Sunteți pe pagina 1din 33

Studiu privind satisfacţia cadrelor didactice în ceea ce priveşte profesia de dascăl

Coordonatori:Prof. Dr. Viorel STAN, Inspector Şcolar General

Prof. Melania PLEŞA, Director C.J.R.A.E Neamţ

Prof. Sorina VASILESCU-APOSTOL, Coordonator C.J.A.P. Neamţ

Prof. Diana ONU, Consilier şcolar Colegiul Naţional „Gh. Asachi”, Piatra Neamţ

Coordonator C.J.A.P. Neam ţ Prof. Diana ONU, Consilier ş colar Colegiul Na ţ ional „Gh. Asachi”,
Coordonator C.J.A.P. Neam ţ Prof. Diana ONU, Consilier ş colar Colegiul Na ţ ional „Gh. Asachi”,
Coordonator C.J.A.P. Neam ţ Prof. Diana ONU, Consilier ş colar Colegiul Na ţ ional „Gh. Asachi”,
Argument O mare parte din viaţa noastră este dedicată muncii şi, din această cauză, satisfacţia

Argument

O mare parte din viaţa noastră este dedicată muncii şi, din această cauză, satisfacţia în muncă devine un aspect foarte important al activităţii profesionale, ea având consecinţe importante, atât personale cât şi asupra organizaţiei în care se desfăşoară munca.

Problematica satisfacției în muncă ocupă un loc central în cadrul cercetărilor din domeniul psihologiei muncii, având implicații serioase asupra comportamentului angajaților la locul de muncă dar constituie și un punct de interes pentru manageri, deoarece gradul de satisfacție la locul de muncă are repercusiuni importante asupra performanței în muncă, a absenteismului, a fluctuației sau a deciziei de a părăsi locul de muncă, toate acestea având un efect direct asupra întregii organizații.

Se poate defini satisfacţia în muncă drept starea emotivă pozitivă care rezultă din opinia personală a unui angajat asupra muncii sale sau climatului de muncă. Într-o altă accepţie, G. Johns consideră satisfacţia în muncă „ o colecţie de atitudini pe care le au oamenii referitor la munca lor”

Satisfacția

în

muncă

poate

viza

diferite

aspecte:salariul

și

beneficiile

materiale,

promovările,

recunoașterea,

condițiile

de

lucru,

supraveghere,

colegii

de

muncă,

politica

organizațională.

În literatura de specialitate se consideră că satisfacţia în muncă poate fi analizată pe mai multe dimensiuni:

a. Satisfacţia economică produsă de stimuli financiari. Ea conferă sentimentul securităţii, satisfăcând nevoile de stimă, de putere, de prestigiu şi de poziţie socială. Totuşi, oamenii nu muncesc numai pentru a câştiga bani, ci şi pentru că le place ceea ce fac sau condiţiile în care îşi desfăşoară activitatea, pentru că stabilesc contacte sociale, relaţii afective cu semenii lor.

b. Satisfacţia legată de muncă, de conţinutul acesteia şi de particularităţile sale de

cu semenii lor. b. Satisfac ţ ia legat ă de munc ă , de conţinutul acesteia

2

desfăşurare. Munca în sine are o serie de caracteristici releva nte pentru satisfacţia umană, incluzând

desfăşurare. Munca în sine are o serie de caracteristici relevante pentru satisfacţia umană, incluzând aici condiţiile muncii, dotarea tehnică şi conţinutul efectiv al muncii. Studiile au evidenţiat mai multe caracteristici importante pentru starea de satisfacţie, cum ar fi: varietatea muncii, capacităţile profesionale ridicate solicitate de acesta, inovaţia, atribuţii de conducere şi nu în ultimul rând corespondenţa dintre muncă şi aptitudinile indivizilor. La polul opus, monotonia muncii şi rutina, capacităţile profesionale scăzute şi mai ales neconcordanţa dintre muncă şi aptitudini, se poate transforma în surse ale insatisfacţiei profesionale. c. Satisfacţia psihosocială, care derivă din faptul că în procesul muncii omul se raportează nu numai la activitatea sa, ci şi la semenii săi, la colegi, la grupul din care face parte, la partenerii de muncă. Atmosfera de grup favorabilă, relaţiile pozitive între membrii grupului şi între aceştia şi conducere reprezintă factori determinanţi ai satisfacţiei. În ceea ce priveşte relaţia dintre motivaţie şi satisfacţie, nu există un acord deplin între părerile autorilor, explicabil prin complexitatea fenomenelor respective şi prin natura lor, uneori foarte asemănătoare. Totuşi, M. Zlate consideră că relaţiile dintre motivaţie şi satisfacţie pot fi surprinse în următoarele enunţuri:

Starea de satisfacţie/insatisfacţie este un indicator al motivaţiei, al modului ei eficient sau ineficient de realizare; omul se simte satisfăcut atunci când şi-a realizat scopul şi nesatisfăcut când realizarea nu a avut loc;

Motivaţia şi satisfacţia apar într-o dublă calitate, atât de cauză, cât şi de efect. Motivaţia este o cauză, iar satisfacţia o stare finală. Sunt însă şi cazuri când satisfacţia trăită intens, durabil se poate transforma într-o sursă motivaţională;

Atât motivaţia, cât şi satisfacţia se raportează împreună la performanţa activităţii pe care o pot influenţa fie pozitiv, fie negativ. Implicarea în muncă este o atitudine sau un comportament generat de o puternică încredere şi o deplină acceptare a scopurilor şi valorilor întreprinderii, o dorinţă de a face eforturi considerabile pentru organizaţie, o puternică dorinţă de a aparţine organizaţiei.

Scopul cercetării Acest studiu urmăreşte identificarea gradului de satisfacţie a cadrelor didactice în ceea ce

Scopul cercetării

Acest studiu urmăreşte identificarea gradului de satisfacţie a cadrelor didactice în ceea ce priveşte profesia în raport cu dimensiunile amintite anterior. Se doreşte identificarea factorilor care contribuie la motivaţia cadrelor didactice pentru a face din actul educaţional un proces complex şi definitoriu cu rezultate în educaţia elevului aflat în centru acestuia.

Variabilele cercetării:

a)

Variabila dependentă:

VD:

Satisfacţia profesională a cadrelor didactice ( dimensiuni: entuziasm, dezvoltare

personală, relaţia cu elevii, împlinire profesională, baza materială, salarizare, percepţia asupra evaluării, implicare în luarea deciziilor, program de lucru);

b) Variabile independente:

VI

1: Genul biologic: masculin/ feminin

VI

2: Mediul de provenienţă: urban/ rural

VI

3: Specialitatea: educatoare/ învăţător(oare)/ profesor(oară)

VI

4: Vechimea în învăţământ: 0-5ani/ 6-10 ani/ 11-15ani/ 16-20 ani/ 21-25ani/ peste 25 de ani

VI

5: Gradul didactic: debutant/ definitivat/ gradul II/ gradul I

VI

6: Nivelul de învăţământ: preşcolar/ primar/ gimnazial/ liceal/ special

Ipotezele cercetării:

Ipoteza 1: Există un efect semnificativ al variabilei genul biologic asupra variabilei satisfacţia profesională, cadrele didactice de genul feminin înregistrând un scor mai mare la această variabilă.

Ipoteza 2: Există un efect al variabilei mediul de provenien ţă asupra variabilei satisfac ţ

Ipoteza 2: Există un efect al variabilei mediul de provenienţă asupra variabilei satisfacţia profesională, cadrele didactice care îşi desfăşoară activitatea în mediul urban înregistrând un scor mai mare la această variabilă.

Ipoteza 3: Există un efect al variabilei specialitatea asupra variabilei satisfacţia profesională, educatorii/ educatoarele şi învăţătorii/ învăţătoarele înregistrând un scor mai mare la această variabilă decât cel al profesorilor/ profesoarelor.

Ipoteza 4: Există un efect al variabilei vechimea în învăţământ asupra variabilei satisfacţia profesională, cadrele didactice aflate în primii ani de activitate înregistrând un scor mai mare la această variabilă.

Ipoteza 5: Există un efect al variabilei gradul didactic asupra variabilei satisfacţia profesională, cadrele didactice debutante sau cu definitivat înregistrând un scor mai mare la această variabilă decât cel al colegilor cu gradul II sau I.

Ipoteza 6: Există un efect al variabilei nivelul de învăţământ asupra variabilei satisfacţia profesională, cadrele didactice din învăţământul preşcolar şi din cel primar înregistrând un scor mai mare la această variabilă decât cel al colegilor care predau la gimnaziu sau la liceu.

Metodologia cercetării

Eşantionul investigat a fost alcătuit din 340 de cadre didactice, de la diferite instituţii şcolare din judeţul Neamţ, distribuţia fiind următoarea:

74 de cadre didactice de gen masculin şi 266 de cadre didactice de gen feminin

Fig.1 Distribu ţ ia e ş antionului în func ţ ie de genul biologic al
Fig.1 Distribu ţ ia e ş antionului în func ţ ie de genul biologic al

Fig.1 Distribuţia eşantionului în funcţie de genul biologic al subiecţilor

242 de cadre didactice din mediul urban, 98 de cadre didactice din mediul rural

din medi ul urban, 98 de cadre didactice din mediul rural Fig.2 Distribu ţ ia e

Fig.2 Distribuţia eşantionului în funcţie de mediul de provenienţă al subiecţilor

 educatoare, 63 de învăţătoare, 265 de profesori 12 Fig.3 Distribuţia eşantionului în funcţie de
 educatoare, 63 de învăţătoare, 265 de profesori 12 Fig.3 Distribuţia eşantionului în funcţie de
 educatoare, 63 de învăţătoare, 265 de profesori
12
Fig.3 Distribuţia eşantionului în funcţie de specialitate
 de cadre didactice : 0-5 ani vechime, 58 de cadre didactice: 6-10 ani vechime,
58
68
de cadre didactice: 11-15 ani vechime, 63 de cadre didactice: 16-20 de ani

vechime, 26 de cadre didactice: 21-25 de ani vechime şi 67 de cadre didactice cu

vechime mai mare de 25 de ani

de ani vechime, 26 de cadre didactice: 21-25 de ani vechime şi 67 de cadre didactice
Fig.4 Distribu ţ ia e ş antionului în func ţ ie de vechimea în înv

Fig.4 Distribuţia eşantionului în funcţie de vechimea în învăţământ

35 de cadre didactice debutante, 74 de cadre didactice cu definitivat, 70 de cadre didactice cu gardul II, 160 de cadre didactice cu gradul I

didactice cu gardul II, 160 de cadre didactice cu gradul I Fig.5 Distribu ţ ia e

Fig.5 Distribuţia eşantionului în funcţie de gradul didactic al subiecţilor

10 cadre didactice din învăţământul preşcolar, 64 de cadre didactice din învăţământul primar, 103 de cadre didactice din învăţământul gimnazial, 108 de cadre didactice din învăţământul liceal şi 55 de cadre didactice din învăţământul special

Fig.6 Distribu ţ ia e ş antionului în func ţ ie de nivelul de înv
Fig.6 Distribu ţ ia e ş antionului în func ţ ie de nivelul de înv

Fig.6 Distribuţia eşantionului în funcţie de nivelul de învăţământ

Instrumente folosite:

Pentru verificarea ipotezelor de cercetare am realizat un chestionar care vizează evaluarea a nouă dimensiuni importante pentru satisfacţia profesională a cadrelor didactice. Atât pentru scala integrala cât şi pentru dimensiunile acesteia a fost calculată consistenţa internă, Alpha Cronbach, rezultatele obţinute fiiind următoarele:

Satisfacţia profesională

Alpha Cronbach

Entuziasm

.758

Dezvoltare personală

.720

Relaţia cu elevii, profesorii, conducerea

.675

Împlinire profesională

.722

Bază materială

.739

Salarizare

.732

Percepţia asupra evaluării

.736

profesională .722 Bază materială .739 Salarizare .732 Percepţia asupra evaluării .736 9

9

Implicarea în luarea deciziilor .722  Analiza şi interpretarea datelor: Pentru interpretarea statistică a

Implicarea în luarea deciziilor

.722

Analiza şi interpretarea datelor:

Pentru interpretarea statistică a datelor cercetării am utilizat SPSS 20.0.

Ipoteza 1: Există un efect semnificativ al variabilei genul biologic asupra variabilei satisfacţia profesională, cadrele didactice de genul feminin înregistrând un scor mai mare la această variabilă.

Pentru a verifica dacă există un efect al variabilei genul biologic asupra variabilei satisfacţie profesională am utilizat metoda statistică Testul t pentru eşantioane independente.

Satisfacţie profesională

Genul

N

M

F

t

P

Entuziasm

masculin

74

7.2703

.123

-.331

.743

feminin

266

7.3208

-.328

Dezvoltare personală

masculin

74

9.6757

.046

-1.115

.262

feminin

266

9.9057

-1.127

Relatii cu elevii/ profesorii / conducerea

masculin

74

13.0541

.016

-1.967

.066

feminin

266

13.6755

-1.858

Implinire profesionala

masculin

74

16.7703

.679

-.916

.350

feminin

266

17.1132

-.938

Baza materiala

masculin

74

3.7432

.048

-.848

.385

feminin

266

3.8868

-.871

Salarizare

masculin

74

2.6216

.781

-1.291

.177

feminin

266

2.8679

-1.357

Perceptia asupra evaluarii

masculin

74

4.9324

2.552

-1.815

.113

266 2.8679 -1.357 Perceptia asupra evaluarii masculin 74 4.9324 2.552 -1.815 .113 10

10

  feminin 266 5.1623   -1.600   Implicare in luarea deciziilor masculin 74 4.5000
 

feminin

266

5.1623

 

-1.600

 

Implicare in luarea deciziilor

masculin

74

4.5000

4.418

-1.167

.309

feminin

266

4.6642

-1.023

Program de lucru

masculin

74

5.6351

.750

.915

.376

feminin

266

5.4113

.889

Din acest tabel rezultǎ că nu există diferenţe semnificative între cadrele didactice de gen masculin şi cele de gen feminin în ceea ce priveşte nivelul satisfacţiei profesionale. Ipoteza 1 a fost infirmată.

Ipoteza 2: Există un efect al variabilei mediul de provenienţă asupra variabilei satisfacţia profesională, cadrele didactice care îşi desfăşoară activitatea în mediul urban înregistrând un scor mai mare la această variabilă.

Pentru a verifica dacă există un efect al variabilei mediul de provenienţă asupra variabilei satisfacţie profesională am utilizat metoda statistică Testul t pentru eşantioane independente.

Satisfacţie profesională

Mediul

N

M

F

t

P

Entuziasm

urban

242

7.2292

.062

-1.816

.057

rural

98

7.4796

-1.915

Dezvoltare personală

urban

242

9.8208

.012

-.517

.596

rural

98

9.9184

-.531

Relatii cu elevii/ profesorii / conducerea

urban

242

13.4875

1.126

-.572

.569

rural

98

13.6531

-.570

Implinire profesionala

urban

242

16.8958

.001

-1.631

.096

rural

98

17.4490

-1.671

Baza materiala urban 242 3.9167 .110 1.310 .188 rural 98 3.7143 1.322 Salarizare

Baza materiala

urban

242

3.9167

.110

1.310

.188

rural

98

3.7143

1.322

Salarizare

urban

242

2.8208

.266

.260

.788

rural

98

2.7755

.270

Perceptia asupra evaluarii

urban

242

5.1208

.881

-.014

.989

rural

98

5.1224

-.014

Implicare in luarea deciziilor

urban

242

4.6375

.041

.196

.842

rural

98

4.6122

.200

Program de lucru

urban

242

5.4417

1.303

.059

.955

rural

98

5.4286

.057

Din acest tabel rezultǎ că nu există diferenţe semnificative între cadrele didactice care îşi desfăşoară activitatea în mediul urban şi cele care îşi desfăşoară activitatea în mediul rural în ceea ce priveşte nivelul satisfacţiei profesionale. Totuşi se observă diferenţe în ceea ce priveşte entuziasmul şi împlinirea profesională, cadrele didactice din mediul rural obţinând scoruri mai mari.

Ipoteza 2 a fost infirmată.

Ipoteza 3: Există un efect al variabilei specialitatea asupra variabilei satisfacţia profesională, educatorii/ educatoarele şi învăţătorii/ învăţătoarele înregistrând un scor mai mare la această variabilă decât cel al profesorilor/ profesoarelor.

Pentru verificarea efectului variabilei specialitatea asupra variabilei satisfacţia profesională, am utilizat One Way Anova. Efectele semnificative au fost identificate între următoarele variabile:

Specialitatea şi dezvoltarea personală:

Specialitatea Media F (2,213) Prag de semnificaţie Educator /oare 10.5455 Învăţător/oare 1 0 . 2

Specialitatea

Media

F (2,213)

Prag de

semnificaţie

Educator /oare

10.5455

Învăţător/oare

10.2381

2.547

.049

Profesor/oară

9.7321

1 0 . 2 3 8 1 2.547 . 049 Profesor/oară 9.7321 Aceste rezultate subliniază faptul

Aceste rezultate subliniază faptul că există o legătură semnificativă ( p < 0,05) între cele două variabile.

Utilizând testul Bonferroni de identificare a diferenţelor punctuale între valorile obţinute pe fiecare dintre cele trei clase comparate am obţinut următoarele rezultate:

M1-M2 = 0,307 p >0,05 ceea ce indică faptul că nu există diferenţe semnificative între educatoare şi învăţătoare în ceea ce priveşte satisfacţia privind posibilităţile de dezvoltare personală.

M1-M3 = 0,812 p <0,05 ceea ce indică faptul că există diferenţe semnificative î ntre

M1-M3 = 0,812 p <0,05 ceea ce indică faptul că există diferenţe semnificative între educatoare şi profesori în ceea ce priveşte satisfacţia privind posibilităţile de dezvoltare personală, prima categorie obţinând scoruri mai mari la aceasta variabilă.

M2-M3 = 0,505 p<0,05 ceea ce indică faptul că există diferenţe semnificative între învăţătoare şi profesori în ceea ce priveşte satisfacţia privind posibilităţile de dezvoltare personală, prima categorie obţinând scoruri mai mari la aceasta variabilă.

Specialitatea şi relaţia cu elevii, cadrele didactice, conducerea:

Specialitatea

Media

F (2,213)

Prag de

semnificaţie

Educator /oare

126.398

Învăţător/oare

1842.025

7.685

.000

Profesor/oară

1968.424

de semnificaţie Educator /oare 126.398 Învăţător/oare 1 8 4 2 . 0 2 5 7.685 .000
Aceste rezultate subliniază faptul că există o legătură semnifi cativă ( p < 0,05) între

Aceste rezultate subliniază faptul că există o legătură semnificativă ( p < 0,05) între cele două variabile.

Utilizând testul Bonferroni de identificare a diferenţelor punctuale între valorile obţinute pe fiecare dintre cele trei clase comparate am obţinut următoarele rezultate:

M1-M2 = 0,701 p >0,05 ceea ce indică faptul că nu există diferenţe semnificative între educatoare şi învăţătoare în ceea ce priveşte satisfacţia privind relaţiile cu ceilalţi actori educaţionali.

M1-M3 = 2,047 p <0,05 ceea ce indică faptul că există diferenţe semnificative între educatoare şi profesori în ceea ce priveşte satisfacţia privind relaţiile cu ceilalţi actori educaţionali, prima categorie obţinând scoruri mai mari la această categorie.

M2-M3 = 1,345 p<0,05 ceea ce indică faptul că există diferenţe semnificative între învăţătoare şi profesori în ceea ce priveşte satisfacţia privind relaţiile cu ceilalţi actori educaţionali, prima categorie obţinând scoruri mai mari la această categorie.

Specialitatea şi împlinirea profesională:

Specialitatea

Media

F (2,213)

Prag de

semnificaţie

Educator /oare

132.228

Învăţător/oare

2607.348

5.680

.001

Profesor/oară

2739.576

Aceste rezultate subliniază faptul că există o legătură semnifi cativă ( p < 0,05) între
Aceste rezultate subliniază faptul că există o legătură semnifi cativă ( p < 0,05) între

Aceste rezultate subliniază faptul că există o legătură semnificativă ( p < 0,05) între cele două variabile.

Utilizând testul Bonferroni de identificare a diferenţelor punctuale între valorile obţinute pe fiecare dintre cele trei clase comparate am obţinut următoarele rezultate:

M1-M2 = 0,300

p >0,05 ceea ce indică faptul că nu există diferenţe semnificative între

educatoare şi învăţătoare în ceea ce priveşte satisfacţia privind împlinirea profesională.

p <0,05 ceea ce indică faptul că există diferenţe semnificative între

educatoare şi profesori în ceea ce priveşte satisfacţia privind împlinirea profesională, prima categorie obţinând scoruri mai mari la această categorie.

M1-M3 = 0,626

p<0,05 ceea ce indică faptul că există diferenţe semnificative între

învăţătoare şi profesori în ceea ce priveşte satisfacţia privind împlinirea profesională, prima

categorie obţinând scoruri mai mari la această categorie.

M2-M3 = 0,132

Specialitatea şi percepţia asupra evaluării:

Specialitatea Media F (2,213) Prag de semnificaţie Educator /oare 18.156 Învăţător/oare 2 9 7 .

Specialitatea

Media

F (2,213)

Prag de

semnificaţie

Educator /oare

18.156

Învăţător/oare

297.597

6,883

.002

Profesor/oară

315.753

2 9 7 . 5 9 7 6,883 .002 Profesor/oară 315.753 Aceste rezultate subliniază faptul că

Aceste rezultate subliniază faptul că există o legătură semnificativă ( p < 0,05) între cele două variabile.

Utilizând testul Bonferroni de identificare a diferenţelor punctuale între valorile obţinute pe fiecare dintre cele trei clase comparate am obţinut următoarele rezultate:

M1-M2 = -0, 064 p >0,05 ceea ce indică faptul că nu există diferenţe semnificative între educatoare şi învăţătoare în ceea ce priveşte satisfacţia privind perceptia asupra evaluării.

