Sunteți pe pagina 1din 11

Ministerul Educaiei din Republica Moldova

UNIVERSITATEA TEHNIC DE STAT DIN MOLDOVA

Facultatea: Tehnologie i Management n Alimentaie Public

Catedra: Filosofie

Referat

Tema: Filosofia Modern

Executat: studenta gr. TAP-153, Zavulan Zinaida

Coordonator: lector superior, Luca Sergiu

0
www.referat.ro

Filosofia moderna
1.Generalitati despre epoca moderna
2.Filosofia empirista
3.Filosofia rationalista
Nu exista un hotar ,intre epoca renasterii si epoca
moderna.Inflorirea filosofiei moderne este legata de procesul
economic,politic si stiintific in Epoca Occidentala.
Caracteristica filosofiei
Epoca modern cuprinde sec. XVII, XVIII i prima jumtatea
sec. XIX.ncepnd cu sec. XVII se dezvolt puternic tiinile
naturale, practic aceasta esteo explozie informaional, se
acumuleaz o mulime de fapte i se formuleaz noi
teorii.Torricelli demonstreaz presiunea aerului, a
inventat barometru cu mercur i pompa de aer.I. Newton
descoper legile fundamentale ale mecanicii. R . Boyle
formuleaz definiiaelementului chimic. W. Harvey descoper
circulaia sangvin. Un mare aport n dezvoltareamecanicii,
fizicii i fiziologiei au adus R.Descartes i G.Leibniz.
T.Hobbes i G.Grotiusdezvolt teoria dreptului natural.
Sec. XVII este nu numai secolul tiinei i
revoluiilor tiinifice, dar si secolul revoluiei filozofice pe
parcursul a cteva decenii a fost efectuatlovitura decisiv
filozofiei scolastice. Au efectuat aceast revoluie F.Bacon i
R.Descartes.n filozofie are loc ruperea definitiv cu scolastica
i religia. n lupta cu dogmele religiei iautoritatea bisericii se
formuleaz concepia despre atotputernicia raiunii i
posibilitilenelimitate a cunoaterii. Temelia gndirii
filozofice se transfer din sfera religiei n sfera tiinei.
Filosofia moderna este deosebita de filosofia veche.Ea este
indreptata impotriva gindiri socialiste.
Pentru filosofia epocii moderne este caracteristic:
Gnoseocentrism
In centrul cercetarilor stiintele experimentale care se dezvolta
foarte puternic in aceasta perioada puneau in fata filosofiei

1
problema justificarii si fundamentarii metodelor de
conoastere.In legatura cu aceasta sau format notiunile de Subiect
si obiect a cunoasterii,empirism si rationalism.
Pentru filosofia din aceasta perioada este caracteristic tendinta
materialista si orientarea naturfilozofica ce se baza pe stiinta
naturalista experimentala si panteism.In aceasta perioada in
societate au loc mari schimbari social-politice si
economice.Apar noi forte sociale ce nu sunt legate de
proprietatea funciara si biserica.Filosofia acestei perioade a dat
lumii o intreaga pleiada de ginditori mari si de scoli filozofice
originale.
In filozofia epocii moderne se evidentiaza doua paradigme:
Paradigma ontologica
Filozofii epocii moderne considerau ca principala sarcina a
stiintei si filozofiei este de a contribui la marirea puterii omului
asupra naturii.Aceasta paradigma avea intentia de a cunoaste
existenta,structura lumii,legitatile naturii.Intemeetorul
aterialismului F.Bacon(1561-1626)reesea din aceasta ca la baza
lumii se gaseste materia multicalitativa.Adica materia are forma
si miscare.Miscarea este o proprietare a materiei...si cum este
vesnica materia asa este vesnica miscarea.Alt filozof
englez(1588-1679)considera materia ca unica substanta a
lumii,iar toate lucrurile ,fenomenele si procesele-fenomene de
manifestare a acestei substante...El considera ca materia este
ceva omogen,ea este lipsita de caracterictici calitative.Acestor
conceptii R.Descartes(1596-1650)contrapune viziunea sa
dualista.La baza lumii el pune doua substante,materiala si
spirituala.El a demonstrat ca metodele din stiinta contemporana
nu sunt potrivite pentru studiere.Deaceea el a lansat o noua
viziune asupra metodei stiintifice.Initial propunea 21 de reguli
pentru cercetarea stiintifica ,apoi sa redus la 4, considerind ca cu
cit sunt mai putine cu atit mai usor de a le urma .Regulele spune
el trebuie sa fie simple si usor pentru utilizare.
Regula 1
Este numita regula evidentei.El ne trage atentia ca o cercetare
2
nu poate fi incepuna ,pina nu sunt clare premizele postulate de
baza.Evidenta ideilor ne-o deschide intuitia,lumina naturala a
ratiunii.Primul spune Descartes este de a nu primi un lucru cu
adevarat inainte de a fi cunoscut.Adica de a evita cu grija graba
si prejudecata.
Regula 2
Ea ne demonstreaza importanta analizei in cercetare,anume ea
aduce gindirea la evidenta.El spunea...Intuitia percepe
simplitatea...
Regula 3
Este necesara pentru restabilirea obiectului ratiunii,cerinta este
urmatoarea:de a conduce gindurile mele dupa o ordine,incepind
cu obiectele cele mai simple si cele mai usor de cunoscut,pentru
a ma urca putin cite putin,si in mod gradat pina la cunoasterea
celor mai compuse.
Regula 4
El propunea un control riguros ,atit a procesului de analiza cit si
de sinteza care ne-ar feri de greseli,si de a face peste tot
enumerari atit complete cit si generale incit sa fiu incredintat ca
nu am lasat niciuna la oparte.
Cunostintele vechi spune Descartes sunt de origine
senzoriala,iar senzatiile sunt adesea inselatoare.Si mai spunea
elDaca ma indoiesc,inseamna ca ma gindesc,iar daca ma
gindesc inseamna ca existAcesta este adevarul pe care
Descartes trebuia sa construiasca universul.E posibil de trecut de
la o evidenta rationala la subiectiva la exterior?Asta Descartes o
rezolva prin apelare la Dumnezeu.Anume existenta lui si asigura
existenta lumii exterioare.Daca exista Dumnezeu atunci exista si
lumea exterioara pe care el a creato.
B.Spinoza(1632-1677)depaseste dualismul lui Descartessi pune
la baza lumii o substanta care are doua insusiri-Intindere si
Gindire.Monismul lui se manifesta ca panteism unde Dumnezeu
si natura se contopesc.Lucrurile sun moduri si substante
materiale.
G.Leibni(1646-1716)explica lumea cu ajutorul monadelor-
3
particule indevizibile si nemateriale,microlumi in
meniatura.Monadele sunt vesnice si indistructibile,insusirea lor
este miscarea si activitatea.orice monata este unitatea sufletului
si a corpului.
Paradigma gnoseologica
Era consecinta necesitatii capatarii cunostintelor adevarate si
avea ca scop fundamentarea metodei stiintifice,metodologiei
cunoasterii.In rezolvarea acestor probleme se formuleaza doua
curente:empirism si rationalism.
Empirism-doctrina in filosofie cu referire la domeniul
cunoasterii ce afirma ca experienta senzoriala este unica sau
principala sursa a cunoasterii.Toate cunostintele se bazeaza pe
experienta sau se dobindesc prin intermediul
experientei.Continului cunostintelor se reduce direct la
experienta ori este o descriere a cestei experiente.In dependeta
de faptul de continut se introduce in notiunea de experienta se
distinge empirism materialist si idealist.
Empirismul mataterialist reprezentat de
F.Bacon,Th.Hobbes,I.Locke materialismul francez din sec 18.
considera ca sursa experientei senzoriale este lumea exterioara
care exista obiectiv.
Empirismul idealist in persoana lui G.Berkeley,D.Hume.
reduce experienta la totalitatea senzatiilor sau reprezentarilor
negind faptul ca la baza experientei se afla lumea
obiectiva.Empirispul este aproape de senzualism opus
rationalismului.Contradictia dintre empirism si rationalism
rezida faptul ca empirismul deduce caracterul general si necesar
a cunostintelor nu din minte ci din experienta.Empirismul
subevalua rolul abstractiilor stiintifice negind independeta
relativa a gindirii.In noua sa lucrare F.Bacon Noul oraganon
propune noi ,metode de cunoastere stiintifica-experimentul si
inductia.
Pina la Bacon in stiinta domina deductia,care in principiu nu da
noi cunostinte ci numai le precizeaza.Stiinta trebuie sa fie

4
orientata spre cunoasterea naturii,sa se bazeze pe experiment si
sa mearga de la singular la general,de la fapte spre
teorie.Ratiunea trebuie sa fie curatita de diferite superstitii si
erori(cei 4 idoli-pesterii,pietii,teatrului,si genului)
Cunoasterea este o reflectare pasiva a activitatii luminii
inconjuratoare in creerul uman,cunoasterea in intregime depinde
de obiect.de precizia intiparirii lui in memorie.

Rationalism
Este un curent filosofic cu referinta la problema cunoasterii care
recunoaste constiinta drept baza a cunoasterii si comportarii
umane,adevarul deci se afla prin ratiune
..reprezentantii
sunt:Descartes,Leibnitz,Spinoza.Kant,Schelling,Hegel.
Izvorul cunostintelor si criteriul verdicitatiilor se gaseste in
ratiune, dar nu in lumea exterioara cum considera
empirismul.este contrar empirismului si senzualismului.
Rationalistii supraapreciaza excesiv rolul cunostintei in
cunoastere,delimitind-o de experienta senzoriala.Totodata
cunoasterea senzoriala(empirica)ori se neaga ori se priveste ca
imperfecta.Numai ratiunea poate da cunostinte
veridice.Momentul initial al cunoasterii dupa Descartes este
intuitia si gindirea.Toate ideile el le considera aparute in senzatii
si inascute,numai ultimele el le considera adevarate.
Unica metoda veridica de cunoastere este indoiala.Ma indoiesc
deci cuget,cuget deci exist.
Cunoasterea dupa Descartes o activitate intelectuala a
subiectului de a reproduce realitatea obiectiva in constructii
mintale.Spinoza evidentia trei feluri de cunoastere:cunoasterea
senzoriala care da cunoastinte neclare,cunoasterea rationala ce
da cunostinte despre modurile substantei si cunoasterea intuitiva
care ne da adevarul.G.Leibniz impataseste toate adevarurile in

