ANTON DUMITRIU

ORIENT
s.

OCCIDENT

BUCURETI
1 9 4 3

www.dacoromanica.ro
 In editura (

SOC. DE CULTURA
NATIONAL- LIBERALA
_.

au aparut :

CUVINTE CATRE
ROMANI _ s.

Gheorghe I. Bratianu

GOSPODARIA
SATEANULUI
Alexandru Alirritint$teanu

LIBERTATE
$1 EXISTENTA
Mihail nrci4anu

SFARSITUL OMULUI
NOU
Gheorghe Bumbelti .

ORIENT $1 OCCIDENT
Anton Dumitrlu

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 ANTON DUMITRIU -:

ORIENT
*I

9.-
OCCIDENT _ .(

, BUCUREVI
1 9 4 3

www.dacoromanica.ro
 De acela# autor :
Lucrari :

Valoarea Metafizicd a Ratiunii (Ed. Cartea Roma-

neasca, 1933).
Bazele Filosofice ale ,Ftiintei (Ed. Sobietatii Rom.
de Filosofie, 1938).
Logica Noud (Lucrare premiata de Academia Ro-
mansa, Bucurestil 1940).
Logica Polivalenta (Ed. Viata Literara, 1943).

Studii : (apkute in brosuri).

Marea Ignorantet (Sm. Rom. die Filosofie, 1936).

Destin si Istorie (Fundatiile Regale, 1937).
Evolutia Legilor Naturii (Soc. Rom. de Filosofie
1937).
Misticigniu/ lui Descartes (Soc. Rom. de Filosofie
1938).
Disciplina Spiritului (Funclatikile Regale, 1938).
Stiirird si previziune (Fundatiile Regale, 1938).
Cunoastere 1 Microfizica (Fundatdile Regale, 1939).
Sur le principe d'incertitude (Scientia", Milano,
1940).
Logica lui David Hilbert (Fundatiile Regale, 1941).
Stiinta si Incertitudine (Caiete de Filosofie, 1942).
Hasard et Science (Saientia", Milano, 1942).

www.dacoromanica.ro
 PREFATA
Prater/ma hicrtirii de fates este Occidentul, aceast'd
lum.e bizard, unde imteligenta, intr'un elan prea moire,
s'a intors destructiv, impotriva ei inscisi, s'a infrant
singurd. Orientul nu este dead un termen de compam-
tie. Dar, in aceastd fume incremenitd a Soarelui-Rd-
sare putem descoperi unele preocupdri, care an scapat,
in general, mentalitatii europene i care, cercetate mai
deaproape, aratti ca telchilibrul tradus 1,a exterior pri'n
aceastti inghetare aparentd, se datoreste punerii unei
probleme ignorata de cultura noastra.
Toate solutiile occidentale, toate domeniile de,investi-
gatie, privesc, hnai mutt, ceeace este /In afar omul, de-
cat ceeace este inlauntrui tui. Individul se reflecteazd
in natures qi cucerirea acesteia inseanind pentru el, pro-
pria lui cucerire. El este in obiectele pe care le posedd,
in actiunile lui, in price, dar nu este, in el insusi, ni-
mic, sau aproape nimic.
OrientulA a avut o viziune inverses : in om se reftec-
teazti intreaga lexistentei, qi pentru a ctiftigd lumea, in-
dividul trebue sd se cucereasca pe sine.
Noi avem metode, din ce in ce mai puternice, de a
stapani lumea, dar nu avem nici o metad'd de a domina
propria noastrd natures. Deaceea atergeim, tot timput

www.dacoromanica.ro
6

dupti posesiunea tuturor iluziilor, dupti lucruri efemere,

care nu vor fi dealt in mod aparent ale noctistre.
Nu vreau sa spun, ca Orientul ne aduce solutia, ceea
cd ar fi o eroare tot atat de mare, ca qi aceea de a des-
considera problema. Dar Orientul ne of era o problem(/'
fi in aceasta consta mesagiul lui. aceasta mare pro-
blemd, mai vasty deceit toate celelalte, este cea, mai apro-
piatti de noi, qi, poate tocmai deaceea, mai grew vizibila:
suntem noi in$ne. Pm-in stiinta sa, Occidental va putea
da, desigur, altd solutie, mai putin complicatti de explica-
tiile mitice orientate; dar, nu este mai putin adevarat,
cd nu va putea sti ignoreze ceeace este mai important
&cat toate lucrurile existente inconjurdtoare : omul qi
problema lui.
Aceasta incercare, pe care o dam astdzi luminii tipa-
rului, s'a redus, voit, la o discutie general(/ a chestiunii,
6 o problemti de principiu. Uncle din chestiunile des-
bcitute aici vor fi relivate strict intr'o alts ludrare.
Pe cat a fost posibil, am climinat balastul eruditiel,
odutcind sa infeilistim, mai molt, cadrul natural al ideilor.
ftt. aceste ridei, cu cat vor fi mai putine, cu atat vor ex-
prima lucrurile mai bine. Cdci, ...tot ce se gtie, ce nu a
fost auzit numai vajelind qi .magind, poate fi spus in trei
cuvinte ". Sant torbele lui Kuernberger, pe care logici-
anal Ludwig Wittgenstein le aseazti pe frontispiciuill tra-
tatubui sdu Logico-Phitosophicus.

A. D.

www.dacoromanica.ro
 I.

CRIZA OCCIDENTULUI

Nu mad 'este o chestiune de meditaiLe filosofica, con-

Atatarea ca Europa trece printr'o criza.. 0 dezorientare
completd s'a insinuat in sufletul omului pasnic, in anima
burghezialui comod, ca si in mintea acelora fedmantati,
in_ general, de intrebdri. Toate categorale sociale, oa-
mend, de afaceni si filosofi, ignoranti sa intelepti, politi-
cieni si teoreticieni, burghezi si proletari, au fast cu-
prig* de panice incertitudinii. Nimic nu mai pare sigur,
totul este fluidic, arice are un caacter de inspd'imantator
pirovizorat: ideea ca si viata nasals-bra cea de toate zilele.
Demonul distrugerii domira toate acteffe noastre, in or-
dinea abstracts sau in cea cancretd. Si peste ruinele acu-
muaiate In toate domethile, un semn de intrebare se ri-
died, ca o imerisa plated funerara : care este termenul
final al acestei tragedii? Spre Ice abis se indreaptdi ome-
ndrea ? Catre ce mare a moor .ii isi face lac fluviul tuft
brure, ce as inundat Occidentul ?
Este adevarat, ca in special, razboaele, care au insan-

www.dacoromanica.ro
8 ANTON DUMITRIU

gerait ruinat Apusul, au sugerat ideea de criza a Eu-

1
rope!. In ele se oglindeste impresionanta si mai bine de-
finita, imaginea Soarelui insangerat, care apune, poate
definitiv, pentru ziva europeana. Imediat dupa primul
ralzboi mondilal, in. 1918, un japonez, Marchizul Olcuma.
stria in Aanerica : In fata unor fapte de aceasta natura
nu pot face deck s ma intreb data civilizatia europeana
nu este pe marginea unei ruin definitive ? Ma intreb
dada aceasta stralucdta civilizatie europeana nu a ajuns
la acelas punct unde se gaseau acelea ale Greciet Rome!,
Egiptului, Babilon-ului san Indiek, Inaintea disparitdei tor.
Toarte lucruriile din lumea aceasta sent supuse decaden-
tei si ruinii. Dupa ce au alums la zenit, !Twerp s de-
cline incetul cu incetul, dar egoismul este prima cauza
a ruinii lor"
lea tema esentiala a cellar can s'au ocnpat de criza
Occidentului, socotind-o o perloada catastrofica, de de-
cklere : un declin al umanitatii. As fi tentat sa citez un
numar nesfarsit de autori, care inceP win a considera
epoca actuala ca un apus, ca o decadenta si o dezagre-
gare funciara a ceace a dat mai bun omenirea, pang
acum cultura si civilizatia occidentals. Astfel, un Os-
wald Spengler va scrie o lucrare masiva, in scopul ace-
sta, Untergang des Abendlandes, in care, ea un lux de
argum,ente obscure, va cauta sa arate ca fiecare cultura
are un clestin circular, ca si omul : se naste, ajun.ge la
maturitate, apoi.se anchilozeaza si moare. Cultura noa-
stra ar fi ajuns in ultimla faza, aceea a batrAnetik. ; astazi
ea se ga,seste intr'o stare de di.solutie si nu vor mai ra-
mane din ea decat vestiglile, asa cum au ramas, de pilda,
in Egipt.
1) Citatul este dat de Charles Gide, in studiul. L'Europe de
demain" (Soientia, pag. 208, 1919).

www.dacoromanica.ro
ORIENT BSI OCCIDENT 9

Un Ludwig Bauer ne va bird Visa Agonia unei Lumi,

pe dare um, Henri IVIassis i va propune sa o apere in
Defense de l'Occident, de pericolul' niasticei asiatice; un
Rene Guenon va vedea Criza lumii moderne in lipsa de
traditii si de adevaruri revelate, pe care le va cauta in
Orient; un. Berdliaeff va vedea esirea din criza printr'un
Nou Ev Mediu ; iar un mate Keyserling. va propune un
nou ideal de intelepciune, isvorit din cercetarea gandirii
orientate.
Dar trebue sa ma opresc; nu este nevoie sa ni se de-
monstreze ca exists o criza, ea este prezenta pretutin-
deni, avem constiinta dramatics a ei : not o traim.

Ce este o criza ? Dupa Spengler, criza culturii occi-

dentale sta in rasturnarea valoriltor. Declinul unei cul-
turi se manifesta printr'o criza a valiorilor crenate si ac-
ceptate de generatiile anterioare. In faza critics, aceste
valori sunt contestate, interpretate, criticate si respinse.
0 astfel de revolutie negativa ar fi inceput, in Occident,
od'ata cu Jean Jacques Rousseau sinihilismul european
s'ar fi accentuiat prin Schopenhauer, Hebbel, Wagner,
Nietzsche, Ibsen, Strindberg, etc. In epoca de infIorire
a unei culturi credo Spengler normele si valorile
sunt traite instinctiv. Decadenta este o perioadd de teo-
retizare, in care valorile stint speculatii. ;abstracte, toe-
mai fiindca nu exists in concret. Tin domeniul etic, de
pilda, in loc sa se pilece dela valorile morale, pe care
viata le iniipune organic si neceSar, acestea sunt fagadu-
eine unor sisteme teoretice si viata se desfasoara Med'
suflet, 'taxa certitudinile directe ale instindtului, sub con-
ducerea intelectului viata avea'un suflet, si sub tutela
inteligentei abstracte, acesta a murit.

www.dacoromanica.ro
la ANTON DUMITRIU

Este si adevar si eroare in tafirmatia lui Spengler.

Simplul fapt inga, de a -rasturna valorile instaurate
in treaut, nu poate eonstitui un dechin ; el nu poate: pri-
mi, in sees pejorativ, Mot nurnele de ardza. Daca pri-
vim omenirea, in ansamblul ei, ca o singura fiina, pu-
tem constata Ca ea si-a schimbat continuu modalitatea
vieid ei dela primitivi si pana astazi. In particular, Oc-
pidentul poate fi reconstitudt istoric, ca o realitate per-
manent sehimbatoare : s'a crazut totdeauna, ca idei sau
doctrine, forme si institutii invechite pot fi inlocuite
prin altele mai bune si mai potrivite cu mentalitatea
unei epoci. Ar fi, astfel, omenirea in permanent dealin ?
0 astfel de afirmatie nu poate fi sustinuta, ffindca ar
pune perfectiunea in oamenii_ primitivi, in nuditatea ab-
soduta, in neantul intelectual al salbateculud. Este ade-
varat ea Spengler erode, ca diferitele culturi, care au
existat sau exista astazd, cunt inahise, ca nu au nici o
ccsmundcatie intre eTe, si ca nu pot fi intelese ca stadii
diferite si ierarhice ale evolutieti umanitalii. Dar, in felul
acesta, in cadrul unei aceleiasi culturi, omul ca sti cri-
terdile vieiii lui ar fi un drat complet ii definitiv, ne-
susceptibil de ,perfectionare; sau un simplu mecanism
Mstinctiv, a carui crestere ar fi sarcina exclusiva a na-
turii, un elan vital sau 'Doak, inconstient si obscur... Ac-
tiunea constienta a inteligentei ar avea un caracter ne-
fast si destructiv: prin ea valorile s'ar pulveriza si in-
doiala s'ar introduce in orice dorneniu. Examenul cri-
tic, specific mentalitatii iuropene, ar iconstitud, prin el
insusi, o faza de dedlin si alegerea liberal a criteridlor
vieii ar laiduce, fatal, crdza in inima ei.
0 crizei inset nu poate fi o simple-1 rcisturnare de valori;
ea constet in faptul si aid este gravitates ca se in-
lalura valori cari au avut o circulatie, fcirci a fi inlocuite

www.dacoromanica.ro
ORIENT *I OCCIDENT 11

cu altek. Daca unui stat, care nu a avut o constitutie, ii

dam una, adilca, dace dint'un stat care a avut o structure
arbitrara si confuza, tacem un stat cu o structure consti-
tutionaTa, nu poate fa vorba de, o criza, ci de tin progres.
Dada in arta introducem alte principial, cu inlaturarea
color vechi, nu ne aflam in fate, unei crize, ci in fata
unei schimbari mai adequate m.entalitatii momentului,
sSi asa si in alte domenii : schimbarea unor valori, prin
altele, nu constitue, alnevitabil, un moment de recut. S'ar
putea raspunde, ca odsta o ierarhie a valorilbr, si ca
Substituirea unor valori noui, celor vechi, poate insem-
na, totusi, o criza, atunci cand prirnele sunt inferioare
ultirnelor. Un criteniu de ordine penrtru valori nu exista
insa pang arum, iarr p evaluare a valorilor insesti este o
operatie relativa, care depinde de criterkul ales. Valo
rile au un caracter suibiectiv, ele sunt artificii, ,si o sa-
tisfactie data unor tendinte ,ale oamenilor" scrie S. Ale-
xander1). Oblectivitatea for nu ar consta intr'o oaredare
cionstrangere a naturii asupra spiritutlui, spune acellasi
autor, intr'o coerolivitate intrinseda a lucrurilor, a obi-
ectivului, ci in constrangerea exercitata -de acordul in-
teligentelor asupra rnintii individuale 2). Actiunea spiri-
tului instaureazta regnul unor valori, si nu actiunea for
directs i obiectiva asupra noastra.
Lasand la o parte discutia vasta, care poate fi urma-
rita indefinit in domeniul axiologic, o apreciere de ordin
pur formal a valorilor va putea avea, singura, o garantie
in ea insasi. Din acest punt de .vedere, o valoare nu este
decdt un centre organizator al unor act/vitt/1i, sentimente
sau idei. Valorea este un focar din care raddlaza. o struc-
.
1) The objectivity of value, Traivaux du IX-e congres dlv phi-
losophie, Paris, 1937.
2) Op. cit., p. 27.

www.dacoromanica.ro
12 ANTON DUMITRIU

tura. Valorile, care doming, la un moment dat, cultuta

qi civilizatia, denota, astfel, o anume organicitate i cu
cat aiceasta organicitate este mai complete, cu atat va-
lorile sunt mai vaste.
Singura ierarhie posibila obiectiva a valorilor este
aceea a vastita-tii domeniului pe care-1 organizeaza.
De aceea binele urmarit de un individ, pentru sine,
este o valoare minora fats de binele care se ath-eseaza
unei grupe din ce in ce mai marl de oameni. De aceea
adevarul cttlntiftc, Bind accesibil oricatei inteligente,
09pata o valoare universala, spre deosebire de adevaru-
rile afirmate indirvidual, incapabile sal organizeze lumea
idellor. Si tot astfel, in arta, in politica, in sociologie,
etc., valorile vor avea un caracter major, cu cat struc-
turile pe earl le vor intfiinta vor fi mai ample si mai
riguros organizate. Si acum, se poate observa, Ca lido-
cuirea' unor valori vechi prin altele noui, pentru a nu
conduce la o criza si un declin, trebuie sal coordoneze
eel putin egal, data nu mai molt, domeniul pe care-1
structurau cele vechi. Cu alte cuvinte, data un sector
al cuffturii sau ail civilizatiei este ingustat de interventia
valorilor noui, daca noua Tut structural lass alara un
segment de activitate i gandire, pe care nu-1 mai fun_
deaza, ne gasim clarasi in criza, deoarece, prin definitie,
dinteun don-1mhz am exclus unele valori. Pe scurt, criza
exists, dacti excludem, pur 1t simplu, valorile vechi, fart/
a le in/ocui; sau dad/ le substituinz altele noui, mai re-
strange deceit cele vechi.
Sa examina*m situatia Occidentului. Ceeace se poate
observa, dela inceput, este o stare de confuzie turbura-
toare. In domeniul social se cauta principiile unei socie-
tarti noui, dar s'a inceprut eliminarea celei vechi. Chiar
daca se formuleazg unele principid sociale, ele sunt par-

www.dacoromanica.ro
ORIENT $I.00CCIDENT 13

tibulare fiecarei colectlivitati. Insal, mai mult sau mai

puffin, statele europene erau constituite pe o struetura
comuna Vii, ceeace este important, este ca aveau un ace-
la i sisterm ideal de valori. Se respinge astazi ceeace for_
ma un principiu mai vast, in folosul unui principiu mai
redus. Conflict-at este inevitabil, Se cauta a se funda os
filosofie a fiecarei natiuni, o arta nationals, sau, in ge-
neral, un ideal, care sa nu fie idealul altora. Este o goa-
at nebuna d.upra principii, care se irnprovizeaza, neavand
decat o voloare particulars. Criza actuala se defineste
printr'o ltipsa de valori, sau prin introducerea unor asaa
zise valori particulare, pentru care .1uptaM, ea i cum ar
aveia o semnificati.e universals.
Iota, sumar, in ce consta criza Occidentului. Ea se ca-
racterizeaed nu atAt prin rasturnarea valonilor, cum ore-
dea Spengler, nu atat prin faptul ca valorile nu mai fac
parte din insasi existenta noastra, ci mai cura.nd pain
inexistenta vastelor valori, susceptlibile sa ordoneze, sa
centreze, Intreaga activitate a omului, in familie, socie-
tate, in omenire sau in cosmos. Nu fiindca nu traim pe
baza unor valori etiee date, ne sblatem in aceasta confla-
gratie, care a cuprins intreaga luane, cu fiindca am pier-
dut din vedere valorile ideiale, singurele capabile sa re-
flecteze o armonie si o organicitate in gandire, simtire
sau actiune. Desigur, o valloare ideals nu poate- fi reali-
zata concret, prin mijlooeele imperfecte de care dispune
omul. Dar existenta ei, ca un punt cardinal al nazuln-
telor noastre, ar callauzi sPerantele, vointa,- certitudinile
si ineertitudinile vietii. 0 asemenea stea polard a ori-
darei activitgrti nu exists in Occident. Conduita noastra
este ghidarta de rneteorii efemeri ai tuturor ideologiilor
particulare si meschine, de idcaluri marunte si zadar,
'lice, care despiart omenirea, in be sa o unifice.

www.dacoromanica.ro
14 ANTON DUMITRIU

In special, in lumea ideilor, uncle au semnificatia

de praricipii valorile au devenit din ce in ce mai re-
strange.
Dacg principiu mai inseam.na si ceeace este esential,
putem vedea intreg conflictul lumii actuale in dispari-
tia treptata a esenti(affului. Bogatia de rezuttate, pe c.ari
le-au inscris rnunca gi efortul extraordinar al occiden-
tului, 1-a Last, in mod paradoxal, fatala : Oocidentur s'a
pierdut in detalii, cand nu s'a ratacit ciamplet ; el si-a
pierdut orizontul, din pricing Cal s'a afundat in adanci-
mile amilnuntului. Dar numai die p& marile final imi,
vizinnea devine mad ampla; c(thiul, care priveste de pe.
piscul muntelui, poate scruta marile depeartari...
Astfel si-a pierdut Occidentul marine probleme, si in
aceasta consta criza KA.

a a

Este evident, Ca ne ga'sirrn in fata uned dezagregari. E-

xista -ceva viiciat in lumea OcCidentuldii. Am recunoscut,
intr'un palm examen general, cauza acestei crize, in lip-
sa de \talc). ri, in inchinarea la valori particulare, in con-
fuzia si absenta priaicipvlar. Aceasta se traduce, in con-
cret, printr'o situatie dintre cele mai bizare. Jocul de
fapte si de actiuni, actele indiviAlor ca si ale statelor,
nu sunt dominate de principid directoare, Explicand ac-
tele noastre prin motive qi valori particulare, nu mai este
ideea care justified actul, ci acesta justified ideea, Meca-
nismul lumii s'a intors. Explioatia, si cu aceasta moti-
varea unui lucru, se face, integrandu-1 intr'o idee gene-
raid, deja admisg. Aceasta este mersul normal al ratio-
namentului, care pleaca dela general la particular. Jus-:
tificand activitatea lrui prim idei particulare, gasite ad-

www.dacoromanica.ro
ORIENT $1 OCCIDENT 5

hoc, Occidentul a rasturnat problema : nu mai este vorba

intrucat o actiune se integreaza inteun sistem de Wei, si
este compatibila cu el, ci de a gasi idei particulare, care
sid explice o anumitd activitate. Antecedentul problemei
este schimbiat: actut premerge pmitncipiului. ,,Also am
An fang war die Tat", va conchide lume3a occidentald,
odata cu Goethe.
Deoarece se pot gdsci idei particulare, care sa sprijine
accidental rice activitate, aceasta s'a deslantuit orb, toc-
rnati fiindca nu mai este stapdnitd de principii.
Se poate constarba astdzi o hipertrofiere a activitdtii,
o preoioupare idemonidd de a face". Primatul faptului,
iata ce conduce astazi viata individului. Am deslantuit
sentimentele cvi resentimentele noastre, si am cautat sa
le ddrn curs in faptele cele mai bizarre, care necesita doc-
trinele cele mai absurde Si contrare. IdIeile ? nu sunt
deck anexe sofiistice, de naturd propagandistica slam. re-
tor-Ica. 0 logica morbidd conduce desfasurarea vietii noa.-
stre. Cunoscutul psiholog Ribot a anadizat in &verse
mizuri patolog:ce, .aspectele mecanismului logic ; el, a
.constatat o logicd speciald, o infantuire curioasa, pe care
a denrumit-o logica sentimentelor. In logica obisnuitd se
dau premisele si se cautd apoi concluzia. In login
sau mai bine zis, ilogica sentimentelor, se da, mai
intai, concluzia, % se cauta premisele care i se potri-
vesc. Concluzia este dorita, cdutatd tai se impune, prin
premise artificiale sau particulare.
Aceasta logics morbida guverneazd activitatea Occi-
dentului unui act, dare este dorit, i se cautd premise
justificatoare. Dar acest act este orb.
Asa a devenit omul o simpla forta printre alte forte,
o simpra actinne in reauzarea oarba, o ene7gie in perma-
nenta epuizare.

www.dacoromanica.ro
I6 ANTON DUMITRIU

In cairtea a :eincea a Istoriei Naturale a lui Pliniu,

gasim un pasagiu ciudat : n fierarille din Chipru, scrie
Pliniu, se poate vedea o mused mare cu patru picioare :
unai o numesc pryald, altii ii dau numele de pryaustd. Ea
traete atat tamp cat se afla in rnijlocul flacdrilor ; daca
sboard mai departe, moare", Nu: stiu .cat aidevar poate
confine faburoasa poveste a lui Pliniu. Dar omul occi-
dental seamand cu aceasta pryald : of nu poate teal
decat in foicul sen.zatiilor si al agitathlor continua. Inteo
lume calms, moare. Renuntand la principii generale, el
0.-a dezordonat activiiatea Si ii-a dat frau lilber. Dar re-
nuntand la modalitatea normald a ractiunii, el a rennin-
tat la insaci inteligen.ta sa.
Ia fata spectacolului, pe oare it prezintd Europa, ver-
surile poetului ne revin in minte, lard sd o vier. :
Noi slam venuti' al luogo ov'io t'ho detto,
Che to vedrai le genti dolorose,
Ch'hanno perduto it ben dello intelletto".
Sunt vorbele, pe care Virgiliu le adreseaza lui Dante,
la intrarea in Intern

www.dacoromanica.ro
 II

TRAGEDIA ISTORICA A UNEI LUMI.

Am vazut, ca, viata culturala si sociala a Oeddentului

este confuzg, datoritg, in primul rand, lipsd de principii
universal admire. Daca acest fenomen ar fd unic in is-
toria Europei, am area dreptul sa tragem incheerea, ca
suntern Intr'o epocg de decadencg, de declin, si ca penin-
sula de la capg.'tuil vestic al Asiei a fost insvadata de intu-
nericul zeului mortii : nu soarele lui Apollon va strgbate
cerul european, de arum inainte, ci un astru obscur si
mort, patronat de Erebos, zeul titular al tenebrelor.
'Spengler, ca si Massis, sau Guenon; ar avea dreptate. Dar
este II:For sg ne convingem ca nu este asa.
Aplecati doar pe istoria faptelor din timpul nostru,
pierdem din vedere ansamblul istoric al Europei ; un fe-
nomen psihic, explicabil dealtfel, ne face sg credecrn Ca
lumea trecutului a fost mai bung decal lumea noastra,
fidndcg o cunoastem de la depgrtare; die la oareaare dis-
tantg insa, asperitatile, defectuozitatile, asimetriile, se
micsoreaza, devin detalii neinsemnate, pang cand privite

www.dacoromanica.ro
18 ANTON DUMITRIU

convenabil, ele se sterg cu totul. Astfel se poate, de pilda,

ca lung de pe cer sa para un disc circular cand ea nu e
nici disc si nidi perfect circulard... Daca o privim prin-
tr'un aparat optic maritor, care o aduce mai aproape de
ochiul nostru, ne dam seama imediat de iluzia noastra.
Imi pare, ca la fel stau lucrurile si cu faptele istorice:
distanta noastra de ele provoaca ochiul sa le ratuseze,
sa nu le mai vadq monstruozitatea si cliformitatea lor.
Din vremea Rornanilor si panes astazi, fiecare secol a
repetat ca un lecou, exclamatia lui Cicero: 0 tempora,
o mores ! Fiecane epoca, fiecare generatie a considerat
generatille precedente mai fericite.
Intr'o (carte intreaga La tristesse contemporaine",
H. Fierens-Gevaert s'a silzt sa deserie tristetea deca-
denta in toate domenille, a lumii actuale, care althclata,
putea sa-si fixeze priVtrile ca."tre o iluzie dominanta",
dar astazi Lsi-a pierdut toate iluziile. Este adevarat, se
poate recunoaste, ca in aceasta melancolie a trecutului
este o tristete ; dar aceasta este tocmai ratacirea noastra,
care ne face sa atribuim trecutului o valoare i prezen-
tuldi nici una. Profesorul P. P-.,Negulescu, intr'unui din
cursurile sale, se stradula sa ,a'rate, prim citate ilustra-
tive, luate din scriitorii recunoscuti, de-a-lungul istoriei,
regretu.l acestora pentru timpurile trecute, s constatarea
ca traest vremuri mai rele. Oamenii au avut, totdeauna,
constiinta unei rasturnari de valori, si nostalgia trecu-
tuhri sau speranta unui viitor mai bun. Totdeauna s'ar
fi putut face deci o teorie ,a declinului Europei, fiindta,
in fiecare epoca, sdriitarlii. de care vorbearn, ar fii putut
constata substituirea unor valori minore, altora majore.
Chiar si in timpurile, pe dare not le numim, dintr'un sen-
timent romantic, fericite, vreau sa nurriesc epoca Heila_
dei, existau ganditori de prima marime, care preconizau

www.dacoromanica.ro
ORIENT $1 OCCIDENT 19

o schimbare, pe toate planurile. Ce reprezinta astfel, Re-

pubIlica utopica a lui Platon, care s'a dovedit si mai ilu-
zone, prin incercarea filosofului grec de a o realiza la
Syracuza, incercare sfarsita atat de tragic? Ce_ semnifi-
catie alta, putem acordta Politicii, lui Aristotel, decat
aceea ca e o intentie de a ,perfectiona moravurile socie-
tatea, mentalitatea vremii ?
Dealtfel gandirea greceasca a fost preocupata mai mult
cleat se banueste, de derficientele soccdalo-culturale ale
lumii hallenice. Insusi Herodot trateaza despre un gu-
vernamant perfect ; se pare ca si celebrul sofist Prota-
garas a avut un proect ,de stat perfect in scrierile lui,
Antilogica. Aristotel pomeneste de un Phaleas, de un
Hippodamos, care ar fi' expus, in scrieri pierdute pentru
noi, teoriile unor state ideale. Desigur, si sunt motive
puternice ca sa credem, ideea unor cetati perfecte preo-
cupa pe filosofii greci, Inca mai mult decat ne permit
sa traigem concluzia informatiLle ice ne-au parvenit, si
prababil, Inca multe utopii grecesti nu au mai fajuns
pans la noi.
iSa nu credem, ca aceste incercari insemnau preocu-
pari particulare, de ordin politic numai. In ele interve-
neau canceptiide fundamentalle despre lume, despre am
si despre vialori, in general. Pentru Platon, statul trebue
sa fie construit pe baza unui principin ettc; dar binele
se .confunda, la Platon -, cu adevarul. Iarta-ne in piing
metatizica platoniciana ! Sacietatea lui Platon sau a lui
Aristotel, era organizata in conformitate cu principiile
filosofiei lor; cu aceasta, ea se incadra intr'o problema
-mult mai vasta, aceea a lumii, a cunoasterii adevarulni
i binelui.
Dar nu e in intentia noastra sa analiaam operele poll-
tice sau filosofice ale ganditorilor greci. Ceeace am voit

www.dacoromanica.ro
20 ANTON DUMITRIIF

sa relevam aici, a fost faptul, ca in ins.* 1umea gre-

oeasca, exista constiinta unor maladii generale, care tre.
bUfau, cu necesitate, eliminate. Platon sau Aristotel, Hip-
podamus sau Protagoras, ar fi putut conchide : dacd nu
se realizeaza in praotida oomunitatile perfecte pe care le-
propunem, lumea greceasca e .amenintata de o oatastrofk
ea se afla in declin si nurnai printr'b interventie ener-
gioa si eficace, pe baza unor principii admise tooretit,
valabile adiCa universal, ea via putea fi redresata. Platon
ar fi putut, in felul acesta, sa scrie, in locul Republicei",
Declinul Hellenismului", iar Aristotel, in lolcul Poli-.
ti,cei", Criza lurnii grecesti"...
Nu vpm urmari istonic diversele utopli, care sau nas-
cut in cursul secolelorr. De la Utopia unui Thomas Mo-
rus, la acel Leviathan al Jul Hobbes, de la Comtractul
Social al lui Rousseau, la Capitalul lui Marx, etc., toti
reformatoriii, pe on ce plan s'ar fi aiezat ei, propuneau
o societate ideala, care sa inlocuiasca societateb. deca-
denta si imperfecta in Care traiau. Examinand acest pro-
ces continuu de reforms, care are un caracter tragic, qt.
e specific Europei, nu se poafe desprinde deck o con-
cluzde : sentimental de cried, de imperfectiune a intregel
culturi occidentale, este o constant istoricei a evolutiei-
omenirii europene.
Este constiinta perm anenta tragica a Ocoidentulvi,
care crede ca sufera mai mult deca sufera in realitate-
Corolarul acestui sentiment este dorinta de a schimba,
de a face perfecte toate lucrurile din lume societatea
ca Si omul. De aici urmeaza o agitatie perpetua, o neli-
niste permanenta, care incarca sufletul europeanului cu
-un dinamism, bizar, sursa tuturor solutAlor perfecte., pe
care le oonstrueste pentru a le abandona, si a incepe de
la capat iarasi, si aka la nesfarsit. Dar, cum o rernarca.

www.dacoromanica.ro
ORIENT sI OCCIDENT 2t

just Guglielmo Ferrero, omul care voeste sal perfec-

tioneze un lucru mai mult decat poate, sfaryeste prim
a-1 distruge1).
* *
S'ar parea, ca in istoria Ocoidentului, se pot observa
si perioade de echilibru, de unificare, nu numai d'e anar-
hie princtiiaiala. Mai mult in comparatie cu aceste pe-
rioade judeca teoretietienii decadentei Occidentuliti, si-
-tutatia actualg. Gandatorad de tip religios vor regreta
Evul-Mediu Si structura religioasa a acestei epoei ; asa
-va face un Bercliaeff sau um Guenon. eel de tip politic
vor inviclia imperiul roman, sau eel al lui Carol cel
Mare. Altai, in care se Irnbing arnandou'd vor
-pretui structura teocrata a Bizanulua, in care Basileul
era si episcop, episeopul din afara" sau ,,epiacopul cu
sable"...
Se cuvine deci, sa' examingm, in liniarnentele for ge-
nerale, si cateva punete de echilibru ,europene.
Nu se poate nega, ca imperiul roman a constituit o
mare unitate, unica poate, in istorie. Romanii erau
oameni duri, stramti, poziti*ti. Ei nu voiau St tie ni-
mic despre speculatiile abstracte. Nui-i interesa decat
via .a practica si ceeace ar fi slujit conduita individului
sau guvernarea popparelor. Romanul oonsidera gandirea
filosatica, discuitille de principia, ca incompatibile cu
dernnitatea unui om de stat... Asa se face ca, ,atunci cand
celebrul filosof grec Carneade, insotit de Diogene
din Babilon, yin ca ambasadori la Roma, pe la anul 155
inainte de Christos, batranul Caton expulzeaza pe acesti
trimisi ca perieulosi pentru ordinea publica. E drept Ca
1) Guglielmo Ferrero : Entre le pass et l'avenir, p. 18 (Paris,
:1926).

www.dacoromanica.ro
22 ANTON DUMITRIU

dialecticianul. Carneade tinuse in orasul etern doug con-

ferinte Succesive, vorbind pentru si impotriva justitiei..;
ceeace zapacise putin inteligenta calma a locuitorilor
Romei. Mai tarziu cu cinci ani, um senatus-consultus iz-
gonea din Roma pe totii filosofii si retorii strain, pentru
a lithsti apele turburate de discutiile lor. Deaceea Ro-
manii nu au avut filosofi eriginali; chiar Cicero, Lucretiu
ori- Seneca nu sunt decat nis.te eclectici care adopta teo-
rii filosofice grecesti. Parra si literatura Patina, ce imita_
irr esenta' literatura greceased, nu era isvorita din ace-
leasi motive aclanIci, care o produsesera in Hellada. He lle-
nismul era o soda, asa cum peste aproape dada milenii
frantuzismul va deveni o mods. 0 afectare a elegantei_
si a bunului gust, iota ce inseamna literatura romana.
Tot ceea ce impunea Romanului era de domeniul juri
dico politic. Prin. aceasta -lipsa de scrupule principiale,
Romanii au izbutit sa ,creeze imperiul eel mai vast pe-
care 1-a cunoscut lumea. Grecii nu considerau pe bar-
bari demni de:a face parte dim societatea omeneasca ; ei_
nu sunt cleat materia servila a civilizatiei hellenice",
va spune Aristotel. Alexandru eel Mare va trece peste
aceasta Jconceptie, specific greceasca, si va Incerca ma-
rea aventura a unui imperiu mondial. ,Wealul Macedo-
nului va obseda Roma ; deaceea Polyb avea perfecta
dreftate nand scria ca nici Ptolemeii nici Seleucizij nu
sunt succesorii lui Alexandru, ci Romanid. Roma a ras-
pandit civilizatia hellenica in Italia, in Galia, in Spania
sci in Africa de Nord. Dar aceasta imprastiere pe terito-
rale din jurul Mediteranei, nu s'a facut in spiritul ro-
man, ci in cel grecesc. Ocupand Grecia, Romanii au fost
coplesiti de civilizatia greceasca. Ea s'a infiltrat in inima
imperiului si la periferia lui, pentru a raspandi ideia
acolo unde forta o dispretuia. Dar ar fi o iluzde sa ne in-

www.dacoromanica.ro
ORIENT SI OCCIDENT 23

chipuim ca imperiul cladit cu truda de Roma se sustinea

pe ideile grecesti. Nici macar gloria nu era decat un
ideal subordonat intereselor .lor. Cum o remarca Scigno-
bos, 'Rornanii au cucerit lumea mai putin pentru glorie
decat pentru profit 1).
Roma antica era un imperiu dominat de tiirania pro
consulilor, de revoltele sclavilor, de rasboaiele civile, de
luxul ,oriental, die caruptie si de viciu. Primii Romani
au avut idiealuri sobre. si ocariera anorurilor" era cea
mai mare ambitie. Dar marile' domenii, spunea Pliant cel
Batran, au pierdut Italia. Laconia cuceririi pentru cu..
cerire a marit imperiul in suprafarta, dar nu,mai in de-
trimentul adancimii. Roma constituia o unitate super-
Mara, intretinuta de o oligarhie a carei singura ambitie
era de a profilia. Admiram, in special, Roma Cezariior,
dar e de ajuns sa citim Scrisorile lei Seneca mu Satire le
lull Juvenal, pentru a ne da seama, ca epoca for era
epoca coruptiei ingroziioare si a ferocitatli. Nici un prin_
cipiu si nici o idee nu doming acest hibrid si colosal amal-
gam de popoare ; doar forta si Vointa catorva potentalli
forma coheziunea imperiului. Montesquieu crede, ca in
mod exclusiv, max irea republicei a Yost cauza caderii
Romei. Mai curand se poate spume, ca micimiea ideilor,
neimportanta principiilor, care stateau la baza statului
roman, au lost cauza afahilarii lull. Roma, scrie Mon-
tesquieu, era facuta pentru a se maxi, gti. legiffe ei erau
admirabile pentru acest-scop... Ea si-a pierdut libertatea
pentru ca $i-a terminat opera .prea curand 2). Adevarul
este, ca fata de ideile pe care le profesar Rama era fa-
cuta ;pentru a fi mica. Numai acest decalaj intre scopu-
1) Ch. Seign.oloos : Histoire de la civilisation antique, p. 257.
2) Considerations sur les causes de la grandeur des Romains
et de leers decadence.

www.dacoromanica.ro
24 ANTON DUMITRILT

rile tideolagice latine, aproape inexistente, sau recluse la

meschine interese particulare, si forta enorma pe care
o deslantutila Roma, a fost cauza prabusirii acestui mare
imperiu. Roma era un edificiu enorm, 'ridicat Vara; pla-
nuri arhitecturale. Cum s'ar fi putut dar sustine ? Idea-
lul roman era simpliu gi sarac: acela de a face din Ro-
mani un papal; dominant. Cu acest ideal nu se putea al-
Catui manic durabil.: Bossuet, in Discours sur rhistoire
universelle, crede ca una din cele mai nubile cuceriri ale
Romei, a fast notiunea de libertate: Maxilina fundarmen-
tala a republicei era de a privi libertatea ca pe un lucru
inseparabil de numele roman" 1). Suntem astazi in pose-
siunea unui Material mai vast pentru a judeca institu-
le si priincipiile romaine si Fustel de Coulanges va, con-
chide : Ne-a.m facut o iluzie lasupra libertatii la cei
vechi, si pentru aceasta libertatea modernilor a fost pusa
In pericol" 2).
Aclmitram o- mulrime de cuvinte latine, presupunand ca
ele nurnesc notiuni comune cu ale noastre, dar ele au o
semnificatie deosebita, de cele mai multe on fara sixici un
contact cu intelesul pe care il au in vremea noastra!
In fond, Romanii au inlocuit, prin. cucerirea Greciei, o
ciOlizatie idedgogicd, printr'o Civi/izatie politic si ad-
ministrative. Roma antics nu reprezinta un echilibru, ci
un dezechilibru permanent : statul Cezarilor nu a putut
rezista deck luptand clipa cu iglipa inlauntru sl in afard,
lupte pe care istoria ni le descrie in amanunt. Si se poate
conchide, ca opera Romei a fost folositoare mai putin
siesi decat popoarelor subjugate, care au litat contact cu
o forma de via colectiva superioara stadinlui in care
se gaseau. L. Dumont-Wilden vede in ideea romana de
1) Op. cit., p. 493.
2) La cite antique,

www.dacoromanica.ro
*ORIENT *I OCCIDENT 25

stat indivizibil si etern, trasa'turile esentiale ale patriei

-europene, cari se schitau in zorile lum.gii noastre is-
-torn"). Dar statul roman nu era, expresia unei idei, ci
a unei forte ; o astfel de umitate nu a fost, niciodata,
ideallul gancliirii europene, ci eel mult, rezultatul unor in-
stincte, pasiuni si interese.
Neavand a structure ideologica, lipsit fiind, actiha, de
o ratiune principiala, forta lui contend in armata,- sta-
tul roman era mai fragil decal putiem sal ne Inchipuim,
in mod obthpuit. Civilizatia pi cultura greceasca, fie
chiar aceeo bizantina', pdtrunsa de crestirasm, nu a in-
cetat decat in momentul tend popoare cu alts structural
ideological au Invadat-o ; islamisunul, punand stap'anire
pe Grecia, odata cu cgderea Constantinopolului, in 1453,
pune capat unei culturi, care nu mai avea ratiune de
.exthstenta pentpu ocupanti. Barbarii care au distrus im-
periu1 roman, nu .au venit cu o cultural propnie si .cu
Coate acestea nimic nu a mai ramas din imperiu, afaral
cle ruin...
Ce puteairn adinira la Romani ? Mama unitate, pe care
reusisera sal creeze iluzoriu prin foc si. arme, sip care nu
corespundea nici unei iclei, ci numai ambitiilor unui rug-
nunchi de potent*? Imperiul roman nu era un princi-
piu, ci o forty destructive, care nu uneia lumea ci o dis-
trugea, sau o reducea la imposibilitatea unei rezistente.
Este, adevarat, ca Romanthi au conitribuit la raspandirea
civilizatiei grecesti, sub o formal superficiala, trebue sal
o recunoastem, dar nu mai putin eficace ; aceasta insa
nu a fost contrbutia intentionatal a &mei, cat mai mult
clestinul si vigoarea artei, filosafiei, arhitecturii grecesti.
Este adevarat iarasi, trebue .sal o recurnoastem, ca Roma
1) L, Dumond-Wilden L'evo/ution de l'esprit europeert, p. 25.
.(Paris, 1937).

www.dacoromanica.ro
26 ANTON DUMITRIIT

ne-a legat cdteva idei junidice, ca ea a contribuit intr'o

Ingsura oarecare, la civilizarea unor popoare barbare,_
Dar nu era in principiul statului roman actiunea acea-
sta. Pax romana era, in fond, un continuu bellum roma-.
num. Dacca statul roman ar exista astazi, r1u stiu tine ar
putea sa-1 acoepte, afard dear, de clasa conducatoare...
Trebue Sa" to gandests la toate 'popoarele subjugate, la.
ceea ce a facut statul din individ, la faptul ca.-1 redusese
pe acesta la tin sinLplu mecanism social, pentru a ,apre-
cia just valoarea imperiului Cezarilor. Putem sa admirgm
grandoarea si fora Romei antice : nu putem insa sg-i darn
adeziunea noastra intelectuala. Nu aceeasi pozitie putem.
avea pentru imperiul Jui Alexandru Macedon. Elevul lui
Aristotel incercase sa facal un si.ngur popor din Greci si
din Barbari, sa uneascg toate popoarele intr'o vasta co--
munitate de drepturi, cultura ni civilizatie. Bra un plan
ideologic gigantic, de a unifies Universul int:reg. El nu
avea de scup distruga ci sal construiascg; pentru acea-
sta, el avea intreaga gandire greceasca, toga" cultura
hellenica la dispozitie.
Romanii nu aveau insa decat politica for imperialistfi
drept ideal..Daca Grecii nu ar fi cucerit spiritual pe
Romani, imperiul roman ar fi fost pentru Europa, ceeacP.
a fost, mai tarziu, imperiul mongolic al lui Ghinghip
Khan. Numai ca, de data aceasta, barbarii ar fi venit de
is Vest si nu de la Est...

