Sunteți pe pagina 1din 33

Universitatea Babe-Bolyai Cluj-Napoca

Facultatea de tiine Economice i Gestiunea Afacerilor

Proiect
Turism international
Italia

2013

6
Cuprins

Cuprins.....................................................................................................................2

Introducere...............................................................................................................4

Turismul international............................................................................................4

Italia tara, istorie, demografie.............................................................................4

Italia - turism...........................................................................................................7
TURISM DE LITORAL.................................................................................................................. 8
TURISM CULTURAL..................................................................................................................... 9
HERITAGE TOURISM................................................................................................................. 10
TURISM MONTAN.................................................................................................................... 10
TURISMUL RELIGIOS................................................................................................................ 12

PIB..........................................................................................................................12
MARIME PIB.......................................................................................................................... 12
PARTILE PIB-ULUI................................................................................................................... 13

Forta de munca......................................................................................................14
DIMENSIUNEA FORTEI DE MUNCA................................................................................................ 14
PARTILE FORTEI DE MUNCA....................................................................................................... 14

Ritm de crestere.....................................................................................................15
TENDINTELE DE CRESTERE........................................................................................................ 15
PROGNOZE DE CRESTERE......................................................................................................... 15

Exporturi................................................................................................................16
PONDEREA EXPORTURILOR IN TURISM.......................................................................................... 16
CLASAMENTUL INDUSTRIEI TURISMULUI DIN PUNCT DE VEDERE AL EXPORTURILOR.................................17
CLASAMENTUL TURISMULUI IN EXPORTURILE DE MARFA...................................................................18

Legaturi..................................................................................................................18
COMPARAND EFECTUL A 1 MILION $ IN CHELTUIELI........................................................................18
CAT DE MULT DIN CHELTUIELILE DIN TURISM SI CALATORII RAMAN IN ECONOMIE?..................................19
BENEFICIARII TURISMULUI SI A CALATORIILOR................................................................................19

Generarea fortei de munca...................................................................................20

6
POTENTIALUL FORTEI DE MUNCA IN TURISM..................................................................................20

Performantele Turismului si a Calatoriilor in Italia..........................................21

Ocuparea fortei de munca 2012-2013..................................................................22

Economia Italiei.....................................................................................................22

Indicatori................................................................................................................27
CEREREA TURISTICA................................................................................................................ 27
OFERTA TURISTICA.................................................................................................................. 27
EFECTE ECONOMICE................................................................................................................ 27

Oferta turistica in Italia........................................................................................28

Cererea turistica....................................................................................................28

Impactul asupra societatii.....................................................................................30

Locuri de vizitat in Romania................................................................................31

Bibliografie.............................................................................................................33

6
Introducere
In cele ce urmeaza voi descrie o parte din turismul international al Italiei. Pentru inceput
voi clarifica ce inseamna turism international. Dupa aceasta, va urma sa afla putine informatii
despre Italia, despre istoria acesteia si despre demografia acestei tari. Italia este o peninsula cu
foarte multe atractii turistice. Avand numeroase atractii turistice, aici vom gasi in permanenta
turisti din diferite colturi ale lumii. Nu trebuie uitata prezenta statului Vatican in aceasta tara,
aducand Italiei si turismul religios.
In continuare vom putea descoperii economia Italiei din ultimii ani. Atat cererea cat si oferta
turistica sunt prezente intr-o scurta analiza. Vom gasi in paginile ce urmeaza impactul turistic
asupra societatii.
Cu toate ca nu am reusit sa analizez toate tipurile de turism din Italia si nu am reusit sa
analizez turismul din toate punctele de vedere, imi doresc sa va trezesc curiozitatea, sa va
informati mai mult despre aceasta tara minuntata si sa incercati sa o vizitati cat mai repede cu
putiinta, deoarece sunt atatea locuri si lucruri de vizitat, incat este pacat sa pierdem aceasta
ocazie.

Turismul international
Conform dictionarului turistic international (1980) turismul difera de o simpla calatorie
prin faptul ca ofera posibilitatea persoanelor de a-si alege locul pe care doresc sa il viziteze intr-o
tara, regiune, satisfacandu-si propriile placeri referitoare la cunoasterea altor culturi, altor locuri.
Nu trebuie uitat nici termenul de turist; turistul este o persoana care se deplaseaza in alte locuri
decat cele natale, pe o perioada mai mica de 12 luni, cu diverse scopuri ( de a vizita locuri noi, de
a cunoaste culture si oameni noi etc) exceptie facand motivele remunerate.

