Sunteți pe pagina 1din 5

II.

Structura, investitura, organizarea si functionarea Guvernului

A. STRUCTURA GUVERNULUI
Potrivit art. 102 alin. (3), Guvernul este alcatuit din:
- prim-ministru
- ministri
- alti membri stabiliti prin lege organica.
Interpretarea acestui text determina concluzia ca textul constitutional nu a
epuizat sfera categoriilor de membri ai Guvernului, putand exista astfel:
a) membri ai Guvernului prevazuti de Constitutie
b) membri ai Guvernului prevazuti de legea organica, in prezent fiind vorba
despre Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului si a
ministerelor. Caracterul organic al acestei legi este prevazut si de art. 73 alin. (3) lit.
e din Constitutie, care rezerva materia organizarii si functionarii Guvernului si a
Consiliului Suprem de Aparare a Tarii spre reglementare unei legi organice.

Problema aparuta in practica, doctrina si jurisprudenta Curtii Constitutionale a


vizat categoriile de alti membri pe care legea organica le poate adauga celor
prevazute de Constitutie. Chiar prima reglementare in materie, un decret-lege din
1990 (nr. 37?) includea in randul membrilor Guvernului: ministri de stat care
aveau un rol superior ministrilor prevazuti de Constitutie cu rolul de a
coordona anumite domenii, solutie mentinuta in prezent si de actuala lege-cadru
a Guvernului (legea organica), cu unele intermitente.
Existenta acestei categorii a fost contestata inclusiv la Curtea
Constitutionala, pe considerentul ca incalca litera si spiritul Constitutiei, in sensul
ca determina o ierarhie in componenta membrilor Guvernului pe care legiuitorul
constituant nu a avut-o in vedere. Curtea Constitutionala a respins, prin doua decizii
din 2004, criticile de neconstitutionale, argumentand ca, prin Constitutie se
consacra o structura supla a Guvernului, care permite legiuitorului organic sa
adauge si alte categorii de membri ai Guvernului decat cele prevazute de
Constitutie.
Solutia constitutionala este discutabila, avand in vedere ca supletea
invocata de Curte nu poate fi interpretata in sensul ca ar permite legiuitorului
organic sa adauge si in acest fel sa completeze sfera membrilor Guvernului cu
categorii care sunt superioare ca statut juridic celor prevazute de Constitutie.
Competenta legiuitorului de a completa aceasta sfera trebuie limitata la adaugarea
unor membri ai Guvernului care au un statut juridic egal, nu superior celor
consacrati de Constitutie.
De exemplu:
- ministri delegati pe anumite domenii
- secretarul general al Guvernului, care, dupa Legea nr. 90/2001, poate sa fie atat
membru al Guvernului, cat si inalt functionar public, solutia regasita in practica fiind
prima, aceea de membru al Guvernului.
In concluzie, consacrarea prin legea organica a unor membri ai Guvernului cu
un statut superior este criticabila, sub aspectul conceptiei Constitutiei cu privire la
structura Guvernului, care exclude o ierarhizare intre acestia, prevazand pe de o
parte pe primul-ministru care conduce Guvernul, iar pe de alta parte, ceilalti
membri ai Guvernului, care pot fi ministri prevazuti de Constitutie sau alte categorii
de ministri cu un rang egal acestora.
B. INVESTITURA GUVERNULUI
Procedura este reglementata de art. 103 si 104 raportate la art. 85 din
Constitutie, rezultand urmatoarele etape constitutionale:
1. Desemnarea de catre Presedinte a unui candidat la functia de prim-
ministru
Precizam ca:
a) Presedintele nu il desemneaza pe prim-ministru, ci candidatul la aceasta functie,
care poate sau nu dobandi statutul de prim-ministru prin finalizarea procedurii
constitutionale de investire
b) Presedintele are obligatia constitutionala de a consulta in prealabil partidul care
are majoritatea absoluta in Parlament, iar in lipsa unei asemenea majoritati, toate
partidele reprezentate in Parlament

2. Alcatuirea echipei guvernamentale si a programului de guvernare si


solicitarea intr-un termen de 10 zile a votului de incredere asupra acestora
Candidatul desemnat are la dispozitie un termen de 10 zile, in interiorul
caruia trebuie sa alcatuiasca:
a) Programul de guvernare, care va reflecta obiectivele majore ale programelor
politice ale partidelor care sustin Guvernul
b) Echipa guvernamentala, in structura care se stabileste de catre candidatul
desemnat privind ministerele si ministrii care vor alcatui Guvernul
Termenul de 10 zile nu este un termen de decadere, el trebuie interpretat in
sensul ca, dupa epuizarea lui, Presedintele are dreptul sa retraga actul de
desemnare si sa procedeze la desemnarea unui alt candidat, in contextul in care
rezultatele activitatii primului candidat nu incurajeaza finalizarea procedurii.