Ca considergm acum Evul Mediu, aceasta mare unitate

cresting, care gaseste, astazi Inca, admiratori. Keyser ling
face, printre a1 ii, un elogiu romantic al Evului Mediu, so-
cotindu-1 epoca cea mai fascinanta a istoriei", si nu se

www.dacoromanica.ro
ORIENT $1 OCCIDENT 17

va sfn sa afirme, defa recunoaste ca gandirea nu av ea_

pe atunci nice o libertate, ca stramtimea orizontului
intelectual stimula direct formatia morals a indavidulin
prm el insusi" 1) Ca si curri- o moralitate reala ar putea
sa nu fie un rezultat al prapnei noastre hbertati , ca si
cum o desvoltare intenoara nu ar fi o monstruozitate,
data ar fi o su,punere oarba si nu o icrestere libera Evul
Mediu profesa o sclavie a spintulm, subjugarea si nu h-
berarea lui Dar sa privim chestiunea mai de aproape. LA-
sand la o parte razboaiele absurde si structura politica
feudala, care provocau conflicte in mod permanent, mi-
nore in general, dar intretmand o stare de agitatie conti-
nua, sa ne 0cup:4m un moment, da aceasta unatate spare -
tttala construota de catohcism avarid In Ifruntea ei De
Papa In prianul rand, se poate recunoaste imediat, din
analiza faptelor astorice ca autoritatea europeana a Vi-
caului lui hsus era mai pupil de ordm religios, cat de
crdin politic Si aceasta autoritate, fundata pe comph-
c,tati si comunitati ide interese, era sustinuta de regi atat
timp cat ea oonvenea Carol cel Mare va pane bazele pu-
tern temporale a regilor preoti, din motive politica, si
incoronarea lui la Roma in an-ul 800, de catre Papa Leon
al III lea, va fi un act diplomatic si nu unul spiritual Se
luta, in general, rascoalele populare din Roma( sti luptele
teadale din secolul al X-lea i XI lea, carora, deseori,
Pa Dii le au cazut victime Se pomenel;te numai de peni-
tenta de la Canossa, dar see mita. de asediul Romei llui Gri-
gore al VII-lea, de catre penitentul Henric al IV lea, a-
sediu care s'a sfarsit prin exilarea Papei la Saleino Si
Lri urrna, finalul puteru pohtice a Romei catolace, care se
prabuseste prin i obia dela Avignon (1309) Ceea ce ne in-

1) H Keyserlang L'Art de la vie p 186 (Pans 1936)

www.dacoromanica.ro
28 ANTON DUMITRIU

to eseaza aici nu e de a diminua puterea Papa litalu, ca de

a-1 descoperi semmfiicataa ea., in cadrul evolutiei europene
Forta de dominare a Romei catolice nu a fast decat o re-
zultantO a combmatnlor politice si nu un 'caracter al au-
tontatu el spintuale Astfel se explica, pentru ce ImPoa-
ratu german', sau regal francezi, vor apela la Papa si-1
vor recuinoaste, pentru a-sr asigura sprain-ma 1w, si vor
lupta cu el, nand interventaa acestuia va disloca orga-
mzatia nirtereselor lua Care este semrufacatia faptului, ca
tin Imparat cere iertare Papei, cu cenuse pe cap, ya ne-
obtmand-o, 11 asediaza si-1 face prizomerul lui.9 Nu ga"-
sitrn aica. mace un ,element de autoritate sparituara Papa
mu era dem decal un print oarecare, cu care se lincheiau
.aliante sau &arum 1 se declara raziboi
Se poate crede insa, ea doctrma catolica reahzase, eel
putin in spirite, ceeace nu putuse realiza decat sporadic,
in lealitate Exista o singura hanba de cultura, limba la-
-tina , exista o singura filosofie, filosofia catolica Nu sa
p tea gandi decat in spiritul doctnnei crestme catolice,
-cea mai mica abatere amemntand viata indrasnetului
Rugurile stateau gata sa-si primeasca victunele Catoh-
Jsmul ar aparea astfel ca o unificare doctrinala a Occi-
dentulua, ca o realrbate ecumemca, la care participa for-
lamente, thecare mdivid
Tiebue sa furn insa foarte aten-ti cand vorbim de um-
tatea spintuala a Evului Mediu Doctrma crectind latina
Incepe prin respmgerea cugetaru grecesti Parintu base-
rich in primele incepatun crestme, manifesta o ostilitate
-puternica impotnva filosofiei Tertulhan declara filosofia
o opera a diavolului" Dupa aceasta Incepe propriu zis
Scolastica, care va fonda crestimsrnul pe baza filosofiei
platoruciene este opera unor Scot Eraugena, Boethius,
Sf Anselm, Roscelin, Abelard, etc Chiar in aceasta pe-

www.dacoromanica.ro
ORIENT SI OCCIDENT 2g.

noada exists dispute teoretice, eiezii si excamunican

In sfarit untneaza Soplastica perapateticiana fundata pe
filcsafia lui Aristotel, filosolhe adusa prmtr'un ocol m Eu-
L of a de Ogre Arabi Aceasta imibmaie a filosofiei cu teo-
logia catalog, atange cuimea ea, in opera lua Thomas din
Aquino Dupa acesta, Scolastica decade intrand in preaj-
ma Renatern, in discutu superfkiale, care vor fi mai-tale
pentru )catalicism
Nu e vorba sa tacem un istoric al speculatnlor Evului
Mediu Dar cand se vorbeOe de umtatea spintuala a ace-
stei penoade, se neglijeaza aceste simple detain", care
sunt doctrina Scolasta.ca a fast de a lungul Evului Media
intr'o continua prefacere i dacg izbucnirile de co/10114g
sa impotrivanle mai man') mentaonate de istorie ca fiend
abateri de la lima traditionala, nu au provacat catastrofa
catclicismultu, este ca orgaruzartia catolica, avea rnoloace-
de extermmare pentru opozantla ei, majloace, care aveau
sa degenereze, in ceeaee =tea Occidentalului de astazi,
nu va putea niciadata sa accepte sa explice Induzitia
Se poarte constata derv, ea gandirea Evului Mediu este-
mai putin ,umtara decat sa admite, in general, simp'th-
1) Inca din primele inceputuri ale inceregnlor de cbnstutuire-
doctrinala, crestiansmid are s mfrunte erezaa} inversunele Cle-
ment din Roma Sf Ignatiu din Antiohias Sf Justin, au respins,
invaTaturile pkgane you eretice La fel oporele lull Clement din
Alexandria, Origen, Mmucats Felix, Sf Cipriani, Lactantlu, etc,
apar mai mult In opozitie cu ler-mule care carculau In panmele
patru secole Urrneaza apoi ereziale celebre ale Nua Ncistorms Eiii-
ches (in Orient) sa. aceea a lua Pelagiu (in Occident), etc., acestaa
fund anatenuzati de diverse concalu eoumenice Cu tioate acestea,
o oarecare unatate a bisexual crestane a purtAlf subsista pang Prim
secolul al IX-,ea, cand Photius s a alec, Patriarh, impotriva vointei
Papal Nicelne I (857) UrmeazA cateva incercari alternative, de-
reunure si rle soizrune, Dana cand, in 1054, Patriarhul Mihail Ceru-
Jamul eVe excomuaucat de biserwca apuseana si cl,sparta.rea e.ste
dehmtiv consumat'd Acest moment pregateste pulverizarea um-
tatii si autoritatu oiestinismulm care se va produce in vuitor

www.dacoromanica.ro
30 ANTON DUMITRIU

cand prdblema Pe de alts parte marele doctor al caton-

osmului Thomas Aquinatul, traeste in secolul al XIII lea
1,225-1274) si inceputunle Renal tern se gasesc chiai in
secolul al XIV lea, cu apantia lui Petrarca (1304-13711
Jl Boccacio (1313-1375) Magia doctrmei Aquinatulm nu
a avut, prin urmare, ca elect acordul principal al spun
teloi in catolicism In rezumat acest Ev Mediu, in care
-unL. scriiton vad realizata. unitatea Occidentului era ma
putin un acord asupra unor valor spintuale, cat ianyiu-
-net ea cu forta a unei doctrine, dried neconstrtuita, scare
cauta, cu once pret, sa se afirme, Ifie aservind filosofia
pla tonic:a, fie ipe ceea anstotelica,,fie chlar respmgan-
du le, curia a facut in pnmele inceputun Cum sa se rea-
lizeze o ecumenicitate in spirit, cand ibrutalitatea si cry
7imea impuneau un acord fictTv intre amen]. ? Cum sa
Jummezi oamern pnn credinta, cata vreme trebina sal he
-tiruti in Intuneric, pentru a nu putea reflecta ? Inteade
var. Evul Mediu a fost perioada cea mai obscura 01 cea
_arai tiranica din cate a cunoscut Occidentul Pe lane
despotismul putern temporale functiona arbitrarul abso-
Tut al celei spintuale Omul nu era Tiber nici In exterior,
mci in interior El era un prizarner al suveranului p un
sery al unor idea strame Omenirea medievala nu ajunsese
la o unitate relativa, funded descopense marile valon 01-
ganizatoare ale vietn, pe toate planunle, ca funded se a
nulase, slujind ruste valon care nu i apartaneau Forla
impunea anume cornandamente spirituffm sa nu spiratul
ei a acela care impunea un sens fortei Regasim, in toad
1) In lucrarea sa Progres et Religion Chnistophor Dawson re-
marca cu multa drea-ate faptul ca intronarea creL$taausrniului in
Europa nu a constituit frmlul unei evoilutp nal-male ci un salt
trusc Iata ce scree el insusii Nu s ar putea arnmsta indeajunri
asucira acestui punct ca Victoria Blisencil in qedolul al patirulea
nu a fost rum ar urea atatia Mono moderm s ne faca sa cre-

www.dacoromanica.ro
ORIENT ySI OCCIDENT 31

aceasta epoca neagra, morbul acelei logice Intoarse, de

care am vorbit, si care subordoneaza spiwatul, actuluo., a
#3, lua a face
Europa medievala nu are mmic occidental ea a Mutt
uz de gandirea greceasca, dar nu In spiritul ei cr asei
vend o, transformand-c Intr'o ancilla theologise Un sp
nt asiatic, Si sa nu se uite ca In Asia s'a nascut cres
itlinsmnal negand ort ce realitate amediata, punand
Adevarul obscur deasupra orwarei lumina a consturrtea, a
eliminat persoana umand dm realitatea concreta Nici
claVadul, nalai natiunea nu aveau 1Dersonalitate Aceste
adei erau necunoscute Evului Mediu, si gandirea libera
-6..scopenta de Greci, era subordonata unor idealun in-
tuneca.te Helenismul a instaurat, atat cat a putut, liber
1.-1 tea, autonomia omului Evul Mediu a avut idealul
sclavului Ce element occidental ipoate fi gAsit in aceasta
viziune ? Deeacea pare cunoasa afirmataa lui Dumont,-
"Medan, ca uniunea reahzata de Bisenca, in aceasta epoca,
ar fi ,-,un aspect esential al unui veritabil spirit euro-
pean" Insa aceasta unitate catolica aproximativa, nu
-cor sta din unirea intehgentei ci dm distrugerea ei E;a
o unrtatea alcaturta la adapostul Intunericului si nu la
lumina ratiumi Ea nu avea mci o ratiune de a exista,
decat teama pe care o insufla prin pedepsele de care dis-
punea Privim ca o icalamitate nemaiipomenita arderea
babhotecu din Alexandria de care musuilmani, dar nu
ne ganchm cate opere, cats gandire, a aruhiliat Evul Me
-dem reahzarea naturnala a e,oluttim religibase a lump, antace, ci
dlumpotrwa o intrerupere brutara, care a fat-tat myna...atm euro-
-peand sa bask dim calea ar Enormala, penittru a mangrrb un drum pe
care nu 1 ar fn gAsit moodaita fara aceasta aguduire'
Reyolt4m paruc5. a lui Iisuo a fast bransformava de catolimgrn
mtr o revolutie dictatranala a permanents came nu putea s5 se
1nylmeasc5 decat opnrnand ,once lthertate
1) Op cut , p 29

www.dacoromanica.ro
32 ANTON DUMITRILT

diu prin jugul pe care 1-a impus oonstuntei Pana si De-

scartes a treburt sa-si arda lucrarea Le Monde" de
teama incluziriei, lute perioada, in care hibertatea spill-
tului Incepuse s se nasca Ne putem tinclupui astfel, ce
s a petrecut de-a-lungul Evului Mediu, cand autolitatea
obscura sufooa cel mai mare bun si cea mai mare fort;
de creatne omul
Nu vrem sa spunem, ca in Evul Mediu nu se poate gasi
ramie de valoare, cum nu am putut face aceasta afirmatie
despre imperial roman Dar tot ceeace a fort bun In acea -'
st; epoca s'a datorit manlor personalitati crectme, atat
cat au izbutt s se reahzeze si. nu doctrinei saw organi-
zatiel catohce, in general, care cautand sa domme tern-
poralul, a parasit 'imparatia urmanta de fondatorul erft-
trusmulm, ce nu era dm lumea aceasta
Marea eroare a Evului Mediu este de a fi transformat
un ideal de viata vdealul cretin, profesat de Iisus
intr'o doctruna care se cauta smgura, Fara insa, a ingadui.
descoperarea hbera a acestel doctrine Aceasta nu insemna
altceva decat a cauta viata In imperial mortal Echilibrul
aparent al Evului Mediu este, in fond, o finghetare a spi
raului sa nu o realware armomca a lui

*
Vasala idea romane de autoritate, Roma catolica nu a.
azbutit sa reahzeze decat o mutate fictiva a Occidentu
lua, Catolicismul a transformat civihzalaa pohtaca
a Rome intr'o cwilizattie rehgioasa Sunt cunos
cute cauzele care au determinat reactiunea impo-
triva Evuluu. Mediu Cucerirea Constantnopolulua (1453)
de catre Mohamed al II-lea, a provocat em igrarea
ehtei mtelectuale grecesti, care aduce In Occident pe
Platon, pe Aristotel ci chiar pe Cicero , gandirea gre-

www.dacoromanica.ro
ORIENT BSI OCCIDENT 33

ceasca incepe sa fie icunoscuta in mod autentic, si nu prm

transfigurarle sa daformanle ampuse de eatohcasm. lncep
sa fie cunoscuti Pytagora, Epicur, Platen, Stolen, etc
Reforma lui Luther pune chestunea constnntea. andna-
duale Inven.taa tiparului face sa participe la operele de
cultura un nurnar cat mai mare de amen]. Descopenrile
-Lintel provoaca un anteres 'extraordmar pentru stachul
natural, liar stuldrui artea grecesta diesvakue Oecadntului
armonia sl frumusetale naturii Pe scurt, omul se simte
eliberat- de tristetea tragma a problemel man' turn sa a
ghehenei, pentru a se reabihta in tiara lui ci In fata Um
ersului , el smite ea poate sa desleige anurne probleme
p sa patrunda in tamele nature Omul devme o forth', el
are constunta aceasta, el e aceasta constinca Acesta
este caracterul coanun Renastern dragostea de natura, pe
care tradltia creTtna o socotea ca sursa raului , se res-
titue insa acestei adnurati sensul ea ante, se stuchaza au-
torn greci Ira latam, in care nu se cauta numai adevarui,
ca sa frumusetea ideilor
Umanismul is locul teologiei Este o iadevarata revo
lute Kopernikana , pe cand, in Evu1 Mediu, omul depin
des de toate ideale catohce, de Dumnezeu, de Sfinta, de
Eisenea, el neflind decat un fragment neimportant al
unui partid sau al unei corporate, devme deodata cen-
trul acestei lumi, in rata careia inchisese oche Omul
Renatern se gaseste in fata a doua realitap. reahtatea
obiectiva, sr aceea subiectiva 1 sangulard, care este pro-
pi-2a lei existenta Individul as act de propna.sa realitate
sa de aceea a lumu externe este personalitatea lm, care
se clesvolta pram acest act Nu ne mai gasim in fata unor
oameni redu;i la starea arnmahca pun autoritatea celor
maa stupade superstattm nu mak' aflam mei robul statultn,

www.dacoromanica.ro
34 ANTON DUMITRIU

ca la Romans. , e pentru prima aura, dupe o lungs ado/-

mire in noaptea lungs a auto/a-04u mdiseutabile, ca omul
se regaseste pe sine regasmd,natura
Treptat I/idly/dui Renasteru 41 castaga labertatea cea
mai mare, pe care o putea cere hbertatea de a gaud/ Nu
este de sagur labertatea totals de a exprima gandurale, care
in mod absolut, nu a fort castagata aproape naciodata., dar
este vorba de altceva, tot atat de important, data nu clear
ma., mult labertatea de a cerceta natura i omul -Card
preyuctecatile scolastice Intehgenta se degajeaza de su-
perstrtn, ea poate funeVona Tiber %.71 se deschide tuturor
problemelor Aceasta desvoltare a constnntel mdwiduale
mdividuahsmul Renagern avea si un rise bine sau
rau, Evul Mediu impunea o structure culture europene,
cu forta, e adevarat, sl un stop indwidului Renas-
terea desprmzand pe am de autoritate, de Dumnezeu, si
de mantuirea lui, prodesata de cre;tmism, srtuandu-1 pe
mdwad in centrul Universal/11, a facut mai mult decat
trebuia prm crestimsm, aveam cel purtm virtual
pentru flu-a omeneasca un ideal , prm umanismul pa-
gan al Renastern, se dau omului puter/ ,cosmice, dar, se
reduce idealul sa. realizarea lui la ormantul pamaaatesc
Renasterea a dat mull/1 rrullocul, dar nu scopul S au
desconerat virtu ale nebantute ale Intel/gel-4e/ umane, pe
care sangura Green stausera sa le valornface, intro Masura
oarecare, dar ele nu au fast angajate intr'un Sistem de
criteria Desoopermd labertatea sparitulua, Renasterea a
aeelarat, inteo naive porn/re, hbertatea pentru hbertate
In aceasta hbertate spiritul se satisface singur Creaia
pentru creatie, arta pentru arta, mtehgenta pentru mte-
hgenta, lata crater/11e tautologice prafesate de Renactere
Este de ajuns ca antehgenta sa d'unctioneze fiber, nu m-
tereseaza unde si Incotro 0 mobil/tate (=plata a ideilor

www.dacoromanica.ro
ORIENT sI OCCIDENT 35

celor mai diverse, o diversitate de doctrine, caracten-

zeaza revolutia provocata de noul spirit, care introduce,
fara sa vrea, o anarhie ideologica, pe toate planunle
Omul Renasterii sra descopent mtehgenta, dar nu 0.
threctia el Nici un criteriu dedmitiv si universal nu pa-
toneaza activitatea mtelectuala a lui El crede in adevdr,
bme, frumps, dar fiecare poate sa-si suslana aclevarul, bi-
ble si frumosul in care crede Singura valoare univer-
said este a inteligentei, dar toate operele ei sunt mai mult
sau mai putm valor]. particulare, intemeiate pe criteru
particulare Omul Incepe sa se desparta de semenul sau ,
mtehgenta in loc sa lege, s uneasca, desparte
Europa traeste Inca acest spirit anarhic, si maretia Re-
nastern, a care". prelungire este epoca noastra, se continua
pe deoparte, in opere care manifesta o putere intelec-
tuala extraordina.ra, si, in acelas tamp, o diversitate o
imprastiere a fortelor, o anarhie 1.7" mai mare
Regretul tunpunlor trecute, pe care-1 constatam isto-
ric, la inceputul acestui capitol, este mai curand nos-
talgia vntorultu Zocprimam gresit, raporta'ndu-ne la tre-
cut, deoadenta Europe' , tristetea contemporana este, m
fond, recunoasterea unui ideal neimplunt, a unui vutor
mai bun, pe care forta inteligentei Occidentultu putea
sa -1 cucereasca si nu 1-a cucerit Este in toata Renaste-
rea, si in toata perioada istonca de la ea ca pans la noi,
un sentiment de imperfectie, de netermmat Cum sa im-
plmesti opera inceputa de Renastere ? Iata smgura pro-
blems reala, care se ladled' in mod obiectw, si care arata
car nu poate fi vorba de un Dechn all Occidentului"

www.dacoromanica.ro
 III

ORIENTUL INCREMENIT

Ideule ceae mai curioase sa mai anexacte, despre Orient,

au curs in Europa Cu toate ca crvrliza is gi cultura Onen-
tulu" au ailing sa fie destul de bane cunoscute cercurilor
qtuntifice, datonta activitatu unor savanta orientalist',
lumea Soarelm-Rasare continua sa ramana lit umbra
Ignoranta Europeanului, in aceasta prwinta, se dato-
reste in primul rand, romantsmulm necontrolat al ad-
miratorilor sensibili la tot ce este exotic, si detractonlor
Orientului, care nu vad in aceasta lume departata de noi,
deck inizerie intelectuala gr matenala
Amandoua categorule acestea au contribuit, cu sau
farms strata, la raspandirea unor idea eronaite despre lu-
mea Rasarrtului
Rene Guenon, de pilda, pentru a cita unul dantre cei
mai apnga luptaton in favoarea Oraentu1Lui, duce o cam-
panile sastemataca, de multi vreme, pentru a arata de-
formanle mentaartati europene, vionle ei, imposibili-
tatea de a se apropl1a de Adevar, pe care Orientul 1-ar
fr pastrat neatans, autentac alcolo ar trebui cautat Ope-

www.dacoromanica.ro
38 ANION DUMITrut5

rele kw. Rene Guenon, Introduction a l'etude des doctri-

nes tradationelles hindoues, Orient et Occident, La crise
du Monde moderne, L'homme et son devenzr seam le
Vedanta, etc , stmt o marturare vie a ceeace inseanana
pasiunea sri excesul puce in slujba unei cauze juste, p. pe
care o falsified Se poate spun, ca naci lundusu con -
temporana nu au fost atat de clrastca in deprecierea va-
lonlor occidentale , mO. Ramakrushna, me]. Vivekanada,
naci aced mare ganditor contemporan dela Podachery,
Aurobinde Ghose, nu au fost atat de vitreg]. cu Occaden-
tul, sau achrnratori fara Innate as cultural handuse Ei fa;
in general, un apel Occidentulua, pentru ca acesta sa.
descopere ceeace e vrabil si important in India
Pe de alta parte, senator]. ca Henn Mas,sas, vor sem-
nala pencolul Onentulw., ca pe o anfluenta nefasta, adu-
eancl in Europa, valorile obscure ale unea. =tee va.,g]. pa
primitive In ichatriba sa impotriva Ortentuluttl, intiatu-
lata Intors Defense de l'Occident, Masses va seine
Asia nu cauta numai sa provoace revolta andigenilor
sin pentru a hpsa contanentul nostru saracit, de amensele
resurse pe care le detane Ea vrea s atinga sufletul
Oceadentulua, west suflet divizat, nesigur de prmeaptule
sale, avid in mod confuz de hberare sparatuala"1)
rata, in bnae generals, aspectele contradactorn. srul?
care -an se prezmta Onentul de catre acele write ro-
mantace, care 1 iubesc mat mult decat e nevoie, sau se
tem de el mai mult decat e prudent
In deobste, se crede, ca Oriental e o lume antanonnea
uncle se intaln.esic Sa se imbma bazar, civihzataa i pri-
mrtavasmul, ramerila i bogatura, intelepciunea igno-
relate 0 lume incremeinta, adoranata in supersttule qi

1) Op cut, p 15

www.dacoromanica.ro
ORIENT ySI OCCIDENT 39

prejudevdtale el Ce putem spera de la o lure, care a

murit pentru ea insdista ? Ar putea tocmal ea sa invie
Occidentul, and nu are putere sa se destepte pe sine,
den somnul ea de veacuri

Nu in modul acesta vom pune not problema Cerceta-

rea noastra nu va avea adica, mtentia Wadi sa supraesta-
meze cultura Oraentulua, mci sa o deprecieze Fenomenul
cu/turzlor orientate va fz un termen de comparatze Nu
o pledoarie al nice un rechizyborau va constrtul cerceta-
rea noastra, ci doar un examen al unel structun cul-'
turale, al valea mental:tat]. cleosebate, care ar putea sa
ne sugereze anumate solute pentru problemele Deaden-
tale Este aspectul morfologic all culturilor, care ne va-
mteresa in primul rand, aspect pus in valoare latat de
bane de Oswald Spengler, dar din care el a tras con-
cluzu atat de gresate Dupa Spengler, monk culture
cunt inclose si mdependente nu au mica o punte de co-
mu/untie intre ele, sl trebue sa 'apart:a organelor unea
culture anunnte, pentru a o putea intelege De pilda,
nu putem intelege matematuca antacid', deoarece ea este
o stamp* Intuitava a ,constructaea particulars, o stamp
stabled, pe tend matemataca moderns este o stamtd in
vesnalcd deveaure Matematuca anted era o arta a ma-
suril &a ecluhbrului, care exprima acea serandtate a su-
fletulua antac, caracterizata prm ceeace Spengler numeste
apo/zmc, pe and anatemataca modeand este o st unta. a di-
namiculua, este expresaa unei perm,anente framantan,
este produsul sufletulua framdntat ,a1 Occidentului, su-
fletul faustzc, nelamstat si in continnu neastampar Ast-
fieJ, nu exista matematacd, c1 miattematici, sa tot astrel nu
exastd arta, Cl arte, nu exists stnntd, )di_ stunte, etc Nu

www.dacoromanica.ro
40 ANTON DUMITRIU

se poste trasa istoria artei, istoria matematicei sau isto-

n.a onscArei preocupara, de-a-lungul veacu!rilor, funds in
fiecare cultures, sau epoca culturala, faeoare din aceste
preocupari a isvorit dm alte motive, si s'a desvoltat pe
alte coordonate
Exists 1 adevk st. eroaaie in concluzia lug Spengler
Este iadevarat ca spiratul lomenese se schimha, ca altfel
se insereaza in realutate astaza i altfel se insera actim
cateva maa, de am Dar putem intelege aceasta si dovada
ca !este asa, e >ea o i oonstatam Altoeva rezulta, din ana-
laza lua Spengler, concluzie pe vase el nu a tiut Asa o ex-
placiteze putem inteliege foarte bine o cuLtutra ft o men-
talitate strazna, este foarte greu insa retrclim, sa ne
schimbeim mentalztatea noastra, pentru a apartzne real-
mente alter cu/turz
Afarmatia lax Spengler, ca nu putem intelega culturile
strame de cultura occidentals, trebue dar, rectfficata, in
sensul ca nu le putem retraa, deoarece structura noastra
psiluca este 'Alta. Dar no' le putem intelege, proba cea
muss fauna e ca putem sa le exammam diferentele si fac-
tor* 'care cauzeaza aceste croferer4e
Studiul oblectiv al cavilizatulor pramativilor a demon-
strat, & in fiecare fazes a cultural vi civalazataei, omul are
c mentalatate deosebita, o structura intelectuala maa
curAnd psahica partaculara, care-1 face SA." vada, sa
perceapa sa sa analnizeze luanea, intr'un mod diferit de
al nostru Cercetarile bogate in directaa aceasta, in spe-
clal cele ale 11* Levy-Bruhl i), au arnpus concluzia de mai
sus Dar ceeace e reinarcabil, si Levy-Bruhl a insistat in
urrnA asupra acestei chestium, e ca aceste cavalmJatin nu
suit contradictorn cu a noastra, ci. nurmai desvoltate in
1) Les fornettons mentales dans les soetetes tnferteures, 1910 La
Mentaitte prxmitiva, 19221, L'Ame prirhAtzve 1927

www.dacoromanica.ro
ORIENT ySI OCCIDENT 41

alt sens Interpretanle grgbite ale unora au dus la in-

cheerea existentes mot mentalitata prelogice care ar fa
antilogice, Levy-Bruhl a pmotestat formal impotrwa unor
astfel de interpretan, pe care el nu Ie -a flout mcao-
data')
Se poate coniclude dar, ca exista fenomene de cultura
decsebote fiecare expramand, intrqun anume fel, tin
mod de a tray 11 a vectea lumea Sa ne ocupam astfel, de
structura culturilor mentalle, sa in particular, de am-ea
a cultunlor chmeza su hindusa, de aceste cultura incre-
menate, care nu evoluearza, c2 stau lunistate in propria for
mate:1

Ceea ce surprinde, in prinrul rand, pe eel care stu

diaza civil sa cultura chmeza, restrfuite Ocadentu-
lui asfaza, in mod amplu, de catre cercetarile stunfffice
ale unua Maspero, Tscheppe, Wieger, Anderson, Granet,
etc, este caracterul d'e sfarsat, de complet Idea le &roc-
toare ale Chineziloir orgamzeaza, &data pentru totdea-
una, omul sa natura inteun Intreg, Intr'o totahtate be
ordonata Exasta o soiladantate oompleta Intre om sa na-

1) ,M am pomenbt sone Levy-Email ca m1 s a atribuat o

dootrind numita ,prelogiom (de acest cuvant nu snot response-
bbl) dupd care EU exista spmte ornenWti die dbud. felun, =tele lo-
gic% die pilda ale noastre , allele, acelea ale praimativikor, prelogi-
ce, adied lipsate de princapthre directoare ale gauctim logice, si as-
cultand de legs diferite, aceste cloud menballtati fined exclusive
une cu alto. Nu era prea greu, In urtand, sa see arate ca prelo-
gasmul" este de nesustinit+ Dar el nu a existat decat Aran gratla
aoelora care si au dlat ortteneala de a-1 edifica pentru a-1 ddirdma
Nu am crezut necesar sa ma apdr impotriva unea, refutdri care
dizolva o absurditate pakpabild i nu sa ref erea realmen. hd la
luordrale mele Este adevarat ca am intrebumtat curvarntua pre-
logic" Nu urmeazd ca am sustmut prelogimmul" (Bulletin de la
Societe Frangaise de PhilosoPhie, 1929, p 109)

www.dacoromanica.ro
42 ANTON DUMiTRIU

turf, intre societate ga umvers, care tformeaza impreund

un sistem de ountlIzatiae A lounoaste natura inseamna a
cunoeste omul l sacletatea In,sa natura nu e regasata
de legs abstracte, in chapul cum le intelegem not, Occa-
dentaln, et de online Logica chmezilor nu este log-Ica
arastoted-ficia a clasilicagalar, a a subordonrann concepte-
lar pe close, sa spete, ci o logic a terarthalor, is unet or-
dune, pe care ehanezul o descopera in concret, nu in ab-
stract Ideea de ordane prezadeaza intreaga c-unoagtere-la
luant st ea va fa in mod coalsecvent, insast pnnetpml
culturu sa cavalazataet chmeze, constituand ea insasa, o
ordure asemanatoare cu aceea a naturaa In acest sens
Saussaye setae Se considers ca un 'aspect religios or-
dmea nature ca model-ul tuturor rarporturilor soctale,
legile care orgamzeaza vaarta de Stat, sent pralvrte ca
leg). naturale"1)
Omul 61 natura nu constatuesc doua regnuri separate,
ci o pxastenfa umca, o sungura societate Pentru a gam,
deco, local =atm in natural Si in societate trebue at ga-
sesta. ardmea lrum a Chmezn nru, rau cautat legile socleta-
tu, in chip.'" cum be cautam not, Cl au cautat ordanea
naturala a lucrurdor, sa au tzbutait, sal fundeze o some-
tate stabda sa echiltbrata, in care toate raporturile erau
determinate perfect') Cum o spume Granet, ideea, care
predomma mentahtatea chmeza, este ca funetrunea gan-
1) Ch de la Saussaye Manuel d Histove des Religions p 44
2) Remarcabil este, ea xn China nu au existat nibodata caste"_
,sal mei so awl De prin secolul al III-wea inaintea erei noastre re-
gimul feudal este aboht functiumle deverund aooestale carturra-
rilar mine putea sal ajungd pe treapta oea mai de suo a admi-
mistratiel dupe gradul sooalea ve care o absolvea Astfel s'a in-
fantat o aristocratic a oulturu, pe care Occidentul se stradueste,
de putin harp, sal o realizeze, o nobLete un mandaranat intelec-
tual Parintele Hue, In eartea ca de caratoria ,Dans la Chine" ne
re.ateaza vau, aeeasta stare de lucrun, valabila Inca si In secolul
al XIX lea si probabil si ast'azi

www.dacoromanica.ro
ORIENT *I OCCIDENT 43

dual. nu e de a cunoaste, ea de a secreta o ordane totalg

pram aceasta are o ac-pune olvilizatoare1) Aspectul
acesta de online, al cultural sa ouvahzartaei ehmeze, se
"lustreaza pranteo partaeularitate, care, pentru Occident,
apare maa mult d'ecat bazara gandirea chaneza, in in-
tregame, nu se desfaspara pe- prancapn particaare, pe
opum filosofice mchividuale, ea are o structural comuna,
sa fiecare ganditor se antegreaza in matca comuna a gan-
darn tradatapnale Se obasanueste a se traduce euvaiptul
Kta, pram i.5'coalei, se crede astfel, ea in China au existat
scat filosotee, asemanatoare cu cele europene, care ar
fi profesat concept"' (-literate Ceeace este fals Granet a
aratat, Cu o documentare satstaicatoare, din toate punc-
tele de vedere, ca termenul Kia nu are semanficataa de
koala, eel putin in intelesul european Nu poate fi vor-
ba de sasteme de idea dogmatice ditente sti Scohle" nu
aleatuesc o opozrtae doctrinalla, ca ma" eurand traduc
un conflict de prestigau 2) Ca este aN, se poate vedea
dm faptul ea &sou-tulle sa asa zasele polemic]. sunt intre-
tuaute de diseapolu unua aceluaas maestri." Mai mult Inca,
de pilda, discapoln. lua Mo-tseu sunt num* pe scurt mo,
tar cea a lug. Confuezus, 3u Desemnarea doctranea sust.-
nuta de ansamblua dascapohlor celor do" intelepta, este
comuna, sa se face pr an termenul campus 3u-mo Insa,
calm ne reilarteaa Csuang-tseu, existau o multime de Kw,
derivate dan. doctrana lua. Mo-tseu sau a lua. Confucius
Cum ar fa putut fa numite intr un sing-L.1r fel data ele
ar fa fort in conflict? Despartarea pe Scoale" se dato-
reste unea pare de clasare a earl:110r s1 autonlor tor,
care, cum o remarca Granet, s'a nascut dbm nevoale prac-
tice si cluar mnemotehmce acest cratenu s'a aphcat la
1) Marcel Granet La Pensee chinotse, p 29
2) M Granet ap cit., D. 6

www.dacoromanica.ro
44 ANTON DUMITRIU

constituirea Tratatuluz asupra literatunz, care constitue

o parte a, 'stone?, przmvlor Han
In China nu a exastat o gandtre speculatavra, in sensul
occidental, ached sasteme disparate, independente ya m-
onde fiecare Um &Inez, mai ales data e filosof sa pre-
trade sa invete pe altn, scree Granet nu recurge
metiadata pentru a traduce in detaliu opinnle sale decat
la singurele formule a caror ehcacrtate e garantata de
un trecut indepartat"1) Dealtfel, analuza operelor filo-
sofice chineze, da un rezultat care nu ar putea,, Cu truci
un chip, fi obtmut dm, exammarea filosofiea europene
xdeale fundamentale, idede dnrectoare ale gandiru clu-
neze, sunt aceleasi de-a-lungul veacunlor Aceste adei ch-
rectoare, pe care noa suntem oblngati sa be traducem in
concepte aibstraicte, arata, la un examen sumac chiar,
ca ganchrea nu s'a desfasurat pe temeuud unor categoru
abstracte, categurnle chmezesti au rolul de a ordona
gandlirea sa sunt insemnate totdeauna, prin mste sim-
boluri santetice, ernbleme, care trebuesc considerate ca
naste categoru concrete Naci tunpul, mei spatrul sau nu-
marul, on catnza, nu sunt abstractuum pentru inteleptal
chimez Pentru a ilustra arceasta sa oonsideram un mo-
ment tunpul sn spatiul in gan.chrea chineza Timoul nu
e a cantmuntate omogeng., waum e conceput de un Occi-
dentall, contundtate susceptthala sa he davazata in frag-
mente similare ySx superpozabile Turnpul chanezesc este
un ansamblu de ere, de anotimpuri sa de epoca , data ma
se ingadue, as spun, tunpul are o curbura, el e un an-
samblu de molar]. ss de ntrnun., in care everumentele se
aseaza, in felul for concret ca inteun receptarcul, uncle
locul for e pregatat de mai inaante Tot astfel, spatpul e

1) Op cit p 83

www.dacoromanica.ro
ORIENT SI OCCIDENT 45

un domenzu de chmatura gt orazonturi, neomogene sai ib.-

dh.vizthil in lfragmente superpozabile In looul com(epte-
lor definite, care sunt la baza oricarei doctrine occanen-
tale, Chanezu prefers sumbolunde santetice care evoca
direct realul, sa. In care se petrec anua-ne jocura numence,
reprezen 'tand ritraul natural In fruntea tuturor acestor
categont concrete, exists Tao ioare este emblema cea
mat cuprrnzatoare si mai santetica, evocand ordanea to-
tals sa unaca, )concreta si activa4 Raporturile spatio-
temporale sunt redate cu ajutorul a cloud embleme se-
oundare, Yin % Yang, Ipnn care se exprama raporturile
in tamp si spaau, numerele qa, ritanul
Trebue sa )notam aici, ca un Chinez nu se exprama mci-
data prm notiuna abstracte Sonerea chmezeasca nu va
insemna constitturea until sistean de sambolun, care SA'
denoteze o ,abstractrune a o generahtate ca un fascacol
de magma particulare, boot in sugestaa concrete si in
reprezentan ale realulua Saanho lul scratptac al unm ase-
menea m'kanunchi de amalgam va fi o embLema, care -thee-
ma % aduce reahtatea asa cum este ea, In chversitatea
ea partLculara Cu toate Tcestea Chaneva au putut ajamge
la o metal-y..1dg extrem de mteresanta, Tams-mai lua Lao-
tseu, la o etaca superioara., cum e aceea datonta bin Con-
fucius, la o stun% a numerelor etc Nu, putem sa ne
opnan mai m.ult asupra gandina chineze, on-cat de mte-
resanta lax fa ea, Vila-idea sclopull nostru a fast altul de a
&fun cistern l' de coorclonate al enthral chineze, si de
a arata, Ica spre deosebare de Occident, e1 e bine fundat,
neschambator, tradational Pentru ce sistemul de ca.vali-
zartie sa cultura chmeza este nnruabil, permanent, nesu-
pus 'vicasatudmilor care maneaza Occadentul ? Cum se

www.dacoromanica.ro
4() ANTON DUMITRIU

face ca.' o civihzatie atat de veche i) a putut sa rarnaria

atat de asemanatoare eu ea, insAsi, pran revalutule cele
mai vioIente sa misCarile cele mai dezordonate", dupa
cum spun un bun cunosator al 'stone]. Chines ? Trebue
Sal vedern in acest caracter rezultatul unei mentahtata
diferite, o pozitie a omului in fata. nattunl, alta decal a
noastra Chmezul se mtegreaza Intr'o ordane marl-eta,
pe care o descopera in Univers a care regizeaza vista
m crocosmosulug. ca sg. a macrocosmosului In loc a im-
puna naturig. el (aura s se adapiteze, sa,,si gg.seasca load
sa rmsninea lui in lame, el cauta ordinea Deaceea prin-
eiptall superior si urnc care prezideaza intreaga gandire
ss desasurare a lumn, este Tao, ordmea principaala
Pleca.'nd dela ideea de ordane, Chmezul o regaseste in
toate manifesthrile natural]. 0 ale omulua Cultura si so-
cietatea chineza, fund express partaculare ale aceleatsi
ordure, sent nnuabile sa yes/11c nesehambatoare Incre-
xnerurea Chmea de-a-lungul asthma. are un sens mul't
mai adanc, sa. in orrice caz &hull decat rl dau Oecnden-
tabu., in mod pejoratav, atunca card Isr imagmeaza mope-
nul Soarelua-R'Asare ca pe o lume moarta go inghetata
*

Sa ne ocupam scum, de India, in acelas mod general

sa principal, cum am facut-o pentru China Cand vat-
barn de India nu vrem SA' intelegem. acest haos de natio-
nalitati tsa secte, care constitueste astaza tundiamsmul, ci
ale referian la clasicisraul lorahmanic, care a predomanat
O a orgarnzat viata in Cara lotusalor sa a elefantilor
1) China are o ant chttate fiabuloas5. Cu we-o patru mu de am
maninte de Onstos, Fo-ht ar h mternenet impErtufl chmez El a In-
caniurat oraw,,e ou ziduri, a myventat calenclarul, megulele de
muzuca medicma ritunle sacrificullor Durtastale cu adevarat 13 *
bonce nu pot ft reconstituite decat de pe la and. 2000 a Ch

www.dacoromanica.ro
ORIENT al OCCIDENT 47

Dar ceeace e caracternstop pentru Ilnda,a, e ca, toate

sectele acestea, iatat de numeroase, nu pot face abstrac-
ie de brahmamsm Pana sl budismul, oea mai mare ere-
zoie isvorita don brahrnamsrn, a treibuot sa se adapteze la
tradrtaale imemorabile ale sporitualitatn hinduse, dan-
du-sa o hteratura sanskrata, Y facand apel la operele de
auto/rotate ta-adatoonala, Epopei, Purane, Upanishade, etc
Suntem astazi in posesia unui materaal enorm, pravind
culture si civalizatia lundusa , eforturle unor Max Mul-
ler, Burnout, Deussen, Masson-Oursel, De la Vallee-Pous-
sm, Oldenberg, Dasgupta, Stcherbasky, Avalon, etc ,
ne au facut cunoscutd, aproape complet, lumea maracu-
loasa si imzera a Indies
In India, toate instrtutule brahrnamce, sooliale, econo-
mice, rehgioase, se fundau pe gandrirea metatozaca tra-
ditionala
Rehgia scree Masson-Oursel, deforanand putin rea-
htatea, fundca religia, sau ceeace numion not regale
brahmanica, e suborcionata concept:ler metafizice for-
meaza, pentru a spune asa, num torul coanun, sau fun-
damentul tuturor factonlor indramsmulw.") Acest ca-
racter tradtt?ona/zst a font pus in evidenta, cu exageran
binemteles, de Rene Guenon 2) Exista o conceptie meta-
famed brahmaruca, despre lame si despre am, conceptie
care constrtueste trunchml comun al traditiei revelate de
mare intelepti ao. trecutuhu de Rashr s1 din care se
desvolta raninnle doctrmale secudarre, privind societatea,
via a omulua in farmohe sa in cadrul natural. Am sous, ca
Guenon recurge la uncle exagerara, in ceeace pnveste
puteTea absoluta sl totaila a tradi(reti hmduse deoarece,
1) P Masson-Ouirsea L'Inde antique et la civilisation withering,
p 69
2) Introduction a. i'etude _des doctrines traditionelles hindoues

www.dacoromanica.ro
48 ANTON DUMITRIU

de paida, piranuda sociala lundusa, conform texte1or, ar

trebui sa fie o teocratae, avand la conducere pe brah-
man]. , casta sacerdotala depnea, in mod doctrinal, a
puterea temporala Cu toate acestea, se gasese in 'storm
India foarte multe cazuri cand statele slant guvernate
de casta rruhtara sa nu de cea a preatilor Aceasta aba-
tere are si o explicataie din punct de vedere politic,
mciodata, Incha nu a constituat o mutate Nataonalitatale
cele anal diverse, asezate in tmuturale geograface cele
mai diferite, nu puteau s alCatuaasca o massa omogena
socials Preocuparea,de a salva elementul arian, fata de
populatille bAstinase, a provocat oarecari ideviera, ne-
esentaale desigur, de la anstitutaile clasice brahmamce
Poate ca tacmaa aceste pericole, care amenintau massa
ariana de a fa abseil:nth' de cea mchgena, va fi facut sa
pastreze statutul social Intr'o relatava fixitate In acest
sens, Masson-Oursel scree Chiar acolo uncle araenn
erau neindoielauc stapana, se samteau Inca mstalata intr'o
ambianta data nu ostala, cel putan ineasmullata, des].
daspretuata , de acs reginiul castelor, al caror stop
esenti!al era de a salvgarda antegratatea elementulua de
hmba ando-europeand, singuirul element fiber Asemenea
conditium au eterruzat institutule arhaice, intepemnd so-
cietatea intro fixitate relatuva"1)
On:cum ar fa, in India rec-unoastem 0 puternaca civi-
lizatae o cultura desvoltata, care are un caracter de per-
manenta sa de mutate putand fi asernanat cu eel pe care
1-am gasat in China
Daca exa.mmam gandarea hindusa, observam aceeasi
constanta ca in gandirea chmeza nu exists o specula-tie
filosofica in sensul occidental al cuvantului solute on

1) P Masson Oursel op cat , p 99

www.dacoromanica.ro
ORIENT BSI OCCIDENT 49

ginale, partileulare sa contradactorn exista o singura

doctrina exprimata in Vede Este adevarat ea Occiden-
talu au, descoperit in India brahmanica si $colz, dar ca
si in Charm, aicestea reprezmta cu totul altceva decat Sco-
hle fiflosofice europene Exi,sta numai o doctrma, aceea
eprImata de Vede i a cares. autoritate este absolutes
,Autontatela Vedelor, scree Masson-Oursel, se satisface
saingura, -fares mci un recurs la vre-o facultate de cu-
noastere sau de raVonament"1) Doctrina Vedelor se re-
fers la' tot la metafiznica, al om, la ritura, la societate,
la Inatene, etc, pe are le ineadreaza intr'-un organism
unatar perfect data cu islyulanirea ereziei budaste se
sumte nevoia unea exegeze a textelor vedice, opera in-
deplaanta de aceste Scoh" falosofice, care nu sunt naci
*coli" mci sisteme filosofilce Iacobi sa Stcherbatsky au
aatat si motalvele istorice a momentul aparrpei acestor
Scoli" Nurnele sanskrit al acestor sisteme" este dar-
shana", ceeace insearnna aspect sau punt de vedere
Sunt case darshana, texte exegetice, care exprana
ne varietur in sutra, aforisme -condensate diversele
puncte de vedere ale Vedelor, adiea domemile particu-
lars la care se refers Sastemul Mimansa (prima dar-
shana) lanalizeaza conceptia legu handuse dharma
Vaishesika este un astern fizic l si o teone a cunostintei,
Nutlya este o tehmca a rationamentului, un fel de logics,
dar care nu opereaza asupra abstract:mm.10r, cn asupra
faptelor ; Vedanta este sistemul metafine al Vedelor
Yoga infatiseaza tehmcele ascetice care due la ehbe-
rare Samkhya este complementul sistemului Yoga,
primul Land de ordm teloretac, al doullea de ordm prattle

1) Op cut , p 227

www.dacoromanica.ro
5o ANTON DUMITRIU

Toate acestea sunt exprimate intr'o man lera aforistada,si

sunt, odata pentru totdeauna adevarate.
Textele acestor case darsharva nu sunt discutabile, adica
mochficabale- unum brahman autentac au a-ar fi putut
trece prm mante ca unul dm sutra Vedeintet, de pilda,
ar putea fa fals In India nu a existat o gandire thalec-
tied, dinamaca, adevkul era dat, de texte, sa sfortarea
intehgentu urmarea in.telegeTea, nu descoperirea hu
Aceasta ne face sa icionchidem ca Handusu nu au avut
videea occadentala de adevar Termenul satyam, pe care
Occientaln il traduc, in general, prin adevar", exprirna
Boar exactitatea rituals, ceeace e normal correct, nu
s;11

reeace corespunde unui obiect1) Hind-usn au avut o alts

conceptie despre relatnle din inatura sa duitre natura si
cm, pe care nu le-au tradus prim adevarun abstracte, ci
pion ideas de ordne, fie in lumea fizaca, fie in cea mo-
rals i spirituals , este termenul dharma care exprima
aceasta conceptie Sacrafaciul, ca sl ritualul, in genre,
societatea ca sa actvvitatea omulua se Integreaza in
dharma, in ordmea naturals a lumn, in care fiecare gest
si fiecare lucru are functaunea lui determmata
Se intelege astifel, pentru ce societatea handusa trach-
tionaTa se va constitui intr'o anume ordine, in paste pre-
cis despartate si ca intreaga actavitate a inclivadului si a
societataa va fi determinate inter un mod riguros, pe toate
plIanusile Dharma, ordmea din natura sa din on, rezulta,
in concept/a brahmanaca, din insasi natura funtei, din
n9.tura lui Dunnezeu Ex/sta o ordine Prancipiala a lu-
mp. si a term si a octavo inseamna a to aseza in mijlocul
acestei ordine Iata motivele pentru care societatea hin-
dusa traditionala este incremeanta, motive inirmsece nu

D Masson-Oursel Op crt , 1p 145

www.dacoromanica.ro
ORIENT $1 OCCIDENT 5l

de nature istorica sau geografica Hindusul cm-waste

aceasta.' ardine, pe Mare o enunta in mod autoritar abso-
lut Vedele, el crede in ea si In traditae deaceea el o gs
traeste Incremecnarea Indies este expreswa ordmei per-
fecte care domana lumea si pe care India s'a construct
in Intregime Sectele diverse, care au aparut pe paman-
tul Indiea, nu au putut Schamba aceasta ordme, u i maa
curand au fast cumente de sparitul traditionalist, asa cum
budisanul original a trebutt, pentru a se men4ine, SA se
adape de la isvoarele bogate ale tradatiei brahmanice
fi

SA revenini arum asupra trasaturn caracterastice a

celor doua fault= examanate, pe cat de rapid posabil, si
al carer examen putea fi Inca prelungit sa la alte cul-
turi, fie dmtre cele complmt moarte, cum au fast ale
Egiptului gs Babilonulin etc, sau dantre cele Inca via, ma
aceca islamica* Ceea ce este esentual in aceste culture
este forma for statacci, spre deosebire de forma cultural.
Occidentale, funcaarmente dinamacti
Increrneaurea Orientulu2 se datorsste unea tiuterruce
traditin, care aduce o seama de prancapu revelate, dorm-
nand Intreaga desfasurare a vietaa Orientulua, in toate
directide India sau China recunosm o ordure principal:A
tradrtionala, un fond institutional permanent, care pre
damana toate faptetle 0Mcidentalul, dimpotriVA, este in
cautarea unei online principiale plan spoculartale cele
maa aventuroase Ss mmunate Sangurele epoci europene
in care o asemenea ardme a foist incercata este cea bi-
zantang i Icea catohcA, imlpeniul Basiledor si, imperml
Papal() r
Dar, doctrine crestand, fie cea din rasarit, fie cea din
Apus, era o dactrinA abia in formate, care i i cauta, ea

www.dacoromanica.ro
52 ANTON DUMITRI1.1

insasi prmcipiile, discutnle bizant trie sl framantarea

doictran.ala catorhca sunt un. simptom al neputantrei cre-
stmasmului. de a orgaanza lumea sa esecul lua fn fata so-
cnalulua Crestnnsmul acaparase o fume in care nu se
nascuse o lure patrunsa de cultuira grecreasca , diver-
seare conolt, care cAutau sA fixeze dogmatic dbetrma,
erau de foarte multe on, expresala unor denderate poll-
toe decat a unei onentan doctranale
Rene Guenon a gasit o expres e lusts, pentru denu-
nnreta cultunlor onentale, dandu-le numele 'de cultun
tradztionale 1) Dar el crede ea acestea reprezinta SR
AdevArail. Noe nu ne putem asocia acestea opmn sa asu-
pra acestei chestauna vom revern Ceeace ne antereseaza
este urmatorul fapt exists si au existat cultun bine
organizate, Intr'o forma completa", pe toate planunle,
spre deosebare de cultura europeana, care nu s2 -a gasit
-Inca echilibrul ea prancipial, in mci un domemu, mei in
eel social, sau in cel filosofic, mci in eel artistic, sau in
cel etc

