Sunteți pe pagina 1din 4

XX.

PRESEDINTELE ROMANIEI

I. Statutul constitutional al Presedintelui Romaniei si atributiile sale

1. Statutul constitutional al Presedintelui Romaniei


Reglementarea constitutionala a Presedintelui Romaniei o regasim in primul
rand in cap. II al Titlului III, insa dispozitii referitoare la aceasta institutie regasim
si in alte capitole ale Titlului III, precum si in alte titluri ale Constitutiei:
Titlul privind Curtea Constitutionala (Titlul V), multe dintre atributiile acestei
autoritati publice interferandu-se cu institutia Presedintelui;
Titlul VII referitor la revizuirea Constitutiei.
Acestor prevederi exprese li se adauga normele constitutionale care consacra
principii, reguli aplicabile tuturor autoritatilor publice, in baza carora se organizeaza
si functioneaza statul de drept si autoritatile sale. Exemplu: dispozitiile incluse in
art. 1 (Statul roman) si art. 2 (Suveranitatea). Art.1 alin. (5) una dintre misiunile
Presedintelui este a veghea la respectarea Constitutiei.

Din interpretarea art. 80 din Constitutie (Rolul Presedintelui), raportat


la restul normelor constitutionale care il vizeaza, rezulta urmatoarele componente
ale statutului constitutional al Presedintelui Romaniei:
1) Presedintele este Seful statului, forma de guvernamant in Romania fiind
republica [art. 1, alin. (2)]
2) Presedintele este garantul independentei nationale, al unitatii si al integritatii
teritoriale a tarii
In virtutea acestei functii, Presedintele este si comandant al fortelor
armate, si presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (CSAT), al
carui vicepresedinte este prim-ministrul.
3) Presedintele este reprezentantul statului roman in plan intern si in plan
extern (aceasta misiune o partajeaza cu Guvernul, in speta cu prim-ministrul)
4) Presedintele vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a
tuturor autoritatilor publice, iar in realizarea acestei misiuni, el exercita
functia de mediere intre puterile statului si intre stat si societate
In exercitarea acestei functii, Presedintele sesizeaza Curtea Constitutionala in
cadrul controlului prealabil de constitutionalitate sau cu privire la existenta unui
conflict juridic de natura constitutionala in cadrul autoritatilor publice, cheama la
consultari (la Palatul Cotroceni.)

2. Alegerea si mandatul Presedintelui


Presedintele se alege prin vot direct, organizat de regula in 2 tururi de scrutin
majoritar uninominal, pentru un mandat care in prezent este de 5 ani.
(Inainte de revizuirea Constitutiei din 2003, mandatul Presedintelui era de 4
ani, iar schimbarea a intervenit intrucat s-a considerat ca simultaneitatea dintre
alegerile prezidentiale si cele parlamentare nu e recomandata, potrivit Comisiei
pentru democratie prin drept de la Venetia.)
Competenta de a veghea la modul de desfasurare a alegerilor si de a valida
rezultatele acestora revine Curtii Constitutionale.
Pe durata exercitarii mandatului, Constitutia interzice apartenenta politica
a Presedintelui si exercitarea oricarei alte functii publice sau private,
instituind astfel o incompatibilitate absoluta cu orice alta functie sau activitate.
3. Atributiile Presedintelui
In doctrina de specialitate, acestea sunt clasificate dupa mai multe criterii:
A. in functie de modul in care se realizeaza cu sau fara concursul altor autoritati
publice

B. in functie de modalitatea in care se concretizeaza (prin acte politice, juridice,


operatiuni de diferite tipuri)

C. (clasificarea consacrata si uzitata in egala masura) in raport cu autoritatile


publice, acest ultim criteriu determinand identificarea urmatoarelor categorii:
I. Atributiile Presedintelui in raporturile cu Parlamentul:
1. Adresarea de mesaje Parlamentului, reglementata de art. 88 din
Constitutie, care privesc principalele probleme politice ale natiunii.
Mesajul reprezinta un act politic, nu juridic si concretizeaza o
colaborare intre Seful statului si organul reprezentativ suprem care este
Parlamentul. El nu are drept consecinta decat obligatia Parlamentului de a
se intruni pentru a primi mesajul, fiind vorba despre una dintre situatiile in
care Parlamentul lucreaza in sedinta comuna a camerelor.
Un alt regim juridic are insa mesajul prevazut de art. 92, alin. (3) din
Constitutie, care reglementeaza atributia Presedintelui de a lua masuri de
respingere a unei agresiuni armate si de a le aduce la cunostinta
Parlamentului printr-un mesaj. Acest tip de mesaj are un caracter
complex, politic si juridic in egala masura, el concretizandu-se intr-un
decret, care se contrasemneaza de prim-ministru.
Mesajul prevazut de art. 88 poate fi prezentat direct de catre
Presedinte, poate fi transmis prin media intr-o forma oficializata sau printr-
un consilier al Presedintelui pe problema care face obiectul mesajului.
2. Convocarea Parlamentului in sesiuni in 2 situatii:
a) potrivit art. 63 alin. (3), Presedintele este cel care convoaca
Parlamentul nou-ales in cel mult 20 de zile de la alegeri;
b) potrivit art. 66 alin. (2), Presedintele este indrituit, alaturi de biroul
permanent al fiecarei Camere si de cel putin o treime din numarul
membrilor fiecarei Camere, sa convoace Camerele Parlamentului in
sesiuni extraordinare.
3. Promulgarea legii de catre Presedinte (atributie a oricarui Sef de stat,
care are ca si corespondent dreptul acestuia de a se opune promulgarii,
utilizand mijloace constitutionale specifice fiecarui stat)
Regula o reprezinta termenul de maximum 20 de zile de la primire, in
interiorul caruia Presedintele trebuie sa promulge legea. Acest termen se
reduce la jumatate in situatia in care:
a) Presedintele a solicitat reexaminarea legii pentru motive de
neoportunitate politica, caz in care promulgarea se va face in cel mult
10 zile de la primirea legii adoptate dupa reexaminare;
b) Sesizarea Curtii Constitutionale, caz in care termenul de maximum 10
zile se calculeaza de la primirea deciziei Curtii prin care s-a confirmat
constitutionalitatea legii.
4. Dizolvarea Parlamentului de catre Presedinte, care parcurge,
conform art. 89 din Constitutie, urmatoarea procedura:
i) Dizolvarea intervine numai atunci cand exista situatia in care
Parlamentul nu a acordat votul de incredere pentru formarea Guvernului
timp de 60 de zile de la prima solicitare, perioada in care sa fi respins cel
putin doua solicitari de investitura.
ii) Presedintele are obligatia sa consulte cele doua camere ale
Parlamentului si liderii grupurilor parlamentare. Consultarea in drept in
general reprezinta o operatiune juridica ce este obligatoriu sa fie parcursa,
insa nu e obligatorie respectarea rezultatului consultarii.
Constitutia institutie anumite interdictii si restrangeri in exercitarea
acestei atributii:
-in cursul unui an, ea nu se poate exercita decat o singura data;
- interzicerea ca Parlamentul sa fie dizolvat in ultimele 6 luni de mandat al
Presedintelui, precum si in cazul unei situatii extraordinare de asediu,
razboi, urgenta sau stare de mobilizare.

II. Atributiile Presedintelui in raporturile cu puterea judecatoareasca:


1. Numirea judecatorilor si procurorilor, cu exceptia celor stagiari,
potrivit art. 125 alin. (1) din Constitutie, ceea ce atrage inamovibilitatea
acestora, care reprezinta o masura de protectie a statutului lor, potrivit
caruia nu pot sa fie transferati, mutati la alta instanta, nici macar
promovati fara acordul lor.
2. Acordarea gratierii individuale, potrivit art. 94 lit. d, care se realizeaza
prin decrete contrasemnate de primul-ministru si care de asemenea
reprezinta o atributie specifica tuturor sefilor de stat.
Gratierea colectiva, potrivit art. 73 alin. (3) lit. i, ca si amnistia, se
realizeaza prin lege organica.

III. Atributiile Presedintelui in raporturile cu poporul, care se


concretizeaza prin referendum, reglementat in art. 90 din Constitutie, potrivit
caruia Presedintele poate sa ceara poporului sa isi exprime vointa cu privire
la problemele de interes national, insa are obligatia in prealabil sa consulte
Parlamentul.

