Despre comunicare

Inainte de a vorbi despre intercomunicare, este necesar sa stabilim

anumite lucruri despre comunicare, acesta fiind punctual de pornire catre
subiectul nostrum principal. In primul rand, vom raspunde la cateva intrebari :

- De ce comunicam ?

- Cum afecteaza comunicarea relatia noastra cu ceilalti ?

- De ce anume ai nevoie pentru un proces de intercomunicare eficient?

Cu totii relationam cu cei din jur, fie ca fac parte din familie sau sunt doar
simpli trecatori. Si, la fel cum si persoanele sunt diferite intre ele, si noi avem
relatii diferite cu acestea. Intrebarea este ce anume face diferenta dintre o
relationare buna cu ceilalti si una proasta ?

Unul dintre principalii factori este cum comunicam. Astfel, lipsa de comunicare
sau folosirea unor mijloace gresite de comunicare pot avea de multe ori
consecinte neasteptate si nu prea placute.Si pentru ca felul in care ne intelegem
cu cei din jurul nostru este foarte important, trebuie sa invatam cum sa
comunicam eficient.

In primul rand, este bine de stiut ca sa comunici este un lucru esential in

viata fiecaruia dintre noi. Este dovedit stiintific ca izolarea si lipsa de contact cu
ceilalti ne poate afecta in mod serios atat pe plan psihic, cat si fizic. Desi pare
exagerat, nu este departe de adevar faptul ca este vital sa comunici. Un studiu
facut in secolul al 13-lea de catre imparatul german Frederick al 11-lea a avut
rezultate socante. Acesta a ordonat ca 50 de nou-nascuti sa fie ingrijiti de
asistente, care nu aveau voie decat sa ii hraneasca si sa ii spele, nu si sa
vorbeasca in prezenta acestora, pentru a vedea in ce fel vor invata acestia sa
comunice. Imparatul german nu a reusit sa afle rezultatele, intrucat toti acei
copii au murit. Si studiile din ziua de astazi arata ca interactiunea cu cei mici este
necesara, in special atingerile, pentru o dezvoltare buna a acestora.

Aceasta nevoie de interactiune este cel mai vizibila la oamenii care sunt
stigmatizati, adica au o anumita trasatura care ii diferentiaza de majoritate,
facand persoanele din jur sa ii respinga. Acest lucru conduce acele persoane
catre grupuri marginalizate, care se simt nerespectati si rusinati de conditia lor.
Formele de stigmatizare pot fi provocate de diverse trasaturi, cum ar fi :
homosexualitatea, prezenta virusului HIV, saracia si chiar si varsta, desi aceste
persoane nu au de ales in privinta conditiei lor. In acest fel poate fi afectata
sanatatea si de aceea comunicarea este direct legata si de nevoile noastre
biologice.
 Pe langa nevoile psihologice, comunicarea satisface si nevoile
relationale.

Asta inseamna ca fiecare dintre noi are nevoi relationale, cum ar fi nevoia
de companie,de afectiune sau de relaxare. Acestea depind in mod direct de cum
ne construim relatiile cu cei din jur, relatii care nu pot fi cladite decat cu ajutorul
comunicarii.

Daca stam sa ne gandim, majoritatea structurilor pe care ne vedem in jurul

nostru sprijina si favorizeaza intercomunicarea. Cartierul, scoala, locul de munca,
mall-urile s.a.m.d. sunt toate locuri in care interactiunea cu cei din jur este
aproape imposibila.

Ganditi-va, totusi, cat de greu ar fi sa mentinem aceste relatii fara abilitatea de a

comunica. Oamenii care pleaca in tari straine se lovesc cel mai des de aceasta
problema, necunoscand limba tarii respective.

Unii oameni de stiinta sustin ca nevoia noastra de a relationa este fundamentala

si cu greu putem avansa fara aceasta. De exemplu, studiile arata ca a avea o
viata sociala foarte bogata este un factor care influenteaza foarte mult fericirea
generala a acelei persoane.

O alta nevoie satisfacuta de comunicare este cea de identitate.

Esti o persoana inteligenta? Frumoasa? Energetica? Ei bine, cum stii toate

aceste lucruri ? Mai exact, cum iti formezi propria identitate?

Raspunsul este cat se poate de simplu. Felul in care comunici cu ceilalti si invers
joaca un rol major in felul in care noi ne vedem pe noi insine. Oamenii isi
formeaza identitatea inclusiv prin compararea cu cei din jur. De exemplu, daca
spui ca esti o persoana inteligenta, este pentru ca te consideri mai inteligenta
decat majoritatea persoanelor. Daca ceilalti te trateaza ca fiind o persoana
inteligenta, frumoasa s.a.m.d., asa vei ajunge sa te vezi si tu. Identitatea se
formeaza pe parcursul unei vieti, iar comunicarea are un rol esential in aceasta
formare.

Nevoile spirituale sunt, dupa spusele lui Kory Floyd, un alt punct
favorizat de comunicare.