Italia tara, istorie, demografie


Italia este un stat suveran European, situate in mare parte pe peninsula Italica, cuprinzand
totodata cateva insule din Marea Mediterana. Cele mai importante insule sunt Sicilia si Sardinia.
Capitala Italiei este faimoasa Roma. Italia este un loc de origine al multor culturi europene,

6
dintre care cea mai importanta fiind renasterea. In zilele noastre, Italia este o o republica
democratica si o tara dezvoltata. Nu trebuie uitat nici faptul ca Italia este unul dintre fondatorii
Uniunii Europene, alaturi de Belgia, Frana, Luxemburg, rile de Jos i Germania de Vest.
Economia Italiei este una diversificata, avand un venit pe cap de locuitor apropiat unor tari
precum Franta si Regatul Unit. Majoritatea materiilor prime necesare industriei este acoperit prin
importuri. Tot prin importuri este asigurat si un procent mai mare de 75% din necesarul de
energie. Italia este n general o omogenitate lingvistic i religoas, totui, cultura sa, economia
sa i politica sa sunt diverse. Italia are a cincea densitate a populaiei europene ca mrime,
atingnd 196 de oameni pe km.Grupurile minoritare sunt mici, cele mai mari fiind cel vorbitor
de limba german n Tirolul de Sud (1991: 287.503 germani i 116.914 italieni) i cel de limba
sloven lng Trieste.

6
Evolutia demografica a Italiei (1861 2011 )

Cele mai mari orase din Italia

6
Italia - turism
Avand in vedere ca au fost lamuriti termenii de turism si turist, a venit timpul sa analizam
situatia Italiei in ceea ce priveste turismul.
Italia este una dintre tarile care cuprinde aproape toate tipurile de turism: turism de
congrese, turism cultural, heritage tourism, turism de litoral, turism montan, cicloturism,turism
rural, turism extrem, turism sportiv, turism de aventura, turism religios, turism medical, turism
gastronomic, turism de shopping si de ce nu si turismul de-o aventura (sexual), insa acestea vor fi
analizate putin mai tarziu in detaliu. Turismul cultural, cel istoric, chiar si cel montan sunt
adevarate embleme ale Italiei.
Evolutia turnismului international se poate analiza prin intermediul sosirilor/plecarilor de
turisti si a incasarilor/cheltuielilor din turismul international.
Italia este bine cunoscut pentru arta i cultura sa, precum i datorit nenumeratelor ei
monumente, printre care se numr Turnul din Pisa i Colosseumul roman, dar i pentru
mncarea sa (pizza, pasta s.a.m.d.), vin, stilul de via, elegan, design, cinema, teatru, literatur,
poezie, arte vizuale, muzic (mai ales de oper), srbtori, i n general pentru gust.
In anul 2009 a fost in top 10 cele mai vizitate tari, ocupand chiar locul 5.

An 2006 2007 2008 2009


Sosiri turisti 41.1 43.7 42.7 43.2
straini (mil)

In 2009, Italia s-a clasat si in topul incasarilor din turismul international, aflandu-se pe
locul 4.
An 2006 2007 2008 2009
Incasari din turismul 38.1 42.7 45.7 40.2
international (bil $)

6
Din punct de vedere al cheltuielilor in turismul international, in 2009 Italia a ocupat locul
6.

An 2006 2007 2008 2009


Cheltuieli in turismul 23.1 27.3 30.8 27.8
international (bil $)

Turism de litoral
Cu toate ca din cele 20 de regiuni care formeaza cizma, numai doua nu au iesire la
mare, despre litoralul Italiei se stiu foarte putine. Italia are aproximativ 8500 km de coasta, insa o
mare parte este acoperita de stanci, neputand fi amenajata pentru plaja. Din punct de vedere
climatic, cea mai buna perioada pentru litoralul Italiei se intinde din luna mai pana in luna
septembrie. In cele ce urmeaza voi realize un top 10 al plajelor din Italia:
1. Plajele Otranto, Otranto
2. Plajele Cinque Terre, Liguria
3. Plajele Arbus, Sardinia
4. Plajele Castiglio della Pescaia, Toscana
5. Plajele Pollica, Salermo
6. Plajele Orosei, Sardinia

6
7. Plajele Villasimius, Sardinia
8. Plajele Tropea, Calabria
9. Plajele Costa Smeralda, Arzachena, Sardinia
10. Plajele Lampedusa e Linosa, Sicilia.
Fara egal sunt insa insulele, ale caror plaje sunt considerate cele mai frumoase, Sicilia
caracterizandu-se prin dimensiunile generoase ale fasiilor de nisip, iar Sardinia - prin calitatea si
curatenia nisipului. Aceasta din urma, care merita cu siguranta un articol dedicat in exclusivitate,
este a doua insula ca marime din Mediterana si fiecare dintre statiunile sale poate fi o destinatie
de vacanta. Celebra Costa Smeralda sau Golfo di Marinella sunt doar doua exemple, doua locuri
in care plajele sunt inconjurate de stanci abrupte, de vegetatie abundenta, in mijlocul carora s-au
ridicat hoteluri, restaurante, baruri, sporturile nautice sau viata de noapte nelipsind din programul
pregatit turistilor.

Turism cultural
Italia este bine cunoscuta si pentru arta si cultura sa. Nu trebuiesc uitate nici
nenumaratele monumente aflate in aceasta tara minunata, cum ar fi Turnul din Pisa, Colosseumul
Roman. Tot aici putem gasi o multitudine de muzee precum Castelul Sforzesco (Milano), Muzeul
Vatican (Roma), Muzeul Leonardo (Milano),Galeria Borghese (Roma), Muzeul Capitolini
(Roma), Galeria Nationala de Arta Moderna (Roma), Muzeul Poldi Pezzoli (Milano), Muzeul
National de Arheologie (Napoli), Muzeul Risorgimento (Milano), Pinoteca di Brera (Milano) si
multe altele.
Castelul Sforzesco din Milano este considerat unul dintre cele mai mari bastioane a Europei. Aici
putem gasi minante opera de arta, printer care si ultimele sculpturi ale lui Leonardo da Vinci a
ale lui Michelangelo.
Muzeul Vatican este unul dintre cele mai mari muzee din lume. Aici se pot gasi sculpture de
renume clasice si importante capodopere din perioada Renasterii. Acest muzeu are si o trasatura
distinctive, si anume scarile in spirala.

6
Muzeul Leonardo din Milano este dedicate marelui pictor si om de stiinta Leonardo da Vinci.
Acesta este un muzeu national al tehnologiei si stiintei.
Potrivit unui studio UNESCO, Italia detine aproximativ 40% din opera de arta din
intreaga lume. Muzeele din Italia expun opere de arta din perioada Renasterii, evenimentele
miscarii Risorgimento, ceea ce a condus in final la unificarea italienilor, din perioada fascismului
italian si celebre lucrari de arta ale unor notabili artisti. Aceste muzee expun, de asemenea,
documente vechi, bijuterii antice si alte obiecte interesante legate de unele familii regale din
Italia. De fapt, opera de arta nu este limitata doar la cultura italiana, ci descrie o influenta larga in
intreaba lume culturala. Genurile literare care au inflorit in Italia, au exercitat o influenta durabila
in dezvoltarea culturii vestice, la fel ca si pictura, sculptura si arhitectura. In cazul genurilor
literare ii putem aminti pe Petrarca, Tasso si Ariosto, Dante si Machiavelli, iar in ceea ce priveste
picture, sculptura si arhitectura ii putem aminti pe Leonardo da Vinci, Raffaello, Botticelli, Fra
Angelico si Michelangelo. Nu trebuie uitata nici influenta remarcabila a compozitorilor din
aceasta tara. Aici ii putem aminti pe Monteverdi, Palestrina, Vivaldi, Gioacchino Rosini,
Giuseppe Verdi si Giacomo Puccini.

Heritage tourism
Italia are chiar si acest tip de turism. Din acest punct de vedere in Italia se poate vizita in
primul rand Coloseumul si Turnul din Pisa. Bineinteles ca acestea nu sunt singurele care
reprezinta heritage tourism in Italia. Lista poate continua cu Satul Manarola din Cinque Terre,
akrai greek theatre in Sicilia, Pompeiul si lista poate continua.

Satul Manarola
Akrai greek theatre in Sicilia Pompei

6
Turism montan
Turismul montan in Italia este foarte dezvoltat, Italia avand o parte din tara acoperita de
munti. Muntii Apenini se afla in centrul peninsulei, mergand spre est, unindu-se cu Alpii, care
apoi formeaza un arc, inchizand Italia in nord. Cel mai inalt punct al Italiei este Monte Bianco cu
4.808 m, aici se gasesc doi faimosi vulcani: acum adormitul Vezuviu, in apropriere de Napoli si
activul Etna in Sicilia.
Cortina DAmpezzo este poate destinatia preferata din Italia pentru amatorii de ski, fiind
perla regiunii, oferind oricui sansa unui concediu de neuitat. Se spune chiar ca cei care
locuiesc aici, sunt privilegiatii Italiei, pentru ca au sansa in fiecare zi sa admire padurile si muntii
Pallid, dupa numele celui care a descoperit aceste varfuri. Acest oras montan, aflat la 1224 metri
altitudine, are un farmec alpin greu de egalat recunoscut atat de cei care vine pentru a se relaxa si
a admira natura, cat si de pasionatii de sporturi montane. Strazile, casele, magazinele de lux sunt
mereu pline de turisti bogati si pretentiosi, dar si numeroase personalitati din lumea politica,
show business, sport si moda, care vin aici ca intr-un refugiu elitist. Altadata doar un mic sat din
Belluno, Cortina D'Ampezzo s-a transformat in patru decenii dintr-o localitate uitata intr-o
statiune turistica pentru cei foarte bogati, pastrand insa farmecul traditional al arhitecturii. Nu s-
au construit blocuri, vile masive sau hoteluri, ci s-a construit in stilul vechi, pentru un echilibru
de invidiat. Aceasta ascensiune rapida a localitatii a inceput dupa Olimpiada din 1956, iar de
atunci tot mai multi indragostiti de sport vin aici in fiecare an. Pentru ca in Cortina D'Ampezzo
fiecare gaseste ceva placut : partii de calitate, paduri, vai, munti, un aer curat si proaspat. Cei
care nu se mai multumesc doar cu ski-ul pot face si alte sporturi de iarna, existand inclusiv un
patinoar la standarde olimpice. Nici in timpul verii Cortina D'Ampezzo nu este uitat, localitatea
fiind locul de intalnire pentru amatorii de drumetii si excursii, la preturi pe masura.
Istoria localitatii Sestriere este legata de cele doua turnuri construite aici din dorinta
senatorului Giovanni Agnelli, undeva la inceputul anilor treizeci, pe vremea cand nimeni nu s-ar
fi gandit ca satucul pierdut in munti va ajunge mai tarziu una dintre cele mai atragatoare statiuni
montane din italia. Pasionatii de ski vin aici pentru ca partiile si zapada sunt excelente, de la
prima nea pana in primele zile ale lunii aprilie, cand intarziatii mai sunt inca asteptati. Mai mult,
localitatea se afla chiar in apropierea granitei cu Franta, asa ca si turistii francezi au devenit mai
ales in ultimul timp o prezenta obisnuita.

6
Cele mai apreciate partii de ski sunt Banchetta, Sises, Fraiteve, Passo si mai ales Rio
Nero, cea mai buna din regiune si considerata ca fiind una dintre cele mai bune din lume. Acest
adevarat Olimp al schiorilor incepe din Frainteve, la altitudinea de 2701 metri, si de aici puteti
ajunge la Molliere, Cesena sau Sansicario, unde veti gasi un mall si numeroase telecabine. De
aici, dupa ce veti trece de un parau, se poate ajunge la Monti della Luna in Sagna Longa sau la
Colle Bercia, aflate la peste 2000 de metri altitudine. De aici puteti cobora la Claviere sau sa
urcati spre Colletto Verde. In aceasta lunga dar fascinanta calatorie va puteti opri si in Sauze
d'Oulx, localitatea natala a lui Piero Gros, marele rival al lui Gustavo Thoeni, castigatorul aurului
olimpic.

Turismul religios
Turismul religios in Italia este reprezentat de bine-cunoscutul stat Vatican. Intreg
teritoriul acestui stat a fost inscris in lista patrimoniului cultural mondial UNESCO in anul 1984.
Statul este condus de catre episcopul Romei, Papa. Pe langa faptul ca este considerat un loc
sacru, sfant, Vaticanul mai are inca o caracteristica aparte, care il face foarte cunoscut in intreaga
lume: Vaticanul este cel mai mic stat independent din lume, din punct de vedere al suprafetei si al
numarului de locuitori. Intreaga tara este de aproximativ jumatate de kilometru patrat. Vaticanul
are el insusi o puternica semnificatie culturala. Cladiri precum Bazilica Sf. Petru si Capela
Sixtina sunt casa unora din cele mai frumoae opere de arta din lume, care includ opere de artisti
precum Botticelli, Bernini si Michelangelo. Libraria Vaticanului si colectiile din Muzeele
Vaticanului sunt de o importanta istorica, stiintifica si culturala extraordinara.
Dupa cum bine se poate observa, Vaticanul combina atat o parte a turismului religios cat si o
parte a turismului cultural din aceste locuri.

Lista tipurilor de turism si a minunatiilor turistice din Italia poate continua, insa ar fi
cazul sa ma opresc aici, pentru a analiza si alte aspecte ale Italiei din punct de vedere turistic.
Dup ace am vazut cateva din frumusetile Italiei, ar fi bine sa realizam si o evaluare comparative a
turismului in Italia.

6
PIB

Marime PIB
Turismul a generat un impact de 190 milioane $ asupra PIB-ului Italiei in 2011.
Contributia directa a turimului la PIB-ul Italiei are un impact mult mai mare decat il au serviciile
de comunicare, industria chimica, industria auto si alte tipuri de industrii.