M1-M3 = 0,337

p >0,05 ceea ce indică faptul că nu există diferenţe semnificative între

educatoare şi profesori în ceea ce priveşte satisfacţia privind percepţia asupra evaluării.

M2-M3 = 0,402 p <0,05 ceea ce indică faptul că exis tă diferenţe semnificative î

M2-M3 = 0,402 p<0,05 ceea ce indică faptul că există diferenţe semnificative între învăţătoare şi profesori în ceea ce priveşte satisfacţia privind percepţia asupra evaluării, prima categorie obţinând scoruri mai mari la această categorie.

Analizând aceste rezultate, putem concluziona că ipoteza 3 a fost parţial confirmată.

Ipoteza 4: Există un efect al variabilei vechimea în învăţământ asupra variabilei satisfacţia profesională, cadrele didactice aflate în primii ani de activitate înregistrând un scor mai mare la această variabilă.

Pentru verificarea efectului variabilei vechimea în învăţământ asupra variabilei satisfacţia profesională, am utilizat One Way Anova. Efectele semnificative au fost identificate între următoarele variabile:

Vechimea în învăţământ şi împlinirea profesională:

Vechime în

Media

F

Prag de

învăţământ

 

(2,213)

semnificaţie

0-5 ani

17.2241

   

6-10ani

16.2414

11-15ani

16.3824

2.937

.013

16-20ani

17.3333

21-25ani

17.4231

>25ani

17.7910

Aceste rezultate subliniază faptul că există o legătură semnifi cativă ( p < 0,05) între
Aceste rezultate subliniază faptul că există o legătură semnifi cativă ( p < 0,05) între

Aceste rezultate subliniază faptul că există o legătură semnificativă ( p < 0,05) între cele două variabile.

Utilizând testul Bonferroni de identificare a diferenţelor punctuale între valorile obţinute pe fiecare dintre cele şase clase comparate am obţinut următoarele rezultate:

M2-M6 = -1, 549 p =0,003 (p<0,05) ceea ce indică faptul că există diferenţe semnificative între cadrele didactice care au între 6 şi 10 ani vechime şi cele care au peste 25 de ani vechime în ceea ce priveşte satisfacţia privind împlinirea profesională, a doua categorie obţinând un scor mai mare la această variabilă.

Vechimea în învăţământ şi baza materială:

Vechime în

Media

F

Prag de

învăţământ

 

(2,213)

semnificaţie

0-5 ani

3.5172

   

6-10ani

3.5345

3.399

.005

11-15ani

3.7941

16-20ani 4.0476 21-25ani 4.0000 >25ani 4.2687 Aceste rezultate subliniază faptul că există o

16-20ani

4.0476

21-25ani

4.0000

>25ani

4.2687

4.0476 21-25ani 4.0000 >25ani 4.2687 Aceste rezultate subliniază faptul că există o legătură

Aceste rezultate subliniază faptul că există o legătură semnificativă ( p < 0,05) între cele două variabile.

Utilizând testul Bonferroni de identificare a diferenţelor punctuale între valorile obţinute pe fiecare dintre cele şase clase comparate am obţinut următoarele rezultate:

M1-M6 = -0,751 p =0,015 (p<0,05) ceea ce indică faptul că există diferenţe semnificative între cadrele didactice care au între 0 şi 5 ani vechime şi cele care au peste 25 de ani vechime în ceea ce priveşte satisfacţia privind baza materială, a doua categorie obţinând un scor mai mare la această variabilă.

Vechimea în învăţământ şi programul de lucru:

Vechime în Media F Prag de învăţământ   (2,213) semnificaţie 0-5 ani 6.2586

Vechime în

Media

F

Prag de

învăţământ

 

(2,213)

semnificaţie

0-5 ani

6.2586

   

6-10ani

5.1724

11-15ani

5.1765

3.099

.009

16-20ani

5.4603

21-25ani

5.0385

>25ani

5.4478

5.4603 21-25ani 5.0385 >25ani 5.4478 Aceste rezultate subliniază faptul că există o legătură

Aceste rezultate subliniază faptul că există o legătură semnificativă ( p < 0,05) între cele două variabile.

Utilizând testul Bonferroni de identificare a diferenţelor punctuale între valorile obţinute pe fiecare dintre cele şase clase comparate am obţinut următoarele rezultate:

M1-M2 = 10,86 p =0,023 (p<0,05) ceea ce indică faptul că există diferenţe semnificative între cadrele didactice care au între 0 şi 5 ani vechime şi cele care au între 6 şi 10 ani vechime în

ceea ce priveşte satisfacţia privind programul de lucru, prima categorie obţinând un scor mai mare

ceea ce priveşte satisfacţia privind programul de lucru, prima categorie obţinând un scor mai mare la această variabilă.

M1-M3 = 1,082

p=0,016 (p<0,05) ceea ce indică faptul că există diferenţe semnificative

între cadrele didactice care au între 0 şi 5 ani vechime şi cele care au între 11 şi 15 ani vechime în ceea ce priveşte satisfacţia privind programul de lucru, prima categorie obţinând un scor mai mare la această variabilă.

Analizând aceste rezultate, putem concluziona că ipoteza 4 a fost parţial confirmată.

Ipoteza 5: Există un efect al variabilei gradul didactic asupra variabilei satisfacţia profesională, cadrele didactice debutante sau cu definitivat înregistrând un scor mai mare la această variabilă decât cel al colegilor cu gradul II sau I.