1) Cuvanutl tradtfze desemneazg, in mod curent, transmisiunea

unei. doctrine a unor practice, etc In particular traditia unea re-
hgh inseamna revelata nescrisA, pe care fundastorua sau prim a
increditat-o cliscipoillor, perpetuandu-se a,stfel oral, din generate
in generate Pentru Guenon traclita este an general, transmnerea
satusa sau oral:a farce deoseknire, a unei inv4611-un Ni se pare
ca Guenon are dreptate sa ca distinc ia nu mace e necesara data
ce tradrta i scriptura au aceeasi. valsoare Gmgnebert ocne Nu-
Mar catolicismua a situat pe acelasa, plan paxz piatatis affectu
et reverentia, cum spun Pdnntri consihului de treizeci. Tradata
ii Scriptura" (L'Evolution des dogmas)

www.dacoromanica.ro
 IV

CULTURA BSI CIVILIZATIE

Am intrebuintat, tot tunpul, termemi de cultura 9a. 51-

vilizatie, Para a-a. debug, intr'un mod precis, lasandu-le
semnificapa for vaga, cut care circula in mod obasnuit
Se cuvme sa-z preciizam, cu atat mad. mult cu cat aceste
notium au. devemt aza destul de dascutabile
Ce este cultura sl ce este civilizatia ? Ce stunt aceste
cuvinte, al caTor continut amplu poate acopera toate ma-
mfestarkle spiratuale a mate-male ale omulut ? Se vor
beste chiax de cavilizalnle pnimatavilbr, de civihzatnle
dispanute, de civillizatia crestina, etc Dacia ar fl s ne
refer= la eel care au analizat aceste concepte, confu
zia s'ar mars nu exists o acceptie unica sq. grecisa a
acestor termem, Sa semluficataa for variaza de la un
scruator la altul
Este adevarat ca exista, totusi, o constants a inIele-
sului lor, dar acest inteles maanm comm este inconjualat,
in general, de un halo confuz, in care se incrucaleaza,
cele maa lummease 2 cele mai Intunecate raze de lu-
mina

www.dacoromanica.ro
54 ANTON DUMITRIU

SA plecam deaa intelesul mtuitav al acestor tormem,

care, de fapt, este resortul creapei for ExamenuL vie ii
primitivalor a condus la constatarea, 0a exista o civih-
za primitiva, dar nu o cultura pramatIva." mcmodata
un socaolog nu a vorbat de cultura paanutavalor, di de ci-
valizatia for Simtim in mod direct, far% a ne gam in. pre-
zenta unea Idefmata, ca termenua toultura" n1u poate
aphcat manifestanlor prirziitivilior Aceasta constatare
ne va pune pe urmele semmficataea culturn. sa cavdrzatim
Sa examin'am rnodalatatea acestor ctivilhza n mcapiente
Cercetarale numeroase ale sociologilor ne-au pus la in-
dearthua, un materaal destul de vast, a aproape complet,
dun care se degajd tin caracter determinant al pramit -
valor toate operele lor sunt lipsate de criteria, sunt
expresaa imethata si nereflectata a unor oreclinte i su-
perstrtii confute Arta prunativilor nu se face pe prin-
cipaa artist-ice, Isa nu exprimA o anumita conceptae este-
tfIc6, viziune general' si coherent' a
isvorifai danteo
lumai ea expruna", uneora contraclictorm, o searra de
idea vagi, de temem, printr'o optitc6 deformantg., case
juxtaputne amagini larvare, obtmute clieodata, fprantr'o
matime de kneel-we de puten deoseNde Observat4,
insa, arta Grecului sau a Huadusulual sbatuale care, in-
fatiseaza zeu, personaficand adealul de perfectaune uman,
sau templele exprimand armonia solida a Unaversului,
sustrinut de coloanele geometrice, ionise, donee sau co
rantice , pagodele hinduse, imagma a ierarham, sau
Budda compatisantul, care, cu o nne de brate, imparte
mala sa antregea omenari in sufennta In civilazatia pri
matnivilor nu exista prancipn nu ex:1sta mci In -tiin a, in
mectima, sau in relagia lor, uncle faptele cele maa di-
verse se invailmasesc laolaltg
Putem spune -atunci deoarece pranutivai au o civili-

www.dacoromanica.ro
ORIENT y I OCCIDENT 55

zatie 0 nu 1.1. se poate atrabua o cultura, su deoarece

ceeace le lapse to este toemat un sastem de principal,
cultura, in general, este sistemul de prmapiz dupa care
are Toe intreaga activztate, pe toate /aturae, a unes co-
lectzmtelp.
Aceasta actuvatate poate avea loc si lard culturh
atunen ea este haotred, prianatuva, ea este o eavahzatie pur
sarnplu, dar nu e bazata pe o cultura. 0 asemenea co-
lectivatate nu a reuTt Inca sa seereteze o cultura, nu a
ajuns la maturatate, este o colectrvatate prunatava
De aim rezulta doua leoncluzu Cavalarzataa nu este un
caracter esentral al cultural, a nuanaa orgamatatea sa
marafestata, in mod necesar, exastenta unea cultura Cu
ante ouvante, data ne gas= in fa4a unea eavtlizata organa-
zate, este sagur ca ea exprirna.' o cultura Este cazul cul-
turlor moarte, cum e aceea a Assaraenalor, care nu poate
fi judecata, in cea mai. mare parte, decat dupa operele
de 01\711E12a-4e ramase de la ea Pe de alta parte, T. aceasta
formeaza a doua (conclume, desvoltarea extraordalnara a
unea avalazatal nu este seannul &ger al unea cultural.
m9ra. numat dupa orgarmatatea ea se poate judeca na-
velul cultural respeetry Daca intelegem, ea nu cultura
seereteaza crvalmartaa, ca numaa o organazeaza ca expre
sae a ea, cavalazataa nu inaa e o conchtle necesara a cul-
turn mitre ele nu exasta un raport de amplicatae de la
antecedent la consecvent , dar acest raport exasta intre
aultura sa orgarneatatea unea avalazatn. coresp-unzatoare
Aadar, este posabal ca o eavailizatie sa se lnpertrofieze,
sal la. o desvoltare uamatoarei Tara ca aceasta sa denote
exastenta unea cultura mature , numaa. dada aceasta ova-
lizatle este expresaa unor pranapaa orgainice, dalca se ar-
treuleaza armorne, data este dublaita de o struetura pran-
Tiara, ea exprama exastenta um]. cultura

www.dacoromanica.ro
56 ANTON DITMITRIU

dined, data prim= civilizataa Si cultura Occidentului,

nu purtem decat sa verificam observapa -noastra Am
constatat in cultura occidentala o lapsa de princapi, ab-
senta -unea. orgamcutata culturalle Constatam, ideaseme-
nea, o desvoltare ukatoare a actirvitatu oarbe, care nu
mtegreaza actua inteum. ,sastem principaal Incheerea
noastra nu poate fi, fatal, decat ca nu ne aflam in fate
unes culturi superaoare, ca in faza unei icrvalizapa im-
punsa, la o desvoltare maxima Occadentul se afla Inca
intieo penioada de pninahvism, isa impotriva etichetea,
care acorda Europei o oareeare batranete, suntem sauti
sa conchidean, ica civalizatia occidentala este relartiv ta-
nara Cultura tan.ara a Occidentulua, neformata 1 ne
organizata Inca, nu a avut forta-necesara sa =prime o
darectie unaca Si defunta activatatu noastre cavaluizatoare
Nu se palate sustme ca masanusmad, de pulda, care e
,creatia mamma I 1 spec ca civa.;izatiea europene, leete
in sine, un rau Tagore a lansat atacul eel mai inversu-
nat impotriva hipertrofierei masinismului occidental,
care ar fi impuis Occidentul In lumea materiel pentru
a tata de aceea a sparitului Dar este sigur, ca aruncand
tot soml de marina in lurn.e Intr'un mod orb, omul s'a
asezat in nujiocul celor mai mart peaicole 0 vdche le-
gen.cta ebraida vorbeste despre un rabin taumaturg, care
1) Cercetanle actuate asupra primitonlor Sl ammaleaor au de-
monstrat ca existal, cluar si la ei um mstaact tehmc, care nu este
asa dar, propriu omului Acest anstmel-, spune Lows Weber,
existA deja, loarte vm Si perspalcace la anarnsaele superloare la
acelea, eel Pu-tin, a cgror psthologie mu me este complet mnpene
trafbila" (Canlzscutton et tectainque an lucrarea m oolaborare , Cs-
vd, lawn")
Aoaasta concluzre arata cd te-a loastrA dup:i care o eft, i zafle
se poate desvolta ga. m afar% de enteral mature de i Jr g es,e
contirmarta de faprte Interventla culturn se manifests, asrtfel, mu
mail in modab+atea si orgarucatatea unei owl-1=W si mu, Pur at
simplu, an facultatea de a fabrica

www.dacoromanica.ro
ORIENT SI OCCIDENT 57

atr fi constrant un fel de moanaie, un caloaan colosal, un

Go/ern, arum dart viata (dar nu a putut sa s dea suflet
Gcdemul, forta oarba declansata, distrugea tot ce intalnea
in cale, nurnaa: pran actavatatea 1uz, faral vreo antennae ma-
lefma, talumaturgul nu -1 mai putea stapana., monstaul scapa
voin1iea lua Nu este interesant sa urna(Arim mai departe
oe a devernt Golemul in povestea ebraica" Ocordentul a
pr at miasma monstruoase, care sa-au dobandat o ande-
pendenta rellatval, ruanand, prin existen "a lor nuanai
ca sr Golernul, tot ce atarng
Omul a elaberat prea multa forts, diegajand-o din sub-
teranele Unaversulua, care acum, pram, propna e2 naturk
prin proprzul el destan, lucreaza dancolo de vointa si
constaanta oanuG41. Non. nu ne-am intrebat nicu.odatd,
&Ica, crand la infamplare, nu vom cram imporbriva
noastrb: chaar, instrumente igoleanarce, capahlle sa ras-
toarne, intr'o oareoarre andsual, insesi intentiale si operele
noastre
* *

Observataile acestea pot fi verahcate chiar sa pran

afirrnatiale cellar care au o plane contrariaFentru
Spengler, culturale suet arganisine, alc(atuand totalhatea
manifesearalor unua suflet1) Ele au un destan (circular
se avast, ajung la apogee, dupsa care se ,apchalozeazg 1
mor Faza batalnettn urnei cultura s'ar traduce, durpa
Spengler, prim cavilizatie, care este dechnul unua suflet
coleotav, ajuns la maximul lila de expresie, tsa care, ca si
o plants, dupa ce sa-a implamt misiunea el, crescand,
producand flown sa fructe, se vestejoste Sa. mioare Gird,
zataa runei cultun este moartea el, care este soarta me-
14 Ovvvald Spengler Untergang des Abendlandes vol. I- L45

www.dacoromanica.ro
58 ANTON DUMITRIU

vatabila a oraearia organism') Amator de teorn pentru

teorn, Spengler, spurrit impresionabal sa unpresionat de
Forrrudabadele mina aduse de rOsboaul trecut in toata lu-
mea sa. in Germania, voeste Sal descopere un dechn al
Occadentulua, cu argumente care pledeaza pent-au o tezO
contrara Dacd epoca actuala ar constatua o ultama faza
pentru cultuaa noastra, aceea care premerge &spantiei
ea, ar trebua ca batranetea caracteristuca Europe" sa se
mamfeste pe toate planurde 0 oboseala, care s an-uMe
amortirea eterna, ar trebui sa cupsanda in intregime
Occidentul Dar, damportraVO, o activitate febrala carac-
terazielaza pe Occidental, activitate care se manifest:4 in
toate directzle, fie in planul cultural, fie in eel al ci-
vilizatiel Teoriale fillosofice cele mai diverse, construe-
Valle teoretrce adnurabile ale stnntea, operele de myth-
zatie nemaapornenate in istorie, rnidrea o agitaVe a spi-
ratulua si a forte). Occadentulua, care numaa de batranetea
Jul T111 poate amtnti Exista in toata actwitatea Occaden-
talului o atat de aclanca voinfa de a realiza, de a face,
meat ar fa absurd sa numesta aceasta activitate, batr&-
nete Este adevarat ca toate orgamsrnele mor, dar corn-
parataa este rascata, funded in momental mortal, in e-
poca vestejtra unel plante, ea nu anal a.* mmuc, mei nu
mai creste, mei nu anal face flora, etc Nu acelasi, lucru
se intampla in Occident, uncle operele apartmand CUVI-
10.1zazer siau cultural sent don ce in ce mai numeroase
siau mai adanca E adevarat, ca operele de cultures nu
sent constitutte inteo koheznuale perfecta, dar aceasta
mandesta tocrnai caracterul de dibuire, lupsa maturat5.-
tal culturn, maturrbate pe care am intalmt-o rn culturile
orrentale In faza conalanei o cultura, crede Spengler,

1) Op cat p 142

www.dacoromanica.ro
ORIENT $1 OCCIDENT 59

este plana de putexmce dorura copul.aret], de poraura as-

codatoare, de teams, de forme confuze 1) Cane nu vede,
in aceasta descriere, insus]. Occadentul, care iscodeste
pamantul cerualle, sufletul ii materia, intreaba pe
diiaval a. pe Duannezeu, rpes'Atul! sa ale cat mall molt, s]
sa cerceteze pretutuidem?
Dealtfel, trebue sa avem In vedere, Ca, in fond, cul-
tura europeana este relatav tanara, pran numarul amlor
pe care la nuandra astoria ea, do moment& cand incepe
pericada veceasea propria zasa, sa al area urrnasa direct].
suntetm, Indla sa China aveau deli cateva malenna la c-
tivul lor, a a cultura organnzata Daca sdadem din asto-
rib. Europe]. epoca mectevald, care apartnne maa mult
sparrtulun asiatic, sa care vroaa sa amprovazeze o cultura
trachaonala l]psata de traclatne, dad. avem in vedere ca-
tastrofa isrbornca a im,permlau artafacaal roman, cu nava-
larea barbaralor, ne gasma in fata imam interval cultu-
raa destuil de redus este epoca hellennca, cu prelungu-ea
el, facuta prtm. dascontanuatarte, Renasterea n timpurile
moderne
Este, dat, logic, sa consideram cultura Occadentulua ca
o cultura tanara, ceeate expluica in mod natural sa defi-
menta ea, proprt1e, sa neputhnta el, de pang aicum, de a
orgamza civalazataa inteun tot organic
4

Inamte de a merge mac departe, sa facem un scurt

popas in preajma probleme]. puss die Tagore, ] ridacata
de Rene Guenon la o problems de prancapu Pentru
Guenon, cavalizatia ocadentala e o anomahe, care mmau-
festa data cu Renasterea o scadere a natelectua-
1) Op ort p 146

www.dacoromanica.ro
60 ANTON DUMITRIU

Matpa veritabale europene, intelectualitate care ar fi

existat in Evul Medan, totusa Dela Desicortes La Kant,
sa de la Kant la Bergson, Guenon nu ggsete in Occac lent
decat o gandare puerile, confuza, pain speculalnle 'ea., in-
comparabila cu gandirea masiva a adanca, metafizatca sl
princapi!ala, a handusilor, de exemplu Da(r s dam cu-
vantul chaar lm Guenon Civihzartaa -occadentala mo-
derna apare in 'stone taa o veritabila anomake, pnntre
acelea, care ne stunt curnosouite rnal mult sau nail putin
complet, aceasta cavilizatie este sangura dare s'a desvol-
tat inteun sees pur material, sa aceasta desvoltare mon-
struoosa, al cgrei inceput corespamde cu Rena:stereo, a
fost insointa, fatal:, de o regresaunie inteleetuala cores-
punzatoare" mai departe Ceeace Occadentalai nu-
mesc civilazatae, oeLlal it ar numa barbarie" 2) Civali-
zatao sti mtelectualitatea pure" s ar Osl intr'-un. report
1) Rene Guenon Orient et Occident p 19
2) S'a desbatut chestunea, pusA de unn oamenii de stinita dace
civahza cia nu are prim ea insas. a un rol nefast In evokrtua baolo-
glee.' a spetei Ch Rich& ajungea la concluzia ca ,carvilazatiar duce
la degradarea spetei" S'ar pareia, ca civvlizatia ingaduie eelor mai
glebe exempiare urnane sa se perpetueze si sa se reproduce, sr ca
dirrTotriva, prm rasboaiele 'minute sl destructive la care da loc
din ce in ce ma2 amplu, inlatur5 tocmai nidivazu coral apti biolo
giceste Deci merle Jean Rostand, Iz oartea sa Lchonme nu
se poate spera mci un progres pentru arnrnalul uman ci o deca-
denta e de temut Pe cand superstructurile spirrtuale si sociale
devin fare incetare mai grele fundamentul ler organ c pierde in
solidatate ' Accasta ticheere palate fa valabila pentru un mo-
ment Adevarul este ca civilizata actuala pram grija deosebita pe
cane o aciorda educate], fizice, higierui ahmentare Ate, Wide a
forma indiViza chin ce in ce mai dotati din punct de vedere bao
logic Razboaiele oar ameninta si surpa vintuitale de viata ale
spetei, nu sunt in primul rand ecat un accident si nu. o /lace-
%tate Intrinseca a civallizatei Asa dar, se poate spera, ca inteun
victor mai mull sau man putin apropiat, d c vor disparea Ceea
ce se vita este ca civolazatua are majloacele si, sage pearte spar.'
neincetat de a indica individul biologic, si ca tot ea are stn pu-
ten a de a inlatura uri eau, cu incetul e drept atufaci cand si -a
dat seams de emstenta lrui

www.dacoromanica.ro
ORIENT El OCCIDENT 61

rovers, ca sa echilibrul pe care -1 suporta parghaa, unea

balante, uncle, card ulna din platane urea, celailalt co-
boara
Dated suntem de acord qu Guenon, Ca cavalizaaa eu-
ropeana este hipistita de prinichpii, sa am vazut dece, nu
putam f1 die acord cu el card e vorba de puerilitatea
mtelectualatatu oceidentale" sa cu a:firma:0a ca hipertro-
fuerea cava.lazatien este, ea insasi, un rau sa o delnatie
Palma Ichestnme o vorn armana pentru alt capitol, dar
de a clams, mteresand ordmea de idea, in care- ne gasam
acum, ne von ocupa am edlait
Este, inteadevar, civilnzatia sa Iupertrofierea masams-
mului un rau in sine? 1) Cu alte cu-vmte, chiar orgam-
zata, ca, expresue a unem culturn ordonata die pnnicipn, ex-
tensarunea nelirrntatia a mei civilizai este o decadere?
Guenon crede, ca, da Sangurra unpresie pe care mven-
taale mecamce, de pilda, sane Guenon o produc a-
supra generalitatn Orientahlor, este o amprescie de pro-
funda repuisae" 2) Mentalatatea Ornentalulua, pe care
Guenon o accepta, i pain optica ic.areia exammeaza Oc-
cadentul, vede in masimsm si in toata aiceasta gagarthed
civita.zaitae materiala din Europa si America, o cadere
in abisul materiel Dar e usor sa ne dam seaina, unde
este exagerarea In prainul rand, Ornecritalul, dispretuator
al -valeta terestre, pe 'care o tagaduaeste ea pe o aluzie, va
arunca peste bond tot ceeace se raporta la ea Civa.h-
zartia va fi pentru el o aluzie, cum iluzorie este intreaga
exigtenta urnana, icu tot cortegiul ea de forme sa nece-
sitala Nu acelasi lucre va insemna pentru un Grec, pen-
tru un Englez, pentru un American, via as noastra cea
de toate zilele Da este o realitate Grecul, ca si Occi-
1) Rene Guenon Orient et Occident, p 19
2) Op eit , p 40

www.dacoromanica.ro
52 ANTON DUMITRIU

dentalitl de astazi, va admara natura ornului i natura

in general El va ,cauta sa o completeze acolo uncle 1 se
pare insulienenta sau, monstruoasa De aitc4 efortul de a
lace din existents ornulua o forta com,pleta, care sa" in-
franga lamatarile, pe care accidental, natura na. le am-
pune
A spline, ca masimsmul, in general, este un rau, in
seamna a al-Irma nu numaa o eroare, en sa o stupachtate
Inventaa amprimenlea, care a dus, pe baza mgmalor, la
lotatuvele de last:A.7n, capabile in cateva ore sa tapareas-
et un nurnar de volume, sau de mare, Cate nu a avut
India sau China In toata istona lar, poate fi socotata o
invenpie malefica? Toate aparatele medthcale, mamile de
tesut, uzmele de medicamente, lummatul electrac, etc ,
sunt un tau esentaal? Prelera Tagore sau Guenan lu-
minatul cu opart din satele indiene sau tibetane, lunn-
natulm lugienic si putermc ad becurilor electrace? Pre-
fers ea ingrijma medicale stuntafice, /care fara mat sau,
fara radiografu, fard laboratoria, etc , riu ar fa posibild,
meelicana empinca sl ingrozitoare a vracalor ,,traditiona-
lista"? Nu e nevoie sa multtplieam lexemplele masmas-
mul nu constitue o deviatie In sine, di plan intrebumrta-
rea lui Daca marina nu ex-prima o necessitate de ordure
superior, daca ea nu se integreaza ca o valoare intr'un
sistem de valori principal, ea constitue o abatere sa o
deviatie
Cu alte cuvunte, masmismul numaa. In mod acciden-
tal poate fa un rau, el nu are in mod escnVial un carac-
ter destructiv i, in general, hipertrofierea urea civili-
zatu nu poate fa socotrta o anomaha, ci doar tatunci
card nu este expresia unei cultun orgareee, cand nu e
articulate intr'un corp oa rezultat al unor idealuri su-
perioare, nand nu e conseomta armonica a unua sistem

www.dacoromanica.ro
ORIENT I OCCIDENT 63

de prancapn, poate devaa intr'o catastrofa geinerala, sau

In oatastrofe partiale Daca omul subordoneazA maina
unei idea, aceasta it va servi, data el creiaZa masEna fare
nzca, am motiv superior, masma poate capita o undepen-
denta 11 o activitate in afara de interesele lm, ea poate
s 1 depaseasica, sa avalansa maasanismului orb poate, la
un moment dat, sa rastoame insasi omennea Masana a
devenat in cazul acesta, miaa putermca decat omul
Se spune ea Budda a ajuns, in calatorule ha, intr'o
padure uncle traaa un ascet Adresandu-i-se, inteleptul it
intreba ce a realazat pane arum Traese aaeti de doua
zeci de ana, sa am awns la puteri, care nu apartan mu-
ratonlor de rand, pat sa tree un raiu, de palda, mergand
pie deasupra undelor" Cum, ii raspunse Budda,
a au trebant douazeca de am de munce pentru a face
lucrul apesta, cand era atat de -sunplu, s daa un obol
tuntrasului pentru a to trece clincolo?" Aeeasta poveste
este ilustrativa peintru chestmnea, pie care o chscutam
Tagore, ea si Guenon, voesc sa infranga avantagule elv-
bzatam, prmtr'un efort considerabil fault asupra noastra
Reounosc ca e posabil, dar, de oe ar fa neeesar, tend e
atat de sim,plu, sa ne folosarn direct sl imechat de avian-
tagiale pe one na le pune la disperzatie maisiimsmul?
Civullazatia samphhca vaaita Si o eompleteaza, daea
insa, nu este organizatal, data e o civatzatie pentru ci-
Vilizatae, ea o complied sa o denatua-eaza
,,Caval6mtaa,scree Emerson, imphc'a desvoltarea unul
am constrturt in cell mai malt grad, ajuns la o deheatete
supenoara de sentimente, ca sa la puterea practice, la
rehgie, libertate, la simitua onearei, sa al gustuilui")
Ceea ce este adevarat, dar cu un amendament civali-

1) Societe et Solitude brad franc p 17

www.dacoromanica.ro
64 ANTON DUMITRIU

zatia poate riima gustul, onoarea, sentimentele delicate,

canal se desvolta aria/111c Nu amploarea unea Alizatia
rinneaza omenirea, ci absenta unor critern care sa o
fundeze

* *
Se spline, In general, ca camhzatia este totabtatea ope-
relor matentale ale unei colectavatali, Jar cultuira total"-
tatea operelor spiratuiale Dealtfel, despartrrea tea-mean-
lor de cultura a cavilizatle este destul de recenta, sa
deaceea, poate, nu au Inca destula precizie1) Aceasta
despartire merata o atentae deosebita sl ne vom olcuipa
de ea
De obicei, termen-ul a cultiva se intrebumteaza pentru
a arata ingnialrea, in sensul crestern unui lucru se cul-
tava o plants, se caltiva un camp, etc Dar nu se poate
aplaca, totdeauna, termenul de canlzzatie, atcolo unde se
aphca acela de culture"' sau rovers se czvameazei o so-
pietate sau um, om, dar nu un animal sau o plants Se
poate cavilaza un salbatec, se poate introduce Intr'o so-
1) Lucien Febvre in capitoluL Ctivz/isation evolution Wan mot
et (Pun groupe d'idees (din lucrarea In, colabotraEre Cim/isation)
afirma ca nu se gaseqte imptrumat ouvantul civultzatae" decat in
1766, in lucrarea fur Boulanger rAntiquite devoilee parr ses
usages `, aparuta la aceasta data la Amsterdam Din acest moment,
termenul Incepe sa alba o circulate in setts
Termenul , cultura" apare In hm1ba germana cam pe la Jumil-
tatea sreolulua ap. XVIII-lea Toit In aceasta erpoca unn starntori,
ca Vauvernague Sn Voltaire au mtrebuintat conceptul acesta
dandu-i sensul de ,formation d esprit" In epopeia lui Voltaire
la Henrvade, gastm, pilda versurile
De premiers ,ans dat ros /a funeste culture
N avant que trop en tut combattu /a nature
(E Tomnelat, in capntolnl Kultur Hzstozre du mot evolution du
sees al aceletiasi luarati dilate mat sus)
Henri Berr a aixas atentia, ca 1.2 Discours de la methode as
Iun Descartes se gaseste nu chiaa- termenul cuvtiltzatne, dar actela
,nvelmat", cu intelesuil pe care 1-1 dam astam

www.dacoromanica.ro
ORIENT SI OCCIDENT 65

cietafte prarmtiva foarte multe clan binelacenle civakzatiei

moderne prin aceasta ea nu a devemt o soc3etate cult%
CUltura are deca ceva specific sa esential ei, altceva
decat catridazatia Un camp cuiltivet insemneaza un
camp ingrajatt in mod sistematic A cultava o pReatta,
inseamna a o face sa creasc6 dupal o anunuta metoda
%tem spume atunci cuiltura este metoda, pirmeapn, este
un astern grape canna omul si uanamtatea pot sa
Pleased, sd se depaseasca avihzatia este extenoara sa
superficiala ea nu e necesara crestern omulul sa el se
poate aspense die ea Aceasta e adevarat pentru un in-
chvad izolat, dar nu pentru o sometate Un indivad se
poate realize, poate sa creased spiratuial si in singuratate
dar data pram aceasta el renung la cavilizatfie, nu poate
renua4a la cultural, fiandca air reiluza, in acelas tamp,
once sastem de idea, orace metoda, nu ar fake decat sa
revma la starrefa de nudatate spirituala sa matenala a
prinutwulm absolut Sfunitm crestdm, anahoretu Tebaide].
sau inteleptu lundusi, retiresl in pustm, sau in izolarea
muntalor, an parasat cavaluzatie, dar nu au parasat cul-
ture Er au lust Cu save o anume conceptie eliberatorie,
1.111 anume sastem de idea., capabil, credeau eh, sa le spo-
reasica spnatuil sl sa-1 hbemeze
Cultura este, asadar, un sistem de idet sau de vaiort
care are in centrul ez cel putzn ontrul, dacei nu umant-
tatea intreaga, urmarind desvoltarea lui, sau ci ez, pe
unul sau pe toate pllanurzle 1)
1) Se vede astfel oh ceeace nu a realizat Occidentul este tocmai
acest sens al culturia ca disciplind de crestere a anclividulua sau
a cole-tuvrtaliii Deaceea Miguel dal Unamuno scrsa Se poate
sus-tame la rigoare, ca de la Greci luandu, ca punct de plecare
ceeace a progresat sunt stuntele, artEde instatutAtille somalle
mdustrule, metodele s9 mstrumentele a nu capacrtattlaa umana an-
durvulduaaa , societatea mad curand die cat mclivacku/ , avalizetsa max
curand decat cultura ' (Verztes arbztrazres, trad franc 1925)

www.dacoromanica.ro
66 ANTON DUMITRIU

Nu se poate concepe insa, o sociletate care ar tra" fara

um, mammon de civialazatte Se poate unag Ina o colectava-
tate total Lomita, nu se poate insa sa exaste o socaetate ab-
salut necartrallzata, caca aceasta ar insemna in mod absolut
contradictorm, ca ea mi exisfa Ica societate Socaetatea
presupune un mmunum die conventu, o limbs comuna.,' o
sere de melte elementare, care, toate, sent opere de cr
valizartie Reliatale dhntre oamena i amend. I natura se
expound direct pin opere de cavalizattie Fundatrea ace-
stoo relatu este o operd de cttltura In socaetatale pram-
twe raporturale omui1ia cu omul, sau cu natura, sau ra-
portunie din natura, suet instinctive, noreflectate qa ne-
fundate, in general , de aceea primatavn nu an o culturd
Catvalizatta ar insemna astfel, Naga civaci., via.ta in ce-
tate, cum era in trecut, seta viata vn cetata, cum e in pre-
vent, sand e vorba de o natiune, sau de natauau fede
rale')
Cultura ar insemna walla spantuala a multi', sau a
oamenilor, a/Afferent de socaetate Valonle culturii
cauta sa se intemeieze intr'un mod independent, in afara
de contangerytele concrete Realizaru.le care ap'artan civi-
lhze.taea nu presuptun, neoesairmente, valon absolute , ele
cunt relative pa clepand! de conditaa externe, delta intam-
platoare
Daca o cultura este orgaruzata, avem o cultura ma-
jora, claca ea e total structurata, daca ea Sa,a defmat per-
fect valonle, atuncti ea e o cultura completa Dace' o ci-
valizattie e fecundata de cultura, avem o crvilizatae ma-
jora , data insa cultura nu este, ea ins*, completa, ci-
vab.zatia corespunzatoare contme o primejclie, Cacti ea ar

1) Vezi. Cvilisation, le mot l'idee publicata in colaborare in

1930 sub chrectia lulu Henr1 Bent.

www.dacoromanica.ro
ORIENT $1 OCCIDENT 67

putea sa se desvolte dinar Impotriva omului a cult=

Este cazul eavalizapei occidentale, in lima parte
Pentru a rezuma observapae acestea, vom spume, ea
o cultura, tinzancl a gam vra1oct desptranse de once eon-
tingente, este valabila in afar % de spa .0 r a tamp Deiaceea
once cultura reprezanta un sisttem de valon, care, ca sis-
tem, reprezinta gi el o valoare permanents Agadar, o
cuiltura care voegte sa se fundeze pe valora dan ce in ce
mall umversal valabile, nu poate face abstractie de cele-
lalte cultures, pentru ca a acestea stint valor]. In schimb
insa", o clivilizape, desvoltandu-se intr'un anuane cadru
spatao-temporal, este esentasalanente relatuva Sa cu greu
poate fi inteleasa de not Aim Spengler ar avea dreptate,
dar numaa in ceeatce pnvegte cavalazatia
Sistemul metafiztilc al brahmanismultua este un, astern
Plosafic, el are o valoare, ca sistetrn falosofic, ga astazl in
cultura noastra gI i1 putem considera ca o valoare_posa-
bird Nu tot acelag lucru se intampla in eivilizapa hin-
dusa , operele el sumt muerte ga apartan epocaa in care
s'au rfascart Putem inteliege foarte `blue pe un gandator,
toare ar profesa ide2le filosotpce hincluse in prezent, aga
a fost cazul lull Staliopenhaner, sa e cazul rnultor Ouch-
tora contemporana, de mall mica sau mai mare unpor-
tanta, in ale caror lucrari, imfluenj orientala e tnaa pu-
tan afirmata explicit, deo. exists , dar nu pot aparea in
civahza la european'a, pagode, zeitati monstruoase, etc , qi
clack prin absurd, s'ar Iva, xvu ar mandesta decal un spi-
rit de euriozatate on o devliape snobist'a gi nu o creap.e a
crvilazatiei noasttre

www.dacoromanica.ro
 V

CULTURI ELEATE BSI CULTURI HERACLEITICE

Compalataa, pe care am facut-o intre Orient sa. Occi-

dent, ne-a condus la constatarea, ca in Orient s au des-
voltat culture &to:tate, echilibrate, trachtionaIe, calm le nu-
meste Guenon, spire deosebire de cultura noastra, care
este dinamack fard un sastem de prainicipu, intr'o perma-
nenta framantare Nu chestmunea data in Orient si in
cultura lui se glseste Adevarul, cum icede Guenon, ne
preocupa , ca. studiul comparatav, pe baza carula vrein
sa desprandem, in mod obitectiv, caracterele cultural oicci-
dentale, in oportatie cu elle ale cultural oraentale , daca
va rezulta un avantaj deoparte sau de alto., aceasta
va fi o chestiune cane rarnb.ne sa fie exarrunata mar. de-
parte
Din punct de vedere formal, sa este sangurul punct de
vedere ce deskpeste adeea de contmutul ea, care tot-
deauna, face sa avean o pozatie preconceputa, ca sa.' nu
spun o prejudecata, cultura chane2a sau cultura handusa,
reprezinta un astern de Ida, un sastem de propozatn, care
se articuleaza intre ele inteun mod perfect in ofpozitie
au acestea, cultura occadentala nu a reusit s-si defi-
neasca un sastem de idea complet sa armonaic Ceeace

www.dacoromanica.ro
70 ANTON DUMITRIU

pare paradoxal, este, ca cu toate ca tipul unei stunte, al

unei teonu, in general, este pentru Occident tipuil mate-
matac sau geometric, ca o stainta ajunge la apogeul ei
derabia atunici card se matematizeaz5, cand formeaza
un sistem perfect coherent, rational constituat, nu in Eu-
ropa sastemul de aide]. pe care-1 reprezinta cultura s a ma-
tematizat, ca_ in China sau India In Orient, cultura repre-
zmfa un sistem geometric de idea, e)usta princspii si con-
socurtele lor, care se art'culeaza cu primele, in mod geo-
metric
Nu este important, ca in Orient, propozitnle secundare
nu sunt obtanute in chip deductuv dm princapai, dar ace-
ste propozitiai se artaculeaza cu primele intr'un mod, per-
fect, formand un corp
In schnnb, cultura european5, care, din punct de \re-
dere formal, reprezinta tot un sistem de idei, neava'nd
principal, nu formeaza fun corp de propozirtn matematic
articulate, inta-'o ierarhie perfecta
Aceasta pozitue intoiarsg, aceasita geometrizare a cul-
turilor orientate, a aceasta lips:I de geometrie a culturn
europene, singura care curioaste in toata istoria, cea mai
stralucita sa mrai desvoltata matematica din Cate au
existat vreodatg, constitue bizareria si paradoxul Occi-
dentului
Culture occadentulua matematizeaza total, ea are cul-
tul numarulin sa al demonstratiei, dar nu a putut s se
matematizeze ea insasi
Aceasta pauticulantate necesita un examen mai ama"-
nuntit pe care it vom face imedaat
* *
Ce este un sistem de idea ? SA' detasArn ideea si pro-
pozatiale de seminifiataile for particulare vom putea,

www.dacoromanica.ro
ORIENT .$1 OCCIDENT 71

astf6., sa studaem din punt de vedere formal, all struc-

tuna, un astern oarecare Teorule, care reprezanta sas-
teme de idea perfect articulate, suit, in fond, teorn ma-
tearnatice chiair dada ele nu sunt exprirnate in limbajul
stilmbohc al matematieLlor Sa conaderan o teorie oare-
care, de pildA geometria elementara , se ggsesc alci
cateva primeval, cateva amome, din- care, pe baza de ra-
tionament, se deduc alte propozitn, teoremele teorn
Sa CeMetgall oricare alt astern matematc vom gas!,
la fel, o serae de propozitai admise axiomatic sa o sane
de propozatu recunoscute valabide, in cadrul teonei, grin
deducte In realatate nu e important procedeul pun care
oblanern propozrvnle unea teorn caracterul ea formal
manifesta un grup de axionte considerate adevarate si
un grup de propozith care se articuleaza cu paimele in-
tr'un astern perfect Vom spune fiecare astern este
campus dintr'o seine de propozata primitive a o senile
de propozata derivate Cum nu ne intereseaza metoda
Arun care propozatule demate suet obtnnute, putem Inca
sa afarmam un astern se compune din propozitati primi-
tive a din propozitu secunidare, care, impreuna, alcatuesc
un, corp realnzat armomc Cercetat oneare astern filo-
sofic, sau oncare teone ea va fi constituita la fel Tn
reiahtate, miaa naciodatg, o tear e nu izbutqte sa fie in
totul ammo/Inca' exista in era f sun, lacune, contradietu,
ce.eace face ca ea sa nu fie admisa", a sal fie Inlocuata
cu alta
Numaa teorule perfect materna-tee au trealizat aceasta
armorue straleta a rigida Deaceea tapul urea stunte, in
Occident, este matern.atica, sa o tainta.' este matura, In
momentul card s'a matematazat Aceasta a a fort visul
lua Descartes, al lun. Leabinaz, sa in trecut, al lm PI aton

www.dacoromanica.ro
 72 ANTON DUMITRIU

Spinoza a incercat, in a sa Ethzca sa constatue, in mod

geometric, Intreaga sa filosofie
Care este conchitia, ca can astern de propozitm sa aka
twasca o teorrae, achca un corp armonile? David Hilbert
a araltat, ca atentia trebue sa se indrepte calre propozi-
iuIe axiotrnatice pentru ca un sastem sa fie absolut co
herent, trebue ca axiomele hu sa fie necontradiaorli
Cum deductua este analatica, ea nu poate aduce mimic
nou, ca explicateaza tort timpul ce am pus in axiome Asa
dear, o teorie va alcatui un sistem, &Jag axiomele ea scant
compiatabille 0 asemenea teome este Inclusa Se demon-
stneiaza, ca data Intr'o teorie incap cloud prop-cm-VI con
tradictorli, data acestea sunt ambele valabile sistemul
se des:hide i a once propozitie e adeva"rata in acea teo-
rie , totul e adevarat, ts(i nimiic nu e fals, ceeace in-
seamna ca distanctrunea chntre adevar ft fals inceteaza
de a exista sistemul acesta s'a desorganizat, nu mai re-
prezinta o coherenta, o ordame, ci un haos
Cultura hmdusa sau cea icluneza formeaza kn
corp de propozitna necontradictonu, stabihte pe baza unui
principm de ordme este un sistern axiomatizat, are,
adica, axiomele ei compartabile Cultura european.a este
un sastem dezorganizat, in care parlrund propozatule cete
mai contracbOtorm , ea nu a izbutit sa se axzomatizeze s3
deaceea nu formeaza un corp de doctrma , da este de-
schisa, pentru ea falsul pu adevgrul aunt Inca Ind stincte,
inteo oarrecare mascara

Din cele ce am spus, rezulta, ca un sistern de propo-

aqua este perfect, data este axiomatizat data, adica, el
,

are axiomele lw necontradictoru, ceeace face ca Intregul

corp de propozitia sa fie compatibil Dar un asemenea

www.dacoromanica.ro
ORIENT BSI OCCIDENT 73

sister nu e, fortamente, adevarat Vreau sa spun nu

e adevarat In mod absolut S me exphcam Geometria
euelftchan'a, care formeaoa un sistem necontradlictorgu,
are Intre axiomele ea, pe aceea cunoscuta sub numelte de
postulatul lua Eulchde prmtr'un punct exterior unei
drepte date, se poate duce o paralela la dreapta data,
Sa numaa una Insa, s'au putut constrtni geometrn neeu-
chdiene, tot atat de coherente, cum sunt acelea a lui
Bolyaa, Lobatchewsky, sau Raemann In aceste geometrii,
postulatul lua Euclide nu maa e valabil, fie ca nu se
poate duce nalci o dreapta paraleld, fie ca se pot duce
mai multe, sau chiar o mfamtate Node geometria sunt
perfecte, diet au aidevaa-urile lor, deosebate de cele ale
geometriea euchdiene 1 s au putut aplica chaar in anume
sectoalre ale realatatia Se poate sustane, ca una can teorn
este mai adevarata decat alba? Dan pullet de vedere for-
mal, to ate sunt egal de valabale Ele sunt la fel de ii
guros logitce
Cum trebue interpretat rezultatua acesta ?
Interpretarea este foarte sampla nu exista adevar
absolut, ca numai adevarun in cadrul unea teoraa, fata
de axicanele necontradactorai alege Avem libertate axzo-
matzcei, putem alege taxiomele noestre cum vrem, sm-
gura condatae pie cans trebue say o indeplineasca, fund
acteea} de necontrathotie
In contdrtfale acestea, once cultura fund un sistem par-
ticular, care are axiomele sale prolong., nu poate fi cul-
twa, in general., cr e o cultura, tot asa cum nu avem o
gearnetne", Ica diverse geometna
A sustane atunci, cum face Guenon, ca Adevarul abso-
lut se gaseste in oultura hindusa, sau, In general, numai
Intr'o cultura statica, de tip inches, ceeace nor am numit
o cultura axlomatizata, este nu nurnaa o mare naivitate,

www.dacoromanica.ro
74 ANTON DUMITRIU

dar o ignorare a ceeace inseamnd un sastem de Idea Se

sustane, ca prancapLale culturior orientale sunt revelate
sa de aceea garantate , dar rumena, Inca Dumnezeu, mca
thavolul, nu poate sa ne dea un sistem de idei absolut,
funded totul va depande de axaomele ailese Se poate rea-
hza o cultura trrachtaonala ilnphisa, perfect coherentd,
plecand dela alte propozatai primitive , caracterul tra-
draonal" nu este, dec.", o dovada a unor Adevarun abso-
lute, fundca acesta poate vana, si cu toate acestea, cul-
tura respentiva poate fi axiomatazata
Sangura supenonate a unel cult= tradationalaste,
fata de cultura occadentala, este coherenta ea Aceasta
nu a da, insa, Inca un earacter absolut
In fond, aceasta problecma revme la marea desbatere
is-tor-dog, care a despartat ganclarea falosofica in doud au-
refute data adevdrul e unit a absolut, atunci Funta,
&Lica exastenta, este unuabala, neschambatoare ft perma-
nenta , data nu exasta adevar absolut, existenta este, ea
insasa, o sclumbare continua, o devenue in tamp Asa.
dar, data socotifm ca exasta adevarun nesclumbatoare,
presupunem imphoit, Ca existenta se sustrage devemrn, ca
aceasta e o pura aparenta, creaata de samtun si amaginatie,
data socatim, ca adevarul e multaplu, ca exasta adevarun,
nu Adevarul, art unci introducem axioma, ca exastenta este
funguarmente temporald, scinmbatoare In pnmul caz,
deverurea este o aluzle , in al doilea caz, ea e o reagatate
Dar sa iacestea sunt teoraa , din punct de vedere formal,
ele reprezmta adevarun relative, care depend de punc-
tele de plecare alese In concluzie, nu se poate austme,
ca exista un adevar imuabal, pentru ca aceasta afarma-
tie nu ar putea fi sustanuta decat pe premise particulare,
deal nu ar fa universal valabvla, Cl in cadrul, unui sastem,
nu se poate, deasemenea, afirma ca deverurea esentiala

www.dacoromanica.ro
ORIENT BSI OCCIDENT 75

a llama justified concluzma ea nu ea to deeat adevaruri

particulare, in cadrul =Jur team partaculare Insa ana-
lnza formals a teornlor, Mad mei o apoteza in plus, arata
ca valoarea de adevar a imei propozutun depmde de ca-
drul in care o asezam, de premisele, de axiomele, fats
de care o compardm In caclrul formal, propozatia ,,nu
exista adevar absolut", nu e o concluzie, ca o constatare
de f apt Cum nu exists un adevar absolut, reahtatea pe
care ne-o reprezentam, pann diverse teorna, nu poate fa
o reahtate unuabala, ca una schumbdtoarp

Cele doug curente, die can am, vorbit, unul cal e

afirma iluzaa deveniral, a altul care pune realitatea
acesteia, sunt cele cloud man conceptua ale antachitatn,
care, sub o forma sau alba, arui fort susrinute pana in tam-
pul nostru Eleatai au profesat ideea ca reahtatea este
unuabild, fara modthcara, sa ea deveturea nu e cleat o
aparenta sa o flume Pentru o proba aceasba, ea an nas-
cocat o serie de argumente celelarele paradox eleate
prin care cautau sa demonstreze absurchtatea afinna-
tulor sumtuluu. coamm Nu e3vists pluralutate, nu exists
rniscare sageata care se masca sta un moment in fiecare
din pozitule pe care le strahate, deca sta tot tunpul
Achille eel lute de pUcior nu poate sa," ajunga broasca
testoasa,- care are un avans asupria luti, funded anaa intai
trebue sa ajunga in lolcul unde se afla broasca, acum ,
dar in turnpul acesta, broasca a inamtat , pentru a o
ajunge, trebue sa ajungd In. locul uncle se afla broasea
acum , dar sa broasca a inamtat , etc Achille nu va
ajunge broasca testoasa mciodata Mavarea este iluzo-
ne, realitatea este nnualvild
Dimpotriva, Heraclit se intereseaza de aceasta mis-

www.dacoromanica.ro
76 ANTON DUMITRIU

care, pe care Eleatn o negau , pentru Heraidlht, toate

curg, lumea seamana cu o bautura fermentata, care are
nevoie sa fie maiscata, tot timpul, pentru a nu se des-
compune Name nu este, total devane Duca total se
schimba, once lucre are in el sn. contranul sau din
aceasta lupta se naste devenarea, care e jocul contra-
nylor Deasupna acestei mstabibtata pecrmanente, Hera-
cht vedea insa un prancapm armorac, care facea ca de-
venarea s nu fie un joc orb Natura este schamba."-toare,
dar exists anutme raportun generale, can au o unilfor-
=tate amuabila
Tata descrise surnar, caracterele celor doug tupun de
culture Cultutra onentala care crede in adevaruri eterne,
pentru care curgerea sl devenarea sent iluzorn , o cul-
tu?ti elleatti, care neaga datele 'mediate ale samtulm co-
mun Metafizaca Vedelor, rezurnata afonstac de Vedanta,
se intemeaaza tocmaa pe aceasta &slam-came, Exasta o
relaifitate absoluta Brahman sail Atman, Dumnezeu neima-
mfestat, sau sufletal unaversal, careia a se opune marea
iluzie a mandestaran, Metyti A atinge absolutul, inseamna
a Yes' dm lumea iluzulbr inselatoare, insearrma a to
smulge dm ireahtattea sensibala
Caracteral heracleztic al culture europene sta in acea-
sta preocupare &recta sr totala a tcurgern vela nice spa.-
ratul european cauta raportun generale, care sa inch-
gwasca devenmeta ryaturn, sapandu-i un curs Nu exists
decat lupta, intre contrarn[le cele ma" diverse total se
naste din aceasta lupta Ca sa Heracht, Orcidentul poste
spume 116Xsp.,o; narrip 7COVCCOV