Partile PIB-ului
Luand in calcul impactul direct, indirect si Indus al turismului si al calatoriilor asupra
PIB-ului, turismul si calatoriile au generat 8.7% din PIB-ul Italiei. Acesta este mai mult decat
dublu fata de impactul pe care il are industria auto asupra PIB-ului.

6
Forta de munca

Dimensiunea fortei de munca

Turismul si calatoriile au sustinut un total de


2.2 milioane de locuri de munca in Italia in
anul 2011. Sectorul de turism si calatorii a
fost intercut la numarul de angajati sirecti
numai de educatie. In turism sunt angajati
de aproape 4 ori mai multe persoane decat la
serviciile de comunicatie.

Partile fortei de munca


Turismul si calatoriile au generat in
anul 2011 in Italia, locuri de munca atat directe cat si indirect pentru 9.7% din populatia acestei
tari. Pentru fiecare loc de munca direct in acest domeniu, se formau alte doua locuri de munca
indirect sau induse., formanand astfel o legatura mult mai puternica cu domeniul educational,
apropiindu-se foarte tare de acesta,

6
Ritm de crestere

Tendintele de crestere
Industria directa a turismului a crescut PIB-ul din anul 1990 pana in 2011 cu 23%, pe
cand din punct de vedere economic s-a inregistrat o crestere de doar 9%. In aceeasi perioada de
timp, industria auto a scazut cu 18%, iar mineritul cu 41% . Industria serviciilor financiare a
crescut cu numai 5% in aceasta perioada de 21 de ani.

6
Prognoze de crestere
Se asteapta o medie de crestere anuala a turismului in urmatorul deceniu cu 1.9%. Totalul
economiei se asteapta sa creasca cu 1.2% pe an, in timp ce serviciile financiare se estimeaza sa
creasca cu 1.9% pe an.

6
Exporturi

Ponderea exporturilor in turism


Turismul este o importanta sursa de venituri din export pentru Italia. In 2011 vizitatori au
extortat un total de 42.5bilion $. Acest lucru a reprezentat 40% din totalul wxporturilor de
servicii si 6.7% din totalul exporturilor( bunuri si servicii).

Clasamentul industriei turismului din punct de vedere al


exporturilor
Turismul, este un exportator important al Italiei, exporturile sale depasindule pe cele ale
industriei auto, a agriculturii si a serviciilor financiare.

6
Clasamentul turismului in exporturile de marfa
Italia a fost cea de a saptea tara din punct de vedere al exporturilor de marfa, mai exact
vizitatorii achizitioneaza bunuri si servicii cu valuta straina. Aceste exporturi sunt cu 20% mai
mari decat exporturile de produse alimentare, bauturi si tutun.

Legaturi

Comparand efectul a 1
milion $ in cheltuieli
Cheltuielile intr-un anume sector,
vor avea impacturi diferite asuproa PIB-
ului, in functie de valoarea adaugata locala
si legaturile cu restul economiei. In Italia, 1
milion $ cheltuiti in turism si calatorii
(consum) genereaza 1.4 milione $ in PIB.
Acesta este un impact mult mai mare decat
impactul oricarui alt sector, cu exceptia
sectorului educational.

6
Cat de mult din cheltuielile din turism si calatorii raman in
economie?
Cand calatorii cheltuie banii intr-o destinatie, nu totul ramane in economie, deoarece
unele bunuri si servicii trebuiesc importate. Aceasta reprezinta scurgerea valorii economice
produse. In Italia, doar 10% din turism si calatorii reprezinta scurgerea din economie din cauza
importurilor.In cazul industriei chimice, valoarea scurgerii este de 47% din vazari.

Beneficiarii turismului si a calatoriilor


Turismul si calatoriile sunt interconectate cu intreaga economie a Italiei. Aceste link-uri
exista prin lantul de aprovizionare la industria turismului (legaturi indirecte) precum si prin
intermediul turismului veniturile incasate sunt cheltuiete intr-o varietate de alte sectoare. In
acest sens, turismul si calatoriile au multe alte sectoare beneficiare din intreg spectrul
economiei. Pentru fiecare 1 milion $ din vanzarile in turism si calatorii, 131 mii $ din valoarea
adaugata bruta sunt generati catre sectorul imobiliar. Sectorul serviciilor financiare castiga
52 mii $ pentru fiecare 1 milion $ cheltuiti in turism si calatorii. Sectorul en-gros si sectorul cu
amanuntul castiga 105 mii $ pentru fiecare 1 milion $ cheltuiti in turism.

6
Generarea fortei de munca

Potentialul fortei de munca in turism


Pentru fiecare 1 milion $ in cheltuielile turismului, 17 locuri de munca sunt acceptate ( 7
directe, 7 indirecte si 3 induse). Aceasta compara favorabil cu media economiei, care genereaza
12 locuri de munca pentru fiecare 1 milion $ cheltuiti.
Serviciile financiare: 9 locuri de munca pentru 1 milion$
Industria auto: 10 locuri de munca pentru 1 milion $
Comunicatii: 8 locuri de munca pentru 1 milion $
Industria chimica: 9 locuri de munca pentru 1 milion $
Educatia: 19 locuri de munca pentru 1 milion $

6
Performantele Turismului si a Calatoriilor in Italia

6
6
Ocuparea fortei de munca 2012-2013
mont valu
h e
F 22,9
2012 58
M 22,9
2012 12
A 22,9
2012 55
M 22,9
2012 7
22,9
J 2012 23
22,9
J 2012 85
A 22,9
2012 14
S 22,8
2012 91
O 22,9
2012 09
N 22,8
2012 65
D 22,7
2012 88
22,6
J 2013 91
F 22,7
2013 39

6
Economia Italiei
PIB (paritatea puterii de cumparare):
2012: 1.834 trilioane $
2011: 1.877 trilioane$
2010: 1.869 trilioane$

PIB (rata oficiala de schimb):


2012: 1.98 trilioane$

PIB (rata de crestere reala):


2012: -2.3%
2011: 0.4%
2010: 1.8%

PIB (pe cap de locuitor):


2012: 30,100$
2011: 31,000$
2010: 31,000$

PIB (compozitia de sector - 2012):


Agricultura: 2%
Industrie: 23.9%
Servicii: 74.1%

Forta de munca:
2012: 25.28 milioane

Forta de munca de catre persoane (2011):


Agricultura: 3.9%
Industrie: 28.3%
Servicii: 67.8%

6
Rata somajului:
2012: 10.9%
2011: 8.4%

Populatie sub pragul saraciei- 2011:


Venitul gospodriei sau consumul de cota procentual:
Cel mai mic 10%: 2.3%
Cel mai mare 10%: 26.8% (2000)

Distributia venitului familiei Gini index:


2011: 31.9
1995: 27.3

Investitii fixe brute:


2012: 18.2% din PIB

Buget (2012):
Venituri: 956.6 bilioane $
Cheltuieli: 1.014 trilioane $

Impozite si alte cheltuieli:


2012: 48.3% din PIB\

Excedent bugetar (+) sau deficit buger (-):


2012: -2.9% din PIB

Datorie publica:
2012: 126.1% din PIB
2011: 120.1% din PIB

6
Rata inflatiei (preturile de consum):
2012: 3%
2011: 2.9%

Banca Centrala rata de actualizare:


2012: 1.5%
2010: 1.75%

Banca centrala rata primei de creditare:


2012: 4.2%
2011: 4.6%

Stocul de bani restrans:


2012: 1.137 trilioane $
2011: 1.147 trilioane $

Stocul de bani larg:


2012: 1.944 trilioane $
2011: 1.957 trilioane $

Stocul de credit intern:


2012: 3.122 trilioane $
2011: 3.209 trilioane $

Valoarea de piata a actiunilor cotate la bursa:


2011: 431.5 bilioane $
2010: 318.1 bilioane $
2009: 317.3 bilioane $

6
Agricultura produse:
Fructe, legume, struguri, cartofi, sfecla de zahar, soia, cereale, masline,carne de vita,
produse lactate, peste

Industrie:
turism, maini, fier i oel, produse chimice, de prelucrare a produselor alimentare,
textile, autovehicule, mbrcminte, nclminte, ceramic

Industria de productie rata de crestere:


2011: 0.2%

Soldul contului curent:


2012: -30.3 bilioane
2011: -71.87 bilioane

Exporturi:
2012: 483.3 bilioane
2011: 524.9 bilioane

Exporturi marfuri:
produse de inginerie, textile i mbrcminte, utilaje de producie, vehicule cu motor,
echipamente de transport, produse chimice, produse alimentare, buturi i tutun;
minerale, si metale neferoase

Exporturi parteneri:
2011: Germania 13.3%, Franta 11.8%, US 5.9%, Spania 5.4%, Elvetia 5.4%, UK 4.7%

Importuri:
2012: 467.9 bilioane $
2011: 549.6 bilioane $

6
Importuri marfuri:
produse de inginerie, produse chimice, echipamente de transport, produse energetice,
minerale i metale neferoase, produse textile i de mbrcminte, alimente, buturi, tutun
Importuri parteneri:
2011: Germania 16.5%, Franta 8.8%, China 7.7%, Olanda 5.5%, Spania 4.7%

Rezerve de valuta straina si aur:


2011: 173.3 bilioane $
2010: 158.9 bilioane $

Datorie externa:
2012: 2.43 trilioane $
2011: 2.684 trilioane $

Stocul de investiii strine directe - la domiciliu:


2012: 369.5 bilioane $
2011: 338.5 bilioane $

Stocul de investiii strine directe - n strintate:


2012: 537 bilioane $
2011: 492.2 bilioane $

Indicatori

Cererea turistica
Sejurul mediu total = noptri / nr.turiti=111.596.000/43.667.000=2,73 zile

Oferta turistica
Densitatea turistica in raport cu populatia = nr. turisti sositi / nr. locuitori
= 43.667.000 / 61.482.297 = 0,66
turisti/locuitor
Densitatea turistica in raport cu suprafata = nr. turisti sositi / suprafata
= 43667000/ 301340= 135,28 turisti/km2

6
Efecte economice
Cheltuiala medie pe turist = cheltuieli totale/ nr. turiti plecai
=10141000000/ 20232000 = 501,23 EUR/turist
Incasarea medie pe turist = incasari totale/ nr. turisti sositi
=28779000000/ 38648000 = 745 EUR/turist
Incasarea turistica pe locuitor = incasari totale/ total locuitori
= 28779000000/ 61482297 = 468 EUR/locuitor
Ponderea personalului din turism n populaia activ=Pt /Pa
=25280000/1113000 = 22,71%

Aportul turismului n exportul de mrfuri=ncasri turiti externi/ export


mrfuri*100
=31107000/ 483300000000*100=6,43%
Ponderea cheltuielilor turistice n importuri= 20848mil./469,7
bilioane*100=4,43%
Aportul ncasrilor din turism n PIB= 28779000000/ 1,834 tril.*100=1,56%

Oferta turistica in Italia


In anul 2013, din punct de vedere al ofertei turistice, Italia ofera mai multe posibilitati.
Una dintre posibilitati este de a alege o primavara frumoasa la Roma, sau mai exact 4 nopti de
cazare la Hotel Montemario 4* cu mic dejun inclus, un tur de oras cu un ghid local. O alta oferta
deschisa pentru turisti ar fi o mica excursie in Venetie, in timpul carnavalului de la Venetie. De
asemenea, sunt programe sociale, pentru seniori in Italia. In acest caz se poate merge in Napoli,
Sardinia, Sicillia sau Roma, depinde de alegerea fiecaruia. Bine inteles nu trebuie uitata nici
ofertade Paste pentru Italia: pentru aceasta perioada putem merge in Roma, Coasta Amalfi,
Sicilia si Malta. Totodata, in acest an se fac atat circuite in Italia cat si diferite sejururi. Unul
dintre circuitele disponibile pentru turisti este Circuit Corsica Sardinia Sicilia CapriI
Coasta Amalfitana - Transport cu avionul : Bucuresti Milano, Roma Bucuresti. Un alt circuit
frumos si disponibil este ITALIA CLASICA + INSULA CAPRI 2013 - Viena, Veneia,Verona,
Milano, Pisa, Florena, Roma, Ins. Capri. Ofertele sunt multe. Tot ceea ce trebuie sa facem este
sa hotaram perioada in care dorim sa mergem in aceasta tara minunata si plina de minunatii.

6
Cererea turistica
Cererea turistica este foarte mare in Italia. In aceasta tara poti vizita orice iti doresti, fie
ca esti un copil, un adolescent, o persoana dispusa sa se relaxeze, sau pur si simplu esti o
persoana varstnica si iti doresti sa calatoresti. In Italia gasim unul dintre faimoasele parcuri de
distractie, mai exact Parcul Gardaland. Aici se pot relaxa atat copii, cat si adolescentii si parintii
acestora. Avand in vedere ca aici gasim orice tip de turism, cererea turistica pentru aceasta tara
nu intarzie sa apara, In aceasta tara, fiecare poate vizita si se poate relaxa dupa bunul plac.

Turismul trebuie dezvoltat in continuare din diferite motive:


Turismul aduce benefici att turistului ct i rii gazd.
Turismul poate contribui la creterea nivelului de trai al comunitilor prin avantaje
economice.
Prin mbuntirea infrastructurii i prin oferirea facilitilor recreaionale, att turistul ct
i ara gazd poate beneficia.
n mod normal, ar trebui dezvoltat un turism specific destinaiei. Ar trebui s preia istoria
i stagiul dezvoltrii economice a zonei respective.
Pentru turist, totul se concretizeaz ntr-o experien unic.
n acelai timp, turismul implic anumite costuri.
Gestionat corespunztor, dezvoltarea turismului poate diminua apariia unor situaii
neagreate.
Impactul economic:
Caracteristicile turismului reliefeaz impactul pe cae acesta l are asupra comunitii.
Sunt 5 caracteristici distincte
produsul turistic nu poate fi stocat;
cererea este sezonier.
Unele perioade sunt mai solicitate, altele, mai puin.
Exist o anumit presune asupra companiilor de turism care trebuie s exploateze
perioadele prospere pentru a putea susine activitatea i n extra-sezon
Companiile pot ncerca una din cele 2 strategii:
Strategia 1: modificarea ofertei pentru satisfacerea cererii.

