Sunteți pe pagina 1din 24

4-------444-04444444-iG414+141-1,H-O4***44-0-11-644.4

ANUL ilL

No. 17

H-1114,14-4 Illustraggit

20 Aprille 1929

44-0.44-0-04410-0,4-444 I *1.41,4114H

+0.04-1444+11-0-04-1!*

24 PAWN!

Apare Umtata

44.44444/44-14+.+M-91-M-**--

-4414.4-.44-444+#444

MISS OLTENIA", d-ra

Tinelle Stavrache-Craiova.

www.digibuc.ro

PR k.

ilEALITATEA LUST/4:41.A

Realitate

flute Mum:oast

OFEMEE de Iângl Târgul Mures si-a

ucis, in complicitate cu copiii ei, so-

tul, tgindu-i gâtul cu o secure. Cadavrul a

fost apoi tárit pe linia feratg si ciopartit de

tren. 0 fata si-a ucis, in Basarabia, mama,

in complicitate cu ibovnicul ei, care era si

ibovnicul marnei. Un fecior din Moldova a

dat cu parul in capul tatglui sgu si natural,

i-a rgpus viata. 0 sorg, din nu stiu care alte meleaguri, a aruncat cu vitriol in ochii fra-

telui pe care 1-a orbit.

Motive pentru fiecare ispravg, fireste, se

ggsesc.

Sotul isi maltrata nevasta, mama impgrtia

patul cu ibovnicul fetei, pgrintele avéa o

veche räfuialg cu odrasla, fratele disputa cu

sora o biatg mostenire.

Dar ceeace, mai preius de cauza realä sau

pretextatg numai a acestor groaznice dezlän-

tuiri de patimi, se desprinde, e valul de cru-

zime care se umflg si inainteazg cotropitor

dela rgzboi incoace.

Au fost

rgsturnate multe

notiuni,

qi-av

pierdut pretul multe valori. si-a pierdut pre-

tul

i bunul cel mai mare, singurul care al-

conta:

viata,

pe care

oamenii si-o

tâclatg

zmulg cu inconstientg frenezie si usurintä.

E o constatare pe care am mai fäcut-o,

mâhniti

i a!tádat

i pe care zilnic rubrica confirmä cu brutali-

faptelor diverse ne-o

rate.

cum, cu manire, am luat act de 0-

tania tângrului conte dela Cluj care fgcea

Asa

ravagii printre fete. Incäpând pe mfiinile po-

litiei, nenorocitul a fost nevoit sä declare eg

el nu e contele Bata ci un simplu pantofar

cu un nume prozaic

cendentä.

i cu o lamentabilä des-

Ne-a manit, deoarece am %Phut in el nu

un escroc vulgar, ci un suflet dornic de alte

orizonturi.

Ni 1-am inchipuit lector de romane in fas- cicole si spectator la cinematografele-cu fil-

me, in cale, ca in romane, e vorba de suave

indrägostite si de amorezi nobili cari

nutg când iubita are un guturai. E vorba in

filmele

i in rornanele acestea de intâmplgri

triste sau fericite, dar frumoase si unele

altele, cgci ele se petrec in castele si in par-

curi, nu in odaia surn:Jrg a cismgriei cu mi-

ros de pap si de täbächrie.

Visa o altg viatg tângrul pantofar. Era ne-

multumit de viata ce ducea. Dar care dintre

noi nu râvneste spre altceva si care dintre

noi e multumit cu ceeace posedg.

E in sufletul nostru, turceste asezat, un

demon care nu ne lasg in pace. Demonul a-

i in pieptul pantofarului de-

In definitiv, acordându-si titlul pompos de

cesta sglgsluia

la Cluj.

conte, individul n'a comis nici o escrocherie.

N'a urmgrit decât teluri sentimentale. lubia.

Vroia sg iubiascg si sg fie iubit.

hala descindea el,

tomane si merg la

meni sg iubiascg un conte.

stia cg, fetele din mahala, cgci la ma-

fetele care si ele citesc

cinema, ngzuesc dease-

Contele visurilor lor din noptile, care ur.

mau zilelor irosite prin ateliere nesgngtoase,

era

el, tângrul pantofar. Si el si ele aveau

iluzia altor situatii, altor imprejurgri. Gus-

t-au fericirea, mintindu-se.

De ce s'a alarmat lumea?

Si de ce I-a trimis politia la rgcoare pe

tângrul .romantic?

ION PAS

4-1-1-14-1444/41444-11-1-1-1-1-1-14-144444-14114-044-114-11-11+11411-*

144+0-

Expozitia de judrii SCHIFFER

STRADA SMARDAN No.

111

Ant un sortiment splendid de jucarii

tructiuni din lemn

si

metal,

de

pa,pusi

toate genuribi. Gasiti In permanenta. gradini, ferme, automobile, servicii

:Hasa, servicii de porcelan, biciclete, drezi-

ne, citrucioare de pttpusl, jocuri

cons

din

cele mai frumoase, animale de

echipamente militare Baukasten, cu

bus, viori, pianine, vile mobilate, cal, ursi

tot

felul

mingj In toate märimele

l culorila

Se repara, pg.pusi, se pun capete noui.

2

Un nou milloc

OAMNA GEORGES CHAPELLE

din

Paris este cunoscutil

ca

experta, tn

Parlsu-

uriasa,,

materie de reptile.

De curând a apilrut pe strtizile

lui, Ware pe o broascä

testoas6,

face parte

din

categoria

starnind senzatie printre treatori. Broasca

Galapagos" si

oricat de mare este, nu poate totus sa, fie

fn ArrtIte (929

de trausxort

Desigur ca, broasca testoas6 pe care alb,-

ria d-na Cr-apelle nu putea sa se ia la in-

trecere cu !aximetrele care sboará pe bule

varde. A reusit totus sa atragit atentia tutu-

ror, Maud chiar pe soferi sáli opreascA

masinile si sa vie sil admire curiozi`atea

Se presupune ca., in vremurile d

broasca testoasä, era un fel

de

demuli

tn.-march

peste toate animalele

gigantice, peatrucä.

intocmai unui tam" bine constn:it, dânsa preumbla farii grije printre toate cele-

lalte bestii. Nimeni nu o putea rani. Putea

.umble printre pomi, strivindu-i,

turând orice obstacole din calea sa.

inlA

Pentru stiintä, broasca Galapagos '. repre

zinta una dintre cele mai interesante crea

turi vertebrate.

Dealungul

vremurilor, a

ceasta specie a rames, ca forma, cam in a

celas fel cum se prezenta la inceput. Schim

bari mari au survenit in structura osoasii

comparata cu dimensiunlle Imense pe care

le aveau strämosii ei din era

preistorica

Cu critiva ant in urma, s'au descoperit in

India fosilele unei broaste

dupa marime, amintea

riai

locuitori

rnilioane de ani.

testoase,

care

dino-

de faimosii

etc., cari

reprezinta

ai padurilor de-acum sase

a aproape tuturor celorlalte fiinte, pe

la Galapao-os" s'au observat extrem de ne

''desvoltári evolutioniste sau de

insemnate

când

generari.

Singura schimbare este aceea a dimensin

u- nei, care, dupd cum run spus mai sus, din

gigantica a ajuns la márimea specimenului

reprodus in fotografia noasträ

.44444-"+"+"444.44+4+4.4444444+44+444-64441-64.444

444.

4-0444444-14-1+.44-1444-0414-W-W444***.+44-1-14-6144+M*444-14-SW+04

Inmortfläntarea

unui

erou

La Galali a avut loc cu

o

deosebitfi

solemnitate,

fnmormântarea caporalu-

lui pompier Ali Riza, ca-

zut

victima

cu ocazia

cendiu urias.

eroismului

until in-

Fotogratia aláturata re-

prezintä

cortegiul, la ci-

mitirul musulman, inain-

te de inhumare

w+14-14-04-14-1.4.44-

-i-o-e--14- -e-a-o-o-FFF4-14-.+444++.44-t+ru+0+++44-1-14-w-1-14-14

Aci sfärsesc nenorocitii ? Aci sunt trigropati

dupa cum mi s'a

Câteva

spus - cinci-

movilhe, farA

sase leprosi anual ?

In spatele curtii un petec de pamânt, mizerabil Ingradit.

mat un semn si risipite, patru cruci de

lemn, strambe, putrezite de intemperii

i clescoperit. ce u.ebue sä

Nici o floare. Doar urzici, maselaritá si ciulini.

Apoi cat vezi CU ochii.

câmpul, un crimp neted

fie

teribil Imaginea iarna. se impuse ochilor mei. Viziunea lui Decembrie, in

prosii strAnsi laolaltä, tacuti, zgribuliti, ascultand gemetele

pustietatea asta ; le

vântului. gi in rástimpurr

n t NW indifer-enta

arletele lupilor hamesiti. Fära voe mA sagetä un fior.

Lânga mine Cátalin. Fara sa-1 privesc. 1-ani Intrebal

Multi morti 9

Multi

Dar dece atat de putine eruct ?

- PAL le mai ian báietti sa faca

foc lartia

Din volumul Cinci zile printre teprovi" de Fox.

- 20 lei volumul

vAtizarP la librärii si chioscuri de ziare

www.digibuc.ro

REALITATEA ILUSTRAT A

Capitolul 5

CEA MAI MARE DRAGOSTE DIN

VIATA MEA

Un mare poet englez a scris

Sunt dorad

ceeace

tragedii n viaid : De a nu obtinea

doresti si de a obtinea". Poate cd, tragedia

mea a fost de acest fel. Am reusit totdeau-

na s

obtin ceeace voiam si am fost foarte

fericitd, in cariera mea artistica, Ina de

când Max Reinhardt m'a chemat la Berlin,

ca sg, joc rolul principal

sdu film Sumurun. Sunt 10 ani

am avut prilejul acesta unic.

din

grandiosul

de and

Dacd pe atund lucrul a fost greu, trebuie

recunosc cá inainte a fost cu mult mai

greu, atunci când md strdduiam din toatd

devin o artistd mare. Imi amin-

inima s

tesc insd de emotia mea, când am debutat.

la 16 ani pe scena teatrului Mic din Var

sovia.

Esisem din conservator si salariul meu a-

tingea suma princiard de 100 ruble pe lung.

In 1913 ruble avea o mare

cumpdrare si cu aceastg, sumd eram inteo

capacitate

de

situatie destul de bung. Child am 'primit

primul meu salar, credeam c. sunt

pose-

soarea unei averi. Tot drumul pand acasä

alergai, tinând banii strânsi in

cuin am sosit m'am asvârlit

mama

si

pe

canapea

unde de bucurie am plans vre-o 10 minute.

i sa-

Simtiam cd sunt pe drumul gloriei

lariul era dovada convingátoare

ochilor mei. Eram atAt de multumitd,

in

fata

nu indräzniam s

cheltuesc acesti bani.

Iubiam rolul care mi-a fost

dat. Il trit-

lam: atât de intens II simtiam pe scend. A

plauzele pe care le-am recoltat

nu

m'au

en Harry Ltedtke in Sumurun"

tdcut sl-mi pierd capul. Duna prima emo

tie, am devenit rece si stäpAnd, pe mine,

Am jucat rolul principal din

de

marele

dramaturg

tregi

nervoasd, cri de abia putui

Hannele"

Gerhardt

o piesd

Hauptmann. Repetasem rolul, sAptdmâni in

si-1 stiam pe de rost, cuvânt cu cu-

vând. Dar in momentul când apärui pen-

tru prima oar% pe scena, devenli atata de

pronunta re-

plicile. Tremuram at& de tare, cd mi-era

fried, sg, nu observe publicuL cum imi cldn-

täniau

dintii

Cu un efort imens m'am recules st

reintrat in rolul meu, stdpand. Cand

tina cgzu, sti,am cd, am flicut

bunk. A fost

o

un adevdrat triumf.

am

cor-

impresle

Cellalt1

artisti mä indbusird aproape, cu s6rutärile

mangaierile lor plimentele intregului

i in lojd, am primit corn-

personal al teatrului,

nand si ale directorului.

Sdrutdrile si mângalerile mamei

miscard si

mele,

mai mull. Mica mea Polla

este acum o artistd mare,

de ea" nu inceta s

preund

sunt

mdndrd

im-

repete. Am plans

de ,bucurie. In acea

nici

noapte n'am

odatd,

i cu-

dejunul

putut dormi. Micul nostru apartament era

incgrcat cu flori, trimese de prieteni

nostinte. Nu voi uita

In Suflet de mama"

de a doua zi, dupg, debutul meu. Mama imi

adusese la pat o ceased cu cafea cu lapte si

jurnalele care contineau,' toate, laude. Mama

imi citi

a poi si eu le-am citit

criticile de cloud' ori, de trei ori

i recitit.

LA ÇRUCEA ROSIE

Eram atât de multumitd, cá sdrii din pat

incepui sd dansez prin camera. Dung a-

tniazd, acum and eram o artistd, recunos-

cutd, vreo duzind de

vizitatori,

amici

si

rude,

venird sá md vadd. Cum apartamen-

o Aprilie f929

tul nostru era situat la etajul al saptelea,

inteuna din cele mai vechi case din str. Sa-

natorska, si cum nu avea

ascensor,

acei

cari veniau sd ind felicite, dung, ce-au ur-

acuzati de

cat atätea etaje, nu puteau fi

lips& de sinceritate.

Apartamentul nostru nu se compunea de-

cal din 4 camere, care erau totdeauna

pli-

ne de flori. Imi pldcea sd fiu inconjuratd de

frumos când md intorceam dela repetitiile,

pe care le fdceam in teatrul intunecos

i u-

med. Niciodatd n'am fost mai fericitd tu

viata mea, decal in acea epocd. Varsovia este un ores

mare,

milion

de locuitori,

dar cu

de vreun

acestea

toate

foarte rar o

trei sau patru saptdmâni. Aproape imedia

piesd tine afisul mai mult de

unul

din

cei

mai

men

dupd premiera piesei Hannele" incepuram

repetitiile piesei Sluby Pantenskje" dramd

de Alexandru Predro,

mari autori

polonezi. Dupd succesul

rolul

in Hannele", mi se dgdu

sdptdnagni

principal

din Amela si 3

meu, am apärut in acest rol, la teatrul Mic.

Al douilea rol fu primit mai bine deal pri-

mul. Evident cd, fdcusem o impresie exce-

dupd, debutul

lenta.

Cel de-al douilea rol, a fost primit si mai

bine decat primul. Hotärat, facusem o im-

presie excelenti, cáci toti criticii dramatici

i directorul teatrului Im-

mi-au adus laude

perial", cel mai mare din VarsoVia imi of eri

un contract pe un an, pentru ca sg joc in

teatrul &au, cu un salar considerabil.

Natural cá acceptai, caci unul din visurik

mele, era sg joc la teatrut Imperial". Cand

primii, acasg, noutatea cä am fost angajatg

la acest teatru cu 150 de ruble pe lung, mi se

pgrea cà am ajuns telul vietii mele

Anul

cat am stat la teatrul Mic" a fost un an de

munca

intensä.

Trebuia ad' fiu la repetitie

la 10 dimineata si sä joc in toate serile

Duminica in matineu. Ca sä mg distrez, nu

aveam timp deloc. Mama mea era tot timpul cu mine si mà insotia si la teatru. Lunile tre-

curä repede pang 'n varà cancl incepurg pri-

mele sgomote de rgzboi.

Mobilizarea ! In primele zile ale

August, avurg loc grandioase

Declararea rgzboiului

teatrului

Mic" unde

provoca

eram

transformat in spital.

lunei

manifestatii.

inchiderea

angajatg.: fu

Mä angajai imediat ca infirmierä si incepui

preparative asidue, care erau necesare acestei misiuni grele. Din fericire, redeschiderea tea-

trului, cateva sgptämani mai tarziu ma

re-

chemä la arta mea. Nu eram destul de tare

Stange:- George Bernhard Shaw, celebrul scriitor si dramaturg englez,

un lost

mare adversar al clnematogralulul, a lost convins

,seenarit einepratice ei sh aparg

de Pola Negri (dreapta) sA serfs

Inteun

verbiter,

www.digibuc.ro

REA PTATEA ILVSTKATA

IlDROMISESEM sa ddm cfiteva fragmente

AT.'

din

scrisorile ce

s'au mai gäsit

la

defunctul Dumitru G. Popescu. Inr'una dii

aceste scrisori Popescu aratä ca a zdcut

scuzd cd nu

sea5e

zile

In

splint.

El

se

poate Iriini e nici un ban fratelui sdu, (tar

cä li va Iriinite neaparat datoria peste zece

zile când va vinde inventia sa pentru surna

de 60.000 lei.

e

CONTELE

ZEPPELIN E UN

HOT"

Intealtä

scrisoare Popescu spune:

.I1 dau dracului pe contele Zeppelin ca

Ufl trot.

Vrea sd-mi

traga cldulul.

Din

Inventatorul DUMITRU G. POPESCU

cauza lui am fost Inchis sease zile. M'au

dus cu o dubd, m'aa mehls inleo celuld

si era sd mor de foame. Acum tratez cu

maiorul Gross

".

Informatiunea aceasta coincide cu cea pe

care ne-o di

G. P Zlate, care spune

cä unele ziare strEne l'au acuzat pe Po-

d.

pescu de faptul ca

Liarele

a

inventat

0-0 0-100-0-0-0-0 0-0-0-0-0-0-0-0-0 014 00

s'a dat drept inginer.

cal

Popescu

e un escroc.

- .049

1-0-041-0-14

In caestiune spuneau

o lampd $1

I

00

ed.

4 4-0

pentru meseria de infirmiera

i

sunt sigurà

ca m'ar fi epuizat. Cu toate acestea conti-

nuai serviciul meu la Crucea Rosie" trimisa la spital pentru a scrie scrisorile

nililor si bolnavilor.

i

fui

Majoritatea prietenelor mele, erau atasate

sälilor

ofiteresti, dar preferai sa ajut sol-

datii simpli, din cari majoritatea nu stiau sa

scrie. Ca patrioata poloneza, primii rdzboiul

cu sentimente diferite. Nu aveam preferintä

pentru germani sau pentru rusi. Speram nu-

mai la o eliberare eventuala a Poloniei. Ma

reintorsei la teatru. In spiritul meu se des-

chisese un orizont mai larg, din punct de

dere dramatic si deveniam din zi in zi mai

ve-

experimentata. Când angajamentul meu

pirä la teatrul Mic", debutai la teatrul Im-

perial. Nu cunosteam

nimic in lume afará

cum am avut

de teatru si má intreb adesea

curajul sá fiu atâ t de perseverenta. Gustasem de-acum succesul, caci afara de Hannele" si

de drama lui Alexandru

Fredro

jucasem

nu jucai

Sodomei"

mei

Sumurun". In timpul razboiului

decat o singura premiera Sfârqitul

de Hermann Sudermann, unul din autorii

favoriti. Urmara aceleasi flori,

dar, cand ma sculai, a doua

mai celebra ci recunoscuta

mai talentate artiste poloneze.

complimente

zi, nu eram nu-

ca una din cele

ex-

FILOZOFIA AMORULUI

Cand nu eram la repetitie, aau

ehiile dela rnagazin.

Din fericire

nu studiam

mele.

Nu

am oare

rolurile, ma ocupain de rochiile

eram destul de bogata ca sa-mi cumpir ro-

ROLUL INGINEBULUI SWANK

Am relev at cu diferite ocaziuni rolul in-

ginerului Swank. Cu privire la activilatea a-

cestuia

d.

S.

N. Devechi din

str.

Mihail

Cornea 12 ne scrie cà inginerui F'rederich

Swank se Indeletaicia cu brevetarea de in-

alorificarea lor si cA de aceia

ventiuni $i

i s'a adresat lui, Popescu. Swank si-a dat

told osteneala pentru a dernonstra institu-

tului geograf:c al armatei adStriace el in-

ventia

lui Popescu trebue crunpäratk.'

gincrul väzfind c

inventatorul roman e In-

casa

teo mare jena financiara l'a primit i

sa, uncle Popescu a stat rnai mull limp.

Venind vara, Swank Impreund cu nume-

roasa sa familie a plecat

berzige

lii

viligiaturd

i-a oferit lui Popescu o camel-A la un crol-

tor.

pat, croitorul a intervenil la spitalul Harm-

.Cfind inventalovul romAn a cdzut

Bruder" unde

l'a

internat.

la

DuPd

actia cruitorut l'a dal In judecatä pe Swan14

pentru un rest de.chirie neplàtilä si a reu-

sll s

()Nina Aela acesta suma respectivä.

D-na Swank li aminte.ste ca Popescu ve-

nise la sotul ei insotitae un domn al &and

nume

It

scapd.

Ea afirml printeo

Seri-

soare adresala d-lui Devechi el Swank a

facut acelui down aspre reprosuri pentru

faptul ci a %at sii moard In mizerie inlre

straini, un out de genialitatea lui Popescu

a cdrui soarld tragicd

li impresionase cu

sit cu soarta lui, cdci si

cat ea se aseindila

Swank avusese mai multe invenliuni butte

care si telefonul automat. AutonLatile aus-

triace leau vrut sä tina seama de inventiunea

sa care a fost realizattl mai larziu de un

altul, pe motivul cä prin inlroducerea te-

lefonulut automat, 1*1 pierdeau painea, a-

tati telefonisti.

LAMUIIIRILE

D-LUI

T.

BRUMARESCU

Cunoscutul Inventator roman d. Brumd-

rescu s'a prezintat Lu redactie dupd ce ne-a

felicilat

penIru acliunea

Intreprinsd,

declarat c5 se pune la

ne-a

dispozitia noasträ

pen tru continuarea inves:iptiunitor.,1)-sa s'a

aratat surprins de faptul cd dupd trecerea

indelungat am putut

unui

timp Mg de

reconstitui aproape exact nenorocitele im-

prejurari care au

lush 4.narea in-

ventiei. D. BrumäreF,cu Impreuna cu d. in-

azi. auzind de

dus

la

i

ginir Moscu, care trdOe

04-0-0-04-0-04-04-0-04-114-1-11-0-0+ 04-00-0-1-0-0-04444-04-0-0-0-0-0-0 -0-1-0-0-0-0--+-

care agilitate de a lucra si de aceea eram cea

mai bine imbricata din toata trupa. Se spu-

nea ca sunt frumoasa. Nu stiu daca este ade-

virat; nu dadeam nici o atentiune exter:o-

rului meu. Cu timpul observai ca sexul opus

cAuta mereu sa fie in compania mea. Dar so-

cietatea barbatilor nu-mi procura pläcere. Nu

m'am gindit niciodata la amor, panä la sfar-

situl acelui an. Si fiindcä veni vorba de amor,

vreau sä termin spunând ce gindesc despre

acesta.

Amorul este dupa toti, cel mai important

lucru din viata. N'as vrea sa nu fiu inteleasa.

Nu sunt o femee usuraticfi, inconstientä si in-

fideli, dar cred cà o femee poate iubi de mai

multe ori in viati. Majoritatea operilor li-

terare, au fost inspirate de aceasta terna, a-

died a devotamentului femeii. Este poate a- morul ideal, dar pentru o feme care este ar-

tista de temperament si de caracter, amorul

se poate repeta, rimanand, din celelalte, nu-

mai amintiri tandre

i parfumate. Experienta

in dragoste este un tezaur. Ea di vietii mai

multa maturitate, dezvolti caracterul si e cel mai minunat educator al sufletului. Dragostea nu poate muri niciodati. Pentru

un moment se pare ci da, dar totdeauna re-

naste.

Am iubit pe primul meu sot, contele Domb-

ski, am adorat pe Valentino, am avut o pro-

funda afectiune pentru Charlie Chaplin. Dar Serge Mdivani e pentru mine mai mult deck

ei toti. Dragostea pentru barbatul meu este cea mai mare din viata mea.

SPARSIT

www.digibuc.ro

tt,

prthe

lf0t9

prezenta lui Popescu la Viena s'au dus agple

s'au interesat de soarfa so. Din nefericire

zile inainte acesta Isi

au aftat cd cu trei

claCtuse

suffetul.

Sora de caritate vdzand

ea are de a face cu niste compatrioti al

defunctului le-a ardtat o 'Artie care fuser*

gäsill In astirnutul. mortului.

Era un mtmoriu. In el Popescu ardta

fäcute

la

Viena In

fata unei

experientele

comiluni oficiale. Mem)riul spunea cä ex-

nerienta a doua a avut o reusitä desa,âr-

sitä.' Producându-se oarecare vâh ä In ju-

rul

acestei

invenjuni, maiorul Gross

i-a

cerut planurile si a Inceput sá discute ches-

tiunea pretului, fixându-L In principiu, nu la 60.000 lei cum am rntat, ci la 60 de mil

märci, spune d. Brurna:.escu. Tot din acea

scrisoare-lestarnent d-sa a putut alla cd o

parte din pieseie aparatului fuseserd ama-

tutate

firmd

la firmi

,,Smi:F.c"

D. BrumArescu

a avut curiozitatea sd se duel la aceastä

piesele pe care Po-

si sl studieze

pescu fusese nevoit sd le amaneteze pentru câtiva gologani. Despre lucrdrile vdzute

d.

Bnimärescu, care este cunoscálor In matene.

vorbeste

in modul cel mai elogins.

D-sa

spune cà Matache Popescu era un adevárat

geniu in;entiv

sa

teascä

i cd el reusise cel dinlaiu

axd sd

se

cloud

elice

Invar-

propul-

faca ca pe aceiasi

in mod invers

sive. Nu cred cà exagerez dind afirm ca

ucest orn a mixil din cauza rnizeriei". D-sa

ne-a

dat apoi amdnunte pretioase asupra

persoanelor cari au jucat un rol dubios In

aceastd afacere.

PLANUL CARMEL BALONULU1

Partea cea mai pretioasd a lamuriritor

d-lui

Brumdrescu a

lost

insa

alta.

D-sa

ne-a recomandat pe d. Miticà Mateescu, un

bun

prieten

al

ail

Popescu, care fusese

Insdrcinat de acesla cu desemnarea planu-

rilor.

I). Mateescu ne-a predat o serie de scri-

adresate de cAlre Dumitru

sori

din 1901

Popescu d-sa:e

Ii

roaga,

i prin care suceesiv Ii cere,

s

vind neapdrat la

2,

uncle

printre

it -implor à

Câmpulung,

Calea Mätaului No.

gdseste

locuia atunci, spre a-i face planul inven-

tiunii sale. D. Mateescu s'a obligat sd nu

pund la dispozitie planul carmei balonului.

D-sa a plecat inteun suflet acasá spre a ve-

dea daca nu cumva mai

hârtiile aflate In podul casei sale planurile

originate.

Sptram cd In tiumdrul viitor al revistei

noastre,sä publiam aceste scheme menite sà

dovedea ea'

i celor mai Increduli cd nu e

vorba de o näscocire fantezistä

i cd sunlem

inteadevar in fata unui rapt ordinar.

O LAMURIRE PENTRU CITITORI

0 parte

din

cititorii

cari urmaresc re-

portagiile noaslre ne scriu aratându-%i sur-

prinderea cá, desi stim precis cine a Insträt-

nal inventhulea lui Pope,cu, totusi ezitäm

sä tr. cein la precizIA

tih,r sd ia uiuätiri impotriva bandiVdor. De

i sd cerem autorild-

accia

tinern

sd

därn

citilorilor

nostri ur-

rndtoarete lainuriri: Este adevärat cd pose-

däm acte zdrobiloare impotriva unor per-

soane cari träesc chiar in cupriusul ¡Aril

noa-tre. Aceste acte insa nu sunt de na-

turd. sa ne permitd sa Inhdtdm de gat pe

tfilhari cu atât mai mutt cu cdt dupa codul

nostru civil faptele infamante 0'M-site cu

urind

fi

prescrke

nu mai pot

primind

zece

ani

in

stunt

i

deci

pedepsite. ltämâne Lisa o

altd pedeapsd: oprolaul opiniei pubrce. Pe-

deapsa aceasta o vom aptica-o acelora cari

tin mandat lirnitat din partra in-

ventatorului nu numai cd l'au depiAt, dar

au

dat dovadä

"de

patentd rea

i

credintd,

Instrt inând

inventhinea

Insusindu-sl

fructul acestel vAnatri.

EM. SAMOILA

REALITATEA ILUSTRAT A

20 Apri lie 1929

Interview cu Da-ra Tine lle Stavrache,

Miss Oltenia':

:1-/-e.4

1

c:?-7-

;

4

ea

LA CRAIOVA

OLTENIA".

un interview cu MISS

In cetatea banilor, stgpâniti de demonul

este poate o fantezie de

reporter naiv, sg cauti un cadru de roman-

geniului practic

tism

i poezie

$i totus!

0 stradi tgcutg ca o amintire. 0 cgsuti in

stil genovez, albg

toresc.

i dreapti, izolatg in pi-

Minunata amfitrioang deschide cu mâna

subtire vitraliul, de uncle priveste, peste zi-

durile orasului

zale

i

flamuri,

arma-

tele soarelui ingitate deasupra asfintitului.

Mg pofteste in camera ei de visuri. In-

aperea e mgrginitä de covoare, care au

furat culorile câmpului si ale pgdurii. Florile

zâmbesc in pânze naive ca

bronz.

$i

fotografii

i in vasele

o legiune de obiective

de

au

prins chipul gingas al copilei, rgsgrind dintre

buclele rebele. Pe divan, se 'rgsfatg, imprgs-

tiate, chilimuri lucrate de o mând de maes-

tri. Pgpusa bglae sade osteniti pe o etajerg

cgrtile desfgcute pe mesute. Peste tot plu-

teste mireasma nebunatecg si purl a adoles-

centii. -

TINELLE, NEPOATA VORNICULUI

A $A ESTE dânsa : subtire, sglobie si iute.

A

Pare o podoabg subtilizatg de arta

gravorului, in rochita ei neagrg.

E, poate, alegoria primgverii, purtând in

suflet pgduri de brad, povesti

ce vin ca ploile

nesti.

i

trandafiri,

i /Adele din muntii olte-

Este si gratie dar si melancolie in imbi-

narea trandafirului din piept, cu fata imbu-

joratg, cu ochii cgprii, adânci ca o apg, um-

britg de bucle castanii in vesnic neastâinpgr.

E gratia intreagg a tineretii in elanul care

inaltg trupul

de

copilg.,

spre

floare.

Se

aseazg pe un taburel, cu picioareie Incruci-

late pe covor.

Un zâmbet, Ii dilatä ngrile puternice si are

buzele pline, hrgnite cu aceleasi sucuri, care

aprind smeura si fraga.

E primul meu interview!!

$i dupg o tâcere :

i sg ngdájduim c6 nu va fi ultimul !!

Tot ce era copiIiresc, deschis si luminos

in obraz, pieri. Lug un aer de adorabilä gra-

vitate, ca un copil care - a primit o insdrci-

Am fost crescutg cu o

nare de om mare":

Sg nu te miri

rarg severitate. Ai mei, m'au deprins sg evit

contactul cu lumea din afarg

Când inchid

ochii, vgd numai casa noastrfi, cu fratii,

cu

poveqtile, cu jucgriile, cu toate bucuriile unei

copilgrii, zgvoritg intre ziduri

Singurgtatea mi-a deschis pianul, mi-a pus

sub ochi partiturile, mi-a pus in mâng pene-

i trg-

din

boeri

lul

i culorile.

