Sunteți pe pagina 1din 6

SUA in perioada interbelica

SUA s-a angajat in razboi la 6 aprilie 1917 dupa ce Congresul aprobase


propunerea presedintelui facuta in acest sens. In actiunile militare propriu zise SUA s-a
implicat cand a inceput sa sprijine razboiul antisubmarine purtat de Marea Britanie
impotriva Germaniei. Sprijinul militar, material si financiar acordat de SUA Antantei a
schimbat raportul de forte pe frontal de vest si a contribuit la incheierea razboiului in
noiembrie 1918, un an mai devreme decat estimasera planificatorii militari aliati.
Implicarea armatei americane in razboi nu a afectat teritoriul SUA. SUA a fost
principalul furnizor al Aliatilor, ceea ce a stimulat si a impulsionat economia Americana.
America nu mai avea datorii externe, din contra, trebuia sa primeasca de la Aliati.
Dupa razboi, economia Americana a trecut printr-un process de retehnologizare.
Masinile cu aburi au fost inlocuite si s-au introdus forme noi de organizare a muncii. Cele
mai mari cresteri s-au inregistrat in ramurile constructiei de automobile, petrol, carbine si
otel; s-a ridicat cifra exportului.
Societatea Americana a mai fost framantata de o stare xenofoba (impotriva
strainilor), de cateva atentate si de crearea a doua partied comuniste. In decembrie 1918
Congresul a votat al 18-lea amendament la Constitutie, potrivit caruia in toate statele
uniunii, la un an de la ratificare, se interzicea fabricarea, transportarea si vanzarea
bauturilor alcoolice. Prohibitia, in scurt timp, a stimulat aparitia si dezvoltarea unor
puternice retele de contrabanda si grupuri criminale.
Sub aspect politic, Wilson reusise in anii razboiului sa-si intareasca autoritatea in
raporturile cu Congresul, si statele din componenta federatiei. Dorinta lui Wilson ca SUA
sa se angreneze intr-o politica mondialista nu a fost acceptata de majoritatea americanilor.
Dupa revenirea din Europa, presedintele a inaintat Senatului Tratatul de la Versailles
pentru ratificare. Avea de infruntat un nucleu de adversary : Henry Cabot Lodge,
presedintele Comitetului senatorial pentru afaceri externe, a prezentat o declaratie in
numele a 37 de senatori republicani care precizau ca vor respinge Tratatul si nu vor vota
pentru Societatea Natiunilor.
S-a declarat o batalie politica. Pentru a-si sustine punctual de vedere, presedintele
Wilson s-a adresat opiniei publice americane in cadrul unui bositor turneu de cuvantari.
Oboseala acumulata in perioada anterioara si extenuarea la care s-a supus i-au afectat
grav sanatatea. La 23 septembrie si 2 octombrie 1919, presedintele a suferit doua atacuri
de apoplexie care i-au povocat o paralizie si dificultati serioase de vorbire
Cu toate eforturile depuse de presedinte, Congresul a respins ratificarea Tratatului
de la Versailles, ceea ce a insemnat esecul Wilsonismului. Desi era lipsit de o parte a
calitatilor fizice, presedintele nu a fost suspendat din functie, poate si pentru ca sondajele
aratau clar ca Partidul Republican va castiga alegerile din 1920.
Woodrow Wilson a ramas in constiinta americanilor ca unul dintre cei mai culti
presedinti, cu o pregatire intelectuala exceptionala.
Alegerile din 1920. Conventia Nationala a Partidului Republican l-a desemnat,
dupa al 10-lea balotaj pe Waren Gamalier Harding, senator de Ohio, care a fost sprijinit
de H.C.Lodge si de magnatii petrolului.Vice-presedinte a fost ales Calvin Coolidge.
Tema principala abordata a fost implicarea sau neimplicarea SUA pe plan
international. Candidatul republican s-a pronuntat pentru izolationism, impotriva

1
Societatii Natiunilor si pentru revenirea la vremuri normale, care a atras foarte mult
masele. Beneficind si de sprijinul femeilor care au votat pentru prima data, echipa
Partidului Republican pentru Casa Alba a obtinut Victoria.
Administratia Warner Gamalier Harding (1921-1923)
In traditionalul discurs de inaugurare a mandatului, presedintele Harding s-a
referit, in esenta, la necesitatea restabilirii ordinii de constructie si restaurare, cu alte
cuvinte, la o stare normala.
Presedintele Harding a inclus in Cabinet personalitati puternice cunoscute si
apreciate, precum Charles Evans Hughes la Departamentul de Stat, Herber Hoover la
Comert si miliardarul Andrew W. Mellon la Finante.
Chestiunile cel mai urgente pe care Administratia Harding le-a avut de solutionat
dupa instalare au fost cele externe. S-a declarat oficial incetarea starii de razboi cu
Germania si la 25 august 1921 SUA au incheiat Trataul de pace cu aceasta tara. SUA nu
au participat la activitatea Societatilor Natiunilor, dar au urmarit cu atentie evenimentele
europene, date fiind marile interesele economico-financiare pe care le aveau pe continent.
De altfel, in afara de Uniunea Sovietica, SUA au avut relatii cu majoritatea statelor
europene, inclusiv cu cele din Europa Rasariteana.
Administratia Harding a fost preocupata de problema inarmrilor navale, de
reglementarea interselor sale din Extremul Orient, chestiuni abordate la Conferinta de la
Washington (12 noiembrie 1921- 6 februarue 1922).
In politica interna, Administratia Harding a creat facilitati pentru marile
companii. Pentru cresterea capitalului investit, secretarul de stat pentru Finante a redus,
impozitele pe venituri.
La cererea industriasilor au fost modificate in sens protectionist tarifele vamale la
fier si otel. Regimul Harding a fost caracterizat ca placut liberal. Administratia nu fost
lipsita de confruntari cu problemele sociale. Una dintre cele mai grave a fost cea a
minerilor, au intrat in greva si circa 500 000 de feroviari.
Scena politica a fost insa marcata de afacerile legate de vanzarea bunurilor tarii.
Disparitia unor inalti demnitari si sinuciderea altora au fost efectul afacerilor de coruptie
derulate de personaje din anturajul presedintelui.
La 2 august 1923 presedintele Harding a murit la San Francisco.
Conform Constitutiei SUA, in cazul decesului presedintelui, vice-pesedintele
preia functia. Dupa depunerea juramantului, chiar in casa parinteasca de la Vermont,
presedintele Coolidge s-a intalat la Casa Alba. Era al 29-lea locatar al resedintei sefului
statului federal si al Guvernului de la Washington.
Administratia Calvin Coolidge (1923-1929)
Conceptia politica a presedintelui Calvin Coolidge a fost pur liberala. 1924 An
electoral. Conventia Partidului Republican i-a desemnat pe Calvin Coolidge si pe
Charles Dawes candidati pentru presedinte, respectiv vice-presedinte.
Prosperitatea a crescut spectaculos in industria constructiilor de masini.
Marile orase si-au schimbat configuratia. Constructiile din fier- beton pe verticala,
asa numitii zgaraie-nori, expresia prosperitatii si dinamismului economiei americane,
au modificat arhitectura marilor orase.
In anii 1923-1929, evolutia agriculturii a inregistrat cateva caracteristici.
Populatia din ramura agriculturii a scazut. Datorita mecanizarii, chimizarii si introducerii
unor noi tehnici, productia a inregistrat cresteri apreciabile.

2
Cresterile apreciabile din economia SUA se explica si prin balanta favorabila
exporturilor. A crescut, de asemenea, exporturi de capital spre Canada, America Latina,
Europa si Asia de Sud-Est. Marile companii americane au deschis filiale si birouri in
numeroase tari. Exemple: General Motors, Ford.
Un alt sector unde cresterea a fost exploziva, a fost cel al mass-media. S-au creat
mari trusturi de presa care, au mai dezvoltat si sectorul tipografic, statii de radio.
Atat in presa scrisa si prin radio, reclama a reprezentat o cota importanta a
spatiului de activitate a mass-media aducand celor ce investisera in acest sector venituri
apreciabile.
In deceniul trei al sec. XX cinematografia Americana a cunoscut un BOOM
spectaculos. Inca inainte de primul razboi mondial Hoolywood-ul a devenit capitala
cinematografului American si mondial.
Datorita presei si afacerilor banoase, interesul pentru sport al americanilor a
crescut considerabil. Baschetul, boxul, fotbalul american au devenit sporturi
profesioniste. Marile meciuri din diverse ramuri sportive ocupau prima pagina a
cotidianelor si adunau zeci de ascultatori in jurul aparatului radio. Moda s-a modificat.
Cheltuielile pentru invatamant au crescut considerabil. Societatea americana a mai
fost marcata si de efectele Legii prohibitiei. Bande de contrabandisti si criminali isi
disputau piata afacerilor ilicite cu bautura. Al Capone si acolitii sai au realizat la Chicago,
cu complicitatea unor autorittati, afaceri frauduloase. Criminalitatea a atins proportii
neinregistrate in nici o tara din lume.
Prosperitatea americana a fost favorizata din plin de politica interna a
presedintelui Coolidge. Impozitele au fost micsorate, permitand cresteri in sfera
capitalului privat. Se poate spune ca presedintele Coolidge a aplicat o politica liberal
favorabila producatorilor si comerciantilor americani, in conditiile mentinerii tarifelor
vamale protectioniste.
Administrtia Coolidge a adoptat in anul 1924 National Origins Act,o noua lege
a imigratiei, mai restrictiva decat cea introdusa de administratia precedenta.
In plan extern, Administratia Cooloidge a fost preocupata de recuperarea
creditelor acordate Aliatilor in anii primului razboi mondial.
Administratia americana a fost preocupata de redresarea economiei Germaniei
pentru ca aceasta tara sa poata achita obligatiile financiare din cadrul reparatilor.
Fata de statele din America Latina presedintele Coolidge a aplicat politica bunei
vecinatati si metoda dialogului pentru solutionarea problemelor aparute.
Diplomatia SUA a acordat o atentie speciala Extremului Orient unde interesele
sale se ciocneau de cele ale Japoniei.
Ministrul de externe al Frantei, Aristide Briand impreuna cu secretyarul de stat
Kellog au semnat Pactul Brianb-Kellog (1928) impotriva razboiului.
In 1928 Coolidge se retrage din cursa pentru noul mandat.
Administratia Herbert Clarc Hoover (1929-1933)
H.C.Hoover (Partidul Republican) secretar de stat la Departamentul Comertului a
fost desemnat candidat la presedentie, ca urmare a succeselor inregistrate in posturile pe
care le detinuse.
Conventia democrata l-a desemnat candidat pe Al. Smith, guvernatorul statului
New York. Alfred Smith promitea inlaturarea prohibitiei, criticand politica republicanilor.
Republicanii au castigat voturile electorilor din 40 de state din cele 48.

3
Partidul Republican a dominat si alegerile pentru Congres.
In discursul de inaugurare, presendintele Hoover anunta o noua era bazata pe
constructia unui nou sistem economic, social si politicmenit sa asigure bunastare
eterna americanilor. Maxima libertate de actiune acordata de guvernele republicane
detinatorilor de capital a determinat o creestere economica exceptionala, iar pe
presedintele Hoover l-a facut sa proclame apropierea scaparii definitive a Americii de
saracie.
Masurile legislative : legea pietei agrare care a introdus un nou cadru
organizatoric pentru desfacerea produselor agricole. S-a crea Oficiul Federal Agricol. O
alta lege importanta era cea referitoare la imigrare (2 iulie 1929).
Esenta problemei economiei SUA o constituia imensa discrepanta dintre forta
productiva a tarii si capacitatea de consum a poporului american . Iar rezulatul a fost
supraproductia si specula . Cauzele crizei se gasesc in excesul productiei, profiturile
enorme, insuficietnta capacitatii de achizitie din parte agricultorilor, muncitorilor si
categoriilor medii. Economiile care nu au mai putu fi investite au intrat in speculatii de
Bursa si pe piata imobiliara. Decizia Marii Britanii de a majora in octombrie 1929
dobanzile bancare a provocat tendinte de revenire a capitalurilor de pe piata financiara
americana in bancile engleze, ceea ce a contribuit la accelerarea crizei.
Din sectorul financiar criza a cuprins sectorul productiv, rulind cu rapiditate.
Caderi mari s-au inrecistrat in ramurile de virf. Spre exemplu, in industria automobilului,
otel si cauciuc.Investitiile de capital au scazut.In sectorul agrar criza s-a manifestat prin
scaderea preturilor. Comertul exterior a fost de asemeni afectat. Cifra de afaceri s-a redus
la o patrime.
Efectele cele mai dramatice s-au inregistrat in sectorul social. Falimentul a
numeroase intreprinderi si restringerea capacitatilor productive au determinat o crestere
spectaculoasa a numarului de someri. Numeroase scoli s-au inchis,iar numarul celor care
s-au inscris la cursurile invatamintului superior a scazut cu o treime.
Administratia a luat masuri de reducere a impozitelor, a crescut cheltuielile
guvernamentale cum nu se mai realizase in istoria SUA pe timp de pace. Ca parte a unui
program de inteventie a statutului a creat Corporatia Financiara de Reconstructie (RFC),
prin intermediul careia s-au dirijat bani federali spre economie. S-au deschis santiere
publice.
Criza a provocat in plan politic unele manifestari ale extremismului, aparand mai
multi demagogi, Huey Long, guvernatorul Louisianei, A. Smith, conducatorul Cmasilor
Kaki.
Masurile interventioniste au prelungit criza. Faza finala a venit cand politica
protectionista a SUA s-a intors impotriva lor. Tariful Smoot-Hawley a marit taxele de
import ceea ce a provocat criza sistemului bancar in unele state din Europa. