MINISTERUL EDUCAIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA TIINE ECONOMICE

CATEDRA ECONOMIE, MARKETING I TURISM

Lucrare Individual

La disciplina Integrarea Economica Europeana

Tema : Consiliul Uniunii Europene

A elaborat : Lomaca Dumitru MK 1502

A verificat : Davidov Catalina.

lect.univ.

Chiinu 2016

1
 Cuprins

Introducere.3

Capitolul I Aspecte Generale.4

Capitolul II Rolul si atributiile Consiliului U.E.7

Capitolul III Comitetul reprezentantilor permanenti ai statelor membre UE10

Concluzie..12

Bibliografie ..13

2
 Introducere

Actualitatea temei. Consiliul Uniunii Europene, infiintat in 1967, reprezint guvernele statelor
membre ale UE, adopt legislaia european i coordoneaz politicile UE.

Scopul lucrarii. Am efectuat lucrarea cu scopul de a-mi crea o viziune mai concret asupra rolul
activitatii Consiliului Uniunii Europene . Proiectul realizat va cuprinde informatii ce ar putea crea o
imagine clara a acestei institutii si a modului de activitate a ei.

Metodologia de cercetare. In scopul realizarii acestei cercetari am ultilizat urmatoarele metode de

cercetare cum ar fi: metoda induciei si deduciei, abordarea teoretica din materialul studiat, metoda
analizei si sintezei surselor monografice etc.

Structura lucrarii. Lucrarea este structurat n 3 capitole. Primul capitol prevede prezentarea
aspectelor generale despre Consiliul Uniunii Europene. Al doilea capitol abordeaza tema rolului si
atributiilor consiliului. Al treilea capitol este dedicate activitatii comitetului reprezentatntilor
permanenti.Lucrarea se incheie cu o concluzie formata in urma cercetarii subiectului.

Importanta practica. Uniunea Europeana este o putere mondiala care influenteaza ativitatea politca ,
economica , sociala , culturara a multor state, iar Consiliul Uniunii Europene este o institutie care
propune si adopta aceste directii de dezvolate a activitatilor mai sus mentionate, iar cercetarea lor ajuta
la crearea viziunii mai clare asupra tot ceea ce se intimpla in organizmul european.

3
 Capitolul I

Aspecte generale:

Consiliul Uniunii Europene (uneori denumit i Consiliul sau Consiliul de Minitri) este un
organism parte a legislativului Uniunii Europene (UE) reprezentnd guvernele statelor membre,
cellalt organism este Parlamentul European. Aceasta institutie, a fost cunoscuta mai intai sub
numele de Consiliul de Ministri, apoi sub acela de Consiliul Comunitatilor Europene, a primit
denumirea de Consiliul Uniunii Europene, dupa intrarea in vigoare a Tratatului de la Maastricht.

Structura organizationala:

Structura Consiliului Uniunii Europene. Consiliul Uniunii Europene (Consiliul de Ministri)

este format din reprezentantii guvernelor statelor membre. Este un organ interguvernamental, dar
si comunitar, in care sunt reprezentate statele membre prin cate un ministru, care nu poate
actiona in nume propriu, ci numai in conformitate cu instructiunile primite de la guvernul sau.
Consiliul Uniunii Europene reprezinta emanatia guvernelor statelor membre, exprimand cadrul
comunitar de negociere intre administratiile nationale. El este autoritatea interguvernamentala ce
exprima legitimitatea statala, exercitand functii multiple in cadrul sistemului comunitar[1]. Mai
complet spus, Consiliul (de Ministri al) Comunitatilor Europene reprezinta centrul de greutate
institutional al Comunitatilor, fiind in substanta organul principal, chiar adevaratul organ dotat cu
putere de decizie. In Consiliu sunt adoptate liniile directoare ale actiunii Comunitatilor. Influenta
Consiliului rezida si in aceea ca el poate discuta toate problemele pe care statele le doresc sa fie
tratate impreuna. Este un organ in care reprezentantii fiecarui stat adopta acte care ii angajeaza si
care sunt aplicabile fara a mai fi ratificate. Consiliul este format din cei 28 de minitri care au n
portofoliu i domeniul agriculturii. Preedinia Consiliului este rotativ ntre fiecare stat membru
i mandatul fiecrei preedinii dureaz 6 luni, mandat care este deinut de ministerul relevant
pentru fiecare ntlnire n parte. Continuitatea dintre preedinii este asigurat de un acord ntre
trei prezidenii consecutive, cunoscut ca triumviratul prezidenial i mprirea programelor
politice.