IV. Atributiile Presedintelui in raporturile cu Guvernul, pe care


Presedintele le exercita in calitate de sef al executivului, alaturi de Guvern,
dupa cum urmeaza:
1. Desemnarea de catre Presedinte a candidatului la functia de
prim-ministru [art. 85, alin. (1) Constitutie]
In vederea desemnarii, Presedintele se consulta cu partidul care are
majoritatea absoluta in Parlament, iar in absenta unei asemenea
majoritati, el se consulta cu toate partidele reprezentate in Parlament.
2. Numirea Guvernului dupa acordarea votului de incredere de catre
Parlament [art. 85, alin. (1) Constitutie]
3. Procedura de remaniere guvernamentala !!! [art. 85, alin. (2)], care
implica de regula prim-ministrul care propune si Presedintele care
numeste unii membri ai Guvernului in timpul exercitarii mandatului
Guvernului investit constitutional, inclusiv in cazul de vacanta a postului.
In situatia in care procedura de remaniere guvernamentala ar atrage
schimbarea structurii sau compozitiei politice a Guvernului, este necesar
un nou vot de investitura din partea Parlamentului.
4. Consultarea Guvernului de catre Presedinte, care reprezinta o forma
de colaborare intre cei doi sefi ai executivului si poate sa vizeze, potrivit
art. 86 din Constitutie, probleme urgente si de importanta deosebita.
5. Participarea Sefului de stat la sedintele de Guvern, care poate avea
loc, potrivit art. 87, in doua situatii:
a) daca se dezbat probleme de interes national care privesc politica
externa, apararea tarii si asigurarea ordinii publice;
b) la solicitarea prim-ministrului.
Presedintele prezideaza sedintele la care participa, care sunt insa si
raman ale Guvernului, iar actele care se adopta vor fi semnate si
contrasemnate, potrivit art. 108, de prim-ministru si de ministri care au
sarcina punerii lor in executare.

V. Atributiile in domeniul apararii, care se exercita de Presedinte tot in


calitate de sef al executivului si in virtutea statutului constitutional pe care
art. 80 il consacra si care se concretizeaza dupa cum urmeaza:
1. Declararea mobilizarii partiale sau totale a fortelor armate, care,
ca regula, presupune aprobarea prealabila a Parlamentului.
Numai prin exceptie, Presedintele poate dispune masura mobilizarii, insa
are obligatia constitutionala sa o aduca la cunostinta Parlamentului si sa o
supuna aprobarii acestuia in cel mult 5 zile de la adoptare [art. 92, alin. (2)].
2. Luarea masurilor de respingere a agresiunii si aducerea lor la
cunostinta printr-un mesaj, in conditiile art. 92, alin. (3).

VI. Atributiile in situatii extraordinare (exceptionale), reglementate de art.


93, potrivit caruia Presedintele poate sa declare starea de asediu sau de
urgenta in intreaga tara sau in anumite unitati administrativ-teritoriale in
conditiile legii care, potrivit art 73 alin. (3) lit. g, are caracter de lege
organica.
Masura declararii starii de asediu este adusa la cunostinta
Parlamentului in cel mult 5 zile de la adoptarea ei.
Decrete emise de Presedinte in astfel de situatii sunt contrasemnate de
primul-ministru.

IV-VI + atributii exercitate in legatura cu alte autoritati publice = atributii ale


Presedintelui ca sef al executivului

VII. Atributiile in domeniul politicii externe, care sunt reglementate de art.


91 din Constitutie, dupa cum urmeaza:
1. Incheierea tratatelor internationale, care sunt negociate de catre
Guvern, incheiate de catre Presedinte si ratificate de catre Parlament intr-un
termen rezonabil [art. 91 alin. (1)]
2. Acreditarea si rechemarea reprezentantilor diplomatici ai Romaniei
in alte state la propunerea Guvernului [art. 91 alin. (2)]
3. Infiintarea, desfiintarea si schimbarea rangului misiunilor
diplomatice ale Romaniei in alte state [art. 91 alin. (2)]
4. Reprezentantii diplomatici ai altor state sunt acreditati pe langa
Presedintele Romaniei [art. 91 alin. (3)]