Am stabalit caracterul heraclertic al culture europene

Ramane sa ne mai punem o singuira intrebare, de al

www.dacoromanica.ro
ORIENT $1 OCCIDENT 77

cares raspuns va depande tot ce vom spume mai departe

Lapsa de princapu a cultural otccadentale explida haosul
ei, herackatismuff 01 Va ajunge cultura noastra la un
moment drat sa-L impuna cafteva prmcipu, care sa o so-
hdifice, in sensul mental, sau chiar atimci cand va iz-
buta sa se axiamatizeze, ea isl va pastra canacterul el
fluacbc, acesta apartinandu-a. esental ? Cu alto cuvinte,
heracleitasiatial cultural olocadentalie este un accident, o
faza a taneretai ea, an manifests structura esentialg a
Occadentului? Tande cultura Occidentului catre tipul
eleat sau catre tipul heracleitic? i in acest din uirma
caz, care ar putea fa princapule capabile sa expriane ma
turatarbea ea'? Iata problema pe care vom, ca'uta sa o des-
legam in ceeace urmear25.

www.dacoromanica.ro
 VI

OMUL E MASURA LUCRURILOR

Am ramas in capatolul precedent, la problema deci

siva este, sau nu, earacteruil heraelestac esentatal cultural
oecadentale 9 Fentru a putea hotarl lucruil acesta, sa de-
terrmanam-, mai Intai, una dm constantele ganclaru
noastre Green au avut, primal In istone, irdeaa manunata
sl fantastaca, de a scruta tamele Umvensullua en ajutorul
g'andarn Un adevar, pentru un Grec, nu se Intel-nem
naci pe autoratatea revelatalea., Hasa pe autontatea sus-land-
tonlor lua, ci nuanal pe intelatgibilarbatea, pe ratrunea lw
de a h Gandatorul ellen se indom de tot sa nu admrtea
decat ceeace ar fi avut la temehe un argument In On-
ent, luctrruil acesta nu era positbal gandarea se mwa in
cadrul unor adeva"run date, ea le accepta, ?Ara a aveia
vreodata ideea sa le puma La Inc Taiga, man precas, la ac-
tcepta fara a le Irate lege Adevang cultutralor onentale
era un Truster, un lucru strain, care se tanpunea, nu
pain ratninea lua, ci prm foil lua trachtlonala Nu vreau
sa affirm, ca Green nu aveau sa el domemul for maste
nos, cum arata de altlfel, exastenta aka numiteltor mistere

www.dacoromanica.ro
80 ANTON DUMITRIU

dela Eleusis Dar ceeace a descoperit lumea ganditoare

greeeasca, In, primele seeole dimaantea 1uz Chnstos, este
aceasta libertate a spntului, al carat elan nu poate fi
infrant de naci o trachtae, de mica o revelaitae, de ruci o
prejudecata, acest spilt 1-ia mostemt Renasterea, exal-
tandu-1 pang la paroxism, de atunca sl pang in timpunle
noastre
Epoca hellemca sa Renasterea au desicopent lthertatea
qcindzna, ached forta ei de a anal-wa si de a garanta ab-
solut once Cand vorbese de hbertated. gandarn, /111 ma
refer la hberbatea exterloard, care este o consecmta na-
tural:a sa arnediata a cellea mterioare dealtfel, o gandare
hbera interior, dar selava in exterior, ar fi contradic-
tone Intelegem libertatea ganichrn ca pe o forta capa-
bila sa determine singura ceeace e adevarat sa ceeace e
fals ca pe o forta de dascrmiinare, care nu are mta o
stavila sa num o garantae clan afara, un torent atat de
putermc, incat nu are nevoie de albn strame, de vat
intamplatoare, ca sa si croaasca drumul spre marea ade-
varmulor, ci isa tale direct si drept, in stancile on-
canal obstacol, cursul sau
Adevarul oriental e un obaect stram Pentru a-1 atinge,
trebue sa te transfigurem, sa te schambi, sa-ti torturezi
propna to natural, sa devil alteeva decat esta Metodele
ascetice voghunice, necesare realizarn spratuge ci inte-
legena adevarunlor, nu arat decat aceasta formadabila
sa monstruoasa transformare a ceeace este in ceeace nu
este
Adevarul occidental, avand o raiune de a fa in el in-
susi, pe care ro acorda gandirea, ease -1 crelaza, este, pe
deoparte, independent de mane, dar este, in acelas timp
si al meu, fundca este, sau poate devem, rezultatal gan-
dim mele Onentalul pleaca dela iadevaruaii, care nu

www.dacoromanica.ro
ORIENT $1 OCCIDENT 81-

sant ale 1w, a se transforma diupa chipu1 *3. asemgnarea

lor, Ocaidenteul pleaeg dela gandarea lua sia mmac nu
exista care sa-i depaseaSca natura gandaria, lumea are
o legaturd omlnhaalg cu inteligenta umang, sa dela ea
Iii triage serva pentru a se construa Ohms exastenta noes-
tea e fandata pe gandire, i Deselartes a fast nevoit sa
pung antecedentuil existentea de gandare cogzto ergo
sum D.e o parte, adevarul descoperd mull real, de
alta, annul e o realdate sr el descoperd adevarul Doug
situattu inverse, una aqiezand pe om Intr'o pozitae mo-
destd, clandu-i posibilitata insg, sa se ridice, prantr'o teh-
mcd ingrozatoare, clinical de el insusa., alta situand pe
bm in central Universrultn, sangura sa fortg hand aceea
de a in.telege
Daied Occaneadul va ajunge la o oulturd eleatd, daed,
prise uraniare, va adcepta un sistem de idea. unit, daeg,
achea, heracleatism-ul aulturia oceidentale nu e cleat un
accident, laitunci ageasta libertate de gip:lire va Inceta
sa existe Aceasta ar insemaaa insg, cg, in acest caz, cul-
tura europeand va constatm un sistem axiomatic, insg
nu e posibal un astern de idei albsolut, dupd [cum am
vgzut, ci numai unul particular, adevgrurle care ar tu-
tela miscall ea intelectuala europeana, ar fi, dar, un sas-
tem particular Un asemenea sistem nu ar putea, in con-
semnitd, sa se impund sparrtilua nostru, inteun mod de-
finativ, egca, in aoest spirit, exists o mfnatate de sisteme
valabale, opuse primulua Stadiul eleat al culturu ocer
dentale nu ar putea fi dealt un accident, un provizorat
Pe scurt, nu este posibal peadru cultura oceadentald
sg. mitre &find= intr'o fwa de staticism Devemrea
continua apartan.e ca un blestem sau ca urn dar, gandarn
europene yCi, deci, adevarurilor ea.

www.dacoromanica.ro
82 ANTON DUMITRIU

Acest rezultat poate fa obtaaaut i pe alts cale Am

alums la el pranteo analloza pu logmea, adica foranala se
poate capata hied, punand la contributtae psi.hotpatalogia
Sa examinam functule psiholagice ele pot fa insenate
dupa superiontates lor, aceasta supecontate nefnand
data de vreun crAterau relatuv, de valori, ci de apaastaa
lor naturala Funatiumle psthologice superloare sunt
acelea, care apar rnaa tarziu in evolutia 1111dividulua
Janet le altasifica in moduli urmatar in primal rand,
functiuntea realulua, adica aterrtae la prezent, actrune pre-
zenta, etc , apoa, actiamea sa gandirea dezrnteresata, dupa
aceea rzprezentatrea miaiginara, lumea imaginal:area si a
visukia, etc
Lasand la o parte clasificarea stadia, este (Aar ca o
functiune psahologica, laparuta mac tarziu pe scara evo-
lutiea omultu4 este o functiune supetrioara, gandirea 11.--
bera, aduca dezanteresata, este o astfel de funclaune, pen-
tru Ca" nu taipartane i stadnlar care o precede, dela prima-
tav, p&ria. asth'zi Sa presupunem, ca matuntatea gandini
occidentale, a culturia, In general, va f2 o faze de elea-
tism, de anchaloza aceasta inseamna moartea gandirn
hbere, a gandatrn dezmteresate 0 faze supenoara
matura air anula o fimctaune psihologalca super-100ra
SA comparam, acum, cele doua functium psihologice
gandirea capabola sa produca num= un sastem de idea
S, gandirea capabila s15 constrallastca toate sistemele
de idea, dem. sa sistemul S Este evident, ca 'lapiln de
gandire ultum este superior pramului, avand virtualitati
mai multe Ganditirea hbera este o functae psahologica
supenoara, Sr inlocuirea ea pnnteo gandire statical, este
o regresiune Faza eleata a gaindrin europene nu ar fr
o epoca de reahzare la maximum a culturn ocadentatle,
ca o adore si un dechn

www.dacoromanica.ro
ORIENT $1 OCCIDENT 83

Asa dar, organazarea eultunu Ocaudentulua nu poate

fa, in vintor, un sastem static de prancapu, icultura noastra
nu poate ajunge, decal pram praibusirea ea, la un caracter
elect Culture europeang este esentrialrnente heradlietitaca sa
prmetpaale ea, care ii vor determana maturitatea, trebuesc
sa se infaitaseze alJstfel, cleat ca un sastem de idea Indus
.i definativ Se poate reahza o astEel de ordme, o ordme
a devenuna sn a scilumbgcrn vesaiuce ? Data ceeace urmeazra
sa cereetam maa. departe
* *
Durpa tot ce am spus, pang acum, a swat momentul sa
ne ocup5an mfaa deaproape de notatmea de adeVar logic
.i prim aceasta s preintampLnkn obaeotaile, care ar pu-
tea sa se riclice S'ar putea sa m se faspunda" tot mace
a4i afirmat este just, este adevArat dm punct de vedere
logic Insa aceasta presupune Ca aka adrrus un sastem
particular, ca fund valiabil inamtea tuturor sastemelor
de idea. Va alflati tot in cadrul unei eultura partaculare,
acieea de tip rartional, a a judeca celelaltie etakturi dan-
launtrul acestema este, de la inceput, laipsat de valoare
Adevarul, va susjine, poate, cmeva, se &Ea direct, pe
blsza conlanutullan 1w. si forma laze nu poate fa izolata de
semnaficastaa pe care o are Aceasta oblectae ar fa avut,
poate, o valoare acum cloud decenu &intern, in momen-
tul de talk im posesua unei descoperm rievolutaonare),
care manufesta" un alt aspect al gandaraa oruenegti, nein-
trevgzut de gandrtona de Raub: arum este vorba de des-
coperairea togicilor polzydente
Dar sa" consaderam problema metodac
nem:re astern de idea se eNpruma" prints.' un sastem de
propontai Nu este interesant modul prim, care e ebb.-
nun' o propozitae declarata adeVarata, ca ansamblul pro-

www.dacoromanica.ro
84 ANTON DUMITRIU

pozitailor afirmate intereseaza Este ansamblul acesta

necontradactoriu ? Atunci formeaza un sistem Michas, o
teorie Este (contradictorou ? Atunca, inlauntrul teonei,
poate f3 afarmarta once propozitae
Descoperirea geomeurnlor neeuchdlene, a impans, mai
departe, anahza idea de teorie Dupg cum am vAzut, nu
se poate sustine, ca o teorie e mai adevarata deck alta,
ci ca toate teornle axiomatizate sunt la fell de valabile
Mauna nu poste se' lexperame in intregime realitatea, ci
nurnaa fete ale reahtaln, inteun caz aplicArn o teorie,
in alt caz alts teorie Teornle, chiar Cand se refers la
acelasi sector al realitatn, colaboreaza in mod comple-
mentar Ele aped, pran puinul. lor, la intelegerea unei
reahtata, care e, sau prea con plexa pentru a putea fa
prrinsa in schema samples a unei teorn, sau, poate, prea
samples pent au a fi sezisata de aparatul complacat al unei
teorn
Spre exemplu, se tie ca fondul ultarn al materiel psi
radiatea este de nlartura electric:1, cum s'a probat prm
diverse experaer4e Dar tot expenentele au aratat, ca
electricitatea aceasta se icioanporta foarte ciudat ea curge
uneori inteun stuvoi de corpuscule separate, alteori in
valura ondulatorn Daces numam constatuentul elementar
al electracitAtn pain numele lun de electron, acesta are
cloud aspecte contradictorn mean e corpuscul, alteori
e unda Exist1 o teonie maternal:Ica perfecta, care se
aphca realatartaa profunde a materiel, datorit,I lua Em-
item, si care este corpusculara Ea perunte previzium, etc
Exista o teorie onclutatorie a materiel sr" rachatael, carp-
pleaca dela =apnea ondulatome a electronulua, dato-
xata lua de Broglie, sa. care e tot atat de eficace Cand ne
3ntreb5m, electronul e unda sau corpuscul ? raspunsul e
paradoxal este Cand unda, cand corpuscul

www.dacoromanica.ro
ORIENT OCCIDENT 85

Teoraa ondulatorie pi team compusculard sunt, dupa

expresna fericata a lut Bohr, coinplamentare ele se pot
ajuta reatproc la inlelegerea unea realitati, care nu
poate fa surprmsa.' de o sangual teorie
Toate acestea, gemetrnle neeuelidene, teornle corn
plementare, ne due la o concluzie nu exista o teorae
adevarata, ci teorn eomplementar adevarater. Exists sis-
teme matematice diverse, S7, S , S3, S4 , care sunt
particular valabale, naciunul neavand un caracter abso-
lut Adevarul for consta in caherer4a, necontradircipa for
mtrmseca
Obiectia de care vorbeam, sa care ar fi putuit sa au se
aduca, este in, toate consad.eratule acestea, s'a presupus
un sastem permanent valrabil, o loped, sistemul L. Am
admite, in felul acesta, gun sastem particular, L, pentru
judeaa toate celelalte sasteme, ceeace ar insemna, ca
toate concluzale noastre aunt valabale numai in sistemul
L, deci nu cunt universale, ca partaculare Ei bane, nu e
cap. Nu exists un sastem, mac logic, sastem L nu e abso-
lut, iar arceasta afirmatae a fost fatciuta valabila prin crea-
rea logicalor polavalente
In login, tradltaonala, se presupunea ea exists numai.
doua valora pentru prorpozitu adeVarul fin. falsul, tertium
non datur 0 idee extraorchniaa* analoiaga cu aceea pe
care a avut-o Balmy si Labatchewsky, de a constrm
geometru neeuCladiene, s'a nascut in nuntea logiciemlor
data aim considera, ca.' in afara de adevar a Pals, exista
alte valan ? Daca aan construa o logica cu trey valor].
o loped trivalenta, care sa faca uz de trey valon,
A (adevar), F (fats) a T (tart)
Astfel de logici au fast construrte exista logica lui
Lukasiewicz cu tree Val ri, ou patru valor]. si chiar 'cu o
infinitate de valartt Tot astfel, exasta logica intuition-1sta

www.dacoromanica.ro
86 ANTON DUMITRIU

a lin Brouwer-Heytmg, etc Aceste logic]. nu aunt ipo-

teze abstracte, numal posabale Ele sunt teoru materna-
tee perfecte login cu tree vale n a lin Lukasaewicz este
o teorie maternatca perfecta, lcu axiomele ea, dovedite
necontradictoam, Si cu teorem'ele ea, allele deck ale lo-
gicei 1w Anstotel, logics lug Brouwer-Heytang are si ea
axiomele e2 neoontradictoni a teoremele e1 particulare
Nu mai exasta o lagntca, ca logaca, sasteme amomatice in
chase Li, L2, L3, Li Astfel, cand se da uin sastem de
propozitu, reprezentarnd o teone oareoare T., trebue sa
intrebam in care loped ? Ached dupla lee ordnne s'a
constiturt team particulars rfi Oncare teorie depmde
de axiomele alese, si de ordinea pe baza careia se derava
propozatule celelalte ale tearlea Axicanele stmt alese ar-
batrar, sangura for oondrtie fund aceea de necontradactre,
iar ordmea lox', oricare ar fi ea, prim faptul ca exist/a,
poate fa asumlata cu una din logicile L7, L., L3, La
Obaecaa, ca am fn. adaptatt, cu precadere, o teorie part-
oulard L, o logica umea, nu mai e posibila
Cineva air putea spume insa." adevarurile, pe care be
suistan eu, nu sunt btu-lute pe cale logic]., ca prmtr'o
expenenta &recta Dar aceste adevarun aunt expnniiate
pain propozatu , formeaza ele o ordme ? Atunci aveti un
sastem particular Formeaza man multe sisteme ? Atunci
ne &ram in fata maa. mwltor crntera de ordine Propozr
pule afinnate nu formeaza Inca wn sistem, mca mai multe
sisteme ? Atunci ele nu au mci o logaca, mcii o legatua5
inure ele propozitnle sent azolate, nu formeazA un corp
nu constxtuesc o doctrines
G'and,irea europeank ajunsa apical, sa-a 'castagat o hber-
tate absoluta ea i a creiaza sangura chuar sin cratecraale,
in vartutea carora se misled in goana dupes adevar Omul
isa construeste adev5rul in intregune, el este Masura tu-

www.dacoromanica.ro
ORIENT sI OCCIDENT 87

furor lucruralor, a celor ce sunt cum ea sunt, a celor ce

nu sunt, cum ca mu sunt Nu adevArul lui Socrate, al 1111
Platon sau al Sue Aristotel, 11 urmAreste Occidentul, ci
adevArul lug Protagoras, came capAta Insa, osemnalficatie
matt iadanca si matemate6 'Avspcono; piTpov ncormv %al
Tthl) 6YTCOV %Cd TCOY IL/ Ow "
Este adevArat, ca Protagoras era 111/1 SOIISt, 1. ca, in-
tr'un anume feel, batea ad for in Occident, mail-lees/a
toamaa acest caracter sofastic al cult:urn noastre, ca o
consecinta a rezultatului, ca pentru fuecare idee se poate
gala o teone, in care ca s fie adevarata Aceasta lupta
apraga a opnuilor, care a luat o amploare atat de extra-
ordmara in vremunle noastre, a font cultivate de Greci
sr de Renastere, Ica reprezentand hbertatea ganchraa, cas-
tigarta anstm!crtav pe toate planuriffe
Astazi stem teoretic sa principal, motivul acestai con-
flagratn adeologice Dar ceeace se tufa e, ea" Protagoras
era un heracleitean, si ca in conceptaa lua., ea sa. In aceea
a Marelui Obscur, !cum 1 se spunea lua Heraeht, toate
lucrurile erau in vesmca =scare In fond, Protagoras
era mat Intelept deCat Socrate acesta punea adevarul
Inathtea omvulu2, desa sa. pentru el maxima cunoaste-te
pe tine Insula." era fundamentala
Prortagorts descopera omul si subordonieaza lin adeva-
rurile Cultura europeana a ajuns la punctul de uncle a
pleicat la punctul de vedere al lui Protagoras Insa
acesta decoperise ceva maa puterrac sr maa important
decal toate adevga-urale s1 toate teonale omul si fen.-
cirea lur
Occidentul a mamas numai la prima parte a descope-
rirn celebrulin Grec Aka astazi Incepe sid descopere
aeeace era mai aproape sa, deaceea, poate mai grew de
observat omul Prin stunrta, prin discaphnA matemataca,

www.dacoromanica.ro
88 ANTON DUMITRIU

care a ren,sat, sa puna in lumina ei reala, natura ade-

varunlor, contrIbutia hbera, Si toemaa. pan aceasta crea-
toare a antehgentu, Occidentul ajunge sa regaseasea,
ceeaee, de fapt, nu era piierdut intelagenta a puterea ei
Investagatule noastre ne-eu condus la descopenrea
unor cmptograme in care era Mains secretul Umversuhn,
am ajuns sa desci.fram unele din acestea sa solutule for
au fost legs, raportura., ordme, ern crezut, pAna acum ea
aceste haeroghfe, pe care le descopenm in luicrun, sunt
ale lor, S1 ea sareana noastra este de a be ceta. Astazi stun
insa, ca ele nu sunt decat pecetea pe care o pone ante-
lugenta pe lucrura., i ca asbutind spa deslegam o cripto-
grama, deslegam in acelas tamp o tams a Intelligente',
a hberam o noua putere a ea
Cum o spune, adtifel, Eddington ,,Pe ta'nmurale Nem-
noscutul-ua,am descoperit caudate Lazne de pasi. Am
8dd-1ml team" profunde, uncle diva altele, pentru a
ne exphca oragma lor Insfarsit, am reusat sa reconstituam
Punta dela care proven urmele suntem no" insane"

1) A Eddington Space, time, gravitation

www.dacoromanica.ro
 VI'
EROAREA LUI DESCARTES

Conclbzn le stabillate 7n capatolul precedent ar putea

pgrea ca atribuae gandirn europene un caracter dizol-
vent 3. sofistnc, in sensul pejoratav al cuvantulm
Daca adevgnul nu are un caracter absolut, atunci se
poate sustane oTace, a se palate nega once ganchrea, in
loc sg construlaseg, ar ruana Vom, vedea, ca nu este asa,
cu toate Ca, necunoscand pang astaza. marile cucern +ale
matematicilor qa fizicei matematice actuale, sparltu/ eu-
vopean s'a mnOcat, irntr'o oarecare angsura, pe liana so-
fisted Desbaterea acestea chestrum ne va +conduce la
descopenrea una erori fundamentale a Occidentui/m
i in aceasta" ordme de ndlea, va trebua, sa ne ocupgm
a de acele vaicai care au mmat unitatea culturala a Eu-
ropa, inamte de a cauta sa cletennmam coordorratele
culturia noastre, esentnialmente heraclatick cum am Va-
zut, atunci card se va ajunge la matuntate Vom amana
-exarnenul acestea probleane, tocmaa fiandca studiul prea-
labal al eroatlor comise de sparatul occidental ne va ajuta
sg defanam hma evolutvg a acestun spat

www.dacoromanica.ro
90 ANTON DUMITRIU

Autanomma gandarn, prockirmata de Greci i de Rena -s-

tore, con4inea un pericol dantre cele maa man Gandirea
putea construa, pran talceasta libertate, pe care sra insu-
sat-o sr care, sangura, is acorda putunta de a functiona,
adevarurt lsi teorii, doctrine sr sasteme Insa matemataca,
tea m'ai perfecta sl stralucata dintre toate dasciplinfele
cultivate in Occident, a dovedit, intr'un mod categoric sn
defmativ, ca nu exists Adevar, ci adevarun, in eadrul
unor teorn partaculare Data nu cunoastem infalisarea
teoretuca, motavarea mateanatlea a acestei situatn, si
Occiaclentua nu a ounoseut-o in trecut este evident,
ea once sastern bine eonstrunt poate parea ea expriarra
Adevarul, impotralva celorlalte, care ar fi, altfel, falLge
Libertatea ganclarn introduce, in felrul acesta, utri fac-
tor de indoiala, tare poate fi un factor creator, data e
speculate cu prudenta, dar mate h dimpotrava, un ele-
ment destructiv, data e utilizata in mod imprudent
Dacca nu stem, ca tot ce putem construi prin gOndire, re-
prezmta numar o realitate part-10A, si data o consideram
ea un adev'Or absolut, atunei toate celelalte doctrine de-
van false, data aceasta lupta continura dintre adevaruri
ne impinge la negarea oncarui adevar, ajungem la in-
doiala absolute, reducand cunoasterea la mimic
In fond, cele doua pozitu reprezmta celebrele doctrine
istonce, sofistica i scepticismul
Sofistn au inteles, anstinctiv as spume, ceeace Materna-
tica actuala a determmat intr'un mod riguros amine
ea nu exists un sistem absolut de adevarun Protagoras,
poate eel mar intelept dantre el, si deaceea, cum ne ra-
porteaza scrntorn din vremea fur, si eel mat respectat,
gi-a dat seama, ca adevarul depinde de unghiul din care
prwim lumea, de pozrtia relatava a ocinul-ua in fata na-
turn Nu este aceeasi concluzie, pe care o profeseaza

www.dacoromanica.ro
ORIENT OCCIDENT 91

ztca modern's S'ar parea ca examinam concluzule fi-

meet welartiviste once sastem fizic nu poste fi studiat
deck in anod relativ, toate adevaantrile stabilite depm-
zand de miscarea observatoratua. Cum mimic nu e in
repa-us absdlut in Umvers, urmeaza cal toate adevaru-
rile, date de observatae stabihte matemate, sent rela-
tive fa# de nuscarea, pe care o are sistemul dart care se
face observatia Mama ca, Protagoras, neavand la dis-
pozatre lextraordinarele frezuftate ale imatemtatcador ac-
tuale, a 'conchis, in mod imprudent total e adevarat si
mrruc nu e fals
Insa, dupa cum 'atm, spurs, o tante In care totul e ade-
Varat, uncle doug propozatu contradactoru au acelasi
drept de cetate, siu mat poate alcatua un sistem ea con-
stituie o anarhae sa idistinctunea intre adevrar si fals in
ceteaza de a exista Gorgias va sust.ine, pe aceeasi lune,
ca totul e fails, ceeacie este acelas lucru De aim, g pans
la a sustant., da adevarul poate fi afrrmat in mod arba-
trar, nu maa era deck un pas sa softstu s'au grant sa-1
taloa.
Mal erau Inca cloud pozrtn. posibile Sau nie Indoim de
once lucre, adevanul neputand fl surprms de mteligenta
omeneasca, si in consecuita, trebtand sa su,spendam once
judecata este pampa sceptica radiciala a unua Pyrrhon
si a sicoalea. lui Sau insfarsit, mai ramane o ultima po-
zate, pe came not o Incadram in mascarea sofistsca, lush'
cu tun caracter particular nu e manic adevarat in afara
de sistemul de adevianun gasit de mine, sau regasit de
mine Aceasta pozilae iapartzne lei Platon, Arastotel, etc ,
a a fort midicata la ranguil de metoda de Descartes Cum
stmt astazi, ca se pot construa team perfecte, cu adeva-
rul lor particular, este evident ca fiecare Wanda:tor Ist
putea alcatui teolna lea propne, careia putea sa, acorde,

www.dacoromanica.ro
92 ANTON DUMITRIU

in mod en:mat, o voloare toted sl absolutes Sofaarkica nu

mai era profesata de run smgur mdirvitd, ci tot," cugetatorn,
laolalta, fannau o vasty grupare softstaca, in care fie-
care sustmea valoarea absoluta a sistemului lul Uniam-
tatea gandatoare profesa acum, ganchrea anarhica sh. dn-
zolvanta a sofastulin.
Dar aceasta chestiune merita o atentae mai mare, sa
deaceea sa ne oprim putm la metoda lin Descartes

Descartes incepe prim indozala metothca Gasim, tot-

deauna, acest factor dmannc all ganclarai europene, care
e mdonala Libertatea absolutes a gandairn nu poate fi
conceputa fares o dotes oarecare de scepticism Toata
chestiunea e ce 4:ley-me acest scepticism? Devine el dog-
matac ? Atuncn, gandirea sa-a pierdut propria en forta, se
anchilozeaza so. moare Devine el sofistic ? Gandirea ra-
mane libera, dar e o lithertate nudes, necreatoare, sinu-
cigasa
Deaceea un savant Ica Poincare trebuia sa conchida,
pentru a arata specaficitatea indoeln fStaintifice, neobo-
arta sa. nelterata mciodata, in marsul em dupes adevarurr
,,Credurta savantuilm nu se aseainana mciod.ata cu aoeea
a ortodoxulum, ci mai cura'nd ou a ereticulun, care cauta
totdearuna sl nu e multunnt cu ceeace a Osit"
Asa dar, Descartes incepe prm a se indoi de tot ce se
afininase pang la el Dar dm aceasta indoiala se nasc
cateva adevarumi definitive, imposibla de infirmat, fignd
evadente Descartes introduce un renter-1u an adevaru-
rilor absolute un lrucru evident este un adevar absolut,
s1 acest adevar labsollut it concepem pm Ideal dare sa
distincte Filosoful francez descoperise punctul arhime-
dac al gandirn, punctul absolut, pe care se putea rezenia,

www.dacoromanica.ro
ORIENT $1 OCCIDENT 93

Intr'un echilibru perfect si stab 1, sistemul sou Eroacrea

lui Descartes consta in convingerea, care de fapt se des-
parte in &nig 2dei subordonate una altena, ca total pang
la el a Lost falls Sa ca e posthtl de gasit un sisters de Idea
matematc, care sa fie defiantly adevarat Este pozatia
sofistata atenuata, de tare am vorbat, ga. care va pertrmte
mom sa formuleze o doctrma daferata, plecand dela
alte evidente" Descartes, matematacianul Descartes,
acel print al ganichrn, chin care pagann ar fi faicut un
zeu", nu avea de uncle sa Ole da nu e posrbil, sa con-
strum materna-tic un astern absolut de propozrtin Dar el
nu sta. Inca un lucre oa chstmetaunea si clantatea idei-
lor nu e un ca racter all adevarului , aoest punct de ve-
dere nu maa apartaine fi zi cei matematice conternporane
In,tr'un mod samplast, noa procedam In mtegrarea rea-
lulua in sastemul nostru conceptual, pran schematzari
acs simplafacari, Sa ne inchipumm 'ea aceste scheme cores-
pund, in mod firesc, la ceva existent De pilda, namam,
in latest Mod Lsimphficator, rultima partcula electnea,
consttuentul materiel so. rachiatei, cu numele die elec-
tron Conceptul nostru pare elm. gr distract Experien-
1) Descartes face din matemataea tipful oric5rei statute Aceste
lamrturi lungi de ratiuru foarte sample si usoare, de care geometrii
au obameiul s se serveascg pentru a parvem la dernonstratule for
cele mai dd.. le' (Discours de /a methode) Dar alma In Jampul.
lea Descartras, 01 cu Descartes Insusi, matematica oactudentala m-
cepe sa se desvol'te pe Imara ea proprie Descartes cunostea puterea
maternattador, dal nu Otto ce e =ski, matematilca Matematna
pentru Descartes, pang la incepulful SeC01111111 22)05'bra
a
putea expltilca crime, clem nu se putea explica =glued Deace.a
Descartes, va atrabui icreaUa aclevg.Eruralor geometrace Jut Dam-
nezeu,, care le icreaza liber Tocmai pentru a nu fi supus la
Waco o condirtie, pentru a nu fi ca st Jupiter obhgat so. nu treaca
fluvrufl Styx (yen. Emile Boutroux Les ventes eteraenes chez
Descartes.) Aoum stim Ica spiritul ornenesc creaza matematicca
an intreg me In mud libel', sa nu pe baza unei conditionari a priori
a mamma noa.stre

www.dacoromanica.ro
94 ANTON DUMITRIU

Cede de laborator ne arata insa, ca nu am reusit sa sur-

prmidem mimic in acest concept, electronul are foarte
multe fete, el. este mean unda, alteori corpuscul Chaar
prin unda sl corpuscul, 2dei Clare y l distincte, nu yizam
decal amine fete ale acestea entitati complexe, care este
electronul Ne inehipuiun ca notumale de unda i cor-
puscul sunt evidente" 91 reprezinta realitati, Des-
cartes ar fi spus ladeyarura Dar electronul nu e rucz
unda, mei corpuscul, aceste imagine sunt aproximatave,
Sl ele nu lac decat sa denatureze readitatea 'mica Funta
nusterioasa, care se =sea acolo, la etajul eel mai de jos
al materiel, are o natura foarte complicata Daca m'as
decide sa o numesc unda, faindea anume experiente inn
arata, clar si distinct, ca se compocrta ca unda, as face o
eroare, funclea e i corpusaul., la fel, as gresi, clack as
spune, ca electronul e un compuscul Ideate noastre clare
sa distillate run foarte subrede si s'ar putea sustme
same Broghe impotnva lu1 Descartes, ea ramie nu
e mai inselator, deeat o idee Clara si &stile-Ca')
Marea eroare a Jul Descartes consists In aceea ca, ple-
card dela indoiala metodiea, a infrant-o si a ucns-o, prin
crearea adevarurilor eterne2) Descartes, in1cepe ca un ye
1) La physique nouvelle et les quanta
1) Prm aceasta Descartes nu Lsbuteste sa; se desparba total de
spimarbul scolastic, Claude Bernard sane sootiest:am wee tortdeauna
un punct de plecare fix ca thdubitabui, $i neputand sag gaseasca
mcz in lucruntle exbrioare mica in rat rune, ea a2 unpronnurta urnei
surse zrationa/e oamecare de pada, tine", revelatn, unei traditn
sau uinei autointati oonventionale g, arrbitrare Tocmaa scolastica,,
earl cede ca are oertitudirnea aboolurta, inn ajunge la =nue
Dimapotriva, expenmentatotrul, care se mdaie.Tte totdeauna $i care
nu cradle ca poseda o aertitudime absoluta asupra mat unua lucru,
ajunge s stbanmasca fenomene1e inconjurAtbare sa sa-u Iniunda
pruterea lui asupra natutru (Introduction a l'etude de la medicine
expenmenta/e) Claude Bernard oredea, ca. Drumm atitudirnea ex
perimentatonnui cuprinde o indoiala creatoare Asta'zi aceasta o
atitudim la unua ganditor liber

www.dacoromanica.ro
ORIENT $1 OCCIDENT 95

ntabil am de srtainta dar nu sfarseste in spiritul stun-

tafile
4

Mostenarea spintuku cartezian s'a transmis pang. in

vremea noastra asta'?a, insa, nu mai. este posibil Am
spur, ca pe axle de coordonate, pe care se =sea gaud],
rea europeana, doua pozitu puteau fi acceptate foarte
usor scepticismul si &plastic:a Scepticism.ul, care incre-
menea gandirea, adica se lanpotrivia tocmai spintultu
dinamic, care ul creease, nu a aparut decat sporadic si
fara icowecunite unportante pentru cultura occidentals
Insa sofistica a luat o forma foarte cunoasa Noul spirit
sofistic, pe care 1-am numit o sofistata atenuata" sa in
directaa carma s'a muscat cultura eurapeana dela So-
Trate, Platon, Anstotel, s7 declarat final dela Descartes
intoace, se indoaeste die tcate doctrmeae, dar crede
intr'o teone noua, care vQ educe adevarul Este o corn-
bulatie intre scepticism st sofistaca, caractenstica mode-
htatu gandirn occtudentale, s1 a care's forma princapala
este ongvnalitateci Se spera, ca, tot ce se va invents, ca
tot ce va fL nou, va f7 capabil sa expnme adevarul Daca
pnvim, in ansamblu, teornle Iconstruite de gandirea oc-
cidentala, observarn aoest joic paradoxal teoru, care
rumeaza pe altele, sistenie in care s'a crezut dogmatic
st care au murit, pentru a fi inlotuate pnn altele si asa
la anfinat Sofistul afirma, pentru toate teornle vazute
deodata, spapal, valabilitatea sau nevalabiLitatea for
(ceeace e acelas luaru) spirritul occidental, afirma in
tamp nevalabalatatea marei teorn, admitand la fiecare
moment valabihtatea uneia dm ele Si scepticu a softstu
autentici erau mai consecventi

www.dacoromanica.ro
96 ANTON DUMITRILT

Noi vedem defectuozitatea mare]. teoru, dar speraan,

prin aceasta prutere roanantica sa naiva, ca vom putea.
gam insfarsit sistemul de idlei care sa reprezinte Adeva-
rul Iata de unde se naste marea bathe a onginalitaln
Gnome isa inchipme, ca poate gaLsi Adevarul si eta noua
lm teorie va reprezenta mati bane, dad. nu defiantly, lu-
mea In sociologic, in polited, in arta, in toate dome-
mile, se icauta idea noi, aides origniale, care sa infattiseze
adevarata arta, adevarata societate, adevarata rehgie,
Morbul onginalitaln a pratruns in iactivitatea masted in-
telectuala, viaund-o Este adevarat, ca acest yacni a sti-
mulat-o, dar tot asa cum un stupefiant stimuleaza un or-
ganism bolnav , e nwmai o reactiune efemera, care nu
provaaca mass o amehorare, ci dimpotriva
Rene Guenon a vorbit de aceasta haotica schaanbare
continua de yuncte de vedere, dar el o atribule anti-
traditionalsmulin" Occidental Origina prima a ace-
stea stars de halos vine clear dela inceputul epocei. Trio-
derive, cand spintul antatradaiti.onal s'a mamfestat ime-
diat `prin proclamarea laberuluz examen, adica prin ab-
senta in ordinea doctrmala, a oricann prancipau supe-
rior opmulor arndaviduale"1)
Aceasta afirmare este lusts nuanaa in parte este ade-
varat ca dechmarea acestea puten, care e gandirea h-
bera, in momentuil pralusarn ordmei traditionale, repre-
zentata, duph.' Guenon, de catohciscm, avea, in ea, posibi-
htatea de a se desfasura anarhic , dar a spune ca sungura
solutie de a echilabra gandirea, este de a o supune
catorva principn supermare, tradrtionale, care nu-1. apar-
tin, care nu sunt ereiate de ea, este o aberatie tot atat
de mare, ca si aceea de a admite totul ca valabil, sang, de

1) R Guenon Orient et Occident p 44

www.dacoromanica.ro
ORIENT $1 OCCIDENT 97

a mega orate In pramul rand, trecutul cultural al. Euro-

pe/ nu a cunoscut rezultatele extraordinare ale materna-
tacalor aetuale Suntan in posesaa geometrulor neeuch-
&elle abia de uh secol ca. deabia acum ciunaastem seram-
ficata lor, law logicale polivalente, care sent constrmte
tot matematc, le camoa,stem ,ablaa din 19301)
Nici Green, naca Renasterea i ram tot susimatorn. in-
versuaiati ai unua sistern doctrinal, fie acela de tip
oriental, cum e Guenon, nu au cunoscut ideate extraor-
dmare, obtinute de matematin, in domemul logicen. Ne-
buma oraginahtatn, sau aceea a traditionalismului, nu
coast:a atat in negarea altor doctrine, cat in credinta dog-
mated in adevarul unei doctrine anumite Fiecare inch-
vid isi inchipuae ca totul, pan la el, a fast fats, si ca el
sangur a reusit sa descopere sau sa redescopere, card e
vorba de doctrine ale trecutulm, adevarata doctrines
Pentru estfel de ganditori originals" mu traditiona-
list" mai Platon, naci Aristotel, mci Descartes, mci
Bergson, etc, nu an vreo amportanta Guenon nu se
sfieste sa numeasca pie Platon pe Descartes, pue-
rile" Este o consecanta unediata a viicialui In care s'au
angajat origanalitatea morbidd si orgohul nemasurat.
* *
Ann vazut, in capitolele precedente, ca once teem
maternal:Ica, intelegern perfecta adica cu axiome
necontradictorn Si cu o ordure precisa $1 particulard, a
ea, o logdca data L este a.devarata S'ar parea, ast-
fel, ca s'ar putea sustine pozitta socnstaica, a ca am intrat
1) Memoraul lnn Lculcasaeviez apare To 1930 In eCorolotes read=
de la. Societe de Lettres et Sciences" din Varwvia n meraornd lui
Heytmg plan care formahzeaza logica antuationasti apare tot In
1930, in comunacarle Acadeinzez Prusiene de Stunite dun Berlin.

www.dacoromanica.ro
98 ANTON DUMITRIU

in cercul anarhiei, uncle se poate susine once, si se

poate nega once Ceeace ,este gresit Inteadevar, nu
once propotzatiae este adevalrata la intamplare ea este
adev'arata in cadrul unua, sistem 8,n construit cu o to
gaca Lm Mai pe scurt, am putea spun, ca printre axi
omele sastemului Sm figureazal yea axioma de ordme, de
denvare a propozrtulor lua, anume logica respectuva L
Inca, cand se &Emma adevalrul unea propozrtn, vom Irk
treba fata de ce axiome? in cadrul Carui sustn? Ma-
ternal:Lica ne-a invatat, ca nu putem sustme adevIrul u-
nei propozitu decat Intr'un mod relativ sc. acesta supus
la eel pu1in o condatie necontradactia axiomelor Asa,
dar, propozitia toate sistemele sunt false, afaral de a-
cesta pe care-1 sustan eu', este o propozitue ffnposibla,
fundc'd once sistem matematn este, Intr'un fel, adev5.-
rat
Propozitia sceptilca nu existal mime adevarat", nu
este, iera'Si posabala, deoarece once sastern reprezintal un
adevar partial Pozitia sceptaca sa pozitia sofistica sunt
anadnusibile in fat% nezultatelor obt,anute de motataa-
ti&i. Acest lucru nu a Post cunoscut de cugetatoru, care
ne au precedat si din cauza aceasta ea au alunecat pe
panta viicaiiulm onginaht4n. AdevarnA, .matematic sta-
bait, este un odevar partial, el nu are, pn_n urmare, pu
terea sa infirme adevratrul altor sisteme Dar, prm cle-
f-mina lua, el are o alta virtute aceea de a colabora cu
Coate adevarunle stabilite maternatic (sou ceeace e ace
la i lucru, in mod logic) inaantea lui Toate teoriaIe ma-
tematace stint adeVgrate, intr'un sector al reaktaltn, fi-
mica ne invata cal putem aplica chiar teoral matematice,
in aparenta complect deosebrte principull complemen-
tantatia ne permute sa" studiem fetele realitatu. prim di-
verse team, care pleaca uneori dela date contrare

www.dacoromanica.ro
ORIENT I OCCIDENT 99

In aceasta colaborare a sistemelor teoretace, a aKleva-

rmalor, trebue sa vedem intrangereia spiratuftua lucafextc
al oraginalitataa Zeul noutataa a fost dat jos de pe sociul
Inaltat de agnoranta
Efortul generatulor insa, a culrnmat in acest mare si
puterruc spirit, care e iacela de colaborare, nu pot in-
farma inmate dm ceea ce e matemate stialatht, dar 11 pot
completa Intehgentp. omeneasca, prin awtonomia ei ab-
soluta si a rectmoscut puterea ei relatava, famta in fie-
care clipa, dar nelicontata dealungul timpului Suntem
in faza urea nom epoci care se naste, s7 care, in locul
orgohulan, Mint:3r al Ignorantei absolute, depasand ade-
varurale Sa oamenn, stabgleste moclestul loc a1 flecarm
adevar, al fiecarua om, unand adevarunle Sr unind uma-
mtatea Nu individul ci umanatatea crunoaste In aceasta
comuninne a inteligentelor stti puterea de cunoastere.
S'a icrezut, de-a4ungul astoriei gandun, ca AdeVarul
este unal, neschimbator, i defuutav, ca el este ascuns
an ungherele cele mai tamice ale lunm, de uncle trebue
scos la lumina', prm darverse procedee Aceasta credmta
era analoaga cu aceea a pramativilor, dupa care tecare
fenomen este prezidat deiun spirit, care it provoaca, tot
astfel, in aceasta intelegere a Adevarulm, in spatele fe-
nomenelor s'ar fi gasat inalste entrtati abstracte, Aclevaru-
rale absolute, care se revelau pr an efortul intetlagentei
omenest
Astazi stem, ca adevarul nu este, oil se face Eforturile
-oaanenalor colaboreata, pentru a construe adevanarale, ss
notunea de adevar, cuprande iclee.a de creatie progre-
siva adevAruil se construeste progresw Prin aceasta, nu
easta adevar defuntav, sa flecare adev5r contane un ele-
ment de incloaara in proputa sa fntnta, ceea ce 11 ingadue
sa se completeze in tamp Omul si a plecat pruvarea din

www.dacoromanica.ro
100 ANTON DUMITRIU

cerwri, wide spera sa dscopere absolutul, pentnu a cer-

ceta modest, dar iefacace, realitatea In orgohul sau ne-
mbsurat, mtehgenta omeneasca incericase sa sparga bol-
tale ceruhu, pentru a scruta, &war ceeace nu exists Ma-
temata0a, stunta perfectimm, a smerat mtehgenta, ara-
tandu-i drumul real sl nestarsat, pe care are sail stra-
bata Vorbele lu1 Leonardo da Vrayca, primesc am; hate-
lesul for adanic Iata, ca dan marea sktuereme se naste,
marea cun.oastere"

www.dacoromanica.ro
 VIII

STIINTA III FILOSOFIE

Acuzatia cm mai gravy, care s'a adzes culturii euro-

pene actuale Si care ar explica toate defectele ei
este urmatotarea: cultura noastra ar fi o cultura mate-
rialista, nerecunoscand decal primatul materiel, impo-
trivia spiritului.
Paroxismul acestei erori si-ar fi &slit ex,primarea in
metodele tiln ei, metode experimentale, cu negatia
gandirii pure", a intelectului pur", care ar putea sa
gaseasca in el insusi principii de ordin universal si ab-
.solut. Un asemenea rechizitoriu impotriva tiAnrVei nu e
rar de intalnit si Rene Guenon, va sustine aceasta acu-
zatie cu toata vigoarea, scriind: Absents complecta a
cunoasterii metafizIce, negatla oricarei cuno.5tinte, alta
decanttiintifacy, limitairea arbitrated a (cunoasterii stiin-
tifice la unele domenii particulare cu excluziunea ,altora,
sunt caracterele generale ale gAndirtli moderne propriu
zise; iata la cep grad de scobarLle intelectuala a ajuns
Occidentul, de card a ie0t din &dile care sunt normale

www.dacoromanica.ro
102 ANTON DUMITRIU

restului uananitatii."1). Aceasta opinie, pe care o profe-

reaza foarte multi contemporani, si care trebue sa o
spunem dela inceput judeed stiinta mai mulct dupa
realizarile ei tehnico-industriale, decat dupd ceeace re-
prezinta ea teoretic, punand in opozitie stiinta si meta-
filzica, pentru a stabili avantajul si nuterea ultimei, me-
rita sa-i acordain un examen particular.
Exists insa o stiintat matematica si o logica materna-
tied; stiinta actuala cultiva tipul matematic al cunoasterii
sau ceeace e acelasi lucru, tipul logic al cunoasterii --
teoridle matematice nefiind in fond, tcand le desbracam
de continutul for particular, cleat teorii logice, logics
fiind matematica supreme; asa dar o cliscutie de prin-
cipiu ar trebui sa se face asupra cunoasterii logico-anate--
matice, si nu asupra metodelor experimentale ale stiin-
telor, care ar limita cunoasterea la experienta sensoriala.
Experienta si observatia pot sa ins,crie o infinitate de
fapte pe lista cercetarii stiintifice; dace acesteia nu sunt
exprimate intr'o tearie matematica, nu putem sus-tine
ca le cunoastem. Consider And apoi teoria matematica in
as insasi, adica despuiata de price continut, considerand,
edits, forma ei logica pure, putem sa spunem dace, sau
nu, ne aflam in fata unei teorii perfecte. Nu in fapte std
cunoasterea qtfintificci, ci in teoria inatematicei respective..
Ceeace pare ciudtat, deli explicabil, e ca mai toti acuza-
torii stinted nu s'au ocupat de cunoasterea matematica,
tipul aunoasterii saintifice, ci de stiintele experimentale.
Rolul experientei si al observatiei, pe deoparte, si al
teoriei, pe dealta, trebue, insa, analizat mai deaproape.
Auguste Comte descoperise in istoria spiritului ome-
nesc trei faze: stcirea teologicd, in care inteligentai

1) Orient et Occident, p. 55.

www.dacoromanica.ro
ORIENT sI OCCIDENT 103

isi ,explica fenomenele naturii prin cauze suprana-

turale, grin miracol si interven.lit. arhitrare; starea
metafizica", in care explicatiile sunt date de cauze
abstratcte, entitati scolastlee, si abstractiuni a priori;
in sfarsit, faza ultima ,este starea pozitivel, cand
spiritul omenesc nu se mai intreaba pe sine, pentru a ex-
plica natura, ci intreaba" insasi natura, prin observiactie si
experienta. Pie masura ce o problema ajunge in domeniul
experimental, indata ce i se pot aplica metodele experi-
mentale, ea truce din domeniul metafizic in cel pozitiv.
Tata tale fret mart faze, pe care le strabate cunoasterea
omeneasca, pentru a ajunge la maturitatea ea, cunoaste-
rea pazitiviA. Cone luzia lui Comte era naturals: ea se im-
punea in 1839, cand apace al sau Coors de philosophie
positive", dupa ce Kant demonstrase imposibilitatea ori-
carei metafizice, lair Critica ratiunii pure" ,aparuse in
1781. Dar Aug. Comte, .care nu poseda Inca rezufftatele
actuate ale matematicelor si ale logicei matematizate., se
opreste la metoda experimentalg, farbi a se Intreba asu,pra
cunoasterii matematice, care se nasrbe din experienta" sd
observatie,
Pentru Comte, matematica era unica si definitiva. yStim
astkzi, ca matem.atica este plurals sd ca fiecare teorie
matamatica perfecta este. construita intr'un mod logic
particular. Aug. Comte a pus accentul pe fapte, nci pu-
nem., astazi, accentul pe teoriile logico-matematice, inde-
pendente de faptele dela care, eventual, au plecat.
A patra stare a spiritului omenesc e posibala, ne aflam
la inceputul ei: aun putea spun ca este starea matematicci.