4
 Secretariatul general.

Consiliul este asistat in sarcinile sale de un Secretariat general care asigura bunul mers al
multiplelor activitati ale Institutiei insasi. Acest organism joaca si rolul de grefier, pregateste
procesele-verbale ale sesiunilor Consiliului si le semneaza impreuna cu presedintele acestuia,
gireaza procedura votului scris, semneaza impreuna cu presedintele actele adoptate de Consiliu si
indeplineste functia de depozitar al acordurilor incheiate de catre UE.

Secretariatul general dispune si de un serviciu juridic si 8 directii generale:

a Personal, administratie, protocol, organizare, securitate, infrastructuri,

traducere si producere de documente;

a Agricultura si pescuit;

a Piata interioara, uniune vamala, politica industriala, dreptul de stabilire si

libera prestare de servicii, dreptul societatilor;

a Proprietate intelectuala;

a Cercetare, energie, transport, mediu si protectia consumatorilor;

a Relatii externe, cooperare si dezvoltare;

a Politica externa si de securitate comuna;

a Relatii cu Parlamentul European si Comitetul economic si social, cauze

institutionale, reglementari bugetare si de personal;

a Cauze economice, sociale si financiare;

a Cooperare in domeniile justitiei si ale afacerilor interne.

5
 Deciziile sunt luate cu majoritate calificat n cele mai multe domenii, cu unanimitate n
altele. De obicei, atunci cnd opereaz unanimitatea este necesar i consultarea Parlamentului
European. Cu toate acestea, n majoritatea domeniilor se aplic procedura legislativ ordinar,
aceast procedur reprezint c Parlamentul European i Consiliul mpart n mod egal puterile
legislative i bugetare, nsemnnd c ambele trebuie s i dea acordul pentru ca o propunere
legislativ s fie adoptat. n anumite domenii limitate, Consiliul poate iniia legislaie european
de unul singur.

Consiliul Uniunii Europene i are ca prim loc de ntlnire sediul de la Bruxelles, iar ca al
doilea loc, Strasbourg.

Capitolul II

Rolul si atributiile Consiliului Uniunii Europene

Consiliul U.E., ca institutie, are rolul principal de a reprezenta toate statele membre ale
Uniunii Europene, exprimand, de altfel, legitimitatea statala a Comunitatilor.

Are caracter colegial, in sensul ca, potrivit articolului 1 din Tratatul de la

Bruxelles, fiecare guvern deleaga pe unul dintre membrii sai, chiar daca, uneori, in mod
exceptional, unele guverne sunt reprezentate printr-un inalt functionar.

Daca ministrul Afacerilor Externe este considerat, uneori, ca principalul reprezentant al

tarii sale in Consiliu, practica a consacrat participarea la reuniuni si a altor ministri, cum ar fi:
ministrul agriculturii, cel al transporturilor, al finantelor, al industriei s.a., in functie de
problematica analizata pe ordinea de zi. Acestia din urma participa fie alaturi de ministrii
Afacerilor Externe, fie, de cele mai multe ori, singuri.

Atributiile de baza a consiliului U.E.:

a) adopta legislatia;

b) coordoneaza politicile economice din statele membre;

6
c) incheie acorduri internationale;

d) aproba bugetul U.E. impreuna cu Parlamentul;

e) defineste politica externa si de securitate comuna;

f) coordoneaza cooperarea intre instantele judiciare si fortele de politie nationale in materie

penala.

Atributiile Consiliului sunt definite de catre Tratatele institutive intr-o maniera generala.