3. Dezbaterea programului, a listei si acordarea votului de incredere de


catre Parlament
Candidatii la functia de ministru sunt audiati de comisiile parlamentare
reunite ale celor doua camere, care intocmesc un raport, prin care avizeaza sau nu
candidatul respectiv. Programul si lista se dezbat in cadrul camerelor reunite, iar
votul de investitura se acorda cu votul majoritatii absolute a deputatilor si a
senatorilor.
Acordarea votului de incredere este calificata in doctrina de drept public ca
reprezentand momentul incheierii unui contract de guvernare intre majoritatea
parlamentara care sustine Guvernul si Guvernul investit. Acest contract poate fi
denuntat prin adoptarea unei motiuni de cenzura, care este actul simetric acordarii
votului de incredere.
(Acordarea votului de incredere de catre Parlament are valoare de aviz
consultativ, ceea ce inseamna faptul ca este obligatorie obtinerea lui, dar nu este
obligatorie respectarea lui.)

4. Numirea Guvernului de catre Presedinte si depunerea juramantului de


catre membrii Guvernului in mod individual in fata Presedintelui
Presedintele numeste Guvernul care a primit votul de incredere de la
Parlament, el actionand in baza unei competente legate, in sensul ca este obligat
sa numeasca acel Guvern care a primit votul de incredere de la Parlament,
neputand sa refuze numirea unora sau inlocuirea altora.

C. MANDATUL GUVERNULUI
Potrivit art. 104 si 110 din Constitutie, Guvernul isi incepe mandatul in
intregul sau si fiecare membru in parte de la data depunerii juramantului pana la
data validarii alegerilor parlamentare generale.
Prin exceptie de la aceasta regula, mandatul Guvernului poate inceta inainte
de validarea alegerilor parlamentare in urmatoarele categorii de situatii:
1) in cazul retragerii de catre Parlament a increderii prin adoptarea unei motiuni de
cenzura, cu consecinta demiterii in acest mod a Guvernului
2) cand prim-ministrul se afla intr-una dintre situatiile de la art. 106, care determina
incetarea functiei de membru a Guvernului, respectiv:
- demisie
- pierderea drepturilor electorale
- interventia unei stari de incompatibilitate
- decesul
- alte situatii prevazute de lege
Textul prevede ca modalitate de incetare a functiei de membru al Guvernului si
revocarea, care este valabila pentru ceilalti membri, cu exceptia primului-
ministru, care nu poate fi revocat de Presedintele Romaniei, asa cum prevede
expres art. 107 alin. (2) din Constitutie.
O alta situatie de exceptie este aceea in care primul-ministru se afla in
imposibilitatea de a-si exercita mandatul pe o perioada de peste 45 de zile,
rezultand ca depasirea acestei perioade-limita atrage incetarea mandatului
Guvernului.

Indiferent de situatiile (regula sau exceptie) care au determinat incetarea


mandatului, Guvernul al carui mandat a incetat este considerat Guvern
demisionar si este imputernicit de Constitutie sa indeplineasca numai actele
necesare pentru administrarea treburilor publice pana la depunerea juramantului de
catre noul Guvern.
(Guvernul demisionar nu poate sa mai faca acte de guvernare, ci doar de
administrare; de exemplu, nu mai poate da OG si OUG=acte de guvernare)

D. STATUTUL MEMBRILOR GUVERNULUI SI AL PRIMULUI-MINISTRU


Reglementari cu privire la aceasta materie regasim atat in Constitutie, in art.
16 alin. (3), 104, 107, cat si in prevederile Legii organice nr. 90/2001, rezultand
urmatoarele ca si CONDITII pentru dobandirea statutului de membru al Guvernului,
Constitutia prevede:
a) existenta cetateniei romane si a domiciliului in Romania prin art. 16, alin.
(3)
b) persoana sa aiba exercitiul drepturilor electorale, deoarece pierderea acestor
drepturi atrage, potrivit art. 106, incetarea functiei de membru al Guvernului
c) persoana sa nu se afle intr-una dintre situatiile de incompatibilitate
prevazute de Constitutie in art. 105 sau de lege, fiind vorba de Legea
161/2003 privind asigurarea transparentei in exercitarea functiilor si demnitatilor
publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei.
INCOMPATIBILITATILE de ordin constitutional privesc:
i) exercitarea altei functii publice de autoritate (parlamentar)
ii) exercitarea unei functii de reprezentare profesionala salarizata in organizatiile cu
scop comercial