N'am avut nici o prieteng. Am trgit

esc numai cu lumea din mine.

Mama are principii austere. Se trage

strgbuni aprigi

nepoatg de vornic

necati,ca

olteni, cu brat viteaz, tgcuti, mândri si intu-

i tablourile lor din salonul nostru:

deprinqi sg priviascg, prin despicgtura mun-

tilor, o targ care sângera de focuri, puse dr

duqmani, bucatelor, bisericilor

i wzgrilor.

MUZICA $1 PICTURA

rt.

ziva.

MICA, aveam

Cântam

i

inclingri

artistice.

toatg

spuneam

versuri

Muzica a produs totdeauna asupra mea o

mnrâurire puternica. E pasiunea

aveam numai sase ani

plgcere

Mi-a plAcut

i

pictura

i viata mea.

ceasuri

Cand am fost pentru intiia oarg la opera,

la sfârsitul specta-

colului, am plâns cu hohote, de emotie si de

$edeam

intregi in camera mea, cu vopselele si pen-

sulele

i lucram incet, cu visgtoare duiosie.

lu-

cu

N'aveam nici nergbdare, nici porunci_ ;

cram mereu cu trudg

mele lucrgri".

i migalg. Iatg micile

In perete atârnau pânze desenate cu gratie de cântec popular, ingeri ingenunchiati

aripile zgribulite, garoafe rosii in oale de

lut si fete cJpilgroase, ademenind, cu mâi-

nile intinse, sglbgticiunile piclurii.

LA VIENA

TRECEAM totdeauna prima clasele liceu-

lui. Agteptam cu infrigurare viata stu-

de

denteascg.

structiunea

Am plecat la Viena sg-mi complectez in-

i sg cultiv muzica, singura mea

patimg covârqitoare.

Intr'o searg, eram la Operg, insotitg

baroneasa Castaldy, directoarea pensionatu-

lui. Se cânta Lohengrin".

In prima pauzg, arose in foyer o mmdscu-

www.digibuc.ro

tg din targ, o româncg

M'am repezit

cu

toatg insufletirea s'o imbrgtiqez. I-am vorbit

cu glas cald Fi vibrant.

Dintr'un colt, un domn mic, trgsgturi ener-

gice, ochi de otel, purtând in coltul gurii o

lulea, mg privia stgruitor.

La cealaltg pauzg, intovärgqit de un bgtrân

simpatic, se prezintg baronesei. Era

Max Reinhardt si bgtrânul nu era altcineva,

insug

deck marele profesor Geiringer, dela con-

servator, maestrul meu de mai târziu.

I-au comunicat directoarei, pe care o cre-

deau mama mea, cg am tot ce-mi trebue pen-

tru a face o carierg artisticg: staturg, fizic,

temperament dramatic, voce melodioasg

A doua zi eram in cabinetul lui Geiringer.

Dupg prima partiturg, m'a imbrgtiqat cu entu-

ziasm. De atunci am rgmas eleva lui credin-

cioasg. Peste qase luni, am plecat cu el, la

Milano, ca sg depun un examen.

DE CE NU FAC CINEMA

'AM REVAZUT pe

Reinhardt.

Mi-a

propus sg iau parte la un concurs de

De ce n'am fgcut ? Nu qtiu

artg dramaticg, pe care-I prezida. Nu m'am

dus. Dealtfel toatg lumea imi spune sg fac

cinema

Poate, tocmai, din pricing cg mg indeamng

fiecare

La Viena, am luat parte la un concurs de

fotogenie

Am reuqit

Au voit sg-mi trimia-

un concurs international,

tg fotografia la

N'au vrut ei

printre reprezentantele Vienei. Am spus

prefer sg figurez in calitatea mea de român-

cg

Deaceea, sunt recunoscg-

cg

toare REALITATII ILUSTRATE", care

mi-a dat prilejul sg mg remarc printre fru-

musetile tgrii mele.

PREFERINTE

irN GENERAL mg preocupg muzica

place Chopin,

pe

care

I-am

Da, sigur, citesc

veselg

Imi

studiat,

i filo-

sonatele lui Beethoven, imi place Massenet.

Idealul meu e sg interpretez pe Manon"

i literaturg. Ador pe

Eminescu

i sburdalnicg, cu pesimismul

Sub orice aparentg se

ascunde un fond. Sunt ascunziquri sufleteqti,

tainice, pe cari nici noi nu le cunoaqtem bine. Imi plac poemele lui. Recitesc cu plgcere ver-

sofia rece a poetului

Te miri cum se impacg firea mea

surile lui Alfred de Vigny si Victor Hugo Poezia lui Hugo La meres' mg obsedeazg

Dupg cum vezi, plutesc in plin romantism.

E DEAJUNS CA SUNT EU FRU-

MOASA !"

Ai vrea sá te mgriti, dudue?

Intre carierg artistici

De ce-mi pui intrebgri

Dacg voi intilni omul ideal

Nu, incg nu ! La saptesprezece ani

i

jumgtate

prefera ?

quri?

mariaj, ce-ai

cu doug tgi-

Omul ideal ?! Si cum trebue sg fie o-

E deajuns cg sunt eu frumoasg. Poate

insg sg aibe virtuti sufle-

sufletului

Sg fie cealaltg jumgtate a

mul ideal, dudue ? Frumos ?

fi numai simpatic

te§ti

meu. Omul ideal ar fi acela, care m'ar putea

intelege

i care m'ar face fericitg!".

Am esit pe verandg. Se abitu un vânt re-

i pe obraji parfumul ud al

vgrsAnd in ngri

ploilor de primivarg.

Tinelle sta sening in bitaia ploii.

Dacg ar fi intins bratele spre cer, in fata

zgrilor, in ploaie, ar fi inflorit ca viorelele

si mirggritarii.

H. SOREANU

Neobositul colindfitor al mbrilor, Joseph

Conrad, autorul cel mai popular al Anglia

contemporane, a inffitipt in romanul TAI-

PUN o povestire de un dramatism profund

§i de un pitoresc Merl pereche. Lucrarea a-

ceasta celebri in toath lumea, a fost tra-

dust' in române§te de d. Ion Pas §i publi-

card in No. 111-112 al Sibliotecii Diminea-

a. Preful 10 lei.

112ALItA PEA ILUSTRADA

o Aprilie 4929

ZA CHEM, ARAB A

RENUL alerga peste

nisipul and gal-

Jj

ben, când rosiatic al pustiului, alma-

i o-

gindu-ne in cântecu-i monoton, uratul

boseala. In acel tinut secetos,' insetat *i

dornic de verdeatd, epusei prietenului meu

arab:

Poveste*te-mi ceva despre Zacheja".

de femeile

}Asti-

Mai inainte discutând

Iatel

na*e, Imi spusese ea cea mai mare dragos-

te, ce avusese in tinerete, a fost Zacheja.

incepu prietenul cu pielea ca

Za-

i bo-

funinginea, resucinduli pärul cret

cheja era o fate, de arab, o frumusete araba

care-mi pldcea. Pe atunci eram tatter

gat. Fusesena instruit In Europa, aveam

apucaturi civi1iate. Luai la mine pe mica arabd, cdreia ma gandeam sa-i fac o edu-

catie, se, scot din ea o flint& delicate, *IL e-

legante. I-am aranjvat o cdsute. Inteun colt

linistit, din vechiul Cairo. Ii cthdui vestmin-

te, giuvaericale, parfumuri,

prinsei sd face', baie zilnic

0 de-

j cu obiceiurile

europene

01as% find'

FAcusem die ea o pdpu*A did--

cochetd: dragostea mea.

Iubiam mutt pe Zacheja. 0 mat-101am

indelung, petrecearn cu

dânsa

ceasuri

in-

tregi in serile cu lung, in dupe, amiezile

alduroase, când umbra era o binefacere, in

miros de iasomie

nostru numai covoare

tul palmierilor, in rdcoarea Nilului.

i de trandafiri, in cuibul

i perini, la adApos-

Zacheja era supusd ca o flare Imbianzitd.

Ii sdrutam mainile mici, pleoapele brune,

o tineam pe brate ca pe o prade,

doritd, o

nestArsite

acoperiam cil atentii,

gingii,

griji

Ce gAndia? Ce simtia Zacheja?

MA iubia?

putea s'o spun. Era o fiintd ciu-

datd, un mic sfinx: acum asurzitor de gura-

live, cum stint arabele, acum taciturnd

i.

inchisd, pe jumdtate

MA inselam c. má iube*te. NdclAjduiam

ce, ma iube*te.

Dar mângdierile mele pdtimase, tineretea

pdreau cd o

mea ndvalnicä, dragostea mea,

uimesc. 0 mirau ca ceva, neobi*nuit. Uneori

rAdea ca de un lucru caraghios, sau holba

ochii-i intunecati, r'emânând.mutd, uluitA.

Pdrea cd nu pricepe de ce o coplesiam

faceam din ea un idol, idolul meu

egiptean.

Cate ode& zicea, surprinsd:

De ce faci ala?

De ce toate astea?

Dece-mi spui acestea?

Tau*, aveam impresia, a ea se simtia bine

in drAgutul cuib tdcut

i 1initit, unde nu

ducea lipsd de nimic: nici bunt starea, nici luxul, niei iubirea.

Credeam cd-mi era recunoscAtoare, devo-

tata mie, stäpanului ei". Md gândiam cat

ar fi fost de disperaW dace*,

sit-o, ldsand-o pe ulita páfuit in multimea soioasd *i slutd

digene.

a

fi

pArA-

i murdara,

plebei

in-

* * *

Taine de-ale sufletului arab!

Intr'o zi, se smulse din bratele mele

rosti idspicat:

Vreau sä plec!

Nu *tiu. Vreau s

pled? Unde vrei s, te duci?

plec!

Glumesti, Zacheja!

Nu, nu. Vreau sá ies de ad!

Dece? Ce ti-am fAcut? Iti lipse*te ceva,

poate? Ce vrei? Spune-mi! Vorbeste! Te voi

satisface

ca totdeauna.

Nu. Nu-mi lipseste nimic, mi-ai dat de

toate, insa nu mai pot sta.

Dece?

Fiindcd tu nu e*ti bArbat.

Isbucnii inteun hohot de re's.

Ce spui Zacheja? Nu sunt bärbat?!

Desigur. Tu nu e*ti bArbat. Me," sdruti,

mA iei in brate, te asezi la picioarele mele.

Totdeauna mä alinti, imi seruti mAinele.

Nu Ind bati niciodatd. T u nu e4i bdrbat

4 .de aceea plec.

De astädatd rdspunsul ei ma turburä, ma

intristd. Nu mai rAdeam. Intrevázui,

ca

inteo fulgerare, golul din acel suflet de fe-

mee, care de altfel era asernänetor tuturor

femeilor arabe. Asta era prea de tot: o prd-

pastie despdrtia educatia mea occidentale,

de mentalitatea Zachejei, arabd care se so-

cotia o fiintd inferioard bdrbatuluj si care

ma dojenia cd n'o tratez ea atare. Eu n'o

loviam, nu m. purtam aspru ca un std-

pan" : prin urmare nu erani bdrbat. Aceas-

ta era pdrerea ei, aceasta vine mea!

Si acum Inca

imi explica

amicul,

deschizând o parantezd la poVestirea lui

femeea arabd vrea sd, fie maltratatd ca

i sd te considere stdpà-

nul ei", se, te admire ca pe un bärbat. Nu

sä fie multumitd

*tie de delicatetd, cavalerism, respect& Mr-

batului, iubirea fa3d, de ea. Inteo zi, pe and

mergeam pe o potecd ingustd, md dddui

la o parte spre a face loc unei indigene.

Femeia

iritatd:

se ofensd,

aträgandu-mi

atentia

Ti-e fried cd sunt leproasa? Ce te feresti

ap, de mine?

Ace-asta e curioasa psichologie a femeilor

a rabe.

Rdspunsul Zachejei

continue, poves-

titorul, imi pricinui o ameraciune cumpli-

td. Centai tutu* sd iau lucrul in glurnd.

Era o dupe, amiazd de Februarie calrld

dulce de primevard.

Imi

amintesc

ch

in stradd un orb se tanguia trist. Esii din

caed supdrat, ca *i cum a* fi pierdut ceva

scump. Simtiam in suflet nu stiu ce regret.

Când m'arn reintors seara, cuibul dragos-

tei mele era pustiu, tAcut.

Zacheja nu mai era !

mii de colturi tainice, cu

Ea plecase, a*a, fare, o salutare. Fugise

cine stie unde. Se topise ca o umbrd. Dis-

pArdse in ora*ul imens cu mii de ulite, cu

infinite

pe*teri

misterioase

Unde? Unde?

Md. 'prebuOi, indurerat, pe perinile calde

incd.

+41***-11141-04 H-14-11-6-11+ 04-11-441-W1444444 4-1144

de Ettore Mondini,

Singurul lucru viu, in aerul din odaia de-

sartd

foll, parfumul ei egiptean, mirosul lasat de

neinteleasa fugard

i tacutd, era puternicul parfum de

N'am mai vAzut-o. Nu mai *tiarn nimic

de clansa. Au trecut ani. CAlatorii in Euro-

pa. Md intorsei in Egipt. Alte femei mi-au

plAcut, alte aventuri m'au ocupat.

Cine esti ?

Intr'o zi, strAbdtand o ulita din cartierul

indigen din Burlak, ve.zui o femeie inteo

stare de plans si md auzii strigat pe nume. M'am eprit surprins.

Isi ardtä fata.

Nu mq, mai cunosti ? Nu-ti mai amin-

testi de Zacheja ? Zacheja?

Aveam inainte o sdrmand fiintd

inabd-

tranitä, suferindd, schimonositd

Tu, Zacheja?!

Era de nerecunoseut ! Inima mi se frânse.

Imi poveSti o viatd de mizerie, de sufe-

rinte, de umilinte.

Dece ai plecat ?

FAcu un gest de resemnare, ca si cum ar

fi spus cd asa i-a fost sortit, fatalitatea, ed

sd se

Allah asa a vrut, cd, zadarnic

era

mai plangd.

Ii eldclui bani.

Par'cd vdd incd mama ce se intinse sd-i

ia. Ah !

prietene ! 0 mând de schelei tune-

incovoiate

ca

abätut,

gAndin-

gritd, diformd, cu unghiile

niste ghiare !

MA depArtai In grabd,

mane,

du-md, cu mahnire, la vremea, cand aceea*

pe attInci, ince, parfumatd, inelatd

o sdrutam de atâtea ori, tinând pp mica

Zacheja la pieptul meu, demult In -zfrele fe

ricite ale iubirei noastre

Din italiand de P. V. ZANCHI

Al.=1:e4.

AIM.1.019101:=41

A aparut ceiebrul romz2i7

MUNCA

(TRAVAIL)

de EMILE ZOLA

Ed tura Cugetarea"-2 va:ume, Lei 99

tgams

.444-11.14-14. *.-114.-1-1144

4 &fl 44 44-4 4 4.4 0-4-4 44 44 -0

#

NEVRALGINE

I.

_11 IJ RIST VINDECA

DURERILE DE CAP

www.digibuc.ro

REALITATEA ILUSTRATA

CINEVA a clescoperit, insfarsit ca. epoca,

in care traim azi, e lipsita de orice ro-

mantism.

Fin si destine ca acele ale lui lianibal, A-

lexandru, Columb, Cortez,

Casanova, Ca-

o Apritie 190

Viata fiecarui miliardar american

tea fi extrem de usor romansata",

modelul ultimului curent la moda, la Paris,

ar nu-

dupa

mai de

care vrea ca viata

personagillor

mama ale veacului trecut, sa, fie prezentata

de o anumitä editura pariziana, sub forma

de roman.

Moda a prins bine

i desigur ca nu peste

noi, la Bucu-

tuder, care in privinta celor

ce a trait (nu

se poate ma-

epopee

pen-

i cumintit

mulM vreme o vom imita-o

rest.

si in ceeace priveste tragicul)

sura chiar cu faimosul Trebitsch-Lincoln.

De altfel nu ar fj numai o moda, &tea, ne

reamintim ca Iancu Harm'

i alte romane

deceit un

mai sus.

modest

inceput

in

Terente, nu si-a avut si el biografii lui

ocazionali?

Dar Rudolf Valentino, cel plans de femeilo

noaStre drept un al doilea Antinous ?

*

Vedem dar, ca departe de a nu fi fa vora-

bile firilor

i destinelor, ce ne-am obisnuit

Amundsen, a carui viata de

lungul veacurilor.

Dar Lindbergh? Cel logodit

azi?

Allain

Gerbault,

flea nu Ii asteapta decât Homerul sail,

tru a fi cunoscuta pe intreg pämantul, de-a-

an- haiducesti ale lui N. D. Popescu, nu au fost

sensul de

stabatatorul oceanelor,

i gelozia

Mcut azi cel

singur inteo biata corabie de copil ?

Amanulach, pe care ambitia

frurnoasei regine Suraya,

mai tragic di ntre ref orrnatorii moderni.

Dar viata acelui faimos Fred Alb. ' Cook

purtat, altädata pe brate in America (fiind

pretindea el, ar fi aAins

primul,

polul nord), iar azi moare

n

Inchisoare,

condamnat pentru nenumärate excrocherii?

$i ce e Mussolini,

Grandoar4a

lucator,

refugiat

politic, ziarist, revolutionar si

decât o mama% figura romantica?

dictator,

i decadenta, far& precedent,

a familiei Stinnes din Germania?

gliostro, Napoleon

azi posibile, in era

terre à terre.

sau Law,

postbelica nu

de

Dar aventurierul sau martirul Trotzki, a-

poi Jusupoff, print, asa.sin, salvator, creator

in mai toate teatrele de varietati unde In-

de mode la Paris (pe când Maria Rasputin,

matemati- fiica celui mai mare aventurier, e fluerata,

ar mai fi

Su cu toate acestea, exemple numeroase ne

stau la indemana, ca sa dovedim destul de

prompt contrariul:

Asa, de pilda, ati auzit vreodatä de colo-

cearc

sä danseze)

$i câti, cati altii

i chiar allele, daca vom

adäuga ad numele faimoasei Haman sau

acel al ambasadoarei sovietice Kalontay.

nelul Lawrence? Ce carierä fantasticá a M-

cut omul acesta! Un savant, care a fost In

acelas timp

i pe rand: rebel, agitator, rege

al Arabiei, bibliotecar, aviator, spion, figura

legendara In India si Afganistan. Un aven-

America, mai mult ca orice altá parte a

lumii

para.' sä fie

o pepiniera

de

aceste

vieti-meteor sau vieti traite intr'un tempo

adecuat perfect notiunei de a epata pe bur-

ghezi".

sa le numim romantice, vremurile noastre

au vazut poate, dimpotriva, o recrudescentä a celor etichetate sub aceasta notiune.

$i poate de vinä sunt tocmai marile, epo-

calele descoperiri: automobilul, avionul, di-

radio, televjziunea, cinematogra-

rij abilul,

ful, etc

Nobile

Sud,

polul Nord,

Byrd

pohil

Kemal-Pasa, Lenin si chiar degrin-

euro-

golada fantastica, a multoi tronuri

pene, ce sunt, daca nu un indiciu peremp-

toriu, cà tocmai noi träim epoca cea mai

variata si cea mai pitoreasca, din câte au

fosiT date istoriei sa inscrie In 'paginile ei

clare si precise?

4444-1-0+04-11-1-1

OCHELARI DETECTIVI ?

Ie centrul Capitalei, pe Calea Victoriei No, 94

este situat Institutul Universal de optica LA RUBIN"

sub conducerea versonala a D-lui

noi le produse perfectionate

medicate

Inventator Al-

bert Israilovici" optician specialist din Berlin,

unde se gasesc expuse in permanenta de vanzare,

ne mai vazute in tad.

Tot aci se executa orice ochelari dupa prescriptiur

avand ateliere proprii de optica.

De notat este ca acest Institut vinde cu tireturi

exceptIonale,

iar D ra Magda Demetrescu Miss

Romania", a binevoit sa-I onoreze cu vizita sa,

de la care a retinut o lorgneta speciala cu care se

poate vedea inainte

1000

i inapoi Oita la o distanta de

metri. Mondial

Un singur TON rdsunä azi!

De nu-I aa, ya cer pardon

Un TON pläcul armonios,

Alunci când suit cu

Deming-TON!

44+14-14/44-10-14-1444 +.4-1144*-4-1141-04444.4 44-41D-O-1-144-1444 +444444444-14444-144-14-1-144441-1-0-04-14-141444/444-11-HHH44-114

MOBILE FINE, Oblecte de Arta, Anticlinal!

I3EXPOZITIA PASCU" Str. Sf. Vineri No. 15

www.digibuc.ro

REALITATRA ILUS RADA

Horcaitul desarmonic al lui Cobici 11 tre-

zi pe-o clipa, dar se lasa iar prada haluci-

natiei. In praful

ose1ij, reaparu calul inspu-

mat al amazoanei, care a galopat pana sub

fereastra, s'a oprit vesela, cu doua tovarase,

la salcamul de sub fereastra si apoi a intrat

in baraca. Cele trei femei au venit drept la

ei, s'au asezat la piciòarele lor 5i cu aburirea

parfumata a gurilor

caldura aromitoare.

i mainilor, le-au dat o

Privind cu

satisfactie

la vecinii sai, Istrate se gandi: Ce fericit

e Dusan. Badaranul Ala de Chirnoaga par'ca

nici nu vede. Hai! Uite

i coniac! Si cioco-

lata!"

Amazoana asezata la picioarele lui,

îi

in-

tindea sticla. Istrate sorbia cu sete. Ce cald

5i bine ji era acum.

.Atunci, daca nu esti aratare, cine esti?

Amazoana Il privi cu mânie 5i izbucni de-

odata, rastindu-se:

De ce te indoesti de mine?

In clipa urmatoare Istrate

se

trezi iar

singur. Vezi, nu trebuia sa ma indoesc, isi spu-

se el.

Inchise ochii

i bagand capul mai adanc

sub manta, astepti amazoana, dar amazoana

nu mai venia. 0 doria, o cäuta in imaginatie,

chiar asa, aratare mincinoasa. Aparea fereas-

tra, vedea salcâmul, isi plimba privirea de-

alungul soselii pana la cotitura, dar pe ama-

zoana nu o mai gasia. Inciudat pe sine insusi incepu sa se mustre. Privia desperat prin f e-

reastrk dar drumul ramânea pustiu.

Il cu-

prinse o manie neputincioasä 5i chinuit tot

mai tnult de regretul de a fi sfaramat un

vis, oricum mangaietor, avu impresia ca se

palmueste. Isi tragea, singur, palme atat de

puternice, incat ametia, cadea jos 5i tot se

palmuia. 0 ferbintealä mistuitoare Ii navalia

in cosul pieptului. Capul Ii era mare, peste

masura de mare. El insusi era un urias. Un

urias, dar cu picioare de om de rând. Tru-

i se rabuniau inteun numar

infinit de particele, abia lipite laolalta. ,Ce

pul

5i

capul

curios", gandi el, uite atomii desagregati:

unu, doi, trei, patru, cinci, vase, seapte, opt."

Continua sa numere, chiar cand vazu, cu e-

motie, calul reaparand pe sosea. Teama, cu-

riozitatea, spaima, dorinta, neincrederea, nA-

valeau in el cu aceeas intensitate,

alungan-

du-se una pe alta, suprapunându-se, invalrna-

sindu-se.

Acum e calAret" isi

continua el andu-

rile. Amazoana nu mai vine. S'a suparat. Ba

e un rosior. $tii ca-mi place? Sunt chiar eu!

Eu vin pe sosea calare. Stii ca-mi sta bipe!

Eu 1

Eu!

Va-

$i ridicându-se pe jurnatate in prada vede-

Dusane!

Dusane!

Chirnoagal

sile!

niei, intinse mina tremuratoare spre cama-

radul din stânga. Acesta dormia dus. Il zgu-

dui, dar Vasile se zbatu putin 5i-5i vazu de

somn. Desperat se intoarse spre inginerul

sarb. Un horcait greu, asurzitor, pornia hu-

ruind din pieptul lui Dusan.

Dusane!

Dusane!!

Dusane!!!

Surd, Dusan horcäia inteuna, mestecand

in piept un rest intarziat de viati.

Dusan moare! gemu rosiorul 5i istovit

de sbuciumul zadarnic, se lasa cu capid in

paie.

Cáláretul de pe sosea inainta acum la ga-

lop, dar ce-i mai päsa lui Istrate, desi îi

at:lea bine searna cà e chiar el. Ca si ama-

zoana, cäläretul a

legat dârlogii de salcâ-

mul de la fereastrá, si-a mângâiat calul

invârtind cravasa, a inaintat in cadentä. Mut,

incrucisându-si bratele pe piept, noul sosit

i l-a cu-

s'a oprit la picioarele suferindului

prins deodatá inteo privire oarbä.

8

20 Aprilie 1929

Marin Istrate a inlemnit.

Capul rosiorului nu mai era al lui, ci era

o scafarlie

gaunoasa,

din negrul

orbitelor

careia fulgera acum o privire de foc.

Esti moartea, zise Istrate privind cu

nepgsare.

Nu, sunt viata.

Viata, care vine sau care pleacä?

Viata, una 5i aceeas.

Hm!

Da, sunt viata, urmeaza-ma.

Unde?

SA strabatem clipa.

Hm!

Nu rade, vezi pamantul?

Marin Istrate vazu atunci cum pamantul se desprinde usor, de sub el, se coboark se

afunda, se adânceste rotund, inteo negura.

Il vad.

Vrei

traesti viata?

Daca vreau

Coboara cu mine atunci.

Trecand alaturi de ros.iorul

cu scafArlie,

Marin pluti usor, spre crestetul patnantului,

care, desi îi pastra marimea, ramanea to-

tusi mic sub picioarele lor.

Acum tine-te, ca vom face o cursa ne-

buna, zise curiosul rosior, tragandu-si caciula peste ochi.

In acelas timp se repezi cu fata la pamânt

5i infigand stanga in Wank ca inteun grea-

ban de cal, cuprinse cu pulpele crupa pamân-

tului 5i incepu sa cravaseze.

Aiurit, Marin Istrate simti cà

pamântul

incepe sa-si iuteasca invArtirile 5i de ce cra-

vasa lovia mai furioask de ce globul se in-

vat-tea mai iute, mai iute, arnetitor de iute.

0 toropeala plAcuta ii cuprindea trupul. CA-

zu inteun

mana

genunchiu, îi

rezerna capul de

i privi nesatios. Zile 5i nopti se in-

sirau caleidoscopic, unele dupa altele, ca pe-

tele unui covor, trecut repede pe sub ochi ; aci navalea caldura verei, aci gerul patrun-

zator al iernii, iar veacurile se succedau in-

teo ritmica desfranata, gonindu-se unul pe

altul, venind

lungul diabolicei cavalcade.

i

disparAnd

ca scânteile, in

Anul doua mii, rânji rosiorul, crava-

cinci

sute!

Trei

sand furios. Doug mii

mii!!!

Istrato inmarmuri:

Trei mii?! Au trecut trei clipe numai!

Trei clipe! Opreste-te. Opreste-te! 001 Is-

trate infricosat.

viata pe

care mi-ai promis-o, nu toarce fir mincinos

Trei mii cinci sute!

Opreste-te,

intelege! DA-mi

din caierul vremii.

Din scalarlie rasuna un zgomotos hahaha",

iar mana, care lovise furioasi Oita atunci,

mângaie usor, cu cravasa, crupa pamântului.

Acesta incepu sa se invArteasca mai domol, mai bland, din ce in ce mai incet.

Tarat de straniul sau tovaras, Marin Is-

trate plutea acum in jurul globului paman-

tesc, a carui scoarta era acoperita cu o imensa. De pretutindeni navälea huruit

asurzitor de motoare. Mii de masini sburi-

toare spintecau aerul, porniau ca ciocarliile drept spre lumina soarelui sau amuteau de-

odatà in zbor, atarnandu-se ca papagalii de

trapeze uriase. Caprioreli de fer infricose-

tor de inalte, strapunse de conducte, de as-

censoare, de scari, de spirale ametitoare, de

platouri mobile, de poduri 5i podete, o im-

pAnzatura orbitoare de sArme acopereau fata

globului, in timp ce furnicarul de oameni

mai contenea framantarea. Mari bolizi, in-

carcati cu materiale 5i oameni, strabateau in

clipe distanta dintre planete inteun du-te vi-

5i mumificate, fapturile ome-

nesti se confundau cu masinismul, lipite ici

no necontenit.

Pipernicite

colo, straturi murdare de insecte. Sori elec-

trici

in loc, pe sub capriorelile intunecate, iar via-

uriasi aruncau lumini palide, din loc

ta se desfisura grabitk tainick adaos ne-

trebnic al ferului.

Marin Istrate privea

infrigurat

aceasta

ghehena a ferului 5i a fumului. Cauta sa se

gaseasca in lumea aceea, cauta cu nesatiu

un punct, in care sa.-si rezeme ochii, de care

sa-si anine sperantele. Umbla dupa ceva cu-

noscut, dupa un colt din peisagiul, cu care

se obisnuise, dupa o creatura omeneasck pri-

etena. Gandacii umani forfoteau cu nepasa-

re in susul si'n josul schelelor lor uriase

afumate, inAltând, clipa cu clipa poduri noui

peste cele vechi sau sfredelind mAruntaie-

le necuprinzatoare ale pamântului. Ferul re-

ce ii ingheta talpile,

sele intepenite. Ar fi vrut flori. S'ar fi vrut

Ii arunca fiori in oa-

pe el insusi altul, inviorat, imprimavarat.

Se intoarse razvratit catre tovarasul salt

striga cu desnadejde:

Vreau primavarA!

Hahaha! Copile! Aceasta-i viata. Sta-

paneste-o, asa cum se arunca navalnicA, de-

alungul vremii. Vreau primavara !

Pastreaza-ti tie na-

vala veacurilor. Inchide-mà pe mine in ga-

oaca unei clipe.

Nu te inchide in tine. Revarsa-te. Sfà-

râmà digurile neincrederii.

(Va urma)

4-11-44-1144+.1144-0-11444-1144-14-W-144.111.44+ 444

4 4411-tfi 44+11-41+4444-04-14 44-1-144-04-11.+4441+44-044

lb

4-1-1444 11H-11+044

-

t 444+.44+4144

fanserganio

LA FIE deiMEIGE4

CREME de BEAUTE

PASTREAZA FATA CATIFELATA FARA

LUClU 01 MEND/if

PUDRA PE OBRAZ.

NOR UAW MIMI

CIERICTI LA PARFUMERII, DROCIMCRII 11111 FARMACII

www.digibuc.ro

REALITATEA.ILUSTRATA

Aprilie 1929

Serbarea junilor" la Bra$ov

D. ministru Mihall Popovici, ascultând un discurs

Cortegiul

Un cor improvizat

SI ANUL acesta cu tot timpul nefavora- bil, au avut loc de Pasti la Brasov, cu-

au

noscutele serbári ale junilor", la care

luat parte pe Iângâ un numeros public braso-

vean, d-nii ministri I. Mihalache,

Mihai Po-

povici, Voicu Ni,tescu si I. Lugosanu.

Serb:it-Re junilor" la Pasti sunt unele din

cele mai frumoase obiceiuri românesti, carac-

teristice

numai

feciorilor

din

mahalaua

Scheiu a Brasovului. Ele tineau altädatá opt

zile, incepând din prima zi de Pasti si pânä'n

Dumineca Tomii. Se compun din jocuri

excursiuni, la care ia parte toati populatia

Brasovului, farà deosebire de nationalitate.

Fxistâ

obiceiul

ca

feciorii

brasoveni,

Junii", sá se ducá inainte de Pasti in zilele

de Buna Vestire si Florii, impreunä cu Sur-

lasul pe Coasta Prundului, anuntând incepu-

tul serbärilor prin SurIa (un fel de fluer).

trubadur al junilor,

care ia parte la toate serbärile, râmânând ne-

schimbat in aceastá functie toatä viata.

Cu

surla nu se cânt6 insä decât la Buna Vestire,

Surlasul e un

fel de

la Florii si de Pasti când incep adeväratele

.,erbäri ale junilor.

Inceputul serbärilor se face dupá un anu-

mit protocol, totdeauna acelas.

Dupg vecernie, feciorii se duc la protopop

si-si aleg patru câpetenii

Vataful, Armasul

mare, Armasul mic

doi armasi au fiecare câte un buzdugan, suta-

sixl are rol de vistiernic.

i Sutasul. V.itaful si cei

Dupá alegerea cäpeteniilor,

junii

i

cântä

aruncä

din

Hristos a inviat" ! joacá hora

buzduganul, mergând apoi la Crucea

Prund unde petrec tot timpul zilei.

In celelalte ziPe se fac excursiuni la Scheiu

si in jurul lui, cea mai de seamä fiind cea de

Miercuri (a 4-a zi de Pasti). Locul de pe-

trecere in aceastá zi e in capatul de sus al

Scheiului la Intre Pietre" de unde se des-

spre Brasov.

fäsoar.4 o minunatá priveliste

Junii merg toti câlári, având in frunte vá-

taful si armasii, urmati de publicul din Bra-

sov care vrea sá ia parte la escursiune.

La Intre Pietre" se intinde o horä mare,

i focuri de pistoale

si se petrece pânâ'n spre searä. Atunci ju_

cu cântece de lâutari

nii se intorc spre oras trecând prin Groa-

veri in sunetul muzicilor, pe lâng4 portile

cetätii si oprindu-se apoi la Crucea Mosico-

iului, sub poala Timpei unde petrecerea se

incheie, cântându-se in cor Hristos a invi-

at!"

Fotografiile reproduse in aceasta pagina, au fost luate de fotograful nostru special la

Brasov, in timpul serbárilor.

Orchestra

simfonica

1-114414-1144-4-04+04441-111444.1-1144+4

-1141-444-04 1444 f4.4444+14-1-04-0444

Astma, gripa, respiratia grea, bron- catarul pulmonar, Tusa,

ita

laringita, bolile nas, gat

i urechi, Le-

ziunile varfurilor pulmonare, vinde-

ea, adresati: Fritz Zwenger" Temi-

vana 10, Bucure§ti 2, mii vindecari a-

testate prin scrisori. Expeditie

in toata lumea.

91=1

www.digibuc.ro

junilor, in drum spre Brasov

Vrei nu vrei

"

Un june" in costumul traditional

9

REALITATEA ILUSTRATA

Corcursuri americane

A MERICANII sunt in genere

cu toate ca uneori taxele de intrare

oameni

carora le place sportul. Orice soi de

cerute

concurs ti atrage.In nicio altä tara din lume,

o lupta de box sau un match de foot-ball nu

atrage atatia spectatori ca in State le-Unite,

de organizatori sunt cu adevarat extraordi-

nare. Manageri specialisti, lanseaza tot felul

de matchuri si averi fabuloase se realizeaza.

Concursurile se intrec

prin

Mereu se ivesc altele noui.

ingeniozitate.

Raidul de 6 zile pe bicicletä, e un concurs care se tine anual atat la New-York cat si in

multe alte orase americane.

A fost un timp, cand in fiecare oras se ti-

neau concursuri anuale de dans. Nu demu t,

un manager

concurs :

intreprinzator

lansa

un nou

mai

Cine e'n stare sa vorbeasca

mult?

Au fost concursuri printre femeile ameri-

cane, ca sa se stabileasca, care anume poate

arunca la o mai mare distantä cu

cum ar fi

ustensile de bucatarie,

diferite

facäletul

de pilda. Curse le de

sau mai putin comune.

caini sunt

i ele mai mult

porci.

Cu

Ultimul concurs e acela de

toate acestea, porcii au figurat si mai inainte

la concursuri. Aproape orice grup de agri-

cultori din marea natiune, se ocupa cu con- cursuri pentru cresterea celui mai mare

chestiunea alergarii"

si

mai gras porc. Dar

porcilor, n'a fost niciodata pusa pana 'n pre- zent. Rasa porcina era mereu ocolitä. Acum

insa, experiente initiale cu

porci" au dovedit ca noul sport prezinta un

interes deosebit, din punct de vedere al e-

alergäri

de

motiei si mai ales al notei comice care se de-

gajeazä. Oricine a voit vreodata sä prinda

un purcel, stie doar cat de iuti sunt acestia.

California a intrecut insi, toate concursu-

rile de pang acum. $i anume, a lansat un con-

curs care s'a dovedit atat de popular, flick

a devenit un eveniment regulat. Era o intre-

cere intre

broaste : care sare la mai mare

Campioana tuturor broastelor s'a dovedit

distanta.

a fi aceea care se numeste

Dumnezeule!

are §i nume,

sfinte

cantäreste aproape un kilogram.

Leaping Lena" §i

4-4444-4+4-+

20 Apritie 1929

AMA,

/MOM

41111111

All.111.1111MINM

MAR CA I NR E GI STRAT

411111101.

411=11111KIII.

4111111

4111111111

U.AA.A13YNA

SToP

fi-H-H-H-14-144-11-04-11-11----4---4-14-144+11-1-11444-N4444$4-0-

FABRICA DE TRICOMJE $1 CIO RAP]

'LA TONI'

PREZINTA 0

SERIE NOU,A IN

TRICOTAJE DE

L U X CE VA

ffACE -FEMEII- PLACERE

t L E GANTE

REMAIAZA CIO-

PAM DE MATASE

51 TRICOTAJE

DE ()RICE FEL

MICHEL COHEN* CURE5T1. PA51911\94,;8;Nof

www.digibuc.ro

REALITATEA ILUSTRATA

Impiedicafri um masaAcrut Ir

c

Mee-

surade

sburatorii italieni, lucrarea fu isprävitg in-

tr`o lung. Se astepta numai timpul favorabil ca sg, se dea atacul.

La raportul generalului, comandamentul

superior dgduse incuviintare ca atacul de

gaze sg se produca, in cursul saptamânii de

la 15 la 22 Aprilie.

Dar nu se depart&

*

Serviciul de spionaj

*

al

austriacilor

s'a

dovedit de data aceasta cu adevarat supe-

rior. Cum de-au aflat inamidi cg statul ma-

jor al cliviziei

re secret

care lucrase in cel mai ma-

hotärise atacul pentru 19 A-

prilie ?

Fapt este ca In dimineata zilei de 18, A-

ustriacii de pe Zingarella au inceput un a-

tac de artilerie, destul de slab de altfel, Ina-

potriva aripei stângi a frontului italian.

Era o cursg. Divizia italiang, a ripostat, a

20 Aprilie 1929

pasi si o

DE TREI LUNI luptele urmau

tare si dacg norocul parea

nici cinci

ghiulea. explodg foarte aproape de trásurg.

Ofiterul se aruncase la pámânt. Când se

ridicg de jos, träsura, caii si vizitiul emu

un amestec Infiorgtor de cgrnuri sangerân- de, lemnarie si %rang.

Lcicotenentul fu cuprins,

o chi*

de

panicg. Nu privelistea mortii Il inspgimân- ta: räzboiul otelise nervii tuturor si specta-

colul pe care-1 avea in fata, 1-ar

fi putut

induiosa cel uft* pe_ofiter, pentru

tul caporal depe caprä, Ii povestise tot tim-

cei trei copii, pe care-i

pul de nevasta

igsase acasg, departe, inteun sat din Ca-

i

labria.

Locotenentul fu cuprins de panicg, la On-

dul cg nu va putea sosi la timp, ca sg o-

priascá atacul de gaze.

Mai erau de strabg.tut aproape 20 klm. si

azi Italienilor, mane cumpäna inclina, iar,

inspre Austriaci. La inceputul lui

fácurg, minuni

frontul austriac

Februa-

pe

rie insg, nouile tunuri, aduse de la Bassano,

si In mai putin de zece zile,

u sHit sg, se retragg

linia Trente-Vittoria cu 10 km. mai indargt.

Singurg divizia din Corno di Campo re-

zista. De pe platoul inalt unde era

titg ca Intr.() cetate inexpugnabilg, de cres-

tele care alcgtuiesc muntelui Zingarella un

fel de coroang,

pierded imense trupelor italiene, trimise la

adgpos-

producea

aceastg

divizie

atac.

Zadarnic s'au dublat eforturile, s'au in-

cercat toate metodele tactice, austriacii nu

puteau fi clintiti din acest loc.

Pentru oricine cunoaste topografia locu-

lui, ludrul e perfect lamurit. Intr`adevar, lantul muntilor Trentini da-

cá, se prezintg sglbatic si abrupt In toatä

lungimea lui, nicaeri a ceste cara ctere nu

Stint mai accentuate, ca In Zingarella. Mun-

tele a-cesta se vede dela mare distantg, ca o

creastg inalta care doming semet intinsul.

Intre el si celelalte vârfuri, sure sud, a-

nus si rgsgrit sunt prapastii aclânci, cal a-

brupte si potecile mai toate IT Inconjoarg,

pe departe,

nord a varfului.

sä se adune in partea

de

Aici, pe valea râului Brenta care curge

spurnegând la vale e singura cale mai ac-

cesibilg, spre Zingarella.