Sa inceparn prin a ne ocupa de metoda experimentala,

www.dacoromanica.ro
104 ANTON DUMITRIU

pentru a putea sa ne explicam, apoci, metocla pur mate-

mated.
Stiintele pozitive, pleada dela exparienta i observatia
faptelor. Aceste fapte sunt sesizate prin aparatul nostru
sensorial, sau prin prelungirea acestuia, aparatele fizice.
Intre faptale observate se stabdlesc anume relartii unifor-
me: acestea ingaduesc sa facem previziuni, si in aceasta
std. toata puterea Fticintei.
Dacia experientele i observatille viitoare dau abateri
f34a de praviziunile indicate de relatiile ptresupuse, se
modified relatilie intr'un sens convenabil. Schema stiih-
tei este, deci, urrnatoarea :
1. Impresii sensibile.
2. Inregistrarea unor regularitati.
3. Verifficarea continua a acestor regularitati.
Ceeace nu obseirvd cei, care socotesc cunoastarea stiin-
tifica de ordin pur sensibil, este c,a. impresiile sensibile"
nu forrneaza cheat un punt de plecare: stiinta propriu
zisai incepe dela inregistrarea unor regularitati, care
sunt, tot timpull, verificate Si ajustate data e cazul.
Moritz Schlick scrie foarte just, in aceasta privintd :
,,Obie.ctul stiintei 11 foitmeaZa, inacinte de -bate, regulari-
tape, cdrora sunt supuse rellatiale intre impresiile sen-
sibile (Erlebnisse), regularitati care ingaduesc, sa facem
con.jectuni"1). Exists, in qtiintele numite pozitive, o mis
care circular:a dela experienta, la teorie: plecand dela
anumite fapte, sic constitute o teorie, care permite sa pre-
vada experiente viitoare, pe baza unor experiente pre-
zente. Dupa aceea, examinarea faptelor prevazute, indica,
prin aceeia sa nu pot fi anuntate decal aproximativ, o re-

1) Mornitz Schlick : Positivismus and Realismas (Erkeamtnis,

1932).

www.dacoromanica.ro
ORIENT SI OCCIDENT 105

-vizuire a teoriei si o modificare a ei, in sensul unei pre-

viziimi mai bune.
La drept vorbind, scrie Schack, ,,contirmahle ruin& re-
_zultat stiintific nu ar putea Sa se sfarseasca niciodata",
el curm'and sa fie ajustat si ccmfirmat de observatie, in mod
continuu. Stiinta intra intr'o miscare circulars, care nu
are inceput si ntici sfarsit, si evolueazd pe acest drum in-
chis, dar nelimitat. Cunoasterea stiintilfica este constituita
de teorie, care e de fiecare 4data, un sister matematic.
Stiintele, care nu au pewit Inca sa-si stranga faptele in
cadrul unei teoril maternatice, sunt intr'o faza pricmitiva:
ele colectioneaza ahla materiafful, care, probabil, Intr'un
viitor, mai rrnult sau mai 1314in apropiat, va putea fa ex-
primat printr'o teorie. Abia atunci, vom ,avea o cunostiin-
ta a faptelor respective, o cunostinfa modificabila, sus-
ceptibila de a fi complectata, dar mu mai putin o crino-
stinta. Exists oameni de stiinta, care cred, ca orice cuno-
stinta trebue sa se bazeze pe un dart pozitiv; exists, dea-
semenea, oameni de icultura care invinuesc stiinta CA se
bazeaza numai pe datele simturilor si pe anoliza materiel.
Si unit st altdi fac o eroare profunda: cunoasterea mu sta.
in metoda ex-perimentala, care este un punt de plecare,
ci in teoria materna-Lica creed, si care ,expriura o struc-
tura independenta de conitinut. Faptul Ca in anume ca-
zuri ap1ic o teorie matematica determinate, nu constitue
cunoasterea, ci teoria maternatica insasi formeaza cu-
noasterea mea.
Urmeaza, deci, sa ne ocupam, indeosebi, de teoriile ma-
tematice.
* *

Am mai. spus, in mod principial, cum e constituita o

teorie matematica. Se dau cateva axiame, care sunt su-

www.dacoromanica.ro
106 ANTON DUMITRIU

puse eel putin unei tconditii: aceea -de necontradiclie.

Dupd aceasta, se obtine corpul de propozitii. derivate din
axiorne, in baza unei logici date, in general, logica aristo-
teLica. Inaintea geornetrtillor neeuclidiene, se ere.dea ca
adevairul axioanelor ,este ,absolut. linaintea logicilor poliva-
'elate, se icredeia ca logica tradition* e unica, si Ca prin-
cipiul tertulUi exclus, de pilda, este o evidenta ,aDcioma--
tica. Indoiala asupra evidentelor" lui Descartes, a fort
introdusa de. Gauss; Bolyai, Lobatchevsky, Riemann,
etc., au remit sa fundeze geometrii impotriva tuturor evi-
dentelor. In mernentul, in care Inca nu se explicase fap-
tul, Ica putem sa constituim maliematic teorii perlecte.,
plecand dela axiome care infrang evidenta, cum sunt
geometrifle neeuellidiene, Poincare avea sa spund ca o
axioma, nu reprezinta decat o eanventie comoc1": Intr'o
teorie putem lua ea axiome, si altele decat acele evideaate,
dar e preferabil sa le luam pe cele mai simple, fiindca
sunt mai corrode. Deaceea, matematicianul francez ajun-
sese la afirmatia, aparent paradoxa16., si care a dat
nastere la desbateri publice inversunate, ca e indiferent,
din puncit de vedere stiinvtific, daca plecam dela propo-
zitia pamantul de invarteste", sau dela propozitia pa-
mantul e in repaos"; in ambele eazuri putem consrtrui
teorii, care sa incadreze tot atat de bine fenomenele, nu-
mai ca prima este mai simpla si da lee la, un sistern ma-
tem.atic mai putin complicat, si deci mai comod.
Aceste idei, care erau in abmosfera, pentru a spune
asa, la Incheerea veacului trecut, au putut, totusi, s fie
precizate, intr'un chip definitiv. Travaliul acesta se da-
toreste, im primul rand, logicianului englez Bertrand
Russell, si matematicianului germ an David Hilbert.
Hilbert si-a dart seama, odata ce putem forma teorii ma-
tematice, plecand dela diverse grupuri de axidme gru-

www.dacoromanica.ro
ORIENT BSI OCCIDENT 107

puri uneor.i contraclictorn ca elernentul intuitiv con-

tinutul propozitiilor nu inilluenteazd structura unei
teorii, care se intemeiazd, pe altceva deck pe evidente si
senisuri. Imtuitible si imagttinile, carein mod accidental in-
Sadue sa se desfdsoare o anume teorie, nu suet, asa dar,
obiectul matematicei, of insasi aceasta structura", .dincolo
de orice continut. Astfel, propolzitiile maternatice nu vor
expria-na nimic: ele vor fi forme goale, capabile insa, sa
primeased, la un moment dat, un continut. Acesta e stu-
dirul formal al rnaternaticilor, care a reusit sa ne dea o
idee complectd despre natura lor. Albert Einstein scrie,
in acest sens: Aceasta conceptie modernd a axiomei pu-
rified matematica de. toate elementele strain si im,prdstie
obseuritatile misterioase care altadatd voalau fundiamen-
.tele maternaticilor. Chipul acesta de a prezenta lulerurile
face dea.semenea evident faptul ca matematicile nu pot
sa atrme nimic, nici cu privire la reprezentarile noastre
intuitive, nici cu privire la realitatile materiale"1). Este,
inteadevar, evident, ca, data matematica se desfasoard
in afara de orice impresie sensibild, de orice continut, nu
are sal spund manic in privinta acestora. Butada lui Rus-.
.11, eapata un inteles deosebit, astfel: ,,Matematicianul
este oanul care nu stie nicioclatd despre ce vorbeste, Si
dacd ce spume este adevdrat".
In felul acesta, David Hilbert izbuteste sa construiascd
intreaga geometrie euelidiand. St consideram, spume
Hilbert 2), trei categorii de obiecte :
A, B, C,
a, b, c,
C4, P, ''';)

1) A. Einstein : Geometrie and Erfahrung.

2) Grundlagen der Geometrie,

www.dacoromanica.ro
108 ANTON DUMITRIAT

Aceste obiecte vor reprezenta, mai tarzisu, nand vom

adauga un continut, teoriei, pe care o vozn con.stini, obice-
tele geometriei: primele, puncte; a doua categoric, clrepte;
A treia categarie, plane. Pentru desfasurarea teoriei, ele
nu sent decat obiecte abstracte ale ganidirii, golite de
orice continut intufitiv, suet simple sianboluri. Iata obiec-
tele formale ale lui Hilbert. Axiomele hilbertienie ale
geometriei enclicliene forrnale suet neipartizate in cinci .
grupfe :
Iifs: axiome de apartenenta
III 114: axiorne de ordine
axiome de congruent4
IV: ,axioma paralelelor
axiomele scontin-uului
,(Se noteaza fiiecare grup cu numarul Martin al lui, sl cu
cifrele arabe, earl arata Cate axiome are grupul respectiv;
de pilda ItIs inseamna axiomele primului grup, in nu-
mg/. dela 1 la 8, &bica opt in total.)
Astfel, ceeace In mod obisnuit spunem prin propo-
zitia punctul A se gaseste pe d.reapta a", este in fond o
relatie, fares coninut: A apartine lui a. Daces introducem
un simbol, de exemplul e, pentru rela4da de apartenenta,
aceasta proportitie se exprima :
A e, a.
Orice continut intuitiv a dlisparut. Ian felul acesta se pot
aerie ale cinci grupumi de axicene: aver niste simboluri
date si nista relatii simbalice.
-Rationamentul va conduce dela relatiile simbolice date,
la alte relartii noui.
David Hilbert reweste, in ale sale Fundamente", sa
eonstrulascg formal o tearie, care, apoi, daces acoram

www.dacoromanica.ro
ORIENT SI OCCIDENT 109

obiectelor A, B, C, ... a, b, c, a, 13, 7 .interpretarile-

intuitive de puncte,.drepte si plane, si tot astfelrelatii-
lor formate a)domatice, reprezinta." tocmai geometria
euclidiacria.
Metoda axiomatical arata, ea" orice teorie matematica.
este fabricata in felul aoesta, independent:a' de orice sem-
nificatie concreta. Froptozitiile matematice pure sunt vide;
o teorie matematica e o struictura, in afar% de orifice fapt,
o structural farce continut. Deaceea se si poate, ca o aceeasi
teorie sal se splice la domenii de fapte diferite. De pada,
teoria lull Fourier, asupra caldurii si propagarii ei, poate
fi aplicatal atractiei, data se inlocuaste in formule tern-
peratura prin potential si segderea de temperature prin
forts. Bjerkness a aratat ca fonmulele fenomenelor elec
trice si acelea ale fenomenelor hidrodinamice sunt, in
forma tor, identice. 0 multime de astfel de exemple pot
fi date, in fizica-matemartica, sau char in matematicile
pure. In geometria proectivla, -teoremele rAman adevgrate,
data se Lac anume inlocuiri de oblecte. Geometria sfpatiu-t-
lui punctual este identea formal cu geometria sferelor
datorita lui Sophus Lie, etc.
La attest rezultat, trebue sal adauggm inea pe acelea
obtinute de logicieni. Bertrand Russell a conshituit in
mod formal, ea un sistem matematic, logica tradittonala,
bivalents. Propotitiile logice sunt el difidependente de
continut; sistemul logic russellian formeaza un sistem
matematic, Cu. axiomele sti teormaele lui, exprimate sim
bolic. Dupe cum am vazut, nu numai logica veohe biva-
lents e pasdbila, ci o mu,l4ime de logici, cari sunt, dealt,
fel, matematic exprimate, formand sisteme matematice
perfecte, un comp de simboluri, golite de orifice continut,
si sustimute de relatii. Si logica este plurals si axioms.-
tiJca; logicile polimalente, logica lui Lukagiewicz, a lui-

www.dacoromanica.ro
.1 1 0 ANTON DUMITRIU

_Brouwer-Heyting, a lui Church, a lull Moisil, etc., stunt sis-

teme formale, matematice. Fiecare sistem matematic
pleaca dela un grup de axiome, din care se deduce, pe
baza logicii admise axiomatic, grupul de propozildi de-
rivate.
Putem s lugm oricare din logici, ea mijloc de derivare:
fie logica bivalents, fie o logica trimalenta, sau tetrava-
lenta, etc. Panza de relatii a -unei teorii matematice se
tese, pornind de) la axiome, pe baza unei anume logici.
Structura unei teorii matematice e data de logica parti-
()Ward utilizata. Asa dar, aceasta structure reprezinta o
structure logics. Logica se iconglituaste in mod rriatematic
si maternatica se consitueste in mod logic. 0 concluzie
se impure, in mod necesar: logica si niatematica sunt
unul sd acelas lucru. Aceasta e marea descoperire a lui
Bertrand Russell si el a izbutit, impreuna cu matemati-
.cianul A. Whitehead, s exprime in cele trei volume ale
lucrarii for Principia Mathematica, prinaipalele teorii
matematice, in mod pur logic. 0 .teorie matematica nu
este, in felul acesta, decat o structure logicti. Nu trebue
sa uitarn insa, ca atunci tend vorbim de logica, vorbim
tot de maternatica si ca icei doi term:eni logica si mate-
matted exprima o structura matematica mai generals ;
o teorie mateniatica infatiseaza.' aceasta structure intr'un
mod particular. Ca si cum am prinde tmagina logica
structura logica pure pe oglinzi de carbuni variate.
Vom mai spume, in treac'at ,ea, grin aceasta se eli-
mina si obiectia eventuala, ca matematica este esential
cantitativa, si ca.' ea nu poate, surpritade calitatea : este
obiectia adusra, ou mare stralucire, e drept, de Henri
-Bergson, si de toata scoala anti-intelectualista. Insa, dace
-matematica este o structure pur logica, ea nu mai are
sa se ocupe de cantitate ; logicile matematizate nu fac

www.dacoromanica.ro
ORIENT sI OCCIDENT 111

uz, in nici un fel, de notiunea de cantitate. Studiul can-

titatii nu, apartine, decat in mod particular, matematici-
kn, aclica atunci cared int entionkn precis, sa ne ocuparn
de relatiile Cantitative dintre lucruri.
* *

Oamenii de stiinta chiar, pentru a nu mai vorbi de eel

card cunosc stiinta in mod aproximativ, si-au inchripuit,
ca o teorie este expresia structurii unui fenomen. Dar,
dupa cum am vazut, teoria se (constitue inainte si din-
colo de experienta: ea, este a priori. Cunoasterea noastra
se reduce la constructia unei structuri logico-matema-
tide, care nu are nM. o legatura cu faptele. Avem posi-
bilitatea, sa fahricam a, priori toate structurile posibile.
Cunoasterea este, deci, a priori. Putem gandi matematic,
in mod nelimitat, toate buirn le posibile, sau, daica vreti,
toate fetele posibile ale lumii. Astfel, gandirea noastra
poate imbratisa total, s.d nimic nu ar putea exista in
afara ei. Aceasta e, desigur semnificatia aforismulid lui
Wittgenstein, ca nu putem gandi nimic nelogic ,,Wir
konnen nichts Unlogisches denken, well wir sorest unlo-
gisch denken milssten". Afirmatia aceasta trebue inter-
pretata ea exprima'nd imposibilitatea de a gandi ceva
dincolo de piosibil. Nu este o neputinta, sau o limitare
a gandirii omenesti, ci definitia libertatii de a gandi ab-
solut orice structure. Dincolo de aceasta libertate totals"
nu mai e mimic. La pensee n'est qu'un eclair, au milieu
d'une longue nruit sorie Poincare mais c'est cet
eclair qui eat tout".
ANA= posibilitatea, deci, sa construim a priori, toate
adevarurlle, toate sistemele, in mod matematic. Ce se
intaimpla and, intr'un domeniu de fenomene, aplic5m
o teorie ? S'ar pares, ca, in modul acesta, not cunoaqtem

www.dacoromanica.ro
1 12 ANTON DUMITRIU

structure care imbratiseaza acele fenomene. Ceeace este

fundamental gresit. Am vgzut ca POilleare a sustinut ca.
se paate lua ca puaict de plecare, pentru a ingloba fap-
tele respective intr'o teorie, propozilia ,,pgmantul nu se.
invarteste". Teoria creiata air fi Ins mai putin comoda.
In. arice domeniu de fapte am putea piece dela alte
axiame, sa sa le aplicgm o alts structure' matematica..
Care e atunci structure faptelor ? Nu ne putem deCide
pentru nichkna din ele. A aplica o teorie unui sector al
naturii, nu finseamind a descoperi adevdrata structure a..
acelui sector. Cunoasterea noastra este exprianata de
tearia roaternatiica respective : aplicarea ei la fenome-
nele natural este un procedeu practirc, o chestiune empi-
rica, care max &terming cu namic modalitatea cunoasterii,
ea existand, teore.tic cel putin, inaintea arplilcarii teoriei.
Este adevgrat cg, istoriceste vorbind, teariile fizko-ma-
ternatice s'au nascut pentru a exprima ordanea logics a
feptelor; dar atund. nu se stia, ca ceeace creiern, siste-
mul de propozitii respeictiv, nu depinide de continutul,.
lui, ca ell se alCatueste in afara. cle fapte. Deaceea se cre-
dee, ca o teorie exprimg structure realg a unui domeniu
die fenomene. In fond, avem la dispozitie, un nuangr ne-
linntat de teorii anatematice formale: acestea constituesc-
adevarurile noastre, cunostintele noastre a priori. Apli-
'cgm aceste aunastinte naturii, pentru a determina: pre-
Placajul structurSlor matematice pa. realitatea
fizica nu este cleat o chestiune practicg : aplicgm cuno-
stintele noastre, de ordin pur rnatematilc si formal, unor
probleme de previziune. Cunoasterea materna-Oleg exists
inaintea experientei, sa conjugarea ei cu realitatea ma-
terialg, nu inseamna decal o chestiune de aplicare a cu-
nostintelor noastre. Minded suntem in posesiunea cu-
nostintelor matematice, a unei )3unaasteri autonome,

www.dacoromanica.ro
ORIENT BSI OCCIDENT 113

putem sa.' ne osientam si sa prevedem in orice lume posi-

chiar si In aceea fizica. Acestea sunt concluziile
earl ni se impun, cu nedesitate, din rezultatele extraor-
dinare obtinute de matematici.
Cu alte cuvinte, nu exiLsta o cunoastere a hang fizice:
exists, inSa, o .cunoastere matematica, in afara de mice
dat fizic, care ne permite sa maniem natura, si sa pre-
vedem.. Printre toaite curnostintele noastre matematilae,
alegem in fiecare caz, pe acelea pe care ar .putea s ne
serveasca mai bine si le aplicam. Nu natura determina
cunostirxtele noastre, ci cunaasterea matematica organi-
zeaza natura. In aceasta cunoastere independenta de
fapte, iii poate gasi lac orice grup de fapte. Cunoasterea
matematica a devenit atat de vasta, exprirnand tot ceea-
ce este pasibil, incat nu exists dom.eniu fenomenal, in
care rnatematica sa nu poata fi aplicata. Fiindca avem
o cunoastere in afar de mice experienta, putem sa ne
arientam in orice experienta.
Se vede acum, cu toga, elairitatea, pentru ce an afttr-
mat ca acicentul cunoasterii stliatifice sta. in teorie si nu
in. fapte. Acrulzatia ca stiinta nu ne procura decat curio-
tinte de ordin experimental, ca se limiteaza la studiul
rnateriei, este o afirmatie gratuita, care nu priveste sta-
diul stintei actuale, ci doar pe acel pregatitor, al seco-
lului al XIX-lea.

* *
Mai ramane sa ne acuipaan si de semnificalia faptelor,
de metoda experrimentala si de sensul ei.
Un fapt este un dat Lsi el este enuntat de propozitii
care au un continut. Dar o asemenea propozlifie poate
sa reprezinte bine sans; rau un fapt. litre propozitiile

www.dacoromanica.ro
114 ANTON DUMITRIU

noastre si realitatea fizica, se stabrileste o corespondents

uniAroca, cum spun Sehldlck : daca mud! enunt propezi-
tional ii corespunde un fapt, spunem ca acel enunt e ade-
varat, daca nu-i corespunde nici un fapt, spunem ca e
fals. Enuntand o propozitie avem posibilitatea sa o con-
firmam sau sa o infirmam, pe scurt sa o verificam.. Se
poate spun latunci, data cu Schlick, ca adevarul sau
falsitatea unei propozitiunri se reduce la posibilitatea ei
de verificare.
Daca o propozitiune e astfel enuntata incat ea nu
poate prin definitila el sa fie verificata niciodata,
cu alte .ouvinte, nu poate sa fie declarata niciodata ade-
varata sau falsa, acea proportie nu are nilai un sens.
Daca alcatuirn, rasa dar, enuntuni earl, prin natura tor,
nu sunt susceptibile de verificare, atunci acele propozi-
tii nu reprezinta nitrite : ele sunt proportitii aparente,
vroind sa dea impresia ca ascund un conitinut, dar in
fond, neavand niciunul. Aceasta chestiune a fost puss
la punict de Moritz Schlick. Sensul unei propozitii sta
in verificarea ei", scriie Schlick. Noi vom adauga : in po-
sibilitatea ei de verificare. Cu alte cuvinte, o propozitie,
trebue astfel construita, pentru a avea un inteles, incat
sa- fie posilaifla verifioarea eti, stabilirea adevarului sau
falsifitii ed, chiar dace"' aceasta verificare nu poate fi
realizata in mod efectiv in prezent sau intr'un viitor
apropiat. Stiintele experirnentale au inventat metode si
au treat instrumente de verificare a .acestor propozitii:
aceste metode ingaclueso sa se verifice o afirmatle in-
tr'un mod sistematic, difn ce in ce mai precis. In plus,
verificarea e la indemana oricui, putand fi operata de
oricine isi propune sa o facia. In aceasta iconsta marea
cucerire a spiritulrui stiintific. Toate propozitiile pnli-
lice sunt verificabile, adica, capabile sa fie declarate

www.dacoromanica.ro
ORIENT I OCCIDENT 115

adevarate sau false. Cand se declare false o propozitie,

inseamna ea ea nu corespunde realitatil fizhce. Aceasta
revine la a spune iea lavem informatii precise despre faptul
respectiv, asa cum e, pentru a putea inlatura propozitia
enuntata; sau ca cerceta'rile sugerate de propozitia noas-
tra ne-au condus la desicrierea faptului, alta deck aceea
data de propoziVia respective.
Chiar si eroarea e fructuoasa in sticinte, e creatoare,
ithincica ea naste o mai bung reprezentare a faptelor. laud
reprezentarea propezitiona/c1 a faptelor nu reprezinta, o
cunoastere, ci simbdlizarea unor date. Metodele experi-
-mentale nu urmaresc decat sa istabileasca o congruenta,
-din ce in tce mai stricta, intre propozitii si fapte. Pri-
mitivul, neavand la dispOzitie mijloacele stiintelor po-
zitive, afirnir la intamplare: enunturile sale reprezinta"
rau" datele sensibile si deadeea, in general, sunt false.
Dc pilda, un primitiv va spune ca, in momentul eclipsei,
tuna e mancata de varcolacci. Omul de stiinta va descrie
faptul, ca Rind intrarea astrulai rnort in umbra pra-nan-
tului. sSi acesta din urm'a a putut sr aduca o preciziurne
in deserierea sa, pe baza cunoasterii matematice teore-
tice. El a aplicat legea newtoniand si legile lui Kepplier,
la o structura matematica purr., o cunoastere abstracts
a priori, unor fapte si a reusit sa le reprezinte mai bine.
Am putea afirma insa ca structuna mecanica a sistemu-
lui solar este newtoniana, ca ea este o realitate? Nici
un om veritabil de stiinta nu si.-ar permite o asernenea
afirmatie.
Putem s'a conchid'em : raportul dintre fapte si ounoa-
terea teoretica, matematica, este ca aceasta din urand
ne ingaduie reprezentari mai bune ale faptelor. Noi nu
cuinotastem natura, atunci ca'nd o angajam intr'un cadru
matematic, dar ne-o putem reprezenta mai bine, o pu-

www.dacoromanica.ro
116 r ANTON DUMITRITY

teen descTie mai corect. Structura reald a naturii nici nu_

vine in discutie,
Asa dar, pentru' ca o propozitie particulars, care in-
fatiseaza un continut, sa albs un sens, trebuie Ca ea S_
irnplice o verificare; nu aim zis de ordin experimental,
deli pans astazi: m u s'a descoperit decat aceasta metocn,
Rentru a rasa posibilitatea deschisa pentru once mud' de
vereicare. 'Nu iinteresea2a modiaaitatea verific5rit, ci
nurnai existenta unei asemenea moidalitati, care trebuie
data, odatil cu o propozitie partilcular5. Inca, exists pro-
pozitii, in special ale metafizicei, care se constituesc asa
fel, ca ele exclud, prin definitie, once verificare, exclud,
adicg, posibilitatea noastrA de a le declara devgrate sau.
false. Asemenea propozitii nu au nici un sens, nu Minded
nu sunt de ordin experimental, ci flincica nu pot fi con-
firmate, pe nici o cale din lime. Putem accepta once.
mijloc de verificare, dar iacesta trebue of erit ()data cu
enuntul respectiv. Dar, data se poate face asa ceva, stu-
diul propozitiei, determin.area adevgrului sau falsitatii
ei, devine o ohestiune stifintifica, Mira' a presupune ea me
toda de verificare e pur experimentala.
Sal rezumam: exist propozitii cu continut care sunt.
verificabile; exista" structutri fara continut, adevaruri
particulare matemo.tice. Metafizica nu are decat dou'a
alternative: 1) sau afirma enunturi si atuni-1 trebue sa
dea metodele respective de verificare, in care caz ea nu
poate esi din sectorul stiinlific; 2) sau afirma enunturi,,
lard putinta de a fi verificate, si atunci ea neputand fi
adevarata sau falsa, e fard sens. Metafizica vrea, in ge-
neral, sa.' descopere un sistem de adevAirul universale si
supra-individuale, dinicolo de once experienfa, nesuscep-
tibile de a di perfectibile, hind absolute si definitive.
SA presupunem, ca s'ar.putea formula um. asemenea Si-

www.dacoromanica.ro
ORIENT I OCCIDENT 117

-stem; structura 1ui matematica ar fi insd -particulars,

neexistand o structura absolute, ci numai structuri par-
ticulare. Orice metafiziica, .careia i se poate atribui o co-
herenta, o structura, nu e decat un sistem particular,
dupe CUm am vaziut.
Se vede dar, de ce culturile orientate, care pleaca de
la un sistem metalfiziic principial, nu pot fi decat culturi
particul are.
*
* *
Ajungem, astfel, sa ne intrebain, in ce consta fliosofia ?
Definitiile cele mai complicate si eele mai simple s'au
dat acestei discipline. Chestiunea importanta este de a-i
rletermina cadrul in cane se poate desfacura. Toate pro-
pozitiile, care poarta in sanul for un sans, sent acelea
-verificabile. Dar acestea stint propiozitii cu care se ocupa
-stiinta, in diversele ei compartimente.
Ethficiile teorette suet construite de matematici.
Atunci care este, piin eliminare, sarcina filosofiei? Nu-i
-mai ramane fitosofiei decat analiza propozitiilor stiinte-
lor pozitive si a structurilor matematice. Cu alte cuvinte,
obiectul filosofiei este analiza teoriilor stiintei, in ge-
neral. Filosofia nu mai poate avea sarcincz de a construi
ci de a analiza constructiile, ea nu mai poate fi o teorie,
ci o activitate.
Stiinta este o fotografie logica a realitatii. Cand ea e
experimentala, irrnaginile oferite reprezinta lumea fiziica;
cand e matematica, imaginile ei reprezinta lumea gan-
dirii. Fiiosofia priveste dela inaltirne, lumea obtinuta de
stiinta. Ca si cum spiritul omenesc ar fi un aparat op-
tic cu doua objective: unul care micsoreaza, limirbeaza si
studiaza pe sectoare realitatea fizica sau abstracfa,- si
rare e stiinta; altul, care ar aduina stereoscopic toate

www.dacoromanica.ro
1 18 ANTON DUMITRITT

imaginile obtinute astfel, le-ar suprapune, pentru a le

face sa se completeze unele pe altele, si care ar fi filo-
sofia.
Impresionant, pentru toe ganditorii, ar fi trebuit sa fie
rezullatul uiritor ca, die doa mil cinci sute de ani, ,apro-
ximativ, de caned se face filosofie, nu a fost posibil sa:
se gaseasca un sistern filosofic acceptabil.
Ce s'ar f7 intamplat in stiinta, data savantii s'ar fi re--
zemat pe speranta iluzorie -a gasirii vitezei absolute a_
pamantului, i ar fi carutat-o mii de ani la rand, prin mij-
loace din cc in ce mai perfecte,, fara a o putea gasi? A
trebuit sa vinfa un om de stiinta, un Lorentz, care sa
tale nodul gordian, afinmand ca o viteza absolute" e
a notiunle care nu poate fi scoasal din lumea fizica, ca
trebue eliminata dintre conceptele fizice, ca, pe baza
unei astfell de conceptii, un Einstein sal poata construi
minunatul edificiu al teoriei relativtitatii. 0 asemenea
revolutie era necesara si in filosofie. Ganditorii contem-
porani acei cam cunosc si stiintele, in special mate-
maticile au ajuns la concluzia ca nu e cu putintal un
sistem filosofic, decarece acesta, sau e o structural ma-
tematida, sau, data are sens, apartine stiin4ei. Aceasta
filosofie stiintifica" a fost preconizata die Bertrand Bus
sell si de Ludwig Wittgenstein.
Bata ice sdrie Russell : Cele mai multe filosofii au fost
construite pang acum dintr'un bloc, in asa chip ca, data
nu sunt in intreeme adevarate sunt in intregime false-
si nu pot servi de baza cercetkilor ulterioare. Numai
cestui fapt se datoreste filosofia nu a progriesat; con-
trar stiintei, fiecare filosof original fiind obligat sa rein-
ceapa de la inceput, fara a putea adopta mimic sigur din
opera predecesorilor. 0 filosofie stiintifica va opera par-
tial .5i prin tatonari, ca toate celelalta stiinte; inainte de

www.dacoromanica.ro
ORIENT I OCCIDENT 119

toate, ea va putea inventa ipoteze care,.,chiar cand nu ar

fi pe deplin adevarate, vor ramane fecunde, dupg ce au
lost rectificate cum trebue. Posibilitatea de a ajunge
adevaruil pun aproximatii succeSive este, mai muilt decat
rice altceva, sursa triumfurilor stiintei; a face sa parti-
cipe filosofia la aceasta posibilitate va icnsemna sa asigu:
ram metodei un progres a crarui importanta nu va putea fi
exagetrata"1.
Prin aceasta toate eforturile ganditorilor se impletesc,
intr'un elan progresiv, si acesta este caractexul stiktific
au filosofiei. Nu vreau sa sustin ca nu mai exista i astazi
filasafii autonome ganditorii respectivi au pozitii parti-
culare, exprimand preferintele for subjective. In rice
oaz, ei nu au Inca prezente rezultatele fornii.dabile ale
matematicei i 0:Lintel, in general. Gandirea matematica
exista, ea e aproape total explicata, in tot mecanismul ei;
fatal de ea nu mai poate exista run sistem de propozitii per-
sonal, sau o teorie metafizica universal valabila. Fiecare
din not nu poate contribui decat cu foarte putin la pro-
gresul gandirii omenesti. In aceasta modesta pozitiie a
gandixii no-astre, nol am recunoscut 'puterea i maretia
aiotivitaii spiritului, fiinclahl el nu creaZa decat prim cola-
borare p1 intregire. Gandirea e Rutin lucru, dar acesta e
totul. Intr'adevar, Poincare avea dreptate: ,,La pensee
n'est qu'un eclair au milieu d'une longue nuit; mais c'est
cet clair qui est tout".

1) B. Russell : La methode scientifique en phi/osophie, (tract

franc. Payot, 1932).

www.dacoromanica.ro
 IX

0 CULTURA DE TIP STIINTIFIC

Analiza noastra ne -a infatasat caracterul herackitie al

culturn occidentale, cultura, care, astonceste, a fosr in
perman,.nta prefacere Spiritual european so-a dart masura
maxima in stunts, discaplina in continua si progresiva
schimbare si completare, prin natura ei
Stunta nu poate, prin definitie, sa se opreasca vrecdata
ea nu vietueste decat atat tamp cat este suseeptibila de
perfection,aae Un adeVar definitiv nu poate apartme stun-
1 oi Stunta ilustreaza astfel, spintul esentialmente hera-
cleitic al culturn noastre si tot ea dovedeste Ga Occidentul
nu poate eel dim, torentul curgeru vesmice Cum dar, s'ar
putea ca Occidentul sa-si gaseasca un echilibru, cum ar
fa posibila armomzarea lul ? Care este punctul arhmedic
pe care poate sa se neazeme Occidentul Oruentul are tra-
ditia lua el are adevarurile sale absolute, care structu-
reaza dar incremienesc, cultura Soarelui-Rasara Cum este
posthila o tradrie, care, totusi, pentru Occident nu poate
insemna un sistem de idea definitiv si absolut ?
Aceasta traditie este totusi posibila ea exist's' chiar de

www.dacoromanica.ro
122 ANTON DUMITRILT

pe acum sr este marele miracol al stuntel., care izbuteste,

in acest haos occidental, sa intruneasca spintele de elita
intr'o aceiasi umtate Este umtatea efortului omenesc pe
care a reusrt sa o ampulla, in mod natural si instanctiv,
ceicetarea stuntifica Nu in principu sa in adelvarurr sta
aceasta umtate ci in chrectaa, In sensul pe care -1 =prima
tuturor energnlor, umaidule intr'un manunclu Un om
de stnnta nu poate face abstrac-Ve de cercetanle celorlalt,
de stnnta de pang la el Maar in tampul celor mai marl
antagomsme dantre popoare, stunta ramane, pun forta
ei de nemlaturat, aceiasi, la Londra, la Berlin, la Tokio,
sau la New-York Newton nu este om de shinning numai
pentru Englezi, ca sa pentru Germans, dupa cum la Univer-
sitatile din Regatul Unit nu se pot nesocota savantai dm
al treilea Reich Spiratul stnntlfac s a mtrodus, in mod
mstanctiV, as spume, mai mult sau mai putin complet, sr
in alte domainr in studaul lateratunlor, al artelor, limbr-
1or, moravunlor, etc si un schimb permanent, o osmoza
continua are loc intre toate creatule amenest Este olar,
ra spintul stuntafic -Linde a unifica nu 'della, aceasta nu
este posibil, cr eforturile, modalitatea lor, priintr'o coope-
rare din ce in ce mai vasty Pun stinta omul sa -a des
coperat puterea sr neputarta fur, mares qa sr mmicntma po-
srbrlatairlor fur Prin staanta 1 s'a revelat, prima data, spo-
rul creator al energiilor spintuale sr matenale, atunci
cand colaboreaza Prin, stunta uthzam tot ce s'a facut
pang la nor, sr ce se face odata ou nog Toata munta ome-
min sta la dispozita until om de stunta, sa aceasta nu
este putn, lucnu In loc sa se incon3oare de ziclun chine-
zeQti sr sa mute., pe propna sa neputmcioasa sa raspun-
dere, Adevarul, mall de stunta angaieaza, in ceroetarea
sa, responsablitatea intregei umanatati Prin stunta omul
a recunoscut existenta egal de valabila cu a lur, a intre-

www.dacoromanica.ro
ORIENT $1 OCCIDENT > 123

gel omemri, ea s'a plecat modest in fata ei i a renuntat

la sperantele romantice a iluzona de a face ceva porn sine
inst.*, tat ce face un am de staMta este in cadrul intregei
ciolectavitati arnenesti si el creiaza numai prin aceasta co-
lectivitate Savantul nu-si apartine pran el se expnma
efortul a generate intregi de cercetatora, prin. individ
omemrea intreaga creiaza

$thinta s'a facut in toate epocile si in toate culturile

Green posedau o frumoasa On- 4a anaternatica si fined De
la Thales la Arlumede si Apollionius see poate UTMarl
elolutaa gearnetnei, antrnetilcei, fizlcea, astronamaei, pang
la Eudosc din Cnidia, Philolaus, Hippaxc, Ptolomeu, He-
ron si Diofante Un moment, elanui stuntific este omit
de Evul Mediu, pentiu ca apoi, Arabu sa reintroduca in
Europa stunta greceasca, sponta de cercetarile propru,
ale unit Alkhwarismi, Alkhaijanu, Al Battana sau Nasir
Eddin Dar, se poate gasi o sums chiar in India sau
China India ne ofera, dell putin, patru nurne de 'materna-
t mem, celebni Aryabhata, Brahrnagupta, Bhaskara
Ramanujan In sistemul hindus (darshana) Samkya, se
gaseste o doctrina fizuca calitativa, Va shesika profeseaza
uri fel de atomism, etc. $3. China avea o stunta, care, in
ordinea matenaila, daduse descopenn relativ =portant%
reggsite cu ,aate milloace, astazi Dar China mai avea o
stunts a numerelor cu total particulars, vasta i pima
de semruficatii ruetafizice Ceeace este curios, este faptul
ea in India, in China, la Arabi sau la Greci, stunta plat-
fona niciaeri ea nu a putut trece stadiul in care se afla
sti nta eurapeana in Evul Mediu Pentru ce ? Raspunsul
este foarte sirnplu si se gaseste, prin aceasta, in deosebi-
rea modalitatu stnntei moderne, fats de stuntele celor-

www.dacoromanica.ro
124 ANTON DUMITRIU

lalte culture. Nam China, mci India, um. Arabia si mult

tianp ma Green, nu au, izbutat sa rethzeze o gandire
absolut hbera, absolut dezinteresata In famed sau in chi -
mie, in fiziologie sau in matemataicA, mitul se imbind cu
adevdrul, fantezia cu reahtatea, anexactitatea cu exacti-
tatea Pytagora face clan materna-bed elementul real al
lumu N-uandrul, de exemplu, este insasi. forma si mate
r a lucrurilor Pytagoriciemi fAceau corpurale fizice cu
numere, cum spune Anstotel, ,,lucruri can sunt grele si
usoare cu lucrun can nu sunt mci grele nica ware'
Nica mai t'arnu, Iai tunpul unw Euchde, Green. nu au re-
nuntat la substanta mated atriburta adevarulm ea a de-
venat frurnosul In acelasi mod, India a cunoscut unele
adevarun matematice sau fince, dar le a consaderat ca
marile arcane magice, cu care putea stdpana lumea In
stunta, Ilindusn ca si Chunezu, Arabia ea si Green, cele-
birau misterul tuna for era mai mastermasd decat
-nestunta for Gandirea hindusd. saui chmezd, iarabd sau
mechevald, nu a cuinoscut cultul adevarului pentru ade-
vdr, pe care Green 1-aat sugerat Renasitena si care
avea sai dazed la o punfroare intelectuala totala Clumia
hindusa sau chanezd este o alhimae, maternatica lor
-este o mietafizica, astronomaa o astrologie Numai in
lama fazes a ea, cultures greceasca ineape sa stu-
4theze fenomenele independent de idea preconcepute
Aceasta este spintul staintifac, care se nastea, si care avea
sa se impund Occidentului Spintul stunt:die este Taber si
dennteresat, acolo uncle primeazd alte conoeptu, can de-
tarmand cereetgrale de tarp stiantific, stunta nu mai este o
hbertate de a cerceta, to o povard ea e o superstatie
Spintul stuntific nu constd, dar, in gasirea unor ade-
-vdrun, ci in modahtatea cercetarn Modalatatea aceasta

www.dacoromanica.ro
ORIENT sI OCCIDENT 12:

expriana, "Iran neconchtionarea ei ou namac dm afara, In

sari hbertatea alosaluta a spintului omenesc
Este adeviarat, ca icelelalte cfulturi nu au putut sa rea-
lizeze o stoma reala, tocmaa fundca lemma hpsit spiritul de
colaborare creatoare, dar colaborarea a fost posibila nu-
mai prim icreartale tehruce ale stiantea, care au putut face
prezente, in tamp sa spatau, toate rezultatele Minute de-
cercetatori, separata in tamp s2 spatau Stunta creste prin.
proprule ei opere, prim sine ins* Spirrtul stain -title
creaza insetsi conclictule de colaborare, achca acele con-
ditn prim care el se poate realiza progresiv s'ar putea
vorbi, astfel, de o create continua a sparitului stun afic
care pentru a-sci intretane eaustanta, pentru a nu se di-
zoilva in neant, se autocreaza in fiecare chpa, se secre-
teaza smgur

t.iinta are, asa dar, un caracter traditional ea nu

poate trece peste ce s'a facut in trecut Dar tanand seamy
de ceeace a lost, ea nu se opreste decat o claps, pentru a
determma ce va fi .5taunta I i creeaza vutcaul pe funda-
mentul trecutuku Ea se nasta clan propria eL moarte In
culturile orientale, qointul priveste numai in trecut el
tra'este in ceeace a murit taarita are viziunea in conti-
nua prefacere, privirea ei se intoarce, sere a vedea ce a
laqat in urma, sl pnn aceasta ce va rasa in victor
Douce vizauril intolarse, una a Increment ra sa a mortar
alta a wet,'" si a sclumbarn
Acuzam, in general, Occaclentul de lipsa de traditie
Aceasta traditae exists, ea este stunta insasi, care, pentru
a se face, are nevoie de toata istoraa ea In acest mars en-
losal, ea insurneteste Intreaga uraamtate, Intr'o nuscare
de proportu cosmice

www.dacoromanica.ro
126 ANTON DUMITRIIT

Trebue sa vezi in evolutia stuntei, un singur spirit

acela al omenuni, in care s'au infratit, inta'o umtate data
de milzeria ga stralucarea, de slabicriunea si puterea omu-
lui, poate spintele
Orientul nu se rrusiza Oimerurea ntu se poate salva, ea
nu poate fi mai mult decat este Deaceea toote metodele
mistico-religioase onentale privesc eliberarea, mantuarea
progresul individual
Stunta occidentala antreneaza in miscarea el, intreaga
umanatate Indivadul nu se poate ekbera, decat daca
omenirea s'a teliberat Stunta presupune, astfel, o umtate
a tutu or celora can au eautat adevarul, din toate timpu-
rile care au fost sa can vor fi Nu exists Thales din Milet,
Heraoht din Efes, Gahleu din Pisa, sau Heisenberg dm
Leipzig nu exists decat o sanguura funta, aceasta urna-
mtate nefencita, care alearga, insetata de adeVar
Non cautam o traditie, care sa orgamzeze cultura hao-
taca a Golden-kiln Occadentwl dat traditia este
stanta, sau daca vreti spintul stuntisfic Si, in aeea-
sta. trachpe, in acest spirit, trebue sa se orgamzeze cul-
tura occidentals pentru a parveni la matuntatea si echi-
libr lea Cultura occidentala, esea -4 al heraieleitica, nu
poate sa se angajeze decat intr'o traditae heraclentica, si
aceasta este sturita Europa s2 a cautat traditla in Asia,
in relign, in sisteme metafizace strain, in once, s'i nu a
eautat o tocmai acolo uncle trebuia sa o gaseasca in pro-
pna sa creatie
A trebuit sa cercetam Onlentul pentru a ne da searna
ca Occidentul are un 9port traditional efectiv, capabil sa
organizeze lumea Atat de adevarat este ca, uneon, pen-
tru a vedea mai bine, trebue sa vezi maa de departe

www.dacoromanica.ro
ORIENT $1 OCCIDENT 127

Cuiltura Occidentulm nu va putea, asa dar, sa consti-

tue o mutate die ideei, niciodata, dai va putea sl in
acest suns se dezvolta ea, prin spintul stintific sa al-
cabuiasca o mutate de ienergn Aceasta umtate heraclei-
tica, destul de 'Lazard, este proprie spintulta ocOdental sa
istonia nu cunoaste Inca, pang arum, o astfel de cultura
Ne aflam in fata unea cuilturi, care este abia in faza tine-
retii sale, cautandu-sa proprule ei toordonate Spiritul
stnntific nu a izbutat insa, sa cucereasca complet toate
domennle si toate mtelgentele Am mtrodus stunta In
scolile cele mai elementare, am raspancht-o si vulgari-
zat o, dar, ceeacie nu s'a observat, este ca nu iezultatele
stnntifice sunt atat de importante, cat, mrai ales, spintul
in care ele au Lost obtmute S'ar putea ca adevarunle
stiintifice ale until moment 5a parving pang la ultimul
am nu este sigur insa, ca Occadmtul I i va gas' atunci
e:thihbrul, fiutdca ceeace Anafica nu sunt adeVarunle, ci,
mai curand, sparitul care le cucereste, metoda prin care
sort obtanute Om de stunta autentic nu ieste acela care
fabrica adevarun, ca acela care Isi poate detasa mteli-
genta de once constrangere care se poate aseza dincolo
de orate conditionare, pentru a nu fi sclavul mci unei
condrtn, ruca chtar al adevarunlor sale
Cand Occidentul va fl cucent pentru fiecare indivad
acest lucru minim, care este spantul die detasare, de cola
bcrare, de cerectare dezinteresata dar sistematica, a ade-
varumlor, unatatea Europe]. va fi un fapt implinit Insg,
aceasta nu inse.amna decat castigarea libertatai complete
de garichre si acesta este spintul stun-011c
Occidentul a rgspandit rezultatele *tantei si a profesat
mai putm modalitatea spintulm stuntific A posada ade-
varura stuntifite nu este o bogatie prey mare, dar a avea
spintul stuntitc, inseamna posibihtatea de a avea toate

www.dacoromanica.ro
128 ANTON DUMITRIU

adevarunle, de a to satua in fata tuturor adevrarunlor po-

saute Deaceea, oamenu, care fabric adevaruri stianti-
flee, pot sa nu fie oameali de stnnta, intelegand prim
aceasta ca ei pot sa fie, pur si slmplu, tehmciieni
deaceea, unele adevarusi stnntufice pot fi gasite sr
in China si in India sa chair in Egipt Dar nu poate fo ga-
sat, in culturale respective, spiritul stuntafic Chmezul,
Hindusul sau Egipteanul cautau adevamul la umbra m's-
terelor Isis, zeitatea voalata, tutela cercetarile for
Stnnta se facea pe intuneric Gandirea actuala este pre-
zidata de statua labertaitn, care strajueste intanderea vasty
a oceanelor, nesarsata ca si marea adevarunlor, dincolo
de orazontul acestei hbertati infinite, nu se mai poate
ascunde nirnic, nisi austere sa mci zei
Tehnicierui acestaa suet enorm de multi aphca
orb metodele stimtei 51 ultamel'e ea rezultate, cluar si in
domenu abstracte Exista tehnucaem nu mai in sectorul
creatulor matenale, ci sl in acela al celor teoretice,
exista tehniciem chiar si matematici Acestia stunt tot
mteresanti si uneora poate su. necesan, dei alteora pot fi
penculosi pentru desvoltarea culturn si civihzataeu
Mare le tip de om, grandioswl om nou, pe care Renaste-
rea l a intreveizut, dar nu exista deceit foarte rar, este
omul de stunta Pam laceasta formulare, nu vreau sa late-
leg ca tipul de cm ideal, secretat mai molt implicit, de
cultura europeana, este un om care face stnnta, in mod
fatal Pentru a avea aceasta largime de spirit, care in-
tr un mod ciudat, semnifica insasi adancimea Inca, aceasta
hbertate completa, nu este necesar sa ai in mans instru-
mente, spa studiezi cerul sau materia, sa faci matematica
sau fizica Desigur, Europa a realazat acest spirit mai
mutt in dis^ciplimle sturOdice, dar spirituul fiber este
dincolo de mace preocupare particularg Daca ram dat

www.dacoromanica.ro
ORIENT sI OCCIDENT 129

numele de sprat *taantlfae", este pentru a lega de ur}

fapt astanc, aceea ca in doniemul stai4ea el a luiat funta
pentru prima data initeun mod real, sa acolo poate' fi
desofrat Nu sectorul de investaga-tu particulare mtere-,
seaza, ca acest grant al savantult; despre care Claude,
Bernard spunea ;Ca ,,trebue sa fate liber, calm si, oaca, e
posabal, sa nu alb% dupa ex-prema ltu Bacon, ochid. m-t
jectat de past-untie meanest') U,n, asemenea spirit nu,
aparine exclumv unul om care cerceteaza matematic
fenomenele nature, ca poate fi sa al unua artist, al until
moralist, sau al until ,conducator de masse Dm nefeni
care, abia In stunta sr sporadic so. awn, libertatea spiritu,
lug este o reahtate, In a sa Republica, Platon pure pe
Socrate sa afirme Atat tamp cat Elosofir nu vor fa regi
in state, on cat tamp cei care se amnesic astaza. regl 4
suverara nu vor fi cu adevarat sa temeimc falosofi, atat
tamp cat puterea politica Si flosofica nu se vor intalm
in acelasi ms, atata vreme cat o lege supenoara nu, va
da inlatun pe cieta can se indreapta azi doer 'lute parte
sau alta, nu va fr leak, scumpe Glaucort, pentru state,
nrol gandesc pentru speta oineneasca s1 mciodata
acest stat desavansit, al anna plan it fauriralm, impreuna,
nu se va putea naste, nu va vedea lumina zilei"
APalcand aceasta admirabila gandire Occaclentulum, vom
spume parafrazand Atat tamp cat conducatoru statelor
si regn nu vor fi castagata de spintul stun-the, o sote-
tate stabala nu va putea fi reslizata sa pacea nu va
domm pnntre oamem, atat tamp cat tipul de om, omul
nou, pentru a ne expruna in modul curent astam, nu va
fr pentru oncane, omul de strata, cultura occidentals nu

