundaiei, utilizndu-se un ablon avnd dimensiunile fund
pompei, dup care golurile se uda si se umplu cu mortar de ciment.
-la 48 h dup umplerea locaurilor cu mortar de ciment, se desurubeaza piuliele si se scoate ablonul.
-se monteaz pompa pe fundaie, controlndu-se cu nivela, orizontalitatea cadrului;
-se racordeaz pompa la reeaua de conducte a instalaiei.

8
II.2.1. MONTAREA POMPELOR MANUALE
CU CLAPE

Pompa manuala, mpreuna cu toate legturile ei, se fixeaz pe

perete cu uruburi cu cap despicat, ncastrate in zid
cu mortar de ciment si prevzute cu piulie pentru
strngere.
Racordarea pompei manuale (fig. II.2.1.1.) la conductele de
aspiraie si refulare se realizeaz cu flane. Flanele
de mbinare de la captul conductelor de aspiraie
si de refulare sunt fixate pe conducte prin filete. La
captul conductei de aspiraie se monteaz sorb cu
clapeta de reinere.
Pentru amorsarea pompei, pe conducta de refulare se executa
o ramificaie cu cana si plnie, prin care se poate turna apa.
Dup ce s-a umplut cu apa conducta de absorbie si pompa, se
nchide caneaua de sub plnie si se poate ncepe pomparea.

II.2.2. MONTAREA POMPELOR CENTRIFUGE

9
 Att conducta de aspiraie cat si cea de refulare se racordeaz la pompa prin flane. Aceste conducte trebuie
astfel montate nct axele flanelor de racordare sa coincid cu axele racordurilor respective ale pompei, iar flana
fiecrei conducte sa fie paralela cu flana racordului respectiv al pompei.
Conducta de aspiraie trebuie sa aib un diametru cel puin egal cu al racordului de aspiraie al pompei.
Daca pompa aspira dintr-o conducta sub presiune sau daca este aezata sub nivelul apei din rezervorul din care aspira
(fig. II.2.2.1, a), pe conducta de aspiraie trebuie montata o vana pentru izolarea pompei in caz de reparatie. Daca
pompa este aezata deasupra nivelului apei (fig. II.2.2.1, b) nu este nevoie de vana pe conducta de aspiraie, dar la
captul acestei conducte trebuie montat sorb cu ventil de reinere.

Conducta de refulare trebuie de asemenea sa aib diametrul cel

puin egal cu al racordului respectiv al pompei. Pe racordul de refulare al
pompei se monteaz un ventil sau clapeta de reinere si dup el robinetul de
nchidere si reglare.
Cuplarea pompei cu motorul electric trebuie sa fie elastica, pentru
a se amortiza socul ce se produce la pornirea motorului. Axele cuplate ale
pompei si motorului trebuie sa se roteasc uor cu mana.

10
 Pornirea si funcionarea pompei se va face numai daca este umpluta cu apa att pompa cat si conducta de
aspiraie. In timpul iernii pompele montate in ncperi neincalzite se golesc in cazul nefunctionarii pe timp mai
ndelungat pentru a se evita spargerea lor prin inghet sau blocarea lor cu gheata la repunerea in funciune.

II.2.3. MONTAREA POMPELOR SUBMERSIBILE

Pompele submersibile se folosesc doar pentru ape limpezi. Pentru montare pompa submersibila se coboar in
put cu ajutorul unui cablu de sarma zincata si al unui troliu. Pe
msura coborrii se monteaz conducta de refulare, care se executa din evi de otel cu flane (fig. II.2.3.).
Cablul de sarma zincata si troliul raman in permanenta pentru a servi la scoaterea pompei din put.
Pentru aceastase desface o flana de la partea superioara a conductei de refulare si apoi se actioneaza
troliul. Pe msura ce conducta de refulare este trasa afara, evile cu flane se demonteaz una cate una,
pana la ieirea pompei din put.