6
Strategia 2: modificarea cererii pentru satisfacerea ofertei.
cererea este influenat de factori externi.
cererea este format din motivaiile multiple ale consumatorilor.
elasticitatea preului este specific.

Impactul asupra economiei:

Impactul asupra societatii


Densitatea turistic
La anumite evenimente i n anumite destinaii turistice, un numr mare de turiti poate staiona.
Abordnd caracterul sezonier, n celelalte luni ale anului, nafara sezonului, numrul turitilor va
fi foarte mic.
Exist dou abordri cu privire la densitatea turistic.
mprtierea turitilor din punct de vedere geografic.

6
Construcia unor locuri speciale, unde vor exista doar turiti.
Efectul de simulare
Are loc atunci cnd localnicii ncearc s preia ct mai mult din obiceiurile celor care le viziteaz
ara.
Strinii aduc cu ei diferite obiceiuri i anumite tipuri de comportamente.
Migraia
Un alt efect al turismului este migraia muncitorilor de la sat la ora sau chiar dintr-o ar n alta.
Un alt aspect important este utilizarea femeii i a tinerilor n cmpul muncii. Chiar dac cei din
vest au acceptat destul de uor aceast idee, alte ri nu vd aceast abordare ca fiind una
potrivit.
Comportamentul consumatorului
O dat cu dezvoltarea turismului, magazinele locale vor importa o mulime de produse, pentru a
face pe plac turitilor. Aceasta se ntmpl din credna localnicilor despre produsele importate ca
fiind de o calitate superioar.
La fel i localnicii care, o dat ce ctig mai mult, vor cere din ce n ce mai multe produse din
import. Unii numesc acest proces progresiv ns nu iau n considerare importana ce trebuie
acordat produselor locale.
Identitatea
Pentru o comunitate este important s i pstreze identitatea chiar dac ncearc s se plieze
dup cerinele turistului.
n cele mai multe cazuri, n ncercrile de a atrage ct mai muli turiti, unele ri i pierd din
tradiiile lor unice.
z Moralitatea
Se consider c turismul crete rata infracionalitii i a obiceiurilor neortodoxe.
Infracionalitatea. Relaia dintre turism i infracionalitate a fost demonstrat. Acolo unde exist
muli turiti, cu muli bani, vor fi mereu jafuri, spargeri, atacuri,etc
Jocurile de noroc. Chiar dac unele destinaii se bazeaz pe jocurile de noroc nu a fost
demonstrat legtura dintre turism i pariuri.

6
Locuri de vizitat in Romania
Cu toate ca Romania este mult mai mica decat Italia, sunt foarte multe locuri ce pot fi
vizitate. Se pot vizita Delta Dunarii, castelul Bran, Sighisoara, Delfinarul din Constanta, palatal
Mogosoaia, Transfagarasanul, Trans-Alpina, manastirile din Moldova, gradina botanica din Cluj-
Napoca, Curtea de Arges, lacul Sfanta Ana, Piata Sfatului din Brasov, Parlamentul din Bucuresti,
Cetatea si Biserica fortificata din Prejmer, Azuga si lista poate continua cu minunatiile ce se pot
gasi in Romania. La fel ca si in Italia, totul depinde de preferintele turistilor sau excursionistilor.

Bibliografie

http://marinelagheres.ro/wp-content/uploads/2013/02/1.1.-Notiuni-de-baza.pdf
http://marinelagheres.ro/wp-content/uploads/2013/02/Capitolul-1-Coordonate-generale-
ale-turismului-Maria-Oroian-Marinela-Gheres.pdf
http://ro.wikipedia.org/wiki/Italia
http://media.unwto.org/en/press-release/2013-02-18/unwto-and-italy-advance-
accessibility-tourism
http://www.turistik.ro/info/top-10-plaje-din-italia-01142
http://www.wall-street.ro/articol/Turism/18444/Italia-plajele-din-spatele-turismului-
cultural.html
http://www.travelworld.ro/tari/italia.php
http://www.roportal.ro/articole/muzee-celebre-in-italia-4643.htm
https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/it.html
http://www.wttc.org/site_media/uploads/downloads/WTTC_Sectors-_Italy.pdf
http://www.oferteitalia.ro/
http://marinelagheres.ro/utile/