1) Introduction a retude de la medicine experimentale

www.dacoromanica.ro
130 ANTON DUMITRIU

via putea esi dm haosua ea sa spiritul european nu va fi

unul
Trebue sa recunoastem Ca, in vremea noastra, condu-
cerea samara si culturala apartme, in general, unor ca-
mera care fac stinita Se nnpune, peste tort, specialistul,
clar acesta este tehmelanul, este omrul care face stianta,
nu omul de stamTa Tapul actual, pe care it da invata
mantul occidental, este specialastul, omul capabil sa lu-
creze, printeo bung pregatre, intr'o raanura oarecare
Acesta nu este savantul, c tehnucianul Faptul acesta ex-
phcg, dealtfel, a frenezia creathalor tehrnce, care, facute
pentru ele insele, pot constatui o deviate foiarte pericu-
Masa. Savantul nu poate avea superstrtu, dezmteresul
este prima sa caracteristica Tehancianul pur sa sampinx,
poate fin un primitiv, in interiorul luz, a,l da posibili-
tatea nelimatata a stunt ea. este a pune In mainale unui
copal comutatoarele electrice ale unei uzam
Renasterea a avut viziunea omulua nou, a savantului,
cultura europeana, dela Renastere incoace, nu a yeah-
zat insa, in general, cleat un om partial si exterior ta-
pulua ideal descoperit, anume tehmcnianul Catre aceasta
mica elita de sprite absolut "there, catre lumfea savan-
tolor, se indreapta, tortuT., arnevitabil, prin natura 1ui, Oc-
cidentul $a., intar'un vntor, mai mutt sau ( mai putm
apropiat, omul Renastern va lua locul omulan hactic si
partial, fantomatic Sa superstrtios de astazi, care este un
reziduu al omemrn primitive sa al mentalitatu Evuhn
Mediu

Mai sunt cloud conioluzn de remarcat Pam natura ea a

pe linia pe care o urnagreste, cultura occidentala se adre-
seaza. or carui yrndaviid S air putea spume chiar, ca it so-

www.dacoromanica.ro
ORIENT $1 OCCIDENT 131

lacita Numeroasele pooh, qi raidicarea poPoarelor wan ele,

manifest:a tocmau. aceasta tendmita, specalaca Occidentu-
lui, de a antegra pe mclavid In cultura, de a4 face sa
partatupe la realitaitale culturale Aceasta.' Intreprandere,
esential octiclentala, de a ndica pe om la mvelul cultu-
ral al epocea, nu a foist, dealtfiel, complet reahzata.
Ceeace ulustreaza, Inca odarta, faptul ca suntem, in fond,
la inteputunle cultural europene Occadentul este, intr'-
adevar, tank- "1, pentru motivul acesta, mai se pot
astepta, dela el, Inca multe lucrura
In Onent, climpotriva, oultura este data, odata pentru
totdeauna ea nu are nevoie pentru a spore de efortul
andividulm, fundca ea nu creste Aaci, efortul andaviclu-
lui este redus Ice rrunuanum, cultura face demersul de a
parvena omruilm, ea 1 se ofera Acol,o, anclivid-ul se ofera
cultural, in eventualltatea ea vrea sa se realazeze spiri-
tual, cultura ii cedeaza foarte grew, ea are un caracter
hermetic, demensunle lace 'au, cateodata forme tragace
Doua efortura inverse pe aceiasa vertatala unul de sus
in jos, altul de jos In sus Occidental lupta, in totahta-
tea lua, pentru andavad, andavadul nu mai este azolat,
flora, 1w. consta in forta integrala a omeanni In Orient,
omul e smgur cu Dunmezeul sau cu Zen 1ui, fata In
fata Pentru a parvena in 1ume9. Zealor, Onentalul are ne-
vole de un travalau s-upa-aomenesc, asupra lua Insusi
Douce pozrtn, cu arvantajele sa dezavantajele lor, fiecare,
dupd cum fam'An, sau nu, etclusave
A doua observatae este urmatroarea sputtul stnntafic
fund esentaelanente un factor de colaborare Intre diver-
sele dortan ale oarnenalor, urrneaza ca el trebue sa con-
sidere oultunle vanate, care au existat in trecuit, sau
exasta in prezent, ca fund expresn ale unei aceleiaisa
tenclinte cautarea adevarunlor

www.dacoromanica.ro
132 ANTON DUMITRIU

Occidental stun-011c nu poate, prm natura i mentali-

tatea luu, sa Ladd abstractie de tot ce a facut omemrea
pans acum, chiar aceea cu men.talatall deosebite In felul
acesta, colaboreaza nu fiecare mdivid cu umanatatea, ci
umanatatea cu ea insasi. Ca si cum ornenarea ar fi un
smgur anclavid , ca si cum aceasta funta.' colosala, ar-
exista concret in andivirri particular", omemrea fiecare"
culturi.
Cultura accidentals urmeaza sa mtegreze in efortu-
rile 'el, tot ce s'a facut pang la ea, dupa cum integreaza
ce se via face de acum in cold Umanatatea 43. soliciti
proprud ea efort ,dupa cum a solicitat pe al individulm
Marea mutate a omenarn., din toate tnuipurile, este, prim
mentahtatea stuntifica, posibala ySa aceasta mutate, ln-
zara comphdata, unposa.bila sa reala, poarta un nume
Occident
Prim descoperirea eroralor in-acute, Occidental poate
mlatura proprule sale eron , prim descoperivea a ceeace
este valabil in alte culturi, Europa poate intregi adeva-
runle sale Nu este posibil o alts cultura, de alt tip, in
vntor, fundca onicare cultara face parte pm" defmatie,
dan dultura europeana, este run efort al ei Occidentul in-
seaming, astfel, vutorul omemrn

www.dacoromanica.ro
 X

SENSUL PROBLEMELOR

Analiza stimea, fin forma en tipaca sa adeala4 +care este

matema.taca, ne-a condus la incheerea ca nu exists decat
adevarun. sau structure particulare, sti, ca aceasta
formeaza nucleul cunoastern, de natura formala Apia-
cand aceasta aunoastere matematzca In diverse domenn,
atrabuindu-n, whoa um continut, nu facem altceva decal
sa ne spornn posabalatattle noastre de a descrie natura
Cu alite ouvinte, de fiecare data cand spunean ca avern
o cunostmta, ne gram in fata unen structura particulare
maternatice Axiom& le noastre, care deter/mind o teone
matematica oa7 ecare, contureaza delamateaza o structura
logicoirnatematiza, Lir aceasta este aplacabala pe o fata
a realitatu fizace Un sastem matematic nu poate, pran
n.atura lu1, sa exprame mime integral A cunoa,go in-
seamnti, astfel, a /zmita In hbertatea sa absolutd, gandi-
rea stanntafica pura se infrange singura, pentru a cunoa-
,te Daca ar ramane la sastemul meat, gandirea s'ar fn-
chide, si-ar cletermana propria ea carcerd, si-ar pierde li-
bertatea Dar ea creaza la nesfarsit, ridicandu-se deasu-

www.dacoromanica.ro
134 ANTON DUMITRIU

pra mania sastem, pentru a completa fiecare sustem

Oran altul bp. asa la nesfarsit Dacca ne oprim la o teone,
gandarea s'a ancilulozat , daca dep4im teorule, intr'o ac-
twitate febrila a gandulua, labertatea spnitulm este, din
nou, realizata Gandirea este o continua ,actavitate sSa, in
mod paradoxal, laturaci 'cand formuleazd cunostante, ea se
opreste, sa s'ar pares Ica aceasta aau nastere din moartea
ei Dar ea renatel, pnui propria ei forts, prim, hbertatea
el, pentru a continua jocul ocesta ciudat, intre cunoes-
tere-moarte, al intre depas. area fiecarea cunaasten, oeeace
formeata tocmaa vaata ea
C-unoaterea alcatueste punctele maarte ale ganchru
fm aloeste punate gandirea nu mai eSte liberal Dar in con-
tanuitatea acestor momente, in continuul pe care it for-
meaza ele, gancbrea Isa recapgta." propna ea. vigoare, viola
sl autanomla ea Progresul staantei mu consta, asa dar, in
gasarea unor teorn matematace extraol dinare, care se
aplica realtUltu fizac Nu marile echhon, nu stralucutele
construct-la teoretace conteaza, cat anal :ales faptul, ca ele
sunt gasite inexacte, led trebuese intregite pinn altele,
constrtue moanentul de progres, de labertate a gandun
In aceasta chnnuitoare fugal de proprcule lua creatii, con-
sta.' mgretia n. mazena spintului omenesc Prim, aceasta el
se arata totdeauna neputancios, prim aceasta poate fi tot-
deauna anal mult decat in trecut In acest hoc anhanit se
desfasoara, Integral puterea gandarn, care este autono-
maa ea, dincolo de once teone, de once *lee, de once
cunostinta
Atunca, ce semmficalule au problemele, solutalle lor,
ideate pe can le adnute la un moment dat, ounostmtele
cu can ne inn bagatim ?Ele nu au decat un rol functional.
trine annostinp 'este numat un punct de reazam pentru
gam-lire , sprumandu-se pe aceasta, ea poate s-co capete

www.dacoromanica.ro
ORIENT $1 OCCIDENT 135

un elan mai mare sa s ale depaseasca Riede nu aunt de-

cat sta-Lnle in care poposeste veclneulul gandarn, pentru
a se laproviziona, in calatma infunta pe care are a o
face

* *
Dar maa este o latura o chestiunn, a cares amportanta
nu va scgpa anmanm Nal Icredem, fea prim tearnle, logico-
matematice, fie ehaer acelefa aphcate naturea, capatam
cunostante ca naulde teona ne dam o cunnastere mai
bung, perfectabila sn. laceasta, i asa in mod andefimt Dar
am vazut ca o teorie nu este decat o hmitare, ca ceeace
numam a cunoaste" inseamng de fapt, a limata" Ce
lnintarn insa ? eurloasterea nu exists inamtea pracesulm
de lunataire, prin acest proces spunem, Ica se naste Pe
dealta parte, inaante de once teorie ne gasim in Bata ig-
narantei absolute Crearaa toornlor margmeste, asa dar,
ignoranVa noastra Insa, ctmoasterea sta in, tearba mate-
matEca respectiVa aceasta tome nu spume ramie asupra
grape ea, iputean sa ne arientam, mai bine, In
natures 0 teams mlatemataca este villa de once contanuft,
este o structura abstracts, reprezentand o anume hanh-
tare Printr'un sistem matematic pur, care formeaza o
structura, bamtam, asa dar, agnaranta nioastra Cunaa-
starea matematica am reprezmta, prin urmare, prim ea
insgsi ceva, ca 1 run Inrutarea nes-tam-tea noastre, ea este
valabilg
Ceeace numaan cunostanta matematafca, nu are un ca-
racter pazativ de ounaastere, ca unul negativ, de infran-
gore, del lanntare agnarantea Pe scant pran falatul ca
un ststem logico-matecmatc este gal, ca el nu repreznita
decant o limittare sl ca in faceasta hmatare sta Intreaga cu-
noastere urmeazg, ca ceeace mamma cunoastere este

www.dacoromanica.ro
136 i ANTON DUMITRIU

numaa lunatatrea a ceeace nu cunoastem S'ar putea

spune ca, tortusa., cand azgonurn o parte din inhunen-
cul agnorantea, aft m crunostante pozitive Nu, fund.ca
tot ceeace inseanma cunoastere, sa este expramata
de matematici, nu consta decat in aceasta hmatare sa in-
mate altceva in plus Gandirea staintifaca este eel mat ba-
zar proces ou putinta ea stabaleste contanuu alte fron-
terve pentru ignoranta, cautand s o sugrume pprnn, lama
tan din ce in ce mat vaste Stunla nu ne aduce, astfel,
Gums-tante pozitive, ca lumtan, contra-mu maa cuprinza-
toare, ale nestnntea noastre Ea organazeaza ignoranta,
gl cu cat o organizeaza man, brae, cu atat ea sporeste si
aceasta se amcsoreaza Deaceea Claude Bernard avea S;91
gene acest gand azolat, dar plan de semrafazatie Omul
poate man mult decat ste, sa adevarata stunt.a. experimen-
tala nu-a da puteirea decat aratandu-a ca ignoreaza")
Strata nu progreseaza direct, prin sporarea ea insasn.,
ca pram scaderea treptata a ceeace nu stain Este un pro-
gres ravers, a rebours Plan strata luam crunosturVa de
nestunta noastra Pnn ea reusun sa inlantram monstrul
obscur, dar nu sa-1 uccurtem. Pram, strata nu aducem lu-
mina, nu addogam Inca o raja la snopul de lumina pe
care 1-ar f2 reah7art ometrurea papa la nol, ea adaogam
efortul nostru, la toate efortualle, pentru a respmge maa
departe tenebrele Adevaratul progres al staantea nu sta
in constructan. ea progreseaza destructv, prra negate
continue, negarnd in parte ce a facut, pentru ca In Lecare
dm operele ea, agnotranta nu a fost comrplet inlaturata,
sa naca nu poate fa, fiecare opera Lind past-tiara Ganchrea
stratified nu cauta sa obtma favorunle luh. Ornrazd , ea
mu recimoaste decal pe Ahriman, zeal intunencului, sa

1) Introduction a Vetulde de to medicine experimentale

www.dacoromanica.ro
ORIENT BSI OCCIDENT 137

cu acesta este in ve,sanca lupta taarita nu aduce lusrunt,

ea Ole ea e deajuns s inlaturi coanplet intunericul pen-
truca lumana sa se faca, prin ea insasl. Astrul datator
de lumina, pe care-1 urmareste spar-dui, se gaseste la tin'
fanat de acolo si pand acs, nu este decat o mare de in-
tuneric Pentru a strabate oceanul tenebrelor, gandirea
a gasat vechaculul ideal, singurul pasta, care potoleste
talazurile obscure, pe marea cea intunecata a agnorar4ea
este istnnta

* *
Toate acestea pot f1 explicate teoretic, sa. ou aceasta
tele vor um.pune Inca o concluzie
Daca ar exista am:rime adevarate, absolut adevarate,
imuabile si eterne, ounastinta ar progresa, crescand ne-
contend, dela ele in spre curnostinta integrala Asa vola
Descartes, prin evadentele lua, prm ideile Clare 2 chs-
-tancte, ceeace constatma eroarea Inn *tam astIza., ca nu
exista axiome adevarate, ca nu exista un punt arhmie-
dac al cunoastern Dar undeva trebue sa ne oprina
Aceasta necesatate fusese descopenta, de Anstotea !u-
sual dwi(t-iiaqvat spunea el Matemataca a obser-
vat, ca putem sa ne oprim on unde, pentru a cansitrui o
teorie, axiomele sistemulua nu sunt adevarate, lair sis-
temul este adevarat, (cu indeplmnea cond4lea de necon-
tradactie a axiomelor) Cand ne angajam in real cu o
teorie matemataca oarecare, nu verificam adevarul mac-
melor, care sunt ale noastre, nu ale realataln Aplicam
numai o structure matemataca natural pe care o stuchem
in raised/ale ei Punctul nostru de plecare nu icorespunde
=UR lucru real Asa dar, toate rezultatele obtinute prm
aplacarea matematicei la reahtatea famed avu sporesc, spa
nu pot span, o cunostmta arutiala Aturnica, ce se petrece?

www.dacoromanica.ro
138 ANTON DUMITRIU

Cunoasterea maternatlea este fare' inceput si fare' sfar-

sit Inarmati cu aceasta cunoastere a structrunlor, pa-
trundetm intru'n d.oaniemu necunoscut, infarct, ,s2 aph-
ca m o hanitare Putem sustane, in felul acesba, c non. cu-
noal0ern, atribuind acestei aetatvitali, sensul ei banal sn.
obisnuit? Este evident, ea nu Trebue, dar, cu neeesitate
sa intarpretam altfel deck ea o sponre cantitativg, cu-
noasterea stun-Of-ma Este un spor in rezultatele ad-use,
La flecare moment, de stun-Va dar acest spor nu are ca-
nacterul de augumentare, de adalogire, ca die dimanuare,
de scadere -tainta nu creste prin plusuri, cu. prim, mmu-
sun Des...NIT:am, in felul acesta, in contmutul ideal de
cunoastere, o seadere sa rumac mail mutt a ignoran-
tei noastre Ca si cirri nestannta ar avea o existenta con-
crete', ignorainba absolnita ar avea o reahtate, sa pran teo-
rinle matematice nu facelm deck sa inlarrtuian un mo-
ment, se' partial, aceasta funfa obscure', pent-1m ca jocul
acesta sa reinceap5, din nou, man. in.versunat Cunoaste-
rea matematica reprezinta, prim urmare pentruea
poate creaa once structurd posaba, posibilitatta neh-
matata de a domma treptat, dar mciodat4 integral, mon-
strul ignorai4ea
Prm =tea-nab/ea spintul omenesc a devenat maa pu-
ternic Si, se vedle, ea Iceeace numim cunoastere contme
ca note' esentiala, notiunea de putere
Inteligenta is act de ea insasi, prin proprn.a en. actavr
tate , ea este activitate, i aceasta activatate se naqte in
millocul unea n.opp. lunge., cum sprunea Poincare Intet -
genta nu a descoperit TIEUM1e, nsci un adevar, sand s'a
descopent pe sine, ci numai aceasta formidabila putere,
care este actavatatea ea qi care este ea Masi Pnn aceasta
a luat cunostarrp de ignoranta, de noaptea arnensA, In
care eta este un centru pe aceasta cauta sa o invingsk

www.dacoromanica.ro
ORIENT BSI OCCIDENT 139

incercand, tot timpul, sa o redipa la un nuanmum, la ni-

mirc Aceasta este misiunea sisifica a inteligentei orne-
nestal, nesfau,sata ca 7s puterea pe care o reprezinta, ei
aiceasta e sensul eel maa inalt al cunoaetern etiantafice
4

Prin, ceeace an1 spur, am recumescut nodal' functional

al idealor Nu avem dreptul sa credem in adev'arrun ab-
solute, handed fieetare adevar este partial, nu avem drep-
tul sa credern in idea absolute funded fiecare ideie are o
funclue relativa, este numai un punct de sprajm, pentru
activitatea vaatioare a gandini S'ar putea spune chiai, ca
in momentul in care gandnyea se opreste la o idee, ea
moare Abia icand rennin% la idee, pentra a truce la alta,
cl aka la nestareat, alma atuncg gandirea renaete, regasin-
du-se, fundea ea este actuvrbate creatoiare
A crede dem in idea absolute, in doctrine adevarate
defamiave, este a crede in moarte si nu in vuata, in
seaanna a nu face stainta Prin aceasta recuno-v,tere a
propmes lm neputinte, omal de etanta ea-a gash intelep-
ciunea calma, care-1 defirieete Deasupra invalmasagulua
deasuipra apelor turburi ale tuturor doctrinelor,
spintul sau planiesza la acea altatudine, uncle toate cu-
nostintele, toate doctranele, toate vdeule, agar in micarnea
lor , de acolo, el contempla toate adevarunle, toate Mole,
ca pe mete creature ale sale , alcelo, spiritul este drincolo
de once eunostmta, ceeace e, poste, cea, maa mare cu-
no etinta
Necualoscand nartura reala a etnntei, unn. gancluton
in special cea ai trecutulai si-au inchipurt ea prin cu-
noaeterea rtinntafaca, not sporim ceva, pt era o fnnita cu o
mteligent.a infanta, ca aceea de care vorbea Laplace in
aft sau Essaz phzlosoplzzque sur les probabzlztes, ar de-

www.dacoromanica.ro
140 ANTON DUMITRIU

tine toate secretele Unaversulu4 fundag ar cun.oaste si

cele mai mace cauze In cadrul staintea actuate, funta
magmata de Laplace Impala o alts semnifloactie Inter-
pretarea nadstra, singura pasibila, ne-a condus la con
oluzia, ca a cunaaste inseamna, exclusiv, a &mama ag-
noranta naastra C-unoasterea Stamtalica nu exista decal
data cu ignaranta, si land ultima ar inceta de a exista,
inceteaza 1 staanta sa aceasta este talcum. solutaa Parve-
rut la acest nivel, dela anbant, spiritul nu anal este o acta-
vatate, el nu mai lucreaza la dastrugerea intunericului,
pentruca l'a pulverizat l'a anulat Sau, data yeti, inteh-
gen.ta se trasuceste, se resfrange asupra ei insgsi, ea nu mai
cunoaste, ca contempla Activitatea ea nu are datectia spre
exterior, ci spare anterwar sensuil ei s'a schambat, Despre o
astfel de cunoastere au vorbit, inteun mod mai mult
sau mai putin vag, un Plotin un Damns Areopagatul, un
Meister Eizkart, sau un Cugianus Despre o astEel de cu-
noastere au vorbit intelepta. Orientulua, ,s;i in aceasta
consta mesagiul pe care el 11 trmate astazi Occadentulm,
aurn yam vedea maa departe
Dintre anaemia de stiunta europeni, un sangur gandi-
tor, celebrul logician contemporan Ludwig Wittgenstein,
a afinnat o astfel de pazitie, dm neteracare expramata
fara naafi o lamurire, inteun saimplu aforasm Sitmtim
ca, si latunca cand tuturor intrebanflor stuntaface h s'ar
fi gasat raspunsul, probleniele view noastre nu ar fi fost
atinse de lac Negresit, atunci nu mai ramane mei o in-
trebare , si acesta e tocmlai raspunsul"
Care este problema ultima a omulua, marea problema
a valetu noastre, dupa care nu s'ar mai alvi mica o Intre-
bare ? In (=est stadau, mintea omeneasca nu ar cunoaste

1) Tractatus Logico Philasophicus, prcpozitia 6'52.

www.dacoromanica.ro
ORIENT BSI OCCIDENT 141

to1u1, cY ar fn. dastrus complet igniaranta problemele

noastre nu ex:Lista decfrt data, Cu nestainta noasto% sr dm-
trugerea lacesteua "InseamnA desfuntarea oricArep. pro-
bleme Sn situatua -uitama amul nu si-er mai pone probleme,
Deaceea Wittgenstein via spune Deslegarea prob/e-
mei, tnetu se recunoagte in dtspciripia, acestei problone".
De la ice inatime trebue sa privesiti lumea pentru a
putea rezorbi toate erngmele in propoz4ala ,,nu exasta
prableme"? a cum polo ajunge la aceasta disbanta, cum
poi creste pestle once Inatome, cum polo dep6sa once
stamfa, ceeace este cies mai. inaltd forma a cimostintei ?
La un capat al alottivitaln nesfarsite a nntehgentea se ga-
seqte agnorantul absolut, Maita in faith' cu noaptea nestain-
tei, la ceralalt, flu-4a de care vorbea Laplace, Care se
deosebeste de ignorant pm aced ca a dizolvat intune-
rucul In /leant 1 tuna sa alta dantre aceste cloud funte
cunt, intr'un fel, in aceelasi satuatie pentru ignorantul
absolut nu exists probleme xulci mtehgenta suprema nu
,

mai este fraMantata de vreo Intrebare Doua pozatu la

dal poll opwsi, ca s1 noaptea cif zma Puterea gandini
omenesto std tocrnao in aceasta capacitate de a se depasi
continuu, pang cand la punctul terminus al alcestm pro-
ces, ea se depaseste integral, se stueaza dincolo de toate
problernele, de toate cunostantele In aceasta miscare
vertugmaasa, data mteligentia, se opreste la mime pro-
bleme, la ianurne solutn, ea isu. creiaza proprale el Lan-
tum 1 aaca,, intelepciunea Onentalia se regaseste alaturi
de cea oecadentala Cand aim depgsit stnntele scree
acest mare gariclitor hindlus conteanporan, Aurobmdo
Ghose avern ounastanta , ratiunea a fost un ajutor,
ratiunea este un obstacal" 2)
1) Tractatus I.ogvco Phtlosophvcus, proporart(da. 6' 521
2) Apergus et pensees, -brad franc , 1937

www.dacoromanica.ro
 XI

MESAGIUL ORIENTULUI

Am remarcat, maa. inaante, cele cloud aspecte care

caractemizeaza., fiecare, culturale Occiclentidm pa Onen
tului de o parte, cane/urea intreaga este in mers, de alta
cel molt indavidul In Occident, realizarea mammala a
andpvidulua Icionrtralbune cu o caMitate oarecare, de cele
mai multe on infmrtemmala, la trav,aluul pe care-1 inde-
plineste omenarea si andavadul nu poate luera, decat in
codrul colectivitataa Munca sa are un sens orazontal
Opera umarlitatin! creste, sau clescreste., dupa." cum
aportul andiviclulm o serveste sau o deserveste S.
aceasta opera se adreseaza apoi it/13mi mdivaclului Exasta
o mIscare earculard de la oan l,a umamtate, de la -uanam
tate la om, forta andavadultu mare to cantztataiv putenle
omenum, far, a omenarn niched inclivadul Progresul inch-
vidulm e o haue curba, care se desfasoard pe doua
axe de coordoniate una onzontala, efortul mdroduRm,
alta verticala, efortul umanataln intregi de a ridica pe
flecare om la ceeace este ea

www.dacoromanica.ro
144 ANTON DUMITRIIJ

In Orient, individul nu aiuta cu naintig desvoltarea

omenirn. Aceasta este incremenit:i in structura e2 eleata,
rumic nu, poate schamba fatailitatea pe care o poarta cu
ea, de la inceputul timpunlor Cond uie mentalitartu
onentalte au sugerat, ba chair au unpus, singurud. efort
posibil, in imprejurdrule acestea, pe care putea sa 1 Med
omul efortul mdividului asupra andnvidulnan, desvoltarea_
lua, nu pran colectivitatea din care face parte, ca prin
Proprita lua forta Oriental a cercetat mai putm raportu-
rate omului cii oamenu, sau cu natura acestea au fost
exprmaate pr4n forme samphste si definitive odal pen-
tru totdeauna cat mai ales, raporturale omului cu sine
insusi, exastenta sa, si posibilitatea darecta de nditcare a
individultu prin propria luu. forta Efortul Onentalului
este direct sa vertical el nu are nevoie de mterxnechul
acestea funte colosale, care este umaratatea, pentru rea-
hzarea lu.i, ci =man de sane ins-usa Acest gen de lucru al
individulua este mica necunoscut Occidentului stunt:if-lc
Stunta abila acum descopera, sub toate si in toate manie
ea rezultate, omul Marea sarcind a stun-tei incepe de
acum incolo Ajunsa la matuntatea el, golmdu-se de
once prejudecata i castiga'ndu-si hbertatea absoluta de
=scare, prin proprita ea_ analiza, stun ta s'a intalmt larAsi
cu omul care a facut-o, cu inteligenta lm Rana acum,
omul european, desi era antrenat, in mod ingtunctiv, in
aceasta mare miscare evolutava a omeriarili, era totusi
lasat la voila intamplani. Umanitateta u cradea foarte pu-
turn, lair el nu avea ruca un punt de sprijan Deaceea
omul dm Occident este supus tuturor viculor si tuturor
aberatulor abertatea de gandire absoluta, pe rare au
capatat-o Occidentahi, prin spiritul stuntifie, s'a intors,
Impotriva for insasi Indnvadtul construeste, pun aceasta
libertate, la intamplare urnanatatea va triage, desigur,

www.dacoromanica.ro
ORIENT BSI OCCIDENT 145

profit, din fiecare lucre, dar omul nu va fi facut name,

sau mai comic, pentru el inswi Indwaclul creaza gi
aqteapta ca societatea -umana sa-a crasplateasea munca lua,
pmin fervirea la care nazue0e, prin lamtea ca mantarea
lua Dar aceasta intarzie sa -vand, funded efarturige inch-
vmzilor contrthbuesc pr>ar prea piqui la inamtarea omenini,
sa imeasta inauttare nu se lace sianlata in mdalvad defeat
la Intervale de turnip foarte man Trebue dar, ea mchva-
dul sa se piece ga asupra lea luaus]. Neglajandu-se pe sane,
mda;mclul a facet un act de ma'reaVa jertia, dar e1 s'a re-
dus lia un manechm, la un sunplu factor de m-undi In
campul de anunca al mental Intregi Agrtatia exaspe-
ranta a maiden-WW1 marnfesta toarnaa aceasta litpsa de
ecluhbru interior, tocanaa aceasta bpsa a anch-vidului din
proprule lua preocupara
Marea descoperire a Occidentul'ut este umanitatea
marea descopervre a Orzentulua este arriaa. Este in span-
tul istnntlifie ca toate despopernale sa se completeze
trintra s'a intalnat, pm proprnle ea idemersuri cu aceasta
realitate, care e omul, ea en putea determma insa, solu-
pa, mult mat grabanc, data nu ar neglaja experierrpa
multa-milenara a Orientului a pain aceasta, Onentul
truurtZ, dm departarrale nebulonse ale veacurilor, un me-
sagiu, Occidental].
* *
One/Au/ a Inceput sa fre stuellat Pie langa mtmea oa-
mauler de '-f.amnita, care in alard de once partz-przs, In
mod ,absolut dezmteresat, au cautat sa faca eunoscute, in
liimbrle europene, aultuErile ordentale, punan' d la indema-
na mem, pe cat se poate de exact, texte sanskrrte, chit
neze, haerogilffice, etc , mtaa exista o serie de cereetatori
entumasti, care, depaFta de un anume prism, proporva-

www.dacoromanica.ro
146 ANTON DIJMITRIU

dmesc sfarsatul cavilizastaei occidentals, socotand ca =-

gum soli4ae este mtegranea mtkviclului in mentalitatea
onentala, in specantl in cea hindusa Negatia Otocadenrtulta
face parte din ganchtrea polenuca a mina Guenon, a -until
Romain Rolland etc, Intr'o bung parte din aoeea a lul
Tagore In Fran, a, In, Angha, in Amenca, au lutart nas-
tere astfel de actrum, !care nu manifests decat o profunda
nenitelegeze, atat a 'spirit-Um stlintifac, cat $i a culturi.-
lor dm Orient
De curand, in 1941, a ap(Irut in Franta, un volum in
colaborare, dam ,,Les Cakteis du Sud", in care, o setrie de
senatori francezi icunoscuta, ca Jacques Masm, Jean
Herbert, Rene Daumal, Louise Marin, Sauvagert, Jean
Ballard, Louis Barb]. llon, Emile Dermengem, etc, im
preuna cu catwa hindusa contemporana publics o sane
de studu proprn sa uncle extrase din texte hmduse, vechn
sl noi, mtutulate Mesagiul actual al Indies" Ideea pram-
capala care tuteleaza acest mesagau este, asa cum o spune
Jean Ballard, in prefata, untnatoarea ,,Un nou dezastru
forteaza omul din Occident sa considere intandenea recu-
lalui sau si ailamentul cultural sale Oclata snag molt el
intreaba pe vechea lua sfatuaoare totdeauna fidela
tontemplattei, dar pe care sufermta Lumu o intristeaza
sa o gaseste atenta in serunatatea ci aparenta , El va
merge dem. cattle acest loc malt, acest leagatn, al cream-
t-lor, care le conlane pe toate, punandu4 de acord, ca
fire India anted pi totdeauna vie, uncle once trade le se
con,serva sa se adapteaza legator naturals, unde evolutia
sacialq se face faa-a a deplasa hmale rituals, unde pre-
zentull nu a abeboat la adevOrunle trecutuhia' Am tanut
sa dau aoest citat, funded el este specific tuturor ace-
lora, care, socotand ca mina apocalpticA a Europe]. se
desrfasoara sub ochai nostri nu Osesc alts saavare decal

www.dacoromanica.ro
ORIENT I OCCIDENT 147

in acceptarea idealor Onentului Este adevarat, ca astfel

de incercan au avut mental tor, acella de a face cunos-
cuta, desi. uneon desfigurata, lumea liasaratului
Ceeace insa este important, nu aunt idol e Onentulua,
ci experaenta lin, nu dot:trim, ci aamenn Am exammat
nwtivul pentru care acceptalrea mien. doctrine inchise sa
definitive ar insemna pentru sparatua stuntific, o cadere
sal un &Jelin Dar Mal Orientate, asses textele veclu, mci
operele hindusnaor conternparana nu accepta pozitia
aceasta Ceeace este esentaal, sal pe ceeace trebue pus
accentul, este fialatul,/ cal in cultunle onentale, manta gan-
diton fundeaa., intelepciunea pe cultothsterea omulua, ,sal
in num un caz pe adeale pe care be profeseazal sau care ar
ebm adoptate de indivad Once dogma este nomv'a",
scne Cauang -Tseu Sau Inca Meditataa solitara este
calea unica a cunostintea Sal puteru A cunoaste pe altul
nu este docat stnnta, a se cunaaste pe sine insusa In-
seamna a Inte lege" Sau aslaultati-1 pe Lao-Tseu Uitard
in imobilitate tot ceeace mu este &left -Uinta co/wen-VG-
malt", inteleptul I,si regaseste autonorma in a_fara de
once doctrinal ss dancolo de on ce idei Dar, sal ne refe-
r= la textele handuse, maa bane cunosicute, sa. care von
exprhma acelasa lucru Ideate aunt relative, card ne
faxai la uncle din de, spintul saia paerodut antononna.
Aceasta, e marea tema a tuturoT ganditordor din India,
Tibet, China, etc Am regasit aceasta atauchne implicata
in spnatul stuntafic a (aalca se face jonctaunea intre cele
doua lump Acest mare gandator contemporan, Auro-
bindo Ghose, a ca,mu autioratate, in mate.rie de lunduasan
nu e contestata de mmem, acne Trocutua trebue sa
me fie sacru. Dar vntarul, Inca so. man. malt Trebue ca
gandarea, Indica sal se emancveze de scaala flosofica st
-sal sal reinolasca contactul cu vaata Trebue ca spantuah-

www.dacoromanica.ro
148 ANTON DUMITRICT

tatea IndLei, eland din caverns sa din templu, SA se adap-

teze la forme nos" Gandatorn lundusg au aEhrmat, tot-
deauna, necesitatea cle a deslega intehgenta de catusele
doctrinelor, care o inollid in ,,caverna s1 in temple
Insa romantismul unor Occidental]. lax voa, printeo ac
ceptare totals si imprudenta, sa faca, imrpotriva chaar a
intelesulua celui mail limit al cugetam orientate, antela-
genta prizomera unor carceri si maa intunecate decat
acelea in care a trait in Europa Ramakrashria va spune
Re lagia este concentrata in reahzare si nu in afirmataa
doctranala' Saul, cum va relua Vavekananda acelasi
gaud Rehgaa nu este nici. cuvant, tenor doictrina" Paul
Brunton, printr'un contact foarte strans cu alt ganditor
hindus contemporan, Shia Ramana Maiharshi, care trae-
ste actuahnente in India ca si Aurobinido Chose, ne re-
lateaza odeeasi conceptive a acestua, mare Swami nu in-
tereseaza doctuna, Cl numaa to insuta Asa se exphca,
dealtfel, spintul specailic oriental, cane cased e autentic,
este complet tolerant Alexandra Davad-Need, ale ca-
rei cercetAra in India, China in special in
ysa.

Thilbet, de-alungull e. mai bme de 30 de aba, au

impus-o atentlei stunt-dice, fund chemata. la Sorbona sa
conferentaeze asupra rezultatelor obtmute (la catedra
lui d'Arsonval, care fusese catedra lua Claude Bernard)
spune .1\iim,eai nu are dreptul sA ceara se.arna until
calugar lamaast de opannle sale rehgiolase sau filosoralce
EIl poate sia adem la once doctrina sl sa fie chiar absiolut
necredancaos, aceasta nu-1 pnveste decat pe el insusi."1)
Intr'un paean in lainba tamul, pe care Shri Ramana it
recomanda.' idiscipolalor lua, pentru medrtatie, este scris 2)

1) Mystiques et magzczens du Tinbet la. 101

2) Tad de d na Camille Rao i publicat in Cahsers du Sud"..
1941

www.dacoromanica.ro
ORIENT 'SI OCCIDENT 149

,,Tu nu egi, nzei ignorantd met stuntai"

Dal chaar s1 textele veeha abunda in astral de afirma-
exprnnand toate, ea adevarulua preota ii spun, in
-tn.,
multe feluri ekam sat mpret bahuda vadantz (Rig-Veda)
Aceasta este incoronarea negro. opera elasalee, si
tema poate fa regasrta in Upantshaele in Bagavad-Ghita,
etc
Intr'una din T_Ipanzshade, este sem intuneneul
orb antra acea care se dedica ne-stuntei, in intuneeimi s"
mai man ultra aces cane se multurnese ou, stunta ' Eu-
ropenu, care profeseaza idealul urea tradatu hmduse me-
tafizaco-rnitologled, se adreseaza, in general, !cultural
meth' a Indieri Este adevarat, ea facand a,sa, ea deseo-
peed o oultura eleata, trachtionala sl bane organazata
Dar nu puterni judeoa India sau Intreg Oraentul, dupes
cultura ratasselor, Iea dupes eeeace au reusat sa realaizeze,
in cadrul acestea mientahtat" marn ganclatori as Rasantu-
hi Tort astfel, cum, ar fa sa mjust sa- in gall de realltate,
sa judeearn vutorul culture' ocaldentale drupes cultura
confuza si media a masselor sa nia, dupes manle spinte
ale Apusulua Concept: le sa. vaata intreaga a populatulor
darn toate partale lumr4 stunt, tastaz", mizerialbile Nu tre-
bue sa mergem =mai la Pans, la Londra, la Berhn sau
la New-York, pentru a vein ca superstitia sri roaz,na,
ignoranta sr neburna Ii 1 dau mama nenorocarale omului
sunt aceleasi, poate Inca sub un aspect ma" tragic, sta la
Benares, Calcutta sau Bombay A predica cultura orien-
tal:a, este o eroare a examma cuthmle ga'ndarn, reahzate
in aceasta cultura este a face un lucru stuaitifie Mamza
ougetatora au One/Amin" vorbesc, in pnmul rand, despre
o ]irbertate absolutes a spintului, sr despre o ear-
1) Brthadaranayaka Upantshad

www.dacoromanica.ro
150 ANTON DUMITRIU

cetare adanca a Ian Scopul spiritual via recunoaste ca

omul, desvoltandu-se in funs sa, trebue sa dispuna de
atata spatira tuber pe cat posibal, pentru ca toate compo-
nentele acestei funte sa areasca pram propri,a for forta,
sa se descopere ele Insele, si sa descopere posabilatatile
for latente In libertatea For vox ornate eron, pentruca
expenenta se dobandeste pran =Ate erora Astfel,
acest stop spiritual nu va Incerca sa juguleze stnnta Si
filosofta, sau.sa be oblige sa concorde conclumle for cu o
expunere oarecare de adevar religios sau spiritual, cum
se fortau spa faca vechule religia."1) Nu ,scan care om de
stunta na air subsdrie randunle acestea, aparrtmand
unina din cei mai man intelepta as Indica. actuate
Am spas ca pozitaa spirituald a Indiea favoriza, in ge-
neral, cercetarea omuiluJ prin sine Insusi, m ca ceeace
putem gala, desvoltate intr'un mare grad acolo, stunt
tocrnai aceste forte, care lipartin propnu omulua, i pe
care Occidentul nu le-a recunoscut pang scum
Asa dar, nu atat doctrmele lunduse pot sa ne suge-
reze un dome= de cercetare, ci, mm curand oamenn,
care au Incercat o rezolvare a propriei loin probleme
S'ar putea ca rezultatele Ira are au ajuns sa alba nevoie
de modificari, de completari Ei le-au obtinut poate, in-
tr'un chip empirilc Dar, ca exista pe culnule gandirn
orientale, un centru demn de atentaa cercetkalor stunti-
face, acesta e um fapt pe care numem nu-1 poate neglija
Si acest centru este omtuil Exist., asadar, o rasturnare
de perspective, in cele doua vizir= ganclirea europearra
pleaca dela om asa cum este, ca un dat defmativ i abso
tut, gandirea onentala in,dreapta toate efortunle
cele mai Inalte, ca pe un fascicol de raze luminoase,
1) Aurobindo Ghage The psychology of social development,
Rev Arya, 1914 , trad de T Herbert

www.dacoromanica.ro
ORIENT BSI OCCIDENT 1 151

asupra oimiulnui insusa, pentru an lumina uingherele cele

miai ascunse, pentru a-1 transforma a a-1 ridica dimcolo
de toate slabierunaile lui Pentru noa, mesagiii Onentului
ral.poate=consta din propozitia Iata omul", ci din ,,Cer-
cetati. omul" Nate ca ceeace au facut Onientahl in acea-
sta dwrectie s ne fie de vreun folos Pentru stump, mci
un efart nu e mutal, sa fiecare lucru facut -11 va avea
lacuil lug in mama silmfonte a muncni Chiar cercetarile
alhumei i astrologieci nu nu fast mutile in acest sens,
nu ma pot opri die a nu cita, pe acest savant &lane cu-
noscator al culturalar Orientate, Masson -Ouxsel, care
sane Mai ales in cercetaaale psiho-fizice, urmante
acalo dm inmpun imemonale, India poseda o expecrienla
magistrala nrsa indcaala aceasta expen.enta este per
vertata de explicartnle tearetice, adesea false, cu care
pretinde sa se justifice Dar o tradique de mai multe
ora mileniara de pa-acted nu ar purtea s fie In intregime
inselatoare, puterea Intrece adesea *tunta Dupa cum
urn Leibmz gasea our in gunoaul scalasticei, o stunta mai
critics Inca deck a noastra wa degala ceeace contune
ca date invederate Si reusita autentica, asceza =an yoghi,
sau magia Mmtrelor")
* *