Spiritualitatea include principiile pe care cineva le valoreaza in viata. De

asemenea, cuprinde moralitatea sau notiunile lor despre bine si rau. Cu alte
cuvinte, aceasta implica toate credintele cuiva. Un studiu asupra a 112.000 de
studenti din SUA arata ca spiritualitatea este un important aspect al identitatii
fiecaruia. Comunicarea sprijina modul in care toate aceste trairi interioare pot fi
impartasite cu ceilalti.

In concluzie, oamenii comunica pentru a-si ideplini scopurile si a-si satisface

nevoile. Oamenii de stiinta se refera la aceste nevoie ca fiind nevoi
instrumentale (instrumental needs). O astfel de nevoie include obiectivele pe
termen scurt, cum ar fi comandarea unei bauturi intr-un bar, programarea la
telefon pentru tuns parul sau ridicarea mainii in clasa, atunci cand vrei sa
vorbesti. Includ, de asemenea, si obiective pe termen lung, cum ar fi gasirea unei
slujbe.

Natura comunicarii

Deoarece nu este usor sa descrii procesul de comunicare, de-a lungul

anilor, oamenii de stiinta au stabilit ca exista trei modele de comunicare :
comunicarea ca actiune, comunicarea ca interactiune si comunicarea ca si
tranzactie.

Comunicarea ca actiune

In acest proces, ne gandim la comunicare ca actionand intr-un singur sens.

O sursa trimite un mesaj printr-un canal de comunicare catre un receptor. Mesajul
consta in elemente verbale si/sau nonverbale care pot fi decodificate si intelese
de catre receptor. Un alt element al acestui model este zgomotul, care poate fi
de trei tipuri : fizic (zgomotele de fundal), psihic ( de exemplu, ganduri ale
receptorului care il impiedica sa se concentreze asupra mesajului) si fiziologic
(emotiile sau foamea).

Comunicarea ca interactiune

Acest proces este similar cu primul, cuprizand aceleasi elemente, insa

cuprinde si 2 diferente majore: presupune o comunicare in ambele sensuri si
adauga doua elemente noi : feedback-ul si contextul.

Acest model explica faptul ca mesajele noastre sunt modelate dupa feedback-ul
pe care il primim de la ceilalti participanti la discutie si de contextul in care
interactionam.

Comunicarea ca si tranzactie

Spre deosebire de celelalte doua modele, acesta nu face diferenta intre

rolul de transmitator si cel de receptor. Reprezinta o serie de mesaje care vin si
pleaca, mentine cele doua persoane in conversatie in acelasi timp, atat ca surse,
cat si ca receptori. De exemplu, atunci cand un medic ii transmite pacientului sau
cum sa isi administreze pastilele, iar pacientul este confuz, prin expresiile lui
faciale ii trasmite un mesaj inapoi medicului. Aceste doua mesaje sunt emise
simultan, facand din pacient atat un receptor, cat si un emitator.
Sunt 6 caracteristici principale ale comunicarii

1. In primul rand, aceasta se bazeaza pe mai multe canale.

Aceste canale pot fi reprezentate de gesturi, de mimica fetei, de tonul vocii

unei persoane, toate acestea ajutandu-i pe ceilalti sa interpreteze mesajele
transmise. Atingerile pot semnifica sentimente de afectiune, dar si agresiune.
Pe scurt, tot ceea ce facem noi este comunicare.

Unele situatii presupun o multitudine de canale prin care sunt transmise

mesajele (channel-rich contexts), cum ar fi comunicarea fata in fata, dar
sunt si situatii ce presupun mai putine canale, cum ar fi transmiterea de
mesaje-text (channel-lean contexts).

2. Comunicarea trece prin filtre perceptive

Acest lucru inseamna ca fiecare mesaj transmis, fiecare cuvant sau gest este
trecut prin propriile filtre, putand astfel sa capete diverse intelesuri, in functie
de perceptia fiecaruia. Aceste filtre pot influenta chiar si felul in care ne
percepem propriile cuvinte.(exemplul cu Rachel si Ross din serialul Friends).

Foarte multe aspecte ale vietilor noastre pot influenta perceptia noastra
asupra comunicarii. De exeplu, educatia, religia, inteligenta s.a.m.d. pot
reprezenta astfel de filtre.

3. Oamenii dau cuvintelor propriul inteles

Atunci cand scriem sau vorbim, ne alegem cuvintele astfel incat sa putem spune
ceea ce gandim. Cuvintele in sine nu au niciun inteles. Ele reprezinta doar
anumite sunete sau semne. Un cuvant este, de fapt, un SIMBOL, o reprezentare a
unei idei. Intelesul fiecarui cuvant si a fiecarei forme de comunicare vine din
partea persoanelor care le folosesc. De exemplu, cuvantul mousepoate avea un
inteles diferit pentru diverse persoane. Unele persoane se vor gandi la o
rozatoare, in timp ce altele se vor gandi la acel obiect folosit la calculator.