II.3. RACORDAREA POMPEI LA REEAUA DE CONDUCTE A

INSTALAIEI DE POMPARE

11
 Dup montarea pompei pe fundaie se
efectueaz montarea armaturilor si racordarea
pompei la conducta de aspiraie si respectiv, de
refulare.
Pe racordul de aspiraie al pompei se
monteaz o reducie (confuzor) executata din eava
de otel si asamblata prin flane prevzute cu
garnituri de etanare si uruburi (fig. II.3.1.).
Reducia se executa astfel nct sa se evite
formarea unui sac de aer, care ar putea provoca
micorarea debitului pompei sau chiar
ntreruperea aspiraiei apei (dezamorsarea
pompei). Intre reducie si conducta de aspiraie se
monteaz o vana de nchidere, care este prevzuta cu
flane, garnitura de etanare si uruburi de
prindere.
Pe racordul de refulare al pompei se monteaz un stut din eava de forma unui difuzor, asamblat prin flane
cu garnituri si uruburi. In continuare se monteaz clapeta de reinere si vana de nchidere care se asambleaz la
conducta de refulare prin flane prevzute cu garnituri si uruburi (fig. II.3.1.).
Pentru colectarea apei scurse de la presetupele pompei se monteaz in dreptul acestora o plnie de colectare
(vezi fig. II.3.1.) racordata printr-o conducta de canalizare la un recipient executat in pardoseala slii pompelor. Din
recipientul de pardoseala apa este evacuata apoi la reeaua de canalizare.

CAPITOLUL III MSURI DE TEHNICA SECURITII MUNCII

CE TREBUIE RESPECTATE LA EXPLOATAREA
INSTALAIILOR DE POMPARE

Este interzisa executarea instalaiilor electrice si de automatizare la instalaiile de alimentare cu apa, de ctre
personal neautorizat.
Este interzisa funcionarea motorului de acionare fara capacul cutiei de borne montat.

12
 Se interzice exploatarea instalaiilor fara priza de impamantare corespunztoare, sau fara legare prin circuite
duble a parilor metalice la aceasta priza.
Se interzice exploatarea puurilor fara capac de protecie, asigurat prin inchizator corespunztor.
Persoanele care folosesc instalaiile de ridicare a presiunii apei cu pompe pot sa fie expuse unor accidente
datorate electrocutrii. Electrocutarea se produce atunci cnd omul nefiind izolat fata de pamant stabilete un contact
cu un element aflat sub tensiune sau atinge un conductor aflat sub tensiune.
Cauzele care pot produce accidente prin electrocutare pot fi :
-atingerea unor conductoare neizolate sau izolate necorespunztor;
-atingerea unor suprafee metalice care, urmare unor defeciuni (proasta izolaie a circuitelor electrice), au
intrat sub tensiune;
-strpungerea izolaiei la motoarele electrice de acionare a micropompelor;
-scurtcircuite la circuitele eventualelor instalaii de automatizare;
-folosirea unor prize de impamantare necorespunztoare.
Diminuarea si chiar reducerea pericolului de electrocutare in cazurile enumerate este asigurata prin legarea
obligatorie a elementelor periculoase la pamant.
Legarea la pamant consta in stabilirea unui circuit electric intre elementul posibil a intra sub tensiune si un
electrod care face legtura cu pamantul.
Cnd electrocutarea s-a produs, se va scoate imediat accidentatul de sub tensiune folosind cel mai apropiat
ntreruptor (sau chiar scoaterea siguranelor cnd ntreruptorul este blocat), sau indepartandu-l de locul periculos
folosindu-se orice material sau obiect ru conductor electric (izolant) , se acorda primul ajutor difereniat in funcie
de starea in care se afla accidentatul dup care se cheam un medic sau va fi transportat la cel mai apropiat punct
sanitar.

13
 BIBLIOGRAFIE

Vintil, S. si Busuioc, H. Instalaii tehnico-sanitare si de gaze. Bucureti. Editura Didactica si

Pedagogica, 1982

Vintil, S. si Constantinescu, G. Instalaii tehnico-sanitare si de gaze. Bucureti. Editura Didactica si

Pedagogica, 1989

14