Si acum, sa mtram In lima principale, in aceasta teh-

nica de desvaltare a actidavidului pe care India o poseda
run de am, $i care, sub o forma sau alta, a facut nucleul
tuturor culturilor onentale, puVand fn. reggsita pe cul-
mile cultural ichineze, 7slranuce, sau in rehgia Epp-lulu%
in crestinasm, etc Nu va mteresa ce spun. ca fac cci care
se preteaza la aceste experiente ca ce fac In lac sa um-
1) P Masson-Ournsel L'Inde antique et la crathsation indleivne
P 246

www.dacoromanica.ro
152 ANTON puma=
ble dupes adeVa'rurile Umversulti, Orientalul d?scopera
dedesubtul tuturor fenomenelar, sparitul sau El procede
la o adevarata revolutue kopermaana lumea intreag se
va invanta in juruil spintulan, in loc ca acesta sa se miste
dupes lucrunle extenoare El are o metoda de a se fal-
suci asupra lua insusa, si aceasta metoda se numeste
Yoga 1)
Lasand a o parte conceptia filosofica a acestea doctrine,
care este expusd in tratatul lug Patanjah si in Sonkya,
Yoga este compusa din o seine de reguk expenmentale,
care au de soap, sa stranga toate puterile Apintului in-
tr'un manunchi, a,stfel lea ele sa formeze o putere din
ce in ce mai mare, ajuta.ndu-se reciproc Aceasta metoda
experimenrbala a fast pervertrta insa, de practicale cele
Maa cludate, sau mai bine zis, nasicandu-se prin tatonara
obscure, a luat uneori formeIe cele maa bazare so rum
respirtgatoare is Vavekanada nu se poute opri el insusi
sa declare Toni acesti inspirati, care pleaca de la natura
for emotiVa, raporteaza d.m ateasta stare man adevaluri
marl erori, fanatsme"2)
Forma maa pura a acestea teharra de desvoltare a omu-
lua se ggseSte in aforismele (sutra) lua Pat tin Se poa-
te rezuma disciplina yogt.znica, in unnatoarele trei sta-
dia 1 meditatie, 2 concentrare, 3 contemplape Prin
meditatae yoghinul ajunge sa analizeze deficientele spi-
1) Lua-m 1-ehnica yoghinacti drept t' ca deourz_Ice aceasta m
se pace cea mean. degagata de cancel:4n parazitare n =tate In
reabbate exists mat multe ca yloghruce, dit trite merle de atteCe,
came na sunt Elsa arn*agomate Astfel sunt Raga Yoga a 1w
Patatnjah Yoga 5-taantei, Karma Yoga sa Buddha Yoga a lua
Shari Krishna Yoga actuzilt sz intuit lei, Jnana Yoga a lui Shin S'-an_
karacharya, Yoga cunoa*teru ape]. Hat ha Yoga, Laya. Yoga,
Bhaktz Yoga Mantra Yoga Noi Tie weer= arm exclusav la Raja
Yoga a lin Pataniali, Yoga Regales calet desaVarsixtti prm stunts
stt vomta cum spun insasz hindusid,
2) Swami Vrvekaruanrdia Raja Yoga

www.dacoromanica.ro
ORIENT SI OCCIDENT 153

rntulua sau, sa cunoascia in toate outele, sa nu-i mai

sr-1
rgmand namac ascuns clan el Insusa Este realnizarea con-
creta a faimosulua adagiu somatic cunoaste-te pe tine
Insuta" Dar, prin aceasta operative uxndnvudwl as act de
toate srabaciumle intele,ctulin sa de tOate purberile lea A
doua etapa, conoentrarea, 11 va conduce la ehmlnarea de-
facientelor mentale, sa la mobrnh7area tuturor energulor
intethgentei, intr'un singer corp Ajun,sa la acest stadiu,
intehgenta nu mai e fugara, ea nu mai scapa pe panto
tuturcr asocial :140r, nu he mai stapaneste, ra noi o pu-
tern stapani sl Indreipta ca pe un reflector unas, asupra
unua punct sl ratio smgura chrectie Pran concentrare,
yoglunul isa poate fuxa intelectul, valurile arbitratre ale
apes ladanca, care este mtelagenta, s'au potold el poate
cornanda ifurtunei
Ultamul stadau, contemplatia, starea numita sainadhi
desavarseste aceasta actavitate spiratul rertras in pro-
pria sa realaitate, pranteun efort murnan aproape, s7 In-
tretinut prAnteun astfel de efort in stall-ea aceasta, con-
templa intreaga existenta Iata, intr'un scurt rezumat,
ceeace este de retm.ut dm Yoga, Ideea principala, care se
clesprinde dm aceasta tehmca., este ca personalitatea ome-
Deasca se poate prelucra, se poate forma sa ref ocrma prm-
tr'o acprone direota asupra ei ineasi1) In Occident sun-
1) $1 in Occ dent au mceput sa apara uncle metode aphrete,
din, nefericire nrumai vn cazurile marbirde care alamand cu
meludete yoghtmce prelumnarn Asa aunt autosvgesta,, coueis-
mul i psthana/zza Este adevarat ca acestea aunt in mamentul
de fats, eel pu incercari numai, neizbutnd sa era o forma
prectsa i sastenratica Se poate observa 1nsa, ca in formele be-
nign- acelea pe care le sonotim normaae, psihanaliza ec avea meld
urn cavant de spus
Pentru a vedea cats asemanare exista Inbre procedeele psilnce
yoghtnace Inc iliatoare Si acelea ale paihanalazei vont catra gun afo
ricm al lug Patanjah Cand abstacolefe care distrag sent subtle,
trebaesc imaturate prim contrarnle for (Raja Yoga V 10) Co-

www.dacoromanica.ro
154 ANTON DUMITRIU

tem oblsnuiti, ea societatea, invaIamarttul, sa for-

meze exclusav andividul In Orient, manle personalltali
se nasc plan ele insele, pram auto-educatie, Si printeun
auto-efont
Mai este o observatae de facut Se orede, in general,
ea starea yoghinacei este o stale de meant, de pasivitate
i de disolutie a spintulua Omar Max Muller Meuse acea-
sta eroare, afirmand va inceputul cercetaralor sale, cal e
vorba de o ,,extanctrune a constimtei", dar a trebruit sa
revina mai tarzm Suntem astazi in posesiunea unua ma-
terthal vast, din care nu putem triage alts incheere, decat
ca nu se poate vorbi die o stangere a aertavitapa spintului
E vorba de o darecie mtenoarra, pe care o lla aceasta ac-
tivitiarte, si care trebuue sa dmamizeze constimta interior,
tot tampul ,pentru ca aceasta sa paata fi capabila sa
contempleze"
Nu stiu data metodele yoghinzce, sau on care allele de
felul acesta, pot fi acceptate de sp]ritul occidental, data
nu cuiprand o mare parte de ilume, daiaa nu wait primitve
men'tariale lainuretqc acest pasagiu astEel dac5 psalucul csuwa e
stapatut d,1 un sentiment de turd, de pilda acesta poate ft amhi-
lat prin mterventia una.4 sentiment de dragoste Prin urmare
este suficient sa to angauez1 intir`o modalitate psiluca contrara ace-
leta din can vret sa ie$i, si pain persistanta rezultatul este
obtanut Lisa acest prim pas face parte din teratpeutica frenclista,
care transfereaza sublimand anume rezmlente psduce. Mai del -
parte Patanjali acne , Cand obstacolc.Nle care dastrag aunt man,
nu plat fi suprunate decat prin meditatie" (II 11) Comentarule
expkica prop:074m aceasta, prim aceea ca toate Inpoleci le psilnee
ale indavidului se reduc la meant, cand aping sa fie cunascute
rand parvin la constnnta, In mod total Inca intreaga metoda
psinanalista se bazeaza pe sianmlul fapt de a lurnana obscuritarle
inccnistientulua dizolvandu-le in constant:4 Se vede anal:via
&litre accste prooedee, daca nu tidentartatea for Daterenta este
ea Occidentalul considera normal omul ale carve tare psilnce nu
au quart o forma extrema si numai in cazurile morbide intervene
psihoterap a, pe cand yoghznul, printr o preluctrare oorrilivEntA a
psilricuius sau, ayunge sa se labereze de toate refulanle, die toate
psihasm 4e, pe care not be neglijanr, considorandu-le norrnale

www.dacoromanica.ro
ORIENT $1 OCCIDENT 155

si salbatece Dar aici se radical o mare problema, derma

de a atrage atentia Occidentuffu In mod obtAFiant not ne
asezam in Tata fenomenelor sl lua'm contact cu ele, asa
cum suntern Intrumentele nostre nu fac altceva decat
prelungese contactpl nostru cu taptele, man in inteno-
rul fenomenelor, dar nu selumba calitatiy cu name, mo
dul nostru de receptaune Noi sezisam realitatea external
ea Intro oglknda aceasta oglmda e data, odata pentru
totdeauna, in natura ea Char adevarurile au fort conce-
pute, in general, ea rustle obiecte, care trebinau sal se re-
fleoteze, pe luend constuntea nostre, ca ,si lucrunle Asa
Lela vazut Pliaton, asa le-a vazut Descartes, ca sal Spinoza
sau Leal:m.)1z Dar, dupe cum analiza noastra a aratat,
adevarurile nu sunt obiecte, nu sunlit reflexe ale lumu
extenoare in constUnta noastra, adevarunle maternatace
sant creatita a pron ale sparatulm si pran ocestea el cu-
noiaste lumea Reflexul for asupra km= ne aduce eu-
nuoasterea, iir reflexul lumen asupra spintulm me aduce
numai fapte Putetan Ins sus'ine, ca situatzua noastra ac-
tuaula, psaho fizica, este maxima, ca ea a plafonat sl, ca
dancolo de nest ravel, nu se mai poate tvmagma numc?
Cu alte ouvante, putem sal acceptam ca oghnda pe care
prmdem faptele, si care este Intreaga noastra structural
psiho-fizica, este aiuntsa la o faze maxima, i ca nu mai
e postbaa o alta pozitio pentru not fata de lume, o alta
imaging, alta deck aceea de pang acum ? Nunic nu in-
dreptateste o asemenea opnre Studial primativalor, pre-
cum si al modulm de a percepe lumea al indavizilor din
alte oulturi, arata ca, in mod cahtativ, imagrule faptelor
sunt prmse de ,aparatul for psaho fizic uneon compact
deosebit, decat le sezasam not Deasemrnea se poate ob-
servia o intreaga evolutbe, intelegand pram alceasta nu
numaa deck un progress, dam o schunbare continua, de

www.dacoromanica.ro
156 ANTON DUMITRIU

la a-nodul de a surprmde lurnea la anamale, trecand prm

primatava la popoarele eulte, pang la not Exasta,de ase-
menea, intregi regain" cerebrale, a,ga numrtele reg unl
neutmale, care nu au mica un rol in percept:La senzatnlor
Se locate sonda una dan aceste regium, pnntr'o operaVe,
fard Ica 'aceasta sa aduca vreo lezmne vreunua organ sen-
sorial% ceeace nu se poate intampla, daca atingem unul
clan nerve cu o functaune preasia Aoessta massa cere-
brala enorma clar neural, este Inutda, este un Joe, un
Wats naturae 2 Nu sar parea, ea ne inseram in reah-
tate cu parte rums" din cerebralul nostrru, s" ea ar fi
posibil totusa, sa punem in functaune rnaa tarziu, Aga acea
zona, care nu are o atributze preleisa acurn? Aceste eon-
sbderatia nu vor sa arate decal posubalatatea de a concepe
o pozilae psaho fizalea diferita de aceea actuala, fata de
fapte Dar toemal o astfel d'e transformare Omuta, in
fond, tehmea yoglinucci, ca fund realizabila Metodele
experimenale yoghanzce -rind a reahza, in prim-ml rand, o
altfet de alcatuare a orgamazaties psiho fazace a indavidu-
lm, faurand-o treptat printr'o actiune &recta asupra lui
insusi La capatul acestua trayalm extraordmar, const
% yoghtnulut rtnz man este un sunplu aparat receptiv, ea

1) Se pot arta o multime de oarzruno, rare vea-afaa afffiranatia

noastra 9111 operat decerebr'ari' la anumake yn clear la oamena,
rale au impus conoluzn surpranzMaare De para., oelebrull ctn.-
rurg amencan W Dandy dm Baltimokre a facut cateva ,hearnerfe-
r otomu ", impuse de prezenta In crater a unor tumor' Un parr nt
prezenta o tumoare care se intandea de la lobed frontal la lobul
temporal Dandy a exturpat o parte impartanta a h tan isferea
drepte, Vara ca bor-nayul sa sufere turnip de tree am sa jurnalate
eat a mat tract vreo turburrare psaliaa In cal-tea lua Jean Her-
niate Las mecanzsmes du cerveciu de undue laiarrn aceasta linf or-
matie, sunt crtate multe cazun de acest fel refer ndu_se atat la
oomem cat $i la antrnale Evident, aceste res iota, nu sunt Fara
.ormko, daa sunt operate gae alrte regiuum ale cerebrulua Lebec-
tonna frontala provoaca furbrurari gracile Lauda atanige arnle
functioaaarle ale scoartei cenibrale, etc

www.dacoromanica.ro
-ORIENT BSI OCCIDENT 157

devme o putere capabila sa depaseasea toate ianagiaule

defonmate, pe cane in starale lua diverse, aparatul sen-
sorial m le impunia, constunta nu mai a un element pasiv
de receptaune, Ica clevane un instrument, care chrijeaza
insassi modalitatea reprezentanlor noastre Prm Saanadhz,
yoghmul elimunra ante intermedu.ar intre el sa lume, con
stunta sa contempla, pruiteun efort anamagmabil, direct
sr nedefonmat, intreaga existenta Se elianufa astfel, din
circuaitul lume constunta, care da faptele, aparatul psalm-
fine La punICtul maxim al acestei dnamatice intreprin-
den, spitritul nu se mai amesteca in lutecium pentru a le
sezzisa, ci se desface de ele pentru a le conternpla, asa
cum sunt
Fe sourt, exista o serie intreaga de exercirtn, pe care
tratatele yoghinice le descriu, in aManunt, unele avapd
in vedere o modificiare preparatome pur fizitologlica

nta, -
acelea descnse in special in stadule Asana sa Pranaya-
altele urmannd o concentrare a tuturor energn-
lor psihilze interunia singura, pram anume tehmace ale sta-
dulor 'utperkaare, Pratyahara Dharana a Dhyana Toate
acestea conduc splratul, sau mai bane zis 11 aseaza In alta
pozitie fat' de realitate La limit', sparitul se afla in
propmul sau dounemu, el a ajiims pe tarmul pa care va-
luazle existentei fenornmale nu 1 mai atang, sl acolo e
reahtatea pura, neatinsa de noel o modificare Nu nem
ca Rea liul este in casy to si to rdtacesti din ptidure in
pal:lure" spune peetul 1)
Cu acoasta, mare problema, ultnna, pare rezolvata nu
mai exista probleme p aceasta este solutia Am obtinut
rezultatul aceista ppm gandirre, adued la maximul ei de
libertate, yoghinul reahzeaza tconcret, prin transformarea

1) Paemeie lua Karr XLIII

www.dacoromanica.ro
158 ANTdN DUMITRIU

s3. campleta, dastrugerea agnorantea, in chpa anularn to-

tale a ignorantea, inceteaza cuneasterea, fandca ea nu
BSI

este deck limatarea acesten Nu_rnai exista stunta, mci

nestanta, constnnta contempla, purafildata, lumea
On cum ar ft, Oraentul are expenenta psahologatca vasta,
care nu poate fi neghjata de stamp Scar putea as dm
toate tehancele paho-fmologace ale handusalor, care suet
cele mai bine cutnoscute, sa nu ramana mare lucru, s'ar
putea tea exphcataalle pe care lie dant ea asupra acestora
Si scapula" tor, sa fate eroneate sau mcormiplete tin lucru
raman,e problerna cu care ea s'au ocupat cc anume rezul-
tate de fapt, obtinute pran aceste gimnastica, psaluce, re
zultate atestate de eel mat man gandaton. as Inc ilea con
temporan.e, ca un Ramakrashna, Aurobando Ghose, Ra
mana Maharshi st ,chaar Gandhi
Stunta e-uropeana a purees la cucerirea cunoastern
luosh, dar a uitat cmul Si existenta lua Se cuvine ea ea
sa se piece 'asupra acestea tfaptun, care e un Univers
maa complex poate, decat Universul stantrftc, sa in on
ce caz, cel pulin tot atat de =portant ea sa acesta
Orientul a studiat natura intr'un mod neindernanatec,
fara matematan. isi Mira metodele expierirmentale Dar el
a studaat intr'un mod profund natura omeneasca Poate
ta sl aici el a facut erori, neputand corobor,a rezulta
tele, neprovocand fenomeniele in mod voat, pentru a
studaa natura si legalitatea for Dar Orientul detme o
bogatue de fapte, in acest dornenm, care ne stau la dis-
pozrtae i,Sl pe care nal nu be avem Inca
4

Pe de alta parte, came= de star 4a au ajuns sa rega-

seasca spantul omenesc, in actavrtatea eunuastena Acea-
sta cunoastere nustenoasa pans acum, i,sl game expre-

www.dacoromanica.ro
ORIENT $1 OCCIDENT 159

sia sa cea mai inalta in matematucl Maternaticile pu-

teau sa expluee once, dar nu se puteau exphca sangure
Descartes credea, ca adevarmile mateniatice sunt create
de Dumnezeu, pentru eternirbate i aceasta idee a ,do-
minat gandtrea europeana pang la aparrpa axiom3.ticei
sI logeeslor noa Interpretarea noastra a aratat semnafr
catia pentrui cunoastere, a acestor discipline Enigma,
care a nelamstat pe tota cercetatorn din toate timpurile,
scrie Albert Einstein, este Cum este posaibuil ca mate-
mata.cile, care sunt totusi un produs act gandArn ome-
nest, independent de expierienta, pot sa dea seama atat
die excelent de reahtatea fiziea? Este posibil, ca ra ea
omeneasca, far& experuentA ySi prin meditatie numai sa
ica cut-10411ga de propnetatile lucrunlor reale 9" 1)
Aceasta intrebare nu meta decat un raspuns spintul,
prmtr o activitate hbeed, creaza Coate adevarruntle ma-
terna-Lice pombile Noi am vazut ce Inteles poate avea
aceasta solutie OrLentul va spun, pe dealta parte, re-
ferindu se la fapte spirrbul poate sa-si creeze printr'o
activitate hbera, un instrument din ce in co mai larg,
prin care sa is contact cu fenomenele, la Imuta el poate
conclude, ea spnatul ereeaza lumea fenornenala
De o parte, ,cunostanta matemataca este o creatie libera
a spiritailui, de ialta, faptele sunt o creatie libera a sp.-
ritulm (caci acestea. clepind de organazataa psahorftzica
pe care si o dIa spilritul, putand chaar, in -ultuna a ex-
trema faza, sa nu-o. maa des met una) Am plecat dela
doua puncte dirrente de vedere jaentru a ajunge In ace
lasi rezultat In toate cercetarale noastre ne regasma pe
not insine Oeeace va face pe Eddington sa scree Fi-
zica presupune un substrat care scapa investaga(nlor

1) Geometrie and Erfahrung

www.dacoromanica.ro
160 ANTON DUMITRIU

noastre, in acest fond trebue sa ga,sun mai intai propria

noastra personahtate sa apoi, poate, o personahtate de
orlon mai inalt"1) Sau mlas &parte Ma Indoesc foarte
ca canievia dintre not poate sa-si faca cea mai mica adee
de ceeace se inVelege prm realitate sau existeng a vre-
until lucru care nu este propraul nostru Eu '
Se pot gasi astfel de gandara la top oamemi de stun t&
emmenta as vremia. noastre 2) Nu voa intarzia asupra
wnor ciliate in sen.sul acesta, care pot fa. &Sate 1101r, in
operele man James Jeans, Louis de Broghe, Max Planck,
Albert Einstein, A Whitehead, W Heisenberg, etc Dar
ma voi opara un moment asupra celebrea teoru datorita
fiziczanultu german Werner Heisenberg, aceea a mcerti-
tudinu Pam procedee matematice pure, Heisenberg a
aratat ca nu este posibili sa depasim o aflame lulu-bare
in cunoastarea fenomenelor fizice Insa., in mod obisnuat,
not spunem, 4ea un sastem fizic este cunoscut, cand se
iau pozitule elementelor componente si legea maten
tea' a vitezelocr ce le (anima. Pentru samplificare, sa pre-
supunem, ca man sa urmarim evolatia in tamp si in
spatm, a unui 'electron Observataa lw,, au ajutorul unu2
ultranucroscop, va da, pentru e1, o pozat-ie in spa tau cu
anume eroare, dam !canna amperfectmunaa aparatulut, once
microscop ava'ind o putere separatorie limitata Pentru
a blame o pozitle rruaa. buns, pentru a macsora adka eroa
rea, va trebua sa utilizam o lumina mai pater/ilea, ra-
zele radmha, raze X, etc Insa iata ce se intampla ra-
1) La nature du monde physique, trail. franc 1929
2) In La valeur de La Science Henri Poinrare acne Nu,
-Cara indoiala" o reaffitate cornpaet independenth de spnatul care o
Poncerpe, o smite sau o veils ,rbte o unpostubiatitate" Dar ceeace
nulanni realaVate oloiectiva", este in uiltirna analiza, ceeace e co-
rn= anal multor finite gandituare si ar putra h cornun tuturo,
aceasta parte comund nu poate fa ducat nmnonta exprunata de
legile 3matematace '

www.dacoromanica.ro
ORIENT SI OCCIDENT 161

zele aceasta sunt compuse si ele din partacUle electrice,

ca electronul, sl cand vor intalm faptura manuscula,
care se masca la eta3u1 eel mai de jos al materiel, is vor
impnana un recut, asa 'fel, ca el va fl svarht din piozitia
lua Cu alte cuvinte, in loc sa obtinern un rezudtat mai
bun, obtanem un rezultat mai rau Heisenberg stabileste
matematic, ca.' este imposibil sa cunoastem exact, de-
odata, pozitia si viteza unu. corpuscul, gi ca erorile pie
care le icomatem in cleterrnmarea acestor mannia sunt
rovers proportionale cu cat scade una creste cealalta,
se invers Actul observatiei modified' insusi obiectul
fizic observat Dusta, asadar, o mterventie a sublectului
cunoscator iii actul observatiei, interventie care are un
caracter fizic si care deforineaza sastemul observat
Toate rezultatele observatiilor noastre depend de chipul
in care se fac aceste observatu, de pozipa in care ne
asezarn in fata naturia Inca aceste observatn stint date
de siStemul nostru sensorial sa de prelungirea acestuia,
aparatele -Fr tzice Natura acestua sistem reflecteaza pro
praa sa hmatare Pentru a putea rem iecba aceasta nepu-
tinta, un.clusa in orgamazataa noastra psitho fi7i ca, ar tre-
bui sa modificarn insasi natua a acestei organizatu Da-
tele experimentale depend, pran urmare, de modul In
care ne sitUam psiho-fizic, iii fata natural. Daca ar fa po-
sibal sa schunbam modul nostru de a examana fenome-
nle, am. avea alte condi-pi si alte date experimentale
Structuna matematica a lumu ar fi alta, pentru ca am
receptiona-o altfel relatule niatematice de incertitudine
ate lin Heisenberg sau air capata alta forma- sau ar dis-
parea
Se vede dar, cal toata problerna se reduce la posibih-
tatea de a transforma starea sistemulm nostru psaho-

www.dacoromanica.ro
162 ANTON DLTMITRITJ

fame Insa aceasta este tocrnal ehestaamea pe care Omen-

tuil sa-a pus-o taanp de milenn Cu aceasta, cercetarile
stuntaftce si-ar sclumiba sensul In loc sa se desvod,te asu-
pra lurnu exterioare, exclusiv, ele ar lua o directiie in-
teraoara, catre not Insane, c5utand prin observatae si
experienita s determine insusa modul nostru de a exa-
mina lumea de a, sclumba natura st de a o amplifica
In toate eercetarale e,, stunta actual:4 a descoperit ma-
rele maracol al erunoastern, care nu e ntca lumea mci
adevarurile ca amid. Totul depande de ceeace este
aeesta De el depend sa adevaruille 1 modalatatea feno-
meneloi., in el insust se fafra sursa apropiata, dar necu-
noscuta, poate tocmaa de aceea, ca ne este prezenta con-
tumu, a intregei tut paten st cunoastexu. Sfantul Augus-
tin avea dreptate In intenore homzne habitat veritas
lath' in ce consta mesagiul Oraentullm

Ceeace am volt sa rernarc... prin scurta ,analaza de pans

aici, nu sunt naci adeile orientale nice tehrucele yoghz-
nice sau celelalte analoage, taoiste, sufzste, cregme,
etc care in fond nu au ru(ca o important:a prim ele in-
sele, ct numai acest mod de actiune, care este o continua
educatie intemoard a omulua si care hpseste Ococidentu-
lui Taebue ca spintul ctuntafic, adresandu he dm ce in
ce at mult miasselor, pentru a tzgona suiperstatna st agno
ranta, sa =Tuna, pe langai o eri.e de cunostinte, care
largest ladrelie ganchru!, cri arata paterile ei modeste
in fiecaie clipa, dar nebmitate in tamp, o arutocbsciplma,
capabila sa realazeze personal:Cap_ Este sigur ca atatu
danea stuntifaea autentica constitue, %ea tnsasi, un semn
al unei putermce reallizAra mterioare Aloesta e prunul
stadiu bar s'ar putea merge mad departe, sa prim di-

www.dacoromanica.ro
ORIENT $I OCCIDENT 163

verse procedee adequate, omul ar putea Sa se reeduce,

sa-si depaseasca propnnle lua lirmtara Acest stadlu nu a
fost Inca atms in Occident
Oraentul ne feria un camp vast de cencetari in aceasta
directie Evident, nu poate fil vorba de o orientalizare"
a cultural noastre, ceeaice air fi nu inumai o eroare, dar
chiar o decadere Nu poate fi vorba mci de o sintezal
in sensuil de a accepta o anume parte din cultuitule mien-
tale, de a le Integra in cea europeand qi de a face fu-
ziunea for Orientul ne deschide insa perspectava unui
dome/nu de cercetari, neexplorat Inca in Occident, dar pe
care acesta a reusit el insusi sag descopire astami Efortui
milenar al Oraentuluf poate sd ne slujeasca Intr'atat
consta oeeace putem lua, deaziaimidata cel putm, din cul-
tura Rasgritului
Procedand asa, vom fa pus la contributie, Intreg 'efor-
tul urnanatata de pang arum sa aceasta e tocinaa misiu-
nea sparitulua stantafic
Dar mai este o chestaune asupra arrelia trebuie mats-
tat putan, sr cu aceasta se va vedea (ca este imposibal, in
cadrul cultural occadentale, sa asumill'arn o mentahtate,
nascuta sa desvoltata pe cu totul alte axe decat 9.c ee a a
noastra Am vazut ca, in occident, omul nu hicreaza
decat in cadrul omenirn a fiecare apart, cat de mac, se
insumeaza in mimea totala." a umanitatn. Onentalul se
retrage in singuratate sl acolo isl turmaraste. desvoltarea
sl ehberarea" lug Intr'un fel el se despalrte de onienare,
sl renfizarea lua este un mister, valabil numaii peat-
tru el Pentru noi, reatioarea wldivaduliu1, pe proprule lul
drumuri interioare, nu poate fl fgicuta decal in Arid
colaborarn generale Nu fugmd de lume, ca de o lune,
Maya, Occidentaku!l I 1 va cauta propria sa cake, ci in
mijlocul acestei lumi, in majlocul tuturor amaginlor

www.dacoromanica.ro
164 ANTON DUMITRIU

MijloaCele de autocrestere data sunt posulale tre-

bue sa alba pentru noa, acelasi caracter, ca Si toate ce-
lelalte creartn, ele trebuesc sa fie la inidemana on cui,
in once lac i in on iee tamp Pam aceasta integram sa
de data aceasta, cand e vorba de desvoltarea noastra
proprue, actiunea indivadului in actaunea omenarii Des-
coperarale celor mat man savant sunt un dar facut corn-
plet, intregea tcoflectavatata omen.esti, st aceasta merge
mat departe, utallzAnd iaceste descoperan Rethzanle
cele mat mart ale unui ganditor oriental nu sunt Ouse
la indermana amenirn, aceasta nu profits de ele
Ganclitorull hindus este sungur cu textele sacre, reve-
late de zei sau. de Rash1., el nu datoreste nimic omenini,
et numai celor dare i-au dat adevarunle medatartnloi- sale
In Orient indavadul este izolat Si omenirea este singura
In Occident, not nu suntem singun tot ceea ce suntem,
suntean- pran umam.tate, ei ii datoram tot ce stirn si tot
ce putetm Dar in acelasa timpi toate realizarile noastre,
pm/ sparatul in care se fait, agar an omenana omenurea
nu e singura In spintul staantahc, care doming cultura
europeana, exasta o penmanetnta coliaborare intre tndivld
pa omenare, fiecare eautand sa aduta pe celaldt pe treap
ta pe care a reusit SA se traduce Orientul nu a cunoscut
puterea acestet. colaboran Deaceea me/area onentala
a ',galas intr'un stadau mart, deaceea indavadul se azo-
leaza de ea pentru a progresa t Tagore nu are astfel
dreptate cand aftrana Cu Itura vechalor Greci s'a des-
voltat intre zidun Ba cluar toate eultunle au um leagan
de paatra." de zid. Asernenea ziduri laSa urine adanca in
spintul omului Not tragem bariere desparrboare intre
ruartzune sa nalzune, intre stainta si staanta intre om si na-
tura Asa se naste in noi o puternaca neincredere fata
de toate lucrumle care emsel danicolo de aceasta banera

www.dacoromanica.ro
ORIENT *I OCCIDENT 165

Cand au apdrut In India primp. navalitora ariena, au ga.-

sit o Cara acoperita cu paduri urtase Asa s'a nascut in
India, cultura noastra, in padura' 1)
Un sentimentalism idelicat i apreciabil it face pe Ta-
gore sal vada, o legatura intre om sal natural, in Orient,
pe cand in Occident omul se sepacra si se instrameaza de
ea Poate ca, dunhir'un anunut punt de vedere, data fund
desvoltarea hapertrofica a civilizatei cu maple ea uzrm
si orase acest lucre sal fse valabil Dar ceeace nu vede
Tagare, este aceasta mare uinatate a oamenalor, pe care
stuns tilde sal o reahzeze, atat din Runlet de vedere ma-
terial cat sa untelectual
In umanatatea occadentalk omul si omenarea nu
sunt decat d.oua aspe cte ale aceletasi funte ceeace re-
prezinta unul dun aceste aspecte este celailalt In India,
de pada, gasim ganditon extraordanara, dar starea cane-
rani nu s'a, schianbat pran el, de mu de am Maim oa-
mean de stunta a.i Oacadentulua au schimbat fata lumn,
sl luimea, imbogatita de creatule lar, a schramliat starea
individulua Este adevarat, ca acest prates este Inca in
faza Inceputului, dar trebue sal vezi In 61, lama pe Care
se rmsca, in tendmta lei generala, sparttul occidental,
pentru a lavea vizmnea a ceea ce va fa Occidentul a-name
Traglcele intamplari ale trecntulua sau ale prezentultn.
nu pot fa decat accidente, explicable in faza de tanerete
a unea luau care se cauta pe sane 'Masi
Pentru Oriental, problemele esentale sunt problemele
oniului, nu cauta in afara to vor recomanda toate tex
tele, si asa va spune Ghose, Ramana Maharsha sau Ra-
m'krishna Pentru Occidental problemele lurma sunt

1) Sadhana

www.dacoromanica.ro
166 ANTON DUMITRIU

problemele omului Rezolvand cat de putin problema sa,

omul rezolva tot ,atat 1 problema omemru
Alei se reveleaza marea sarcina a Occadentului, necu-
noscuta culturilor anal vechi, ,si Iqare face o ace Iasi pro
blema din existenta indavidulua i dm existenta colectiva
a umanitatu Poate ca, atunci and omenprea isa, va fa so-
lutionat toate problemele es partaculare, ea va antra in-
tr'un cadru mai vast, la un loc cu alte i e auita jn, Si cal
problemele eta vor insemna p problemele acestor reah-
tata Ea se va comporta atunci ca un angur indavad, si
n.arnic din ce va face nu o va pnvi exclusw, ci totdeada-
fa se va raporta 1a, o codecta-vitate in care ea nu este de-
ck un membru mai mutt sau maa putin insemnat
poate aka mai departe, toate energnle din cosmosul acesta
air leers una pentru toate intreg Umversul hand plans,
plan natura lm, inteun angrenaj de conluarare armo-
nica On cum ar fa., spiritul ace dental nu poate accep-
ta fuga de umamtate, pe care o realizeaza ganditorul
hindus Adevarata labertate a spiritadiu nu con,sta in
elamanarea condatallor apaSatoare cu care ne eopleseste
societatea, cat invingerea for Eludarea acestor conditn
nu inseamna o rezolvare a problemei, ci o inlaturare a
ea Aceasta insa nu este o solutie, ca o fugal departe de
once solutie Deacedea Spinoza avea sa spuna ins Ethzca
sa ,,Omul care este condus de ratiune este mai /zber in
cetate, unde triieste dupes legtle comune, deceit in. solztu-
dine unde nu ascultei, deceit de el insup
Occidentul a descopent umarutatea, Onentul omul
Daces reduc problema da mdivid, egoismul meu a eh-
mmat, pulverazand-o in domemul dunm, onienarea, daca
reduc problema exclusw la coleCtarvatatea umanA, am
inecat in oceanul biologic al spertei, individul Prima

www.dacoromanica.ro
ORIENT *I OCCIDENT 167

eroare a fost facuitd, in general, de Orient, a doua a fost

comasg, in bunk parte, de Occident, pans arum In noul
spirit, acela al stuntei, aceste probleme cunt complemen-
tare leek cloud marl Fncr4e, Omul pp Omenairea, colabo-
reaza pran, natura munen lour, prin idealul for, wan act-
vitartea for hbera Caca ceeace nu e facut fiber, nu are
mci o valoare Efortul imidhviduliu spre urnanitate, ya efor-
tul umamtalii spre andavad sent actium hbere, a numai
intr'atat conteaza ca aruirea union bogapu., pe Imre si be
fac remproc, intru cat Witt hbere Nu este dar acela
care nu este faeut Taber a gratuit

www.dacoromanica.ro
 XII

INTROVERSIUNE SI EXTRAVERSIUNE

Suntem in masura, acum, sa deter/mm6m sernanfica

tia 1 realatartea mesagiului Orientului
Anahza preced,enta a avut un earacter pur loge, sau
formal, ea poate f1 facutai si da,n planet de vedere pslho
logic, i, cum vom vedea, va duce la acelasa rezultat
Se face, in general, deoselnrea intre iumea occidentals
si cea orientala, Epunand ca prima este extravert-4a
plecata In afara si a daua inbovertzia plecata asu-
pra ei msasi
Aceasda introversiune a Orientalului ar explica toc-
mai staticusmul lu1, pain retragerea launtritca a tuturor
energular pahice, sa renuntarea la lumea externs 1 ast
fel ajungem la problema decisiva, de al carui raspuns
depinde intreaga semmficatae a realizarn yoghinice, este
introversiunea o reallizare sau numai o 11uzie psihica, o
deformaire ci o adarmare a tuturor font elor sufletesti
A-tinge, rasa dar, o reahtate suprema, tehmica de care ne
ocupam, sau e o Anima maxima, grand oasa dar amagitaare7
Problema este f carte gravy gi deaceea h vom acorda o

www.dacoromanica.ro
170 ANTON DVMI1RIU

aten.tie mai mare Pentru a putea raspunde acestei intre-

barn sa reluam disesplina yoghtnica, clan punt de vedere
psihologic Dupa Patanjoh, mentalul treee prin canes sta-
dii ySi Vyasa, In comentarule sale, ne da urinaitoarele ex-1
phcaln In pramul stadm, Kshapta, mentalul este un joc
continuth, o instal:midge peiananenta, este mantea unui
copal care nu se poate faxa asupra nice unua lucru, mei
unei ides, sau imagim In faza urmatoare, Muhda, Incep
sa fie intrevazute, in mod vag numai, aceste trabulatu
ale minrW. si ale sentamentelor, omul caPata coalstanita
ignorantei Via. neputmtei lui In al treilea rand vine faza
Vir,shipta, card mentalul ,este pr.ns de o 'dee, de un sen-
timent, o anibllae, etc , psilucul unui om nu max este
un Joe arbaltrar de sentimente si idea, e fixat numai asu-
pra unoir din ele, dar pain aceasta aiunge prizonaerul for
Comen.tarirul ne spun Fie ca este ideea unui ah.enat,
fae aeeea a unua erou sau a lunui slant, aceasta it doming
sa omul este scliavul ainei idei fine." Asemenea faxari ale
psilucultu in camomile extreme dau pe nebum sau
pe martin Total's' comentaniul adauga.", ca o asemenea
dispozatie a mentalului nu e de drspretud, calci ea face
posibila concentrarea
In al patrulea stadm, Ekagrata, concentrarea, omul isi
poate fixa, in mod hber, conistuna, asupra unea idea sau
sentnment, fora ca acestea sa-1 posede, fundea, cleisi el in-
dreapta m chreetaa aleasa forte consad.erablle, se poate
deplasa in oracare aPIta directie, tot atat de usar
InsfanInt, ultunul stadau, Nirudha, este acela al hber-
-Calm absolute a canstanteo pure, care se ridaca deasupra
oricarei eanditiOnari, psahioul e concentrat in el insui,
fax% interventia mca unm lucru
Insa, intireaga dsciplina yoghtnica nu are alt stop, de-
cat s faca sa Inceteze fluctuatiale arbitrare ale instru-

www.dacoromanica.ro
ORIENT ST OCCIDENT 171

mentulua mental antahkarana Patanjali isa. ince-

pe tratatul sau de Reba-Yoga, pr in atonsmul yoga chit
tc vrittt ntrodha (I, 2) Vom tradupe aceasta props-
zine, oproxanatav, astfel Yoga este ushibatia functulor
mentale In conceptia de care ne ocuparn, intre lame gr
constaanta se Anterpurne instrurnentul mental, sa noa sun-
tern dommali de acesta, de jocul kit asciplana yogha-
mica urmareste sa ajunga la o stapanue absoluta a tutu-
ror Rine-tailor psthaice, putand sa le fact in cazursle ex-
treme sa inceteze cu total, sa he mlubeze Nu poate fa
vorba de o devaatie pstuda deoarece yoglunul are posthi-
litatea sa tutilazeze funclarle mentaile pe toatb.' gama, dela
aspectul numat normal, obvasuat, pan' a la acea stare de
mdependenta absolasta a constuntea, nunnta Kaivalya, in
care poate provoca integral, incetarea, inff-abirea mienta
talulua Yoghnasul poate fi orscand un om normal, si tot
dupa vole, un om anormal Nu cred dar, ca se poate vorbz
despre o deformare psahica, de natura patologica, fi'snclea
in cazurale morbade, nonwalitatea 6r anorinalitatea unui
bolnav nu stau la lijbera lui alegere ')
Parvernt, lam diverse tehnace, la acest ravel, yoghmul
este capabil 5a provoace starea de contemplare, nuanita
Samadha Vreau sa at-rag aterstia asupra faptului, ca." Sa-
madhi are doua aspecte Samprajnata Sektnadhz, con-
ternplatia intoarsa spne exterior, spre lucruri, care aunt
cunoscute, astfel, In realatatea for esenliala, Asoiraprar
nata Seintadhz, contemplataia 'Odreptata spre anterior
In primul fel de contemplatae constunta ua oct de reali-
tate asa cum este, Mira interventia vre-unua intermediar
1) Relatarile lion Paul Brunton Alexandra Dead-Nrel etc, ne
preziniva unn yoghsiz ca ,pe auste oamena. conirpLat normali este
adevArrat ca cei mai multi sufera de divers-1 maladn psilnee de
tdementa chiar dar 'nu se poste afarma asa ceva pe seannla unui
Aiurb ndo Ghose Virvekananda sau Stir' Ramana Maharshi

www.dacoromanica.ro
172 ANTON DUMITRI U

psilio-fizic, in al doilea, constainta se inchacle in sine, se

rasfrange, se disolva in ea insasia A atribua dar, califica-
tavul de introvertit unua yoghM, care contemplA reahta-
tea inuda, ma se pare foarte meat, deoarece, acesta is
contact cu lumea externs, o cauta Si urea sA a-o apro-
pie, ninnal ins inteun alt chip decat acela obinuat
Samprainata-Stimadhz arata." ca extazuil yoghamc nu este
o elimmare, pur sa simplu, a realatatia externe, ci o se-
zisare a ei prointr'o modahtate deosebita o comtuntea, re-
zultat al preluararru mentalulua prin eforturi extraorch-
nare ')
r*

Aceasta transforrnare a functulor psihice este o iluzie?

Uma psihologi sustana parenea, ca starea de conOaritA
nuariata de ea extazul mastac este o stare patologica
Asupra acestui punt putem fa de acord foarte usor, dacA
ne refer= la majoritatea cazunlor anis-Lice, uride nebu-
rna i morbachtatea se imbina hibrid cu sublimul si ab-
surditatea Deaceea nici nu ne -am esprit la masf.acasmul
profesat de mistalcn rehglasi, ca numaa la metoda tahmeA
yoialunica, care pare, dmtre Coate metodele de acest gen
cea mai putin afectata de superstitie sa ohiscuratate
Dar sA ne referim la aceastA introversiurie, care e atri-
buita, ca rezultat, intregn discipline yoghinice Psiholo-
1) Am utihzat nolaunea ,mental", cu s tmmficatia pe care i 0
atribue textele, sanskrite In acceptia data de textele vedantane
, rnentalul nu poate fn tradus wan notaunea de ,itirtehgent5."
minte Termenul sanskrit care nurneste mentalui' este antah-
karaiui a cuprnride in, acelas tamp familtatea de a curioaste, sen-
vomta si act.vitatea Englezz expruma de multe on
t-1m trbtul
antahkarana Iprin mind mmte, dar acest termer], nu corespunde
decat partial lull antahkarana Mental ni s a Pa/Hut 0 forma mai
potrmita in ordinea de adei pe care o urinArian aici deoarece
realszArile yoghinice pun accentul in termenul antahkarana, pe
cunoael-ere

www.dacoromanica.ro
ORIENT $1 OCCIDENT 173

gia s'a ocupat de aceasta stare, atrabuandu4 o semnifica-

tae morbacla Trebue sa o reiounoastem deschas, sa de la in-
ceput, ea in majoritate4 cazurilor, pahologn au dreptate,
sa ca, foarte multi dantre acesta alummarta", pe langa
facultati uneori exceptaonale, recolteaza dm a{ceste ex-
periente Isa uncle devil*. patologice In aceste cazuri,
eroare asi adevarul, iluzia sr reaktatea isr dau maim
Dar sa exammam opinalle psiho-patologilor Rtbot a
ems o teorie, asa numita a regrestunzi, dupd care func-
ale cede man usor atinse de o maladae sunt acetea cciasta-
gate Trial recent in evolutaa individuliva, cum, pentru Rr
bot, tecto a paralelismulm ontogenezci-filogenezei elite va-
labka, achca evolutha rndawdlulut reqoeta pe aceea a spe-
iei, sa cum speta se radica treptat la functu psihologice
superioare, urmeaza, ca disparitia unei functu castigate
recent, inseamna andularea unei functu superioare Ma-
ladnle psaluce atitrug, in pramul rand, asadar, functule
superioare, s1 aceasta inseamna o regresiutne, un recul al
indwidulua pe scars evolutiei spertei Pe de alta parte, in
susi andividul decade si se intoarce catre fazele psiluce
ale copilaniea, pdna ajunge Ia limata extrema, in starea
de mconstienta embraonara Daca nuanam odata cu Ja-
net functmnea suprema a spiaatultu, functutnea realulut,
atentie la prezent, actrune prezenta, etc. este clar ca,
in cazurile de introversame, de inhabire psibaca, ceeace
pare ca se paerde este totmea aceasta iunctiune a realu-
ku, contactul direct sa unediat cu reabtatea Psihanalistul
Ferdinand Morel ,adrmte aproape in intregime, concluziale
acestea, afirmand Narcas,smul funciar al introversaunn
este o regresmne profunda in sa'nul manner, o intoar-
cere Ia stadml pramar, la starea intrauternia" Exarnenul
psilianhtic al vocabularuku mastacalor ar confarma acea-
sta conclume, intrucat vorbele ,,fund ", radacirDa", "an-

www.dacoromanica.ro
174 ANTON DUMITR[J

defunct ", stralund", etc , revan, tot tampul, in textele

marilor mtroventrti Cu toate acestea, Ferdinand Morel
nu poate s'a se opreasca de a recunoaste o reahtate in
experienta antroveramma ,,In mtroversmnea cea mai
absoluta, nu exists perdere de contimtg., ci deplasatre
de atentie Aceste experiente extatalce raman profund
graivate la extatic, ceeace nu ar fl caaul, daca ar fi ex-
pen.ente ale vidului sau ale neantultu" ')
Teza patologica a fost sustanuta de un Janet, Murisier,
Godfernaux i, intr'o oarecare Triasura, de Leuba, etc
William James s'a crezut indreptalit sa conchadd, ca"
este mac rational sa atrabLum (aceste elanuri extatice)
unor impulsun impetuoase, angina for fund in viata in-
co al ale caror conconntente cerebrale le igno-
ram, 'eel purtm in prezent" Iar Roger Bastide va in-
cheia ,Mistacismul nu este disolutie, dimportravg, este
in general, creatia taaiUi nou eu, si acest lent efort con-
structor a sc`apat cercethralor")
Dan neferucare, psihopatologia s'a octupat mai mu!lt de
cazurile mediocre de antroversiune, examm'and doar as-
pectul morbid al misticilor Asupra acestui punct nu
poate exista indoaala la marea majoritate a masticilor ig-
noranta s2 dementa, maladia Si. fabulartia sunt prezente
totdeauna Dar, ceeace este ffrnportant, este ca mci psi
hologu nu au putut contesta, chiar in cazurile insupte de
fenomene morbide, existents paralela a unor fenomene
supranormale Bfectele fer-icite, reallizate de aceste me-
tode, foarte vecine unele de altele, acne Leuba, au in
comun o dubla sursa 1 Se produce un reconfort moral
5.1 fizic, care e totul imdeperident de ideille sau de scopu-
1) Ferdinand Morel Essay sur i'vntremerszon mystique
2) The varieties of religious experience
3) Les probleraes de la vie mystique

www.dacoromanica.ro
ORIENT $1 OCCIDENT 175

rile diverse, cab care poate fi ocupat spiritul subiectului,

2 ideile ySl idealurile prezente spiritului suhlectuku exer-
cvta o actaune exIceptional de putermca t i) ySi el con-
chide ca este necesar, data vrem, ca Umamtatea sa Inain-
teze cu un paS maa repede, ca metodele acestea sa faca
lac unei doctrine cu adeva..rat stuntdice" In acea zi, se
va vedea perfectionarea spiratualla rivalizand cu progre
sele in materte de higiena si de longevitate crescanda,
pe (ale let-au facut posibile si le-au accelerat cuceririle
stkurtei medicale"")