Statutul Primului-ministru
Potrivit art. 107, raportat la celelalte prevederi care ii vizeaza activitatea,
primul-ministru:
- conduce Guvernul si coordoneaza activitatea membrilor sai, insa are obligatia sa
respecte atributiile care revin fiecaruia
- prezinta celor doua camere ale Parlamentului rapoarte cu privire la activitatea
Guvernului
- in situatia in care se afla in imposibilitatea de a-si exercita mandatul pe o
perioada de maximum 45 de zile sau intr-una dintre situatiile care determina
incetarea functiei de membru al Guvernului cu exceptia revocarii, Presedintele
Romaniei desemneaza un alt membru al Guvernului pentru a exercita interimatul
pana la formarea noului Guvern
- Primul-ministru propune Presedintelui revocarea si numirea unor membri ai
Guvernului in caz de remaniere guvernamentala si de vacanta a postului.
Aceasta reprezinta regula in materia remanierii guvernamentale, lasate in
compententa premierului, care propune si Presedintelui, care numeste.
Aceasta procedura a trecut prin filtrul Curtii Constitutionale, sub aspectul
obligativitatii sau nu a propunerii primului-ministru pentru Presedinte. Curtea
Constitutionala a consacrat solutia potrivit careia Presedintele poate o singura
data sa refuze propunerea primului-ministru, el fiind obligat sa dea curs celei de-
a doua propuneri formulate de acesta.
Un alt regim juridic are revocarea, care are ca si consecinta
schimbarea structurii Guvernului sau a compozitiei politice a acestuia. In
acest caz, investirea unor noi membri ai Guvernului presupune votul de
incredere al Parlamentului.
- semneaza hotararile si ordonantele Guvernului (potrivit art. 108)
Primul-ministru reprezinta Guvernul in raporturile cu Parlamentul si
cu toate celelalte autoritati publice in plan intern si international.

E. ATRIBUTIILE GUVERNULUI
Spre deosebire de Presedinte, pentru care atributiile sale sunt reglementate
exhaustiv in Constitutie, atributiile Guvernului nu se regasesc in mod expres si
limitativ sub aceasta forma in Legea fundamentala, insa ele rezulta din unele dintre
prevederile acesteia, la care se adauga atributii prevazute in principal de Legea-
cadru nr. 90/2001.
Constitutia consacra pentru Guvern atributii precum:
1. Formularea de propuneri pentru Presedinte in exercitarea unora dintre
atributiile acestuia.
De exemplu, cele din domeniul politicii externe, care privesc acreditarea si
rechemarea reprezentantilor diplomatici, infiintarea, desfiintarea sau schimbarea
rangului misiunilor diplomatice
2. Guvernul negociaza tratatele internationale, care ulterior sunt incheiate de
Presedinte si ratificate de Parlament
3. Guvernul numeste in unele functii publice, cum ar fi functiile de prefect,
subprefect
4. Guvernul dispune de o anumita compententa normativa, care la randul ei
este:
- o competenta normativa delegata, primara, prin care adopta acte juridice cu
forta legii, numite OG sau OUG
- o competenta normativa prin care pune in executare legea prin adoptarea de
HG
Acestei competente i se adauga dreptul de initiativa legislativa de care
dispune Guvernul alaturi de parlamentari si de un numar de cetateni (initiativa
cetateneasca).
5. Guvernul prezinta, la solicitarea camerelor Parlamentului sau a
comisiilor parlamentare, documentele si informatiile pe care acestea le
solicita prin intermediul presedintilor, si participa in mod obligatoriu la
sedintele Parlamentului atunci cand i se solicita prezenta.
In rest, membrii Guvernului au acces neingradit la sedintele Parlamentului.
6. Guvernul raspunde la intrebarile si interpelarile formulate de deputati
si senatori in conformitate cu procedura instituita prin regulamentele
Camerelor.
7. Guvernul solicita Presedintelui participarea la sedintele Guvernului in
anumite situatii.

F. ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA GUVERNULUI


Pentru exercitarea atributiilor sale, prin care i se confera Guvernului o
competenta materiala generala in sfera executiva, din care rezulta si calitatea
acestuia de sef al executivului, alaturi de Presedinte, Guvernul dispune de anumite
structuri colegiale, cum ar fi:
-secretariatul general, care este condus de un secretar general, ajutat de mai
multi adjuncti
-o cancelarie
-corpul de consilieri ai primului-ministru, ale caror atributii si statut sunt
prevazute prin lege organica sau prin reglementari subsecvente

Functionarea Guvernului
Ca la orice organ colegial, se concretizeaza atat prin activitatea curenta,
cat si prin sedintele care au de regula caracter saptamanal.
Sedintele sunt conduse de primul-ministru sau de Presedinte atunci cand
acesta participa la ele. In cadrul lor se adopta prin consens cele doua categorii de
acte (respectiv HG si OG+OUG), iar in cazul in care nu se intruneste consensul,
hotaraste primul-ministru. (De regula, sedintele au loc miercurea.)