Articolul 202 al Tratatului, instituind CE. (fostul art. 145), prevede ca institutia Consiliului
asigura coordonarea politicilor generale ale statelor membre si ca el dispune de puterea de
decizie in vederea asigurarii conditiilor necesare realizarii obiectivelor stabilite prin Tratat si in
conditiile prevazute de acesta. Articolul confera Comisiei, in temeiul unui alineat adaugat la
articolul 145 de Actul Unic European, competenta de executare a regulilor pe care Consiliul le
adopta. Exercitarea acestei competente poate fi supusa unor restrictii-limitari. Potrivit acestui
articol, Consiliul isi poate rezerva, in situatii speciale, posibilitatea de a exercita direct unele
competente in materie executiva.

Intr-o maniera succinta, articolul 115 din Tratatul, instituind EURATOM

dispune: Consiliul isi exercita atributiile si puterile de decizie in conditiile prevazute de
prezentul Tratat.

Acesta adopta toate masurile care releva competenta sa in vederea coordonarii actiunilor
dintre statele membre si Comunitate'.

Potrivit articolului 26 din Tratatul C.E.C.O., Consiliul isi exercita atributiile in situatiile
prevazute si in maniera indicata de prezentul Tratat, in special in vederea armonizarii actiunii
Comisiei cu cea a guvernelor responsabile de politica generala din tarile lor.

In acest scop, Consiliul si Comisia procedeaza la schimburi de informatii si la consultari

reciproce.

Consiliul poate cere Comisiei sa procedeze la studiul tuturor propunerilor si masurilor pe

care le considera oportune sau necesare realizarii obiectivelor comune.

7
 Rolul consultativ al Consiliului in Tratatul CE.CO. se traduce prin adoptarea de avize
care, in functie de situatie, trebuie sa fie sau nu, conforme. Consiliul C.E.C.O. este abilitat, in
cazuri rare, sa adopte decizii.

Intr-o maniera generala, Consiliul apare in sistemul comunitar ca legiuitor de drept

comun. Articolul 207 din Tratatul CE. (fostul art. 151), 3, in redactarea sa stabilita de Tratatul
de la Amsterdam, evoca situatiile in care Consiliul actioneaza in calitate de legiuitor.

Consiliul detine in sistemul comunitar puterea de decizie.

Uniunea monetara impune Consiliului o interventie importanta in coordonarea politicilor

economice si sociale ale statelor membre in interiorul zonei Euro.

Tratatul de la Lisabona aduce o schimbare importanta in procesul de decizie. In primul

rand, Consiliul va decide cu majoritate calificata, cu exceptia cazurilor in care tratatele prevad o
alta procedura, cum ar fi votul in unanimitate. In practica, odata cu intrarea in vigoare a
Tratatului de la Lisabona, votul cu majoritate calificata va fi extins la numeroase domenii de
actiune (de exemplu, imigrarea sau cultura).
Ulterior, introducerea, in 2014, a votului cu dubla majoritate al statelor membre ale UE (55%) si
al populatiei (65%), care reflecta dubla legitimitate a Uniunii, va conduce la consolidarea
transparentei si eficientei. Noua modalitate de calcul va fi completata de un mecanism
similar compromisului de la Ioannina, care ar trebui sa permita unui numar mic de state membre
(apropiate de minoritatea de blocare), sa-si manifeste opozitia fata de o decizie . Intr-o asemenea
situatie, Consiliul trebuie sa faca tot ce-i va sta in putinta pentru a obtine, intr-un interval de timp
rezonabil, o solutie satisfacatoare pentru ambele parti.

Functiile Constiliiului Uniunii Europene

Functia legislativa: Cea mai mare parte a legislatiei UE este adoptata de catre Consiliu,
impreuna cu Parlamentul European .

Coordonarea politicilor Statelor Membre: Consiliul UE coordoneaza politicile economice ale

Statelor Membre, in baza unor orientari generale in acest domeniu.

8
Incheierea acordurilor internationale intre UE si alte state sau organizatii
internationale: Consiliul semneaza acorduri intre UE si state nemembre sau intre UE si diferite
organizatii internationale. In interiorul UE, Consiliul poate incheia acorduri intre Statele Membre
in domenii cum ar fi impozitarea, dreptul societatilor comerciale, protectia consulara, precum si
in cadrul pilonului al treilea (Cooperare politieneasca si judiciara in materie penala.

Functia bugetara: Bugetul UE este decis anual de catre Consiliul UE, impreuna cu Parlamentul
European , Consiliul luand deciziile finale cu privire la cheltuielile obligatorii.