5
adevaruri necesare si intimplatoare.Ca adevaruri necesare el
considera notiunile:substantei,existenta,cauzalitate,principiile
logice si morale.Unii rationalisti au inaintat conceptia despre
ideiile inascute (Decsartes,Leibnitz)ori invatatura desprea
priorisi a posterioriRationalismul se manifesta in diverse
domenii a cunoasterii.
Astfel in psihologie pune pe primul loc functiile psihice
intelectuale,in etica-caracterul rational al creatiei,in teologie-
orientarea spre acceptarea acelor dogme pe care mintea le
considera armonioase cu logica si cu argumentele
ratiunii.Rationalismul este in opozitie cu iratianalismul sec 19 si
20,credinta in forta nemarginita a ratiunii a decazut .Se dezvolta
o critica a rationalismului clasic de pe pozitiile curentelor
irationaliste(freudism,intuitism,pragmatism,existentialism)
Idealismul englez
Berkeley George(1685-1753)filosof englez,idealist
subiectiv,episcop.In opera sa principalaTratat asupra
principiilor cunoasterii omenestiin 1710 a pus sarcina de a
combate materialism si cu ajutorul argumentelor filosofice de a
intari pozitiile religiei.Prelucreaza in mod indealist
senzualismul si empirismul lui Locke.Berkeley considera ca
obiectele inconjuratoare nu exista obiectiv,independent de om ci
sunt niste senzatii ale omului.Obiectele exista numai in masura
in care sunt percepute.A exista inseamna a fi perceput.Logica lui
este logica solipsismului,conform careia in lume exista numai
subiectul care percepe,iar realitatea obiectiva inclusiv oamenii
nu exista decit in constiintaeuluicare percepe.Pentru a evita
concluzii solipsite Berkeley a nevoit sa treaca pe pozitiile
idealismului obiectiv si sa recunoasca ca lucrurile sunt o
combinatie ale senzatiilor,iar izvorul senzatiilor este Dumnezeu.
Prin urmare ,lumea nu este o reprezentare eului, ci consecinta
unei cauze spirituale supreme.o conexiune directa,interpretind
materialismul ca temelie filosofica a ateismului.Conceptiile lui a
fost dezvoltate ulterior in machism,pragmatism si
ateismul,.Conceptiile lui au fost dezvoltate ulterior in
6
machism,pragmatism si alte numeroase scoli idealiste.
Hume David(1711-1776)
Filosof,istoric,economist si publicist scotian.A formulat
principiile directoare ale agnosticimului european
modern,precursorul pozitivismului.Teoria cunoasterii a lui
Home s-a format sub influenta empirismului lui Locke si
Berkely.El afirma ca toate cunostintele noastre se prezinta ca o
totalitate de impresii.,problema surselor acestora nu este insa
rezolvabila intrucit cunoasterea nu poate depasi
limiteleimpresiilor.Experienta nu poate demonstra cauza
aparitiei senzatiilor noastre.Daca J.Lokche vedea izvorul
senzatiilor in realitate,in lumea exterioara,iar G.Berkeley in
spirit,ori Dumnezeu,atunci Hume neaga ambele aceste
reprezentari.Noi nu putem demonstra ca ele provin din lumea
reala,cum sustin materialistii,si atunci nu putem demonstra ca
ele provin din ratiune cum afirma idealistii.Categiriile
cauzalitatii si substantei au fost supuse unei critici sceptice din
partea lui Hume.Cauzalitatea nu este dupa el,un fapt obiectiv ci
are un temei pur pshihologic.
Experienta ne arata numai faptul ca un eveniment este urmat de
altul,dar nu si faptul ca primul il produce cu necesitate pe al
doilea.Intr-un mod similar a negat D.Hume si experienta unei
substante materiale sau a unee spirituale,cautind originea
notiunii de substanta in asociatiile Pshihologice.
D.Hume considera ca misiunea cunoatserii consta nu in
patrunderea existente.Ea este o probabilitatea care ne permite sa
ne orientam in viatza practica.Unicul obiect al cunoasterii
autentice in constitue dupa Hume obiectele matematicii,toate
celelalte obiecte de cercetare se refera la fapte care nu pot fi
demonstrate in mod logic ,dar care provin numai dein
experienta.D.Hume sia extins scepticismul si asupra religiei
afirmind ca existenta lui dumnezeu nu poate fi dovedita.La baza
eticii lui sta conceptia naturii umane neschimbate.Omul dupa
Hume-este fiinta slaba predispusa erorilor si capriciilor.Estetica
lui D.Hume se reduce la pshihologia perceptiei
7
artistice:frumosul,el il trata preponderent ca o reactie emotionala
a subiectului la faptul oportunitatii practice a obiectului.In
sociologgie Hume a fost adversarul ait a ideii feudal-
aristrocratice a puterii de la Dumnezeu cit si conceptiilor
contractuale de provinienta a statului.
Materialismul francez din sec XVIII-lea curent ideologic.o
treapta in dezvoltarea filosofiei materialiste.Pentru
materialismul din aceasta perioada este caracteristic
umanismul,lupta cu clericalismul,legatura cu problemele
sociale,cu revolutia,enciclopedism si iluminism.
Reprezentantii Iluminismului au fost Voltaire(1694-
1778)J.J.Rouseau(1712-1778)Montescquieu(1689-
1775),enciclopedismul-P.Bayle(1647-1706)D.Diderot(1713-
1784).
Iluminismul este un curent international care era orientat
contra feudalismului si religiei,credeau in progresul tehno-
stiintific si pledau pentru popularizarea cunoastintelor.I.Kant
definea iluminismul ca capacitate de a trai cu mintea sa
proprie,de a se folosi de ratiunea sa fara dirijare din partea
cuiva.Problema principala era problema omului,raportului lui cu
societatea.Reprezentantii iluminismului considerau ca omul
dupa natura sa este blind si binevoitor.Rouseau afirma, ca
numai de natura rea si limitarea inceputului natural de catre
civilizatie duce la rau si nedreptate.
Iluministii incearca de a rezolva contradinctia dintre omul
individual care are interesele sale si Omul general-purtatorul
ratiunii si dreptatii.
Purtatorul ratiunii si dreptatii nu-i subiectul individual care-i
molipsit de instincte egoiste, ci omul in genere ,reprezentantul
ideal al speciei,care la i.Kant capata denumirea de subiect
transcendental.Montecquieu in lucrarea Despre spiritul
legilor(1747) incearca de a gasi asa principii a orinduirii
sociale,care ar garanta o anumita stabilitate sociala si ar forma
premise pentru dezvoltarea virtutilor civile.