Pentru verificarea efectului variabilei gradul didactic asupra variabilei satisfacţia profesională, am utilizat One Way Anova. Efectele semnificative au fost identificate între următoarele variabile:

Gradul didactic şi baza materială:

Grad didactic

Media

F (2,213)

Prag de

semnificaţie

Debutant

3.4286

Definitivat

3.5541

5.031

.002

Gradul II

3.7714

Gradul I

4.1250

Aceste rezultate subliniază faptul că există o legătură semnifi cativă ( p < 0,05) între
Aceste rezultate subliniază faptul că există o legătură semnifi cativă ( p < 0,05) între

Aceste rezultate subliniază faptul că există o legătură semnificativă ( p < 0,05) între cele două variabile.

Utilizând testul Bonferroni de identificare a diferenţelor punctuale între valorile obţinute pe fiecare dintre cele patru clase comparate am obţinut următoarele rezultate:

M1-M4 = -0,652 p =0,033 (p<0,05) ceea ce indică faptul că există diferenţe semnificative între cadrele didactice debutante şi cele care au gradul I în ceea ce priveşte satisfacţia privind baza materială, a doua categorie obţinând un scor mai mare la această variabilă.

M2-M4 = -0,570 p=0,009 (p<0,05) ceea ce indică faptul că există diferenţe semnificative

între cadrele didactice carea u definitivatul şi cele care au g ardul I în ceea

între cadrele didactice carea u definitivatul şi cele care au gardul I în ceea ce priveşte satisfacţia privind baza materială, cei din urmă obţinând un scor mai mare la această variabilă.

Gradul didactic şi programul de lucru:

Grad didactic

Media

F (2,213)

Prag de

semnificaţie

Debutant

6.0000

3.189

.014

Definitivat

5.9189

Gradul II

5.4000

Gradul I

5.1563

.014 Definitivat 5.9189 Gradul II 5.4000 Gradul I 5.1563 Aceste rezultate subliniază faptul că există o

Aceste rezultate subliniază faptul că există o legătură semnificativă ( p < 0,05) între cele două variabile.

Utilizând testul Bonferroni de identificare a diferenţelor punc tuale între valorile obţinute pe fiecare dintre

Utilizând testul Bonferroni de identificare a diferenţelor punctuale între valorile obţinute pe fiecare dintre cele patru clase comparate am obţinut următoarele rezultate:

M2-M4 = 0,762 p =0,020 (p<0,05) ceea ce indică faptul că există diferenţe semnificative între cadrele didactice cu definitivat şi cele care au gradul I în ceea ce priveşte satisfacţia privind programul de lucru, prima categorie obţinând un scor mai mare la această variabilă.

Analizând aceste rezultate, putem concluziona că ipoteza 5 a fost parţial confirmată.

Ipoteza 6: Există un efect al variabilei nivelul de învăţământ asupra variabilei satisfacţia profesională, cadrele didactice din învăţământul preşcolar şi din cel primar înregistrând un scor mai mare la această variabilă decât cel al colegilor care predau la gimnaziu sau la liceu.

Pentru verificarea efectului variabilei nivelul de învăţământ asupra variabilei satisfacţia profesională, am utilizat One Way Anova. Efectele semnificative au fost identificate între următoarele variabile:

Nivelul de învăţământ şi programul de lucru:

Nivelul de

Media

F

Prag de

învăţământ

 

(2,213)

semnificaţie

Preşcolar

6.2000

   

Primar

5.3750

Gimnazial

5.2718

2.684

.031

Liceal

5.2778

Special

6.1091

Aceste rezultate subliniază faptul că există o legătură semnifi cativă ( p < 0,05) între
Aceste rezultate subliniază faptul că există o legătură semnifi cativă ( p < 0,05) între

Aceste rezultate subliniază faptul că există o legătură semnificativă ( p < 0,05) între cele două variabile.

Utilizând testul Bonferroni de identificare a diferenţelor punctuale între valorile obţinute pe fiecare dintre cele cinci clase comparate am obţinut următoarele rezultate:

M1-M2 = 0,706 p =0,024 (p<0,05) ceea ce indică faptul că există diferenţe semnificative între cadrele didactice din învăţământul preşcolar şi cele din învăţămăntul primar în ceea ce priveşte satisfacţia privind programul de lucru, prima categorie obţinând un scor mai mare la această variabilă.

M1-M3 = 0,456 p =0,014 (p<0,05) ceea ce indică faptul că există diferenţe semnificative între cadrele didactice din învăţământul preşcolar şi cele din învăţămăntul gimnazial în ceea ce priveşte satisfacţia privind programul de lucru, prima categorie obţinând un scor mai mare la această variabilă.

M1-M4 = 0,811 p =0,004 (p<0,05) ceea ce indică faptul că există diferenţe semnificative între cadrele didactice din învăţământul preşcolar şi cele din învăţământul liceal în ceea ce priveşte satisfacţia privind programul de lucru, prima categorie obţinând un scor mai mare la această variabilă.

 Nivelul de învăţământ şi dezvoltarea personală: Nivelul de Media F Prag de învăţământ

Nivelul de învăţământ şi dezvoltarea personală:

Nivelul de

Media

F

Prag de

învăţământ

 

(2,213)

semnificaţie

Preşcolar

10.7000

   

Primar

10.2031

Gimnazial

9.7087

2.458

.045

Liceal

9.6296

Special

10.0000

2.458 .045 Liceal 9.6296 Special 10.0000 Aceste rezultate subliniază faptul că există o legătură

Aceste rezultate subliniază faptul că există o legătură semnificativă ( p < 0,05) între cele două variabile.

Utilizând testul Bonferroni de identificare a diferenţelor punctuale între valorile obţinute pe fiecare dintre cele cinci clase comparate am obţinut următoarele rezultate:

M1-M3 = 0,512 p =0,014 (p<0,05) ceea ce indică faptul că există diferenţe semnificative între cadrele didactice din învăţământul preşcolar şi cele din învăţământul gimnazial în ceea ce

priveşte satisfacţia privind d ezvoltarea personală, prima categ orie obţinând un scor mai mare la

priveşte satisfacţia privind dezvoltarea personală, prima categorie obţinând un scor mai mare la această variabilă.

M1-M4 = 0,890 p =0,001 (p<0,05) ceea ce indică faptul că există diferenţe semnificative între cadrele didactice din învăţământul preşcolar şi cele din învăţământul liceal în ceea ce priveşte satisfacţia dezvoltarea personală, prima categorie obţinând un scor mai mare la această variabilă.

M1-M5 = 0,811 p =0,004 (p<0,05) ceea ce indică faptul că există diferenţe semnificative între cadrele didactice din învăţământul preşcolar şi cele din învăţământul special în ceea ce priveşte satisfacţia privind programul de lucru, prima categorie obţinând un scor mai mare la această variabilă.

Nivelul de învăţământ şi relaţia cu elevii, cadrele didactice, conducerea:

Nivelul de

Media

F

Prag de

învăţământ

 

(2,213)

semnificaţie

Preşcolar

15.1000

   

Primar

14.7188

Gimnazial

13.7864

10,134

.000

Liceal

12.6481

Special

13.1818

Aceste rezultate subliniază faptul că există o legătură semnifi cativă ( p < 0,05) între
Aceste rezultate subliniază faptul că există o legătură semnifi cativă ( p < 0,05) între

Aceste rezultate subliniază faptul că există o legătură semnificativă ( p < 0,05) între cele două variabile.

Utilizând testul Bonferroni de identificare a diferenţelor punctuale între valorile obţinute pe fiecare dintre cele cinci clase comparate am obţinut următoarele rezultate:

M1-M4 = 2,451 p =0,013 (p<0,05) ceea ce indică faptul că există diferenţe semnificative între cadrele didactice din învăţământul preşcolar şi cele din învăţământul liceal în ceea ce priveşte satisfacţia privind relaţia cu ceilalţi actori educaţionali, prima categorie obţinând un scor mai mare la această variabilă.

M2-M4 = 2,070 p =0,000 (p<0,05) ceea ce indică faptul că există diferenţe semnificative între cadrele didactice din învăţământul primar şi cele din învăţământul liceal în ceea ce priveşte satisfacţia privind relaţia cu ceilalţi actori educaţionali, prima categorie obţinând un scor mai mare la această variabilă.

M2-M5 = 1,536 p =0,003 (p<0,05) ceea ce indică faptul că există diferenţe semnificative între cadrele didactice din învăţământul primar şi cele din învăţământul special în ceea ce priveşte satisfacţia privind relaţia cu ceilalţi actori educaţionali, prima categorie obţinând un scor mai mare la această variabilă.

M3-M4 = 1,138 p =0,004 (p<0,05) ceea ce indică fapt ul că există diferenţe semni

M3-M4 = 1,138 p =0,004 (p<0,05) ceea ce indică faptul că există diferenţe semnificative între cadrele didactice din învăţământul gimnazial şi cele din învăţământul liceal în ceea ce priveşte satisfacţia privind relaţia cu ceilalţi actori educaţionali, prima categorie obţinând un scor mai mare la această variabilă.

Nivelul de învăţământ şi împlinirea profesională:

Nivelul de

Media

F

Prag de

învăţământ

 

(2,213)

semnificaţie

Preşcolar

19.0000

   

Primar

17.9688

Gimnazial

17.2621

6,951

.000

Liceal

16.0278

Special

17.1455

    Primar 17.9688 Gimnazial 17.2621 6,951 .000 Liceal 16.0278 Special 17.1455 30
Aceste rezultate subliniază faptul că există o legătură semnifi cativă ( p < 0,05) între

Aceste rezultate subliniază faptul că există o legătură semnificativă ( p < 0,05) între cele două variabile.

Utilizând testul Bonferroni de identificare a diferenţelor punctuale între valorile obţinute pe fiecare dintre cele cinci clase comparate am obţinut următoarele rezultate:

M1-M4 = 2,972 p =0,012 (p<0,05) ceea ce indică faptul că există diferenţe semnificative între cadrele didactice din învăţământul preşcolar şi cele din învăţământul liceal în ceea ce priveşte satisfacţia privind împlinirea profesională, prima categorie obţinând un scor mai mare la această variabilă.

M2-M4 = 1,940 p =0,000 (p<0,05) ceea ce indică faptul că există diferenţe semnificative între cadrele didactice din învăţământul primar şi cele din învăţământul liceal în ceea ce priveşte satisfacţia privind împlinirea profesională, prima categorie obţinând un scor mai mare la această variabilă.

M3-M4 = 1,234 p =0,012 (p<0,05) ceea ce indică faptul că există diferenţe semnificative între cadrele didactice din învăţământul gimnazial şi cele din învăţământul liceal în ceea ce priveşte satisfacţia privind împlinirea profesională, prima categorie obţinând un scor mai mare la această variabilă.

Concluzii

1. Prima ipoteză stabilită a fost infirmată. Acest lucru poate fi datorat eşantionului inegal (78 % cadre didactice de gen feminin şi doar 22 % cadre didactice de gen masculin). Singurul scor apropiat de pragul de semnificaţie este cel la dimensiunea relaţia cu elevii/ profesorii /conducerea unde cadrele didactice de gen masculin au obţinut scoruri mai mari. Această denotă faptul că bărbaţii care au profesia de cadru didactic sunt mai mulţumiţi în ceea ce priveşte relaţia cu elevii decât femeile. Explicaţia ar putea consta în faptul că barbaţii au de obicei o autoritate mai mare, inclusiv asupra elevilor care creează probleme şi din acest motiv relaţia cu aceştia nu le creează neplăceri.

2. A doua ipoteză a fost de asemenea infirmată. Şi in acest caz au fost

2. A doua ipoteză a fost de asemenea infirmată. Şi in acest caz au fost eşantioane inegale (29 % cadre didactice din mediul rural şi 71% cadre didactice din mediul urban). Diferenţe apropiate de pragul de semnificaţie se observă în cazul entuziasmului şi a împlinirii profesionale, scoruri mai mari obţinând cadrele didactice din mediul rural. În mediul rural încă se mai păstrează imaginea vechiului Domn Trandafir şi respectul pentru această profesie asociat cu statutul pe care îl conferă. Statutul deţinut în comunitate îl face pe dascăl respectat oferindu-i astfel sentimentul de împlinire profesională.

3. Ipoteza a treia se confirmă parţial. Se observă ca învăţătorii şi educatoarele sunt mulţumiţi în ceea ce priveşte posibilităţile de dezvoltare profesională prin cursuri de formare. Studiind ofertele de formare vom vedea că într-adevăr există o gamă diversificată de cursuri comparativ cu cele oferite profesorilor. De asemenea există o relaţie mai strânsă între elevi şi cadrele didactice din învăţământul preşcolar şi primar. Aceeaşi categorie de cadre didactice manifestă satisfacţie faţă de împlinirea profesională pe care le-o oferă munca desfăşurată. În ceea ce priveşte evaluarea, cel mai mare grad de satisfacţie o au învăţătorii. Acest rezultat poate fi explicat prin faptul că în învăţământul primar criteriile de evaluare sunt mai clare.

4. Ipoteza a patra este parţial confirmată. Cadrele didactice aflate la început de carieră sunt împlinite profesional, deoarece abia au terminat studiile universitare şi şi-au atins scopul. Aceeaşi împlinire o resimt şi cadrele didactice din categoria 16-20 ani, 21-25 ani şi peste 25 de ani. Explicaţia constă în faptul că după acest prag se termină etapa perfecţionării prin grade didactice şi apar mai multe rezultate pe plan profesional. Cadrele didactice cu o vechime de peste 16 ani sunt mulţumiţi şi în ceea ce priveşte baza materială acumulată pe parcursul acestor ani, spre deosebire de cei aflaţi la începutul carierei care nu deţin suficiente mijloace de învăţământ. Cadrele didactice cu o vechime cuprinsă între 0-6 ani sunt mulţumite de programul de lucru. Din această categorie fac parte şi cei care urmează în acelaşi timp cursurile unei facultăţi (licenţă, master, doctorat) sau mai au un loc de muncă. Din acest motiv programul de lucru le aduce un grad ridicat de satisfacţie.

doctorat) sau mai au un loc de munc ă. Din acest motiv programul de lucru le

32

5. Debutanţii sunt mulţumiţi de programul de lucru, dar nemulţumiţi de baza materială. Explicaţiile ipotezei

5. Debutanţii sunt mulţumiţi de programul de lucru, dar nemulţumiţi de baza materială. Explicaţiile ipotezei anterioare sunt valabile şi în acest caz.

6. Cadrele didactice care predau în învăţământul preşcolar şi special sunt mulţumite cu programul de lucru pe care îl au. Se presupune că restul cadrelor didactice (din învăţământul primar, gimnazial şi liceal) mai au şi atribuţii suplimentare care le încarcă programul zilnic de lucru. Acelaşi grad de satisfacţie se observă şi în raport cu dezvoltarea personală. Cadrele didactice din învăţământul preşcolar au cel mare grad de satisfacţie în ceea ce priveşte relaţia cu copiii/ colegii/conducerea. Tot această categorie de cadre didactice prezintă şi cea mai mare împlinire profesională.

Limite ale cercetării

1. S-a utilizat un singur chestionar. Deşi a fost pretestat şi a avut un coeficient Alpha Crombach ridicat nu este un instrument standardizat. Dimensiunile nu sunt clar separate între ele, unele ar putea face parte din două caegorii.

2. Eşantioanele nu au fost egale şi din acest motiv rezultatele pot fi distorsionate. Ne aşteptam ca salarizarea să genereze diferenţe în funcţie de variabilele stabilite, dat fiind faptul că este un subiect intens dezbătut. Cu toate acestea diferenţele nu sunt semnificative. Există posibilitatea ca salarizarea să nu constituie totuşi principalul motiv de satisfacţie al cadrelor didactice ci să existe altele mai importante.

Această cercetare reprezintă un punct de plecare în extinderea studiului folosindu-se şi alte instrumente. Puţine demersuri aplicativ – teoretice au abordat problematica satisfacţiei profesionale în contextul educaţional. Arthur T. Costigan, Margaret Smith Crocco şi Karen Kepler Zumwalt încearcă să răspundă la o întrebare fundamentală în activitatea didactică: care sunt cele mai importante trei lucruri în profesiunea didactică. Făcând o paralelă cu alte domenii, ei afirmă că reflecţia, reflecţia şi iar reflecţia sunt aceste trei elemente indispensabile cadrului didactic.

ei afirmă că reflecţia, reflecţia şi iar reflecţia sun t aceste trei elemente indispensabile cadrului didactic.

33