Ce putem conclude din toate acestea? Pe deoparte,

psihopatologia voeste ca toate caztuale de transfoa'mare
psihologicA a mchvidului, s'a fie atrabuite unor star). mor-
bide, pe dealta parte, psahologia actuala rut poate nega
desi este la inceputul studiulti acestor fenomene
o reaktate oarecare 51 o anurnita final ime, acestor real"-
zaaa
AdeVarul, care pare s se degajeze din aceasta massa
inextncabil'a de fapte, este c experaentele 51 diSmpluaele
de care ne ocupam, si care cauta -o reformare compietA
a planului psihic, au foist fdcute, in general, la un navel
intelectual scazut 'dale cele mai stupicle intuneca sl
fac sa esueze. experiente dmtre cele mai interesante 3)
1) James Leuba Pszho/ogze du mystzczsme rellgieux (trad fran
1925)
2) Op rut. p 497
3) In .studiful sau ,L experience mystique naturelle aparut in
lucrarea (2uatre essals sur l'esprzt", Jaques Maritain acne ,CA
diversele retete are yoglusmulrult rye pot preta la tort feral de slum
$s extraporan psthologice o C2. ed Dar nu exists contrafaceri
orzicat de multe ar fi ele, decat fat de un luaru autentzuc' (p
155) Este der ea nu numas in thsciphma yogi-muted pot aliked
astfel de rat'a'ciri ci si in crestznzsm in sufzsm, etc

www.dacoromanica.ro
176 ANTON DUMITRIU

Dar exasta cazura, in care nu se poate vorbi de o ratare

a acestei intreprinden, am citat numele lur Ramakrishna,
Vivekananda, Aurobindo Ghose, Shad Rarnana Maharshi
Sa chiar in cazul sfintrlor crestmi poate fi negata, abso-
lut, realizarea lot-? Nu existd mum important in demer-
sunle for interioare eel putin ale unotra dmtre el, de
prvania manme? Experientele for sunt fapte, dm neferi-
cire avand o cultura" stuntifica redusa, data nu maid, Lei
au exphcat, uneort, proprule for realizan, intr'un chip
inadmasibil
In fond, concluma ce se desprinde din aventuriile span-
tuale ale marilor introvertata, este, ea personahtatea ome-
neasca poate fa preaucrata Dacca presupunern ca funicti-
unea supr-erna a sparitulua este, cum vrea Janet, functz-
unea realuluz, aceasta nu poate inserrma decat acordarea
um ea preeminente faze]. actuale a spultulua omenesc Nu
avem insa dreptul sa oprim spiritul la ceeace este el
acum Si apog. cati. dantre oameni, care au aceasta func-
taune Intr'un mod complet, nu sunt afectati de maladu
psilnce? Psihanalaza ne arata, desgohnd pe un om in in-
constaentul lui, ca marlea majoritate a rricilvizilor Poarta
cu ea povara unor boh psihice du-are cele maa, grave
Surat acestia normala funded maladule lor, desi acute,
sent ascunse, refulate? Lama die dernarcatre mitre nor-
mail si anormal este foarte elastica, data nu arbitrara Si
alma, lacieasta arata, ca existenta functumn realulua nu
este o conclitie suficienta pentru a elaminia once ipoteza
de morbiditate Cum sa judecam atunci, fenomenele de
mtroversaune, in ceeace priveste normahtatea lor, dupa
un &item relatrv, care nu este o condrtie necesara si
mci suficienta?
Faptul, care se unpune celua ce cerceteaza femme-
nele voghinrce, in special, este Ca, prin diverse dascipline,

www.dacoromanica.ro
ORIENT $1 OCCIDENT 177

uneora barbare, dar care nu 'au fast sustanute, mcloclata,

in forma aceasta de maraa. in-telepta. ai Inchei, se poate
prelucala personalatatea omeneasca,printeo actaune di-
recta si concretes, asupra structurn er psahace Am avea
dreptul sa siustmem ca o astfel de mterventae aduce cu
ea manna turburan patologace qi ca nu e posibal spa ada-
oge cevia pozativ la saraca Si mediocra noastra constittrtie
psiluca, care se formeaza aproape la intamplare, sau da-
torita numai unor factors exterm si olbscur0 Nu cred cra
este pcsibila o astfel de pantie, care ar reduce oinul la
ceeace intamplator este la un moment dat Dealtfel,
marale personalatati occidentale s'au format, totdeauna,
pnmtr'o autoeducatie, .pnntr'un efort contanuu, n asto-
na vietu. Tor nee dovedeste aoeasta
Este drept, ca pans scum, metodele de punficare psi
haled, de ampatheare tiia -de control al energialor psihace,
fund de origins asaatica au condos, in general, la et an-
troversaune, la un eleatism al speratulan, care corespunde
toemaa nature culturilor uncle se realiza In Occident
este posibil, ea o asemenea tehruca, purahcata ySi accep-
tata =mai treptat, pe masura ce e verificata sa. explacata,
s nu omitted numai la o azolare a inclavidultu de lume, ci
la o riclicare a lm, in najlocul ei In cultura heraeleatica
a Occadentului, realizarile anterioare vor putea E soco-
tite reale, Intrlatat cat pot fa, in acelasi tamp, acute ex-
terioare Omul asezat numai inlauntrul luta, sau exclusiv
in afara lw, este un om partial sSa vom putea judeca o
astfel de reforma a omulua, dupes rurvelul la care it si-
tueaza la tre cea doa poly eu qi non-eu, obiectav ya subi-
ectmv, realatate interna S realitate externs Daces un om
nu poate f1 inafara ceeace este inlauntaul lua., nu este
detest o iluzie dada un om nu este in intenorul 1w, -ceea

www.dacoromanica.ro
178 ANTON DUMITRIU

ce este exterior, 0 nu este mmruc, nvci ing.iear o iluzie

0 Ling umang eomplerta, nu este astfel, mirk tun introver-
tat mci un extravertit, ci un echilibru armonfie intre ace-
ste cloug man puten, care tmd a-1 absorbs fiecaxe lu-
mea oblectiva 1. lutmea sublectivg.

www.dacoromanica.ro
 XIII
IINSTAURATIO MAGNA

La inceputul cultural moderne, inamtea 1,u1 Descar-

tes cluar, celebrul canceiar englez Bacon avea sa-si
exprime mararea sa in fata cantatatu enorme de super-
stitiaa, care ocupau muntea contemporamlor sail, incluzand-o
oralcarei descoperari, mama adevar nou Evul Medau,
pran profesamnea de credanta a unor adei faxe sa defina-
tive, provocase o anclulozare a inteligentei, sa a ganda in
mod liber inscruna a [r3, culpabal Tot felul de zdo/z,
ventatbile fantome ale gandim jugultau inteligenta, in
cadrul unor prejudocati obscure, erau despotai neinga-
diatom as acestea tante foarte delicate, care se ammeste
intalcct
Mama, intreprandere a lua Bacon, accasted Instauratzo
Magna, lave% de scop sa exorcaseze fantomele supersti-
tie' pm-native, aceste cadavre abstracte, a learor putrefac-
tie altera insdsa natura gandirai Trea. secole 111 maa bane
de &swift:are in sensul unei inteligente pure, nu ou reu-
sat s mgoneasca Ida% dm. mentalitatea odcadentala, o
mica elita, ,aceea a oaimenalor de stamp.", a mers mat de-

www.dacoromanica.ro
180 ANTON DUMITRIU

parte, pe drumunle descihise (de Bacon, dar marea massa

a Oteleadentulul a ramas in aceeasa noapte a Evutua Me-
diu Este adevarat, ea inetodele stualtel sa rezultatele ea
au foist farcurbe accesubile oiracua, dar anvil de cult-ulna me-
dae, pentru a am mail varbi de ceilalti, cunoaste tua4a,
dar aceasta nu-a. apartme Privat de la exterior, eackden-
tul pare un male zeu, el se al% la o distanta considera-
billa de primity Puterea lua asupra naturaa a ajuns (co-
losala eel maa neinserrmat mdlvzd poate sa comande for-
telor natural, prantr'o sunpra manevra a unor pArghia
Dar pravati-1 in interior sparitul Sau e cuprins de ace-
teasi temeri sa idealuri obscure ca si ale Salbateculua
El lupta, ulchude, trgeste sa moare fatra s stie ice face,
proprau zas Occadentalul a asmulat rezultatele stuntei,
dar nu sira apropaat, ceeace ei maa important, mentalita-
tea putermca, care a produs aceste rezultate Stunta,
grin (ceeace reprreizanta in sine, i-a ramas straana i awl
atjungem sa defanim maul dim defectele prancipale ale
nxodulua de formare a mdividulua in Occident Occiden-
tul darueste iindivadullua o multame de cuniosttinte,
prune la indernana o vasty posibalatate tehmda coala
fortmeaza, in serae, funte capabile sa." se orienteze in viata
extencyara, posesoare ale unm bagaj de inform-tie, une-
on chiar de erudipie, impresionant, dar nu le da absolut
mime in (ceeace le pnveste direct Individual poate a-
junge sa pe foaErte mune lucrun, dar nu va sti, pram a
ceasta, inmate despre erl Orgamzarea dafuzani euilturu in
masse se adreseaza memories si nu constuntei Semnifi-
cartita efortului intregei omemn, care se ofera mthvidului
prm operele de cultura, ramane ascunsa, si a se reve-
leaza numaa partea exteraoarea." ii superfacialA a
acestei
extraordanare munlea Cel maa eruclat am, care a mitegrat
in memona Jtua, totata pinta, arta, tehruca, etc, este un

www.dacoromanica.ro
ORIENT sI OCCIDENT 181

clezorientat si -Un ignorant, in fond, data travalauff acesta

nu a izbutat sa faxeize pntru el o pozitie antelwara. in
Sala lumna si a existentei Noi profesam Welk pentru adel,
crezand ea au un adevar in ele insole Dar am vazut, ea
acestea au =man un rod funieltaonal, si ca ele suet vale-
bide intl./lath cat ingadue miscarea sprintialm, spre re
glum din ,ce in ce mai waste, sa prin aceasta exprnmand
propraa ft aibsoluta Lwi libertate Spintul eruclit, pur sl
samiplu, este un eadavru el traeste animal in lumen din
afara, pentru sine -a murit i aica e mare eroare sn.
Tnarea iluzie a Occidentului cultul eunostinteifor pentru
eunostante Nu spun ea eruditaa este rea prin ea ins*,
luneon este si necesard, dar cand este exolustv mterpre-
tata ea metodd de formare a personalitatu umane, ea
devine penculoasa eruditua seaea pregateste moartea in-
ter) oars a omulm, deli ,adirma ea it pregateste pentru
vaata Examanata insa exemplarele umane produse de
cele mai matte seeoh ale Europe]. sau Americei (pentru
a nu mai vorbi, de celelalte trepte ihferioare ale invata-
mantulua) Universataitale dau, in serie, aecesta doeti ig-
moranti, can pot vorbi, eventual, despre once, de omits
-re scibali et quibusdam all dar nu stau namac despre ei
si rostul for pe lume Cultura devine, astfel, o distrac-
Vie subtila a natehgE.ntea, facuta la intamplare, Barn 111-
caun rnotav constient
Orientul nu a cunoscut un astfel de wean, si, dintr'un
anume purnct de vedere, s'ar putea spume ca, ignoranta
Orientalulua, is dat un echilibru man. mare, l-a mutilat
mai putin, deeb.'t pie Occidental Poate ca. Rousseau avea
dreptate, si to soaietatea depraveaza, ix tr'un. fel, omul
Atat e de adevgrat, Oa in fieeare pozatie, in fiecare gand,
exists o parte de adevar i Pentru. Orient, ed-uea-tia mda-,
-vadulm, studiul textelor nacre si al eartalor de autoratate,

www.dacoromanica.ro
182 ANTON DUMITRIU

nu aveau un scop in sine, de eruclltie, ca unuil de formare

a indoivoidulin si die desvoltare a perscionalatatm 1i Asti
ce e in carti, inseamna in Orient, a sa face ce e scams a-
colo Pnn aceasta, Oriental a Indreptat omul catre sine,
su studaul operelor inaantasmlor are de scop descoperirea
propriel lau persoutolutatl
Noi nu tram ceeace stem S'ar putea conclude, ica toc-
mai deaceea, nu stun mimic 0` reforma totala a modalr-
tato], invWmanibulin este necesara Smola occudentala, a-
Jung la proportua si la o orgamizare pe care Wc1 nu a bai-
nuat-o Oriientul, trebute sa devana o chsciphna pentru
descoperirea personailitataa, a rolulua el functional in
fume, a puterei 91 neputuntea, ei In lac de a avea lozmica
a sta", oultura earopeana va subordona aceasta formula
lua a fa ' A sty pentru a fi, iota idealtul de cultura, pe
care trebue sa sa-1 dea Occiidentul

Acieasta corucluzie are un suport malt mat puternk de

cat s'ar parea la prima vedere Bacon incercase. aceasta
Instauratio Magna, care aivea sa" dea Occidentulua stanta
u puterea Pentru el, stanta este putere tantwm possv-
mus quantum scimus Si, in adevar, sitianta europeana a
drat luaim icea may mare pa-bete asupra nature, a .alums
Sal organizeze sa sa dornme fortele nature, dar nu a iz-
butt, pentru ca a facut abstracie, sa organizeze su sa
imblainzaasca aceasta en,orma energae care e omul si
constuanta WI Este tun, hiatus intre ceeace stave sa, ce
poate un inclivid in viremea noastra, rsi ceeace este el in-
susi Cum o rernarca psahologul Charles Baudoan, exista
un contrast intre perfecta stamitelor si mazeria mora-
varalor noastre" Este explicabil, ca in alma trey sute de
am de stunta propruu zisa, Occidental nu a putut sa re-

www.dacoromanica.ro
ORIENT $1 OCCIDENT 1 83

adazeze maul man'te pentru personadatatea internal-a a

oanului, afara de eazurile rare ale manlor oamena de eul-
turra. Aceasta actaune &recta, asupra omulua, nu putea A
executata pang acum o dirt cauza ea', nu se tia, in fond,
ae e Min a insasa Astaz], staata s'a descopent singura *it
Cu aceasta a descoperit a fundamentul en eel mai saguT,
,Si eel maa mare este omrul Ea trebue sa purceada la cu
crenirea acestua nou domeniu Omul a cucerit toga sec-
tovele naturtn, runul singur u. ramasese imams el insusi
lln rnomentui de fate se deschide un non camp de eeree-
tan, vast ea -I Universal exterior, care e omud. aunt-arc,
to clArula a se areorda o impartanta din ce in ce maa, mare
Privita insa omul meant, burghezul 'cult, din epoca
wwistra fie ea e profesor, mganer, avocat sau medic,
qtainta sa nu-a acorda =Jun beneficiu, de alta nature,
ducat acele avantagia stwpide ai Lluzoiia, pe care le au
tote otamema, in mati mica sau mai mare masurg, el tea-
este a moare in aceleasa conchtaa anterioare ca si cel mai
umil. *an, si as spun, ea si reel man indepartat Salbatee
rtin.na sa nu a contribuat ducat la o compheare aartex-
traeabala a vaetai! ss. adeador sale, l'a ridalcat matenalinente,
der nu s-a dat mace un echnlibru ulterior El a 'nuns o
fantomg, un) meeanasm orb, a egruri actavatate e auto-
mata Aceasta fainta nu e un cm De aeeea cele mat man
opere literare se vor str4dua sa zugraveasca personalitati.
puternice, acelea pe care nu le putem attain1 in mod
obinuit, sa,u chiar de loc. Un Hamlet sau run Sparkembroke
aunt personage mai plane i mai =axle deeat peg-
rade acestea, matenale, can poarta numele de oameni,
fara suflet flea vaata, simple automate, maeate de un
angrenaj steam tor, dose fara voaa low, de eurentele tu-
turor nalsearlior socage sau IcleoLlogace Deaceea scrutorn

www.dacoromanica.ro
184 ANTON DUMITRIU

41u trebuit sa recurga la lumea llu7aea, pentru a taventa

oamem
Omul care stie este foarte putan, omul, care face este tot
atat, dar omul care este, pentru ca stae, este un zeu
Gandirea or entala a cuuoseut aceastg %dee extraorda-
narg a icunoastern, ea expresle a puteria Noa nu am de-
finat-o, pang acum, deck in elementul de putere asupra
lumn extern Dar samtam, cum spunea Wittgenstean, ea,
anal. aturnel cared am deslega toate probelErnele dm lame,
paloblema vaeu noastre nu ar fi deslegata
Sam ianl, astEel, leg sa fianta aceea de care vorbea LJa-
pla care air cunoaste totul, nu ar insernna mare lucru,
daca ea nu ar avea nica o putere, daces ea nu ar fi devenit
ea,,insasa o forth', capabila sa invmga once obstacol In
fond, problemele noastre se reduc la urmatoarele vom
igniora tot timpul, cat vom fa solicitarta de intreiban, vom
don mereu, cat nu vom putea once Doug fete ale ace-
1,easi probleme ignoranta sa neputanta noastra 0 stamp
care nu laduce puterea nu e o stamp ci un artafiCau, ea
nu poate lxrusta framantarea anterioara, si lasg spantul in
aceeasa nelaniste, o putere, care nu e lumanrata de staanta
e oarba Majontatea oametallor dm Occident asilmaleaza
cunostante abstracte, care le majoreaza vocabular-ul xn-
telectual, dar care nu formeaza puterea for Menlo ace-
kea rezuma, in eel mail bun caz, o putere asupra natural,
dar ele nu reprezmta insasi puterea spintultu Deaceea
ele sent oarbe Atart tamp cat o cunostanta nu este insasi
puterea mea, ea aana. e o camostmta, ci ora o abstractume
moarta sa straiata, sau o posibilitate de a stapam natuira
Adevgrata cunoastere exprama insasa puterea spintu-
La, grancloarea sa labertatea 1-in A ounoaste reallnente,
inseamna pentru spirit, a ft a fa, inseamna a devem
clan ce in ce max liber, maa putan incatusat, max amplu

www.dacoromanica.ro
ORIENT SI ,OCCIDENT 185

Labertate stunta. putere, rata tree ipostaze care nu

reprezanta decat fete ale aceleasi realitka. sparatui
* *
Cu Aura noastra este o cultura, pe care o oucerum
_prin memone Deaceea ea desvolta lupertrofic numaa o
parte a anteligentaa Pana nand nu vom inata lectaa ma-
rilor sprite ale umanitatia, pentru care adevkul erau.
ins:* reafh zarea pool:mei for faunte, cultura ma ne poate
.aduce decat luccrun exterioare Ea poate augmenta can-
tatatav idetile noastre, dar nu va anteryem, in chapul ace-
sta, ruciodata, in insa'sl mecanism-ul anterior al intalw.n-
tqa, ptntru a,l sclumba calitatea Ceeace ne trebue e o
atitudane, pe carp gradul de cultura al tecanu Indavad
trebue sa 1-o dea Omul modern se lanseaza In lumea
externs cautand sa-sa insuseasca, sa." ,aduca in posesia lwi
cat mai multei lucrun Un sing= lucru nu cunoaste si
aceasta Ii rarnane icontinuu strain este el insusa
Sa oblagAm atunca cultura sa insmine descopenrea
spintuha Dada omul si-ar cunoaste srabacaumle sa lum-
tarile lus, pnn aceasta le-ar fa. depasat sSi in mod pa-
Tadoxal, a fi fiber, a cunoaste si a putea, a fa, pur i. sun
pm, inseaanna, a.stfel, a deteranma propria noastra lipsa
de labertate, ag-noranta sa neputanta noastra Calm, stam
mai mutt, atunca nand stim ca nu pan, decat cand ore-
dem ca stun sa nu stun Aceastia. fusese miarea &scope-
rare a lua Soarate, ssi deaoeea inteleptul ateman adoptase
maxma dela, Deth,cunoaste-te pe tine Insuta rvOlas ascanov
Toate eronle, pe can le cornitem, sunt datorite acestea
ignorante de sine insusi Toate aluzatle, dupa care aler-
gam toata vwa a, sunt provocate de faptul ca nu ne cu-
noasteml Noa oredem ca vain potolL Molochul Interior,
arunckadu-1 tot felul de valors aluzorn, sa luptar n o viafa

www.dacoromanica.ro
186 ANTON D1TMITRIU

intreaga pentru lucrura care MI ne vor apartme La mar-

ginea, care desparte etenitatea de noi, lasam, inamte de a
ne imbarca in nava hu Charron, pentru marea ealato-
ne, toate bununile noastre Nu erau acestea alruzal, ne a-
partmeau ele mug, data ce ne parasesc in mod fatal, in
clopa cea rnaa importanta, atuncl nand se decide vatoa-
rea plecareta dm achazatoade noastre? Nu, roam% dm ceea-
ce idobanchm, in mod obosnurt, nu ne apartme Dar e un
lucru despre care nu putem spune, pang Ili &dolma frac-
time de secunda a voietia noastre pamantesia, ea ne a-
bandoneaza suntem nog insme Ce facem pentru aceasta
mare si umea realitate, ce is dams ea toate luptele ps ergo-
lade, dorintele ps vbctorule noastre? Nasnmct Inca, mai este
o alts fata a problemei Chaar data disparitia noastra ar
insemna dazolvarea in, neant, opera noastra ramane $1
as ramane daca a fost un dar facut omenarai Atat tnnp
cat, in mac sau in mare, strangem pentru noi, 1luzva ne
copleseste, ci energule noastre sunt in slujba nuncrunur
atat tamp cat dam omenarn ceva, acest dar nu se paierde
el are functiunea hn ysi ramane in lame cu rostul a cu
puterea hu ereatoare Deaceea, Aristotel sau Phadaas,
Spinoza sau Leibruz, Beethoven sau Bergson, Goethe
sau Einstein, vor ramane, pentru eternitate, in sanul u-
manotatu, fara ea aceasta s-i poata repuda,a vreodata,
chiar daca le-ar descoperi erorile for Viata for a fost un
dar ps o bonefacere facuta lump. Din toata actavitatea
indavidulm, numaa cloud lucruri nu sunt pientoare rea
hzara lur proprae, so. pain aceasta, putmul ou care a con-
tnburt la realizarea omemrn Ays spune chiar, ea ultuna
contrabutie este mai oerta opera individulum este o rea-
htate perrnanenta pentru maintarela omenirai, dar noi
nu stun, daca, chiar reahzarea noastra interioara mai e
dincolo", dupa trecerea fluviulin Styx Nu

www.dacoromanica.ro
ORIENT I OCCIDENT 187

e may pectin adevArat, ca numai acela poate danu umam-

fatal, care infatiseaz6 o mare personalitate anterioara
Cele doua activitati sunt comowea-nentare una Intrege-
ste pe cealalta Fara o 'Malta desvoltare a liberialn spi-
ntud-m, Ara a-1 degaja. de toate iluzaale obscure, care aca-
pareaza pe Ignorant, onndl nu poate darin, climpotriva, el
cere dela ceilalti, el futa s1 jefueste omen rea intreaga
sau o poate a ea Astfel, acela care se improvizezal in bi-
fara a fi fost, anab. intan, propriul
nefaicatorul celorltall,a,
sad banefacatorf fara a se fa intregrit sa clescopent pe sine,
face, may cunand, rant lump, decat bane- Actiunea 1w. nu
poate f1 decat oarba in loc sa fie centrafuga, ea e cen-
tripetal, sentsul ei fund ,dat de un egoism, uneori foarte
subtafl, dar totdeau'na usor de descopent, sub darversele
lei deghazari Omul fiber interior este un om puternrc,
el e prea bogat pentru a may cere sa actrvitatea sa, viata
lea intreaga e un dar Problemele Lulu' astfel de om
sunt problemele lumaa sa problemele sunt proble-
mele lei E1 sa umanitatea, intreaga sunt una sa acaasi
Lunn.' Acela care isi pune problerneffe lumn fairy a vedea
in acestea, proprnle lei probleme, e un orb, acela care
isa puce problemele hu fara a descafra in acestea, Lasesa
problea-nele luau, este un egoist, Inclus in camera igno-
rantei, acela care, Insa, face dm intrebanle lea, intreba-
rile otmenira,_care crteste vn propria 1w. anizerae, mazeria
umanitartn. intregi, care incerCarld sal rezolve propria ku
neputanta, voeste sa rezolve intreaga problema a Luau,
device puternic, ca sl urnanatatea Intreaga El nu may e
o singura forts, ca mihardele de forte, care la un loc is
stau la daspozite, rezervoriul amens de uncle isa va scoate
energn dm ce in ce mai anara, cu cat se va confunda mai
mult cu aceasta faints colosala care e omenarea Omul sa
ornenirea, iata problema

www.dacoromanica.ro
188 ANTON DUMITRIU

Dar pay* omtul din Occident in Europa saw in Ame-

rica, posedat de un cult Ingram-tor al iluvalor, el se deda
la o orgie a abundentei, care este ildealul eel mai malt
al marei majoratatx Indivadul isa orgaanzeaza viasta pen-
-tau ca, moment eu moment, sa catstige in lumea exten-
oara, sa parvina la bogatn a sa posede cat mai malt Su
steme1e socale a economace se stradatesc sa creeze abun
denta cea man mare, pe care s o irnparta mat milt sau
mai pain echitabil tuturor Cluar razboaiele nu se fac
-cleat in daspretul mama ValOn a omulua Total, man-
le unseal, socaale ca si cele polatice, cunt coniduse de ze-
litatea intunecata a,donaea, care patroneaza chgestaa
Problemele ormului s'au redus la problemethe paanaris tu-
lua, ale stomaculun, ale andustriea sau ale finantei Se
scuZa capitaltsmul de a fi creeat prea man bogatn, la
care au parvemt magnata trustunlor, in detnmentul
munch celor saraci Foarte bine, dar solutia ,ce se cauta
e cum sa parvma toata lumea la bogatae, cum se poate
-sa particape fiecare iindavad la argia fantastica a posesi-
uaaaa Insa problema nu va incetta sa existe, atat tamp cat
nu me vom da seaana, ea ea nu consta in inechatatea re-
parttie" bununlor, cat in aluzia eaarbaria unor astfel de
vraloaa
In adevar, vedem in preocuparea aceasta once in cen-
tral problemea, dar nu vedem oanul Lsa exastenta los in-
tegrala Ala e punctul nevraigic al chestumn, de uncle
intrebarea isa sclumba sensul Nu poate fa vorba de in-
starurat un sistem economico-sonbal just, totdeauna vor
fa mica ,data nu maul neportrivin inctre sasteme a fepte
ca de a (reduce iluzia bogatiei la ceeace este o fan-
-Wand care bantme constthla maim modern Im fond,
omul are nevoae de atat de pull/1, sa el cauta atat de
milt Deaceea Ferrero sena', atat de just

www.dacoromanica.ro
ORIENT *I OCCIDENT 189

Imperial capitalului via icaidea in nua in care popo-

ruil via considera cu arcane luxul, risapa, placerile, vtionle
pe cara bogatu it foe sa le invetie Capita lismul criu va
putea fi amenintat serios (cleat printeo mare =scare as-
cetaida_ ce air patrunde in masse, sl care l'ar detasa de
vitas ysa, de lux "1)
Si aici e, in general, sarcina cultural europene, prima sa_
mare ea sarcina schimbarea ?lune-Lulu' de vedePe, adu-
cerea in central tuturor preacupar" dor, a omului intreg,
asezarea lug. clancolo i mai presus die toate aluzaale, cu
care se luipta, intro intreprmdere fara seals sa fara soop_
Occt deintallud. normal crede, ca reallitatea consta in
buna lug. stare, sau in satuataa lua socaala, pohlacia, in pla-
cers si in lux, el nu e chiar manic in plus, decal aceasta
bung. stare, acest lux, sau aceste vrcn Cultura va trebui
sa a arate ce ietste el proprm zis, arri. ,arate un alt
grandios si permanent, pe Tanga care toate acestea .de-
yin ridicule Occidentaluil, tramid vicittale sale aluzorn, a
deverat el insusi o dune Scolateti.-1 din aceasta. fume,
indreptata-1 care el 11319U11., catre propria 1w realltate, Sa
toate problemele, care opun omul onaulua, vor inceta de
a mar exista In Upanishade, intelepciunea handusia, maa
putin indreptata catre exterior, a gasit totutsi formula
omulm real tat twain, asz, ,abeasta esti to 0 sing-Lira
data, omul mediu dm Occident, nu se int:mai:la cane este
El crede orbeste sa e bogartia, viicau0, placerale sau sufe-
=tele lug sa astfet se desparte de tot ceeace e real, pen-
tru a tray in lune Dada sa-ar pone insa, o singura claps,
probleana realitata lw., tar obsertvta un lucru foarte cru-
diat ca nu poate iafirma mca. ca este bogy a, dupa care
goneste fara odahna, ruci pl5cei. ea sau sulormta, rum or-
,

1) Dzscours aux sounds

www.dacoromanica.ro
190 ANTON DUMITRIU

gohul sau mazerra sa ca, in acelaisi tamp, nu e azolat de

tot ce exista
El va incepe pain negatu nu sunt 111101 aceiasta, met
aceea, si poate ca, atunca cand, pe laripale libertataa nate-
raoare, via fa azbutrt sa se despranda de tot ceeace -e flu-
me, va putea spun, ca In Upanishode tat twain asz
ExLstenta sa reala va incepe de 'Ala din acest moment,
cand Intr'o supreme rasucare asupra lua insusa, spanetul
va lua funta realmente, va fL, pur sa samplu, nu se va
confunda cu tot ceeace este posesie trecatoare sa iluzne
amagatoare
La inceputunle tamparrlor moderne, Bacon intrepran-
sese acea mare restauratae a stuntea, care invmgand su-
perstrtaale Evulua Mediu, sa pasta cat direct in cartea
rattinmi, fare fthera defprmanta a ideilor contyze, ce sta-
pacaeau spnitul pane atunca Aceasta mare opera este
astaza, indeglamta Stunta acturaTa e fonnulata, dancolo
de once xlee preconceputa, ea exprama autanamaa corn-
pieta a sptun.tulm Spintul omenesc, liberandu-se, a creeat
staanta trantea is revme, ,arum, sarem.a naturals de a
elibera ommuil, din prazomeratal tuturor aluznlor Trebue
dar, ca stn.* sa punfa in in ceaitrul preocupanlor ei, pe
insusa creatural ea Si aceasta va fi marea restauratae a
omulan, Instauratao Magno

www.dacoromanica.ro
 XIV

LIBERTATEA ChEATOARE

Intr'un mic esseu1), Francois Mauriac a sus Ce

qua s'appelle un homme fait s'obtent au pra.x de quelles
mutilations 1" *i aceasta &ha-mope, facuta pe baza unor
consideratu strame aloud, este plina de o semanficape
milt mai adanca In iadeVar, omul preconizat 6 general
,si vag, de cultura oecidentala de-a-lungul evolupei ei, a
lost sa este o funta mutilata, prizomerul unor prin-
cipal morale strame, impuse de altn, sau sclavul unor
bibertati iluzorn, care nu suet decat tarele sale psihice
Liabertatea, durpa care umbra Inc onstlent Europeanrul me-
dial de astazi, ca si de totdeauna, este o anarlue Si o
monstruozitate In aceeptia curenta, muil lther este
acela care poate sa-sa faca vilata cum voeste el Dar ce
posibilitatta are omul mediu die a-sn cox-Istriaa propna lug
tale ce dareepe plate sa."-sa. afleaga, care sa constatue,
realmente, laibertatea Jul ') Niel unra, sau toate Exam.-
nand on-Ad liber", ,descoperun in el nernodificate, toate
rt-
1) Le 3eune homme (Parke, 1926)

www.dacoromanica.ro
192 ANTON DUMITRITI

viciile sa toate pornairile cu care ea rfascut, labertatea hu.

consta in a desvolta, la maximum, aceste pormn. Iata
dou'd millaarde si mai bine de oameni, care se unese in-
tr un stragat formaidiabil, pentnu, a cure p&mantiului sau
ceralua, hbertatea de a fa robni propnulor lion vien, sau
sclavn. varahlor altora Labertatea, InVeleasa in modal ace-
sta simphst psi. instnincithiv, idevane o eroare ea este domi-
nata de dezideratele noastre, este subordanata tuturor
ratacarilor tuturor prefenntelor, sentimentahismului sa
confuziei Adevarata hbertate nu poate fi coniltionata
de mime, mei canna- (de virturile noastre Deaceea Dos-
toaevskv va descoperi hbertatea sa, privind un colt de
cer, prim (gratule inchisoria Nam inchisorale, mei
prmcipnle nu pot anula hbertatea omului, tocmai hind-
aceasta nus depmde ram de Inchison, mei die idea, naci
die prefermite, mei de comandamente morale Spinoza
spunea ea hbertatea nu este recompecnsa viirbuitn, ci via"-
tutea InS41. Daca activitiatea noastx a. nu se justafiea pnn
ea insasi, ea nu e labera putean face lulu= marete,
desigur, si ca sclavi, dar nu prim aceasta ne-am castigat
hbertatea Ilrebue char sa intelegem pran hbertate altceva
decast sa inrtelege in mod abisnuit Contanutrul artrilbuit
in general, acestui (concept, denota insa, o mrultame de
factors, care aservesc omul ninei doctrine, unor donnte--
aeeasta innz e Mom-tate, ci hp,sa de thbertate
Prin reactiune inpotriva umei astfel (de conceptai ab-
surde, care a dommat Occidental, Sfintaa iii aseetn, cres-
tam sau hindrusi, au prof esat o alba monsta-uozrtate, o
mutilare si mai mare a persoanei onteriesti. renuntarea
absoluta la ceeace este vinita, tocrnaa faindca vista este
pima de pacat Pie deoipiarte labertatea pur polatida, an-
suficienta si anarhica, data se reduce numraa la atat, lass
si ingaduia desvoltarea omukua pe 1i.Tili3 deficaentelor hu,-

www.dacoromanica.ro
ORIENT $ OCCIDENT 103

pe dealta parte, xnartificatule i, tehrucele ingrozatoare

asoetice xnutilau amul, anahilandu-a o fat,a, care este
tocmaa wale lam de Waite zadele In an caziura, ne
,
atla'm yin &lila unau tip de om mcomplet, mcomplet, fund-
instaureaza pranteo 1abertate rare Inteleasd, insusi
regnul imperfectiunn, mcomplet, funded ucide print:leo
profanatre a ceeace inseam-IA vaiara, insasa vaata. Burghe-
zul Tiber este un, yiciu deslantuat Aseetul, care crede in
libertatea sa ,absaluta, este un vicau rn,ort, car data cu
vicaul, el a oanarlt sa, vartutea
Care paate fa, atunc; oniruii ideal, speranta pa vutorul
nostril" Occadent.1 nu-F. puree problema Orientul, in
genere, a ethananat-o, protes'and in afeTA die cazuratle
maralor gandatari, valabtle partal sa aoestea tapul as-
cetic Uncle este omul ? Acel tip de oat, arhetapul, dada
pot spume ass, pe care SA urmarim a-1 reabiza, Yn flecare
dan noi, pe cat putern, prin toiate dart-tulle noastre
Europa nu are Inca un astfel de deal
*

Cand spun ca Occadental nu a cunoseut Inca un taip de

Om 'convict, nu vreau sa affirm, ca num nu sca propub
en astfel de am, nuanai ca idealul, cal e, maA mult sau
max putan efemer, a preocupatt lurnea aceidentala, in
aceastA prwinird, a fost, in bung parte, Imperfect Green
au avut adleaa de am concretizata in erou a. intelept
Achillle 1. Socrate, lath' oamenn adeala al vechea Helade
Ins inteleptul era o realizare pur umand sa tea estra
tipul adeal, zeul, era de f apt, un erou mai putter= de-
cAt Hercule sau Adhalle, dotat cu forte melt anal vaste,
subordonat m,ai pun iconitangergelot faptelar Zevs, st6-
pa'nul luinu Sa al zeilor, nu era un intelept ci un erou

www.dacoromanica.ro
 104 ANTON duMITRIU

El partacipa la lupte si le influenta, dupa preferintele, nu

dupd intelepciunea sa
Occideritul a avut, deasemenea, cloud tipuri ideate de
om sfantul sz eroul Evul Medau a admarat aceste faptun
straw., sa le-a fuzionat inteurra, methe eavalerul_ Ordi
nele cavaleresta., care imbinau hybrid, semnatatea stm-
tamei sa ampetuozitatea eroasmultu, au Most paate sin -
gurele, care au incercat marea aventura a descoperarn
omulua ideal comRlet
Astazi, omenirea nu mai are Inca un ideal naci sfa.n
tut nica cavalerul, nu maa ampun, apartin trecutulua
Singurul tap, care maa unpune, este lacela al eraului Dar,
in majlocul bataliei de motoare, eroasmul se reduce la
foarte putan, sa mdartea umn emu nu Va fa, in ma un
caz, un evenLment damn de inscras intr'o alts I7aada, sau
in legendele popoarelor
Cultura oecidentala sire asezat, asa dar, pe culmale
realizarilor ea, inteleptua sa eroul, inteleptul luand, in
perioada cresting, infatasarea sfantulin Dar, in aceti
oamem adteali, vom recunoeste un. element tragic, care
face din viata o drama sl o continua infaptuire a mortal
Sfantul paraseste v1* sa, antr'un fel, o ucide Eroul,
razboinicul adevarat, ucide pentru ea sa fie ucis Occi-
dentul e venerat, eel mai mult, pe aceia care au murat,
fie prin eroasmul tor, fie prin ,sfinema for Ermi sunt
mortu nostm, told. marl' eroo. lumu au fost ucisa de
dusmanai for Achalle, Hercule, Rolland, Napoleon Cea
mai stralucitt dintre dint]. sunt martini, care srau sacra
ficat vaata pentru traumfuil una adei Socrate este mare
handea a baut cucuta, Iisus, fundca si-a dat viata pe
truce Este o putere neobvnuita, o maj estate chiar, in
gestul for Dar, nai recunoastem In aceste acte, un carac-
ter tragic, si tipul de om, care a fost ndealni omenarn, a

www.dacoromanica.ro
 ORIENT SI OCCIDENT 195

fast totdeauna, Inconjurat de' o fatalitate sangeroasa, a

crescuit sub ample mortal A mura, rata devaza eroplui si
a sfantului 0 astfe'l de preocupare constants, care face
din moarte un ideal si din viata o povara, sau un factor
in slujba mortal, este o devaatae psiluca, care a persecu-
tat Occidentul, de la Greci. Incoace Greeia au avut ideea
de perfectnme a wetia Dar, intr'o cultura Inca tanara,
eel putan vorbind de faza greceasca pe care a contanuam
noi, aceasta idea a fost, in mad explicabil, tamestecata
cu elemente confute de moarte
AStazi Inca, nu avern un laP de am, care sa-s1 ynph-
neasca natura lua, ci amen' care slavesc maartea for si
a altora Guar filosofii nu isbutesc s soape acestei ob-
sesu sa Keyserlang va spun despre sfim ca sent prea-
feriartli acestei lumr, iar dupa sfant, in ordmea fericirn,
va aseza pe erou 1)
Sfuntat si eron sung, desigur, exemplare alese ale uma-
mtatu Dar ei nu pot constutua idealul de viata, tipul de
am realizabil sa admisabal pentru fiecare dun nos, pentru
Ca ei au absesaunea mortal si nu a vietii. Sfantul amba-
leaza viata lua, pentru alum unei ante wets, maartea si
ceeace air putea sa a se intample ,dincolo", is ingheata
sufletul intro mare spaima El a ajuns la o lin4e rela-
tiva fEDniaca s'a temut
Eroul isi traeste viata in dispretul el, sa in slujba
mortu
Sasm lm ca nu pm/Are acestaq se page gasi omul real,
oraul Jiber, care ajunge lay plemtudinea vietu lin, fa\ra
mci o ten ere, fara a Infringe name, naci lumea, mci pe
sine, ci printr'o continua crestere Dupa cum o plants
create, fara a zadarnici mmac din ceeace natura a pus
1) H xeyserimg L art de la, vtie, p 255

www.dacoromanica.ro
196 ANToN DUMITRIU

in ea, castigand tot tunpud, trite ombianta uneora pa

trivanca, fluid' o podooba a acestea ambiante, astfel rea-
lizarca unui am, perfectrunca ot. lereOefea lun, trebule sa
file riaturala si in ant-name cu proplia sa funta n cu na-
tura intireaga Idea ha de moarte nu poste apartane, de-
cat prin dematae, otnului, mata, sa Imp linirea, aceste,
vietu, este sarcima noastra Cu Italia, spunea Guglaemo
Ferrero, este cluninuarea sentunentulm de teaang mull,
care nu se teme, este um om puternic, st am vazut ca
libertate, sting, putere, nu surd decal trey. nume ente-
nte ale unea, aceletasi entatati spiratul Cultura Occideri-
tului va ampune, inte-un tartar apropnat, pe bma mare
a stuntea, pe can e se desvolta taipul de am creator,
constructorul propriel lvx funte, a prin aceasta al intre-
gea omenari Astfel va Wide sa realazeze Occadentad, acel
am ideal, pe care l-a cgutat umamtatea de totdeauna, si
pe care I -a 'exprimat anutalat, de cele rnai =ate an
Acesta va fa ornul Taber, care va cauta sa se aseze deasu-
pr7; laptelor, deasupra adedor, deasupra oncarea. coat-
tia Idei le, ca sa faptele, sunt valabile gtata Wen* cat
slujesc via a, cat "functu_nea for Inlesneste o ampillficare
o cre*tere a amului qa., a orneaurn Daca ele Irripledica
mata, dad,' stint In sluiba anortn, atunci nu sunt deck o
povara si o superstate Milloacele de a Inalta persoana
umaina.' nu pot fa gasite, astfel, decal prantr'o dragoste de
mata, de tot ceeace e viata, a a valuta contmua de a
contribui la clesavarFxrea ea Cam, 4a cum spunea Spi-
noza' meclitatia omulm labor la 'mimic nu se refera mai
putan d'ecat la moarte Homo / ber de nulla re minus
quam de moite copatat, et ejvs sapzentia non ?mortis, sed
vitae meditatto est")

11 Ethzect, teoreme LXVIZ eertee a patra

www.dacoromanica.ro
ORIENT $1 OCCIDENT I97

In Conlestuntle sale, ST Augustan scne Nu stau, eu

-,nsum], tot ceeace stint" Nec ego apse capita taunt, quod
sum, BSI acest lucru este adevarat, cu atat maa mult,
pentru, tat". oamenu Nu 5u'noastem, rezervorul nnens de
energu, ascuns xn strafunduncle finite" notastre, s". care,
explarat Si pus in valoare, ar putea sa ne schunbe falai
facandu-ne dupg. chipul 4a. aseManarea Celui Perfect
Omiut modem face unpresta unu]. copil-zeu, posesor al
=or forge extraordinare, pe care le uttlizeaza numai in
3ooptua ridicule Acest decalaj, intre ce poate Sr ce face
Lin mdavad, (este cauza tuturor dezastrelor, care s'au
abgtut asupra hymn
Trebue ca amid s alba un, ideal pe roasura colosalei
Jul puteri, Dar idealul de pang, ROUM, al m.ajontatu
oamemlar, se reduce la deziderate meschme, la stupide
qo, efentere realaZara, care nu ridatog ou name funta uma-

na" in mare ideal, &liar dac5, nu ar putea atins com-

plet nicaodatt'a, este necesar (Ymul-ua Este, preferabill un
pan cu o Hume granthoasa untu om incadrat in,tr'o real-
tate m'arunta
0 asemenea akuzie are urmsan mult mai miportarite Si
concrete in viata noastrA, decat au fapte$le 'mediate
Mamie iluzu ale 'stone]. au transformat luiniea Dm ne-
fericire, speraniele tomenam au fast ilugtrate, aproape
totdeaunta, de idealura aluzoria 11. meschme, in acelasi
tamp Ceeace a hpsit umaantattui a fast, nu adealurile, ci
grandoarrea acestor ideal= Dealceea a oblinut nurnal
rezultatte sgraice 'In fond, suntem atat cat vroaan sa fun,
sau mai bane zis, cat ne Znichipuirn da suntean Incluptri-
ti-vA un, Mort, spune Wa llam James, sa indata acest ht-
cm este Maa mult cleat inaante de a fi imaging Dar
not nu ne facem me" o imaginq a ceeace putem ft De-
aceea vegeta'm ernbrionair pnzontten ,at unen wet" incon-

www.dacoromanica.ro
198 ANTON DUMITRIU

stiente Omutl vane In lame plan urnamtate i traels-te

prin ea., este o functie a ea,, si. insearnta in Rime atat cat
inseamna functia lin. El are po,sibilitattea, prin hberta-
tea spiritului, care e puterea lm, sa -sa dobandleasca,un
logy_ den ce in ce maa important in Univers, putand Sa-si
construaasca o existents mutt maa =pa sa mai semm
ficativa in nailocul natural Alaturi die fgptura saraca a
oniulua fabricant homo fa,ber noa vedem statura
colosala al altua om, a creator-Win, care construe,ste SI
creeazg Pran acesta se Intretane lumea, prin acesta ea
e creatb." sa Dumnezeu insusi e qutat in opera lui
Homo creator, lata adealul m'aret pe care poate sa
sa.-1 dea Occidentul Dumnezeu a creiat lumea, tsar in
omenire fie:mire om este chemat sa." se creeze singur, prin
aceasta putere, pe care 1-a dat-o Dumnerzeu sau Nattura,
si care este labertatea lua Bergson a vorbit despre o
,evolutie creatoare", Mai curand se poate varbi despre
o Ithettate creatoare Sernmficatia , exastentii unui can
este amagmea opera]. crenate Draca aceasta areatie nu e
libera, nu ine apartine, data ea este expresia unor con-
stringera exteraoare sau a unei povera psabace mterioare,
opei a noastrgs nu ne reflecteaz6 pe rrof insane Ornul 11-
bet issa iconstrueste propria l,ux existenta, functia lua in
Univers as spume destmul lui. Important nu este sa fii
fiber, cz ca aceastA libertate sa fie creatoare, sa-ta des
un lac si o functie in lume, sa-ti creeze un desttm, sa-ti
atribue un Dal functional in intreg mecamsmul existen-
tea Sa acest ideal nu poate fa intrevgzut cleat pe marale
crulam, acolo uncle Omul se intalneste au. Creatorul
Omul saga cgutat destanul Ira cer si in astre, dat tot atat
de bine purtea s5.1 citeasea In, aclancul lua, funded des-
tanull sau este ceeace Inseannelza el insusa in lume Este
situatia paradoxala a 0=bn de a nu se vedlea dariect, ci

www.dacoromanica.ro
ORIENT SI OCCIDENT 100

oglandirt, totdeauna in altceva Si oglinda, in care si-a

eautat imagmea a fost c.eruirl lastelait Faptul aeesta are
o explicatie, dalca ne amantim un gad al 1w Bergson
Pentru a sonda misterul adancimior tretue, uneori,
sa cruteaza Small amale, focul din centrul pamantului nu
apare decat pe varfuritLe vulcamlor" S'ar putea spune
ca atat putem patrund in fundull, fiantei noastre, cat
ne-au fost accesibile cultmle Si astfel, ne dalr' n searna,
ca a sonda abasua existentei noastre si a avea vaziunea
mrlot Inaltima este, unuil sir acelas lucru Deaceea sun
tern in lume Nato.t cat insearuna idealul nostril

www.dacoromanica.ro
F XECUTIA infirm;ttia
1,4,3,aromilif
$ A R BUCURE$TI

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII
Pag
Prefga 5

I Criza Occadentului 7

II Tragetha Lustorica a unei lurna 17

III Onentul merememt 37

IV Cultura a ciivilazatree 53

V Culturi eleate Sii culture heracleritce 69

VI Omul este masura aucrunlor 79

VII Eroarea ha Descartes 89

VIII Stnnta si Masa Le 101

IX 0 cultura de tap stbantific 121

X Senisul problemelor 133

XI Mesagiul Orientu 1u1 _ 143

XII Introversaune si extravermune -1 169

XIII Instauratio Magna 179

XIV Labertatea Creatoare -.- 191

www.dacoromanica.ro
 -
I

ti

Joi

EDITURA SOC. DF, CULTURA NATIONAL LIBERALA

www.dacoromanica.ro