8
Voltaire analizeaza critic filosofia lui R.Descartes si Leibniz si
considera ca ea este o arma a ratiunii in lupta cu tot cei
nerational,cu orinduirea sociala invechita.J.J.Rouseau
formuleaza teoria contractului social conform carei statutul si
institutiile sociale sunt rezultatul intelegerii intre oameni pentru
a limita interesele egoiste si dusmania dintre oameni.
In contractul social omul pierde libertatea sa proprie si dreptul
nelimitat la totul,dar capata libertatea civila care este mai presus
de toate.
Materialismul din aceasta perioada a fost prezentat de
D.Diderot,Holbach,Helvetius,Lamettrie, ect.Ei au redat
materialismului o forma contemporana, la ei deacum nu se
vorbeste despre substanta ori natura in genere,ci depsre materie
care are caracteristica atributiva-miscare,timp si spatiu.Ei dau
difinitie gnoseologica a materiei-ca materia este tot ceea ce
actioneaza asupra noastra si produce senzatii .Materia se
difineste in corelatie cu constiinta.Lumea nu numai ca este
materiala,exista obiectiv.sinestatator,dar si o interpreteaza ca un
tot intreg,ca un sistemsistemul naturiiformele superioare caraia
sunt rezultatul evolutiei,dezvoltarii istorice.
Mai pronuntat se dezvolta si se aplica dialectica la interpretarea
naturii si omului.
Materialismul francez a formulat mai clar contradictiile dintre
materialism si idealism ,ce dau o critica argumentata
idealismului subiectiv.
Considerabil sa dezvoltat estetica,categoriile ei si interpretarea
materialista a frumosului.Ei afirmau ca lumea,natura este izvorul
frumosului.In arta au dezvoltat realismul critic.cea mai
importanta critica a materialismului francez este dezvoltarea
ateismului si a religiei .Si totusi materialismul din aceasta
perioada avea un caracter mecanicist si metafizic.
La Mattrie a scris o lucrare omul masina(1748)in care
interpreteaza omul ca o masina ,bazindu-se pe principiile
mecanice,el presupunea ca studierea mecanicii corpului uman va
contribui la descoperirea esentei lui,specificului activitatii de
9
gindire umana.
In epoca moderna tot mai mult se despart drumurile filosofiei si
stiintelor naturaliste.Ele au diferite obiecte de studii(natura
nemijlocit data in experiment la stiintele naturii si formele
abstracte de gindire la filosofie).Se deosebesc ele si prin
metodele sale (experimentele in stiintele naturii si logica in
filosofie).Insa stiintele naturaliste permanent cereau de la
filosofie formularea si justificarea metodelor generale de
cunoastere,formelor universale de gindire.Pentru rezolvarea lor
filosofia din nou pune in centrul cercetarilor sale omul,esenta
lui.modurile activitatii vitale si de cunoastere a lui.Aceste
probleme devin obiectul de studii in filosofie.

Bibliografie:

www.scribd.com

www.filozofie.3x.ro

www.scritub.com

Istoria Filosofiei Ciclu de prelegeri

10