Elaborarea politicii externe si de securitate comuna (PESC): Politica externa, securitatea si

apararea sunt domenii in care fiecare Stat Membru actioneaza independent. Cu toate acestea,
actiunea comuna se dovedeste, de multe ori, mai eficienta. Statele membre UE iau decizii
comune in acest domeniu, in cadrul Consilului UE, principalul for de desfasurare a cooperarii
interguvernamentale in acest domeniu.

Capitolul III

Comitetul reprezentantilor permanenti ai statelor membre UE (COREPER)

Cum functionarea Consiliului este o activitate complexa care nu poate fi limitata numai la
perioadele limitate in care diferitele sale configuratii se intrunesc, pe langa Consiliu,
functioneaza si un Comitet al Reprezentantilor Permanenti ai statelor membre (COREPER)
[6], care are sarcina de a pregati lucrarile Consiliului si de a executa mandatele care le sunt
incredintate de acesta. Acesti reprezentanti permanenti sunt de fapt ambasadori ai statelor

9
respective pe langa comunitate. La fel ca si in cazul Consiliului, membrii Coreper au o dubla
alteritate[7]:

pe de o parte, sunt numiti si platiti de catre statele membre;

pe de alta, fac parte dintr-un organ comunitar auxiliar avand functii proprii,
reglementate prin dreptul comunitar.

Numarul membrilor Coreper difera de la un stat la altul, singurele constante

reprezentandu-le prezenta, din partea fiecarui stat, a unui Reprezentant Permanent si a unui
Reprezentant Permanent Adjunct.

Desi exista un singur COREPER, acesta se reuneste la doua nivele. COREPER l reuneste
reprezentantii permanenti adjuncti, in timp ce COREPER 2 include sefii misiunilor diplomatice
ale statelor membre le langa UE. Repartizarea atributiilor intre cele doua formule poate varia
insa, ca regula generala COREPER 2 urmareste dosarele ce vor fi examinate de catre Consiliile
afaceri generale, economie si finante, buget, dezvoltare, justitie si afaceri interne, in timp
ce COREPER l examineaza celelalte chestiuni, cu precadere piata interna, politica sociala,
protectia consumatorilor, transporturi, cercetare, sanatate, educatie, pescuit, probleme veterinare,
protectia mediului si cultura[8].

Lucrarile COREPER sunt sprijinite de o serie de grupuri de lucru [9]. Secretariatul general
actualizeaza si publica lista organismelor de pregatire. Numai comitetele si grupurile de lucru din
aceasta lista se pot intruni in calitate de organisme de pregatire ale Consiliului.

COREPER este prezidat, in functie de punctele de pe ordinea de zi, de catre

reprezentantul permanent sau de catre reprezentantul permanent supleant al statului membru care
detine presedintia Consiliului. Cu exceptia cazului in care Consiliul decide altfel, diversele
comitete prevazute in Tratate sunt de asemenea prezidate de un delegat al statului membru
respectiv.

Concluzie:

10
 Cercetind cu atentie tema data, putem concluziona ca Consiliul U.E. reprezint guvernele
statelor membre ale UE, adopt legislaia european i coordoneaz politicile UE. Consiliul
negociaz i adopt legislaia UE, mpreun cu Parlamentul European, pe baza propunerilor
naintate de Comisia European, coordoneaz politicile rilor UE, elaboreaz politica
extern i de securitate a UE, plecnd de la orientrile Consiliului European,
incheie acorduri ntre UE i alte ri sau organizaii international, adopt bugetul anual al
UE, n colaborare cu Parlamentul European, deci este un factor extreme de important in
activitatea organizmului European.

Bibliografie:

http://www.scritub.com/stiinta/stiinte-politice/ORGANIZAREA-SI-FUNCTIONAREA-
CO73771.php

https://europa.eu/european-union/about-eu/institutions-bodies/council-eu_ro#ce-face-
consiliul-ue?
11
D.C. Dragos, Drept comunitar european, Ed. Accent, Cluj-Napoca, 2003

S. Bocancea, Institutii si politici publice in Uniunea Europeana, Ed. Cantes, Iasi, 2004

12