Urcând De la Porta di Manazzo ochii cg-

latorului sunt incântati de privelistea mi-

nunatg, pe care o oferà pgdurea deasg, stân-

granit,

care se Malta, semete spre cer si dupg care

cile plesuve. blocurile imense de

se rostogoleste spumegând la vale,

peste

de

In-

pietrele ce-i stau In cale, Val d'Assa.

un podis

destul de intins,

inconjurat

ar

Ajungând sus, rämai uimit, &ad de unde

te-asteptai sg te ggsesti pe un pisc, gdsesti

stand aScutite: un soi de gurg, largg, des-

chisg amenintätor pentru toti cati

cerca sa tulbure pacea celor doua trei cgtu-

ne de lemnari, cari s'au acivat aci.

Nimic nu tulbura pacea acestor munti,

pang a nu veni razboiul.

De doi ani insg, tunul bubuia neintrerupt

präpädul se ngpustise asupra tinutului.

pgdurile fuseserg secerate sau arse, pamân-

tul rgscolit iar vietätile omorâte sau alun-

gate.

Pentru cg nu puteau trece mai departe,

mai inainte ça acest cuib de dusmani sä fie

distrus, italiénii hotgrIrá s

recurgg la un

mijloc decisiv: sg dea un atac de gaze.

In partea de sud a muntelui Zingarella si

fatä in fata cu dusmanul, se ggsia divizia

XI-a italiana, sub comanda generalului Ro-

tiggi. De ateva ori aceastä, divizie, cu un

eroism incomparabil, incercase sg alunge dusmanul din Intäritura lui, luancl pieptis

urcusuI repede e prapästios

al

muntelui.

Tot de atatea ori fusese nevoitd sg se in-

toarcg, decimatg de gloantele dusmanilor,

cari trggeau din adgpost.

Dad, pierderea leggturii cu restul frontu-

lui determinase slgbirea focului de atac al

austriacilor, ei rämâneau insä stgpâni pe

drumul de la nord spre linia feratg $i sta-

erau aprovizionati suficient

ca sä poatg rezista Inca multe luni de azi

tia Borgo si

,

incolo.

De indatá ce generalul primi ordinul SA

preggtiascg atacul de gaze, el insarcing re-

gimeutul de pioneri cu asezarea aruncKtoa-

relor de mine. 0 echipg, spepialg de gaze re-

ceptionase zece mii de proectile pline

cu

fosgen si secondg regimentul de pipneri la

asezarea In pgmant si Incgrcarea aruncg-

toarelor.

.Minele fuseserg asezate pe o suprafata

de un hectar In fata frontului italian, la doi

km. inainte, indreptate istfel ca sg loviascg,

platoul si sá rgspandiascg gazul uciggtor

pe tot intinsul lui, intr`o densitate careia sg

nu-i poatg scápa nici o vietate

Cu toata, opunerea

avioanelor

inamice,

cu

care nu incetau sg, se rasboiascä, chiar dea-O

supra

terenului unde lucrau pionerii

fost antrenatg si fatä de rgspunsul tut mai

slab al austriacilor, s'a ndpustit la atac.

Parea o nebunie sg dai asaltul din aceastg

parte a muntelui. Si totus el isbuti, costând

insg pe italieni pierded mari. Austriacii se retraserg, In noaptea de 18

spre 19, iar italienii ocupard muntele.

Succesul era imens, dar trebuiau anuntati

de ocuparea muntelui comandamentul si in

special divizia generalului Rotiggi, care In

zorii zilei de 19 avea sá dea- atacul de gaze.

Locotenentul Precossi piecá imediat cu- o

trásurg sá clued raportul, care sg opriascg

o nenorocire.

Era tot timpul. Dela Corno di Campo pg-

ng, 16, Monte Zebio,

pe calea ocolita

drum de 4 ore cu träsura.

era

Caii alergau in trap Intins.

Cam la mijlocul drumului vizitiul a oprit,

sg odihniascg, o chi:4 caii. Cel mai târziu la

cinci aveau sg fie tn Meate. Atacul de gaze

nu se va produce deçât la sase.

Ofiternl obosit a atipit In trásurg. $i tro- potele cailor inganau ramie, curgerea tim-

pului.

Deodatg, sg fi fost ora 3 jum., austriacii au

inceput un puternic atac de artilerie. Cg-

deau proectilele in dreapta si In stânga, a-

nuntându-se cu sueratul lor exasperant: vi-

uuu, viuuu.

rul

Sa ne adgpostim undeva,spuse ofite-

e imposibil sg mai mergem, astf el".

Vizitiul opri si pe .când chuta din ochi un

loc sd-si adapostiascä träsura si call, sub

vreun dâmb, locotenetul cobori.

era ora 4. Era imposibil de a, parcurge ca-

lea, In mai putin de 2 ore. Si dacg la orele

6 raportul nu era cunoscut la divizia XI,

se próducea catastrofa:Iratii aveau sg ucidg

pe frati, zece mii de litri de fosgen

lichid,

aveau sg, fie aruncati asupra armatei ita-

liene, depe muntele Zingarella. Invinggtori

si obositit bietii oameni vor fi surprinsi de

moarte in somn, far% sg banuiasca. Si vie-

tile catorva mii de oameni se ggsiau astfel

incredintate locotenentului Precossi.

Cu cat se gândia mai mult la acest lucru,

cu atât o exaltare mai intensg punea sta-

pânire pe locotenent. El incepu sg alerge

pe drum, desi isi claclea seama de zadárni-

cia efortului. In goana lui exasperatä, nu

vazu spartura dintr`o podiscg peste un pa--

rajas, se 'mpletici

pe fatá si cu piciorul luxat.

i cazu. Se ridicg sgâriat

Dar deodatg se'nsening la fata. In loc sá

urmeze drumul de trasurg, putea scurta

mult calea, suind pieptis muntele

randu-se printre stanci. Era mai anevoios,

dar inteun ceas de drum ajungea la avant-

i catg-

posturi.

Mg a tinea seamg de durerea din

pi:

cior, ofiterul incepu urcusul In susul pa-

Calea nu fu usoarg, Insá cu toate

poticnirile, cu toate piedicile, care-i puneau viata,in pericol la fiece pas, Precossi se gg-

sia pe la orele 5 jum. pe platou.

Se lumina de ziug si pe pajistea care aka-

tuia un soi de tichie, muntelui, se zgriau

(Unneazil hi pag. 16-a)

www.digibuc.ro

REAL1TATEA 1LUSTRATA

20 Aprilie 1929

tfilatfi cu-iinpriniävärarea;

lecitile, pe bAncile grädtnilor publice la!aer

curat.

Ungrup de:mufl .

itori

americani, lu-

cränd

la

pertorarea

unui 'munte, 'sub ca-

re'- se va construi cal

mat'' mare tunel din

Inane,

1

Celebrul ventrilog en-

EDGAR PAOLO,

plimbiindu-se pe sträzile

glez,

Berlinului, ca una din

pApusile sale.

Urirgriviriregoricl dTîtIeti, germanl,

reprezenttind TRIUMFUL SPOR-

TULU11, pe_zscena tea trului SCALA"

din Berlin.

mow

Bazinul de innot al Cazinoului din rtibiONTE-CARLO;rare :citentel4

intregul an:

www.digibuc.ro

Criid de locuinle a -devenit atit de- acuti la AVienaincit

serLile autobnzelor scoase_ dint uz, anfost.transformate in 1 case ',de

REALITATEA ILUSTRATA

Prinual aparat

lotogratic,

99 de ani. Aparatul se afla

la

 

20 Apri lie 1929

construit de DAGUERRE la Paris, acum

muzeul din Berlin.

 

La Roma se con-

strueste o ncua pa-

ra.

a

Vaticanului

Pentru acest scop

s'a daramat un car-

tier intreg, in majo.

Mate case noui.

Genera lul JOFFRE, unul din eroii ma-

relui razboiu, este gray bolnav.

La Sidney, capitala Australiei, s'a desvelit de curand, monu-

mentul eroilor morti in razboiu.

HUGH GIBSON, a Carta numire ca ministru plenipoten-

mai mult de cat pro-

liar al Statelor-Unite in Pranta, este

babila.

C. P. PUTNAM (stanga)

i capitanni WILKINS (dreapta) vor incerca

co-

sa ajunga la Polul Nord, en submarinul. Incercarea este ioarte mult

mentata.

www.digibuc.ro

Po-ta.

REALITATEA ILUSTRATA

Laurel

20 Aprilie 1929

ANA N. Pentru porii dilatati. aveti In re-

-6sta. Vaseline ameriung simplà nu e en cace ca cremi pentru obraz.

IUGEBORG. Pentru pistrui ca la

C.

V.

Floesti. Crema cu tint de cacao e bung pen-

tru tenuri uscate.

FAIRBANKS II-1.a. Bine d-le dar esti pur

$1. simplu fenomenal! Cum d-le vrei sä

ai

un aspect de Muscat? LasA pärul

d-le

dä barba

sg creascg

mustglile sunt semnete

bärbgtiei, Rade-te zilnic

i

gata.

MARGOT. Depurativul Riche let, Sau dupg

masg câte un bulin din Mg. usta 0, 25 Suff.

0,15 Pulv-Rhet 0,10. Este excelent.

EVANTHIA PANA. Duauri r,ci

mancati feculente

locale,

i castane IÙUIIe. Frictiune

roze,

cu alcool de Lavandula apoi pentru

piratie. Bicrom. de Ka. 50/o cu ap g.

in mind pudrä de talc.

MIRIA. Ori aveti rgbdar;e sà revie tot la

culoarea naturalä, ori 11 dati din nou cu apg

oxigenatd,

ori

consultati un col:eur bun

capitalg?

care sg vi-1 dea cu héné. Stati bi

AMARATA. Da, se fac astfel de operatii

dar in sträinätate nu la noi.

Un institut de frumusete insä v'ar face

tot dusuri cu aparate speciale

manda tot soutienul.

i v'ar reco-

FREQUENTA CITITOARE. Dacg

tenul

eSte prea stricat, nu se vindecg complect

In 2 saptämâni. Ce reteta ati utilizat pentru

coauri? Un autovaccin v'ar fi de folos Con-

sultati un medic care sg vi-I facg.

EGIPTEANC.A. Pentru maini: Spglati-le cii

i làmâie. Apoi

le Neti unge cu glicerolat de amidon In care

fAing. de migdale, apg caldg

a'i pus câteva mcgturi de perbidrol Noap-

tea

\ eti pur t a mänusi de piele uzatä In

care vei várl mAinile unse bine. Dece va

ungeti obrazul cii undelemn Dece nu utili-

zati

mai bile una din Cremele mete Sall

tenul

gras? In

muschii

matreatg

laptele de migdale? Aveti

apg

foarte

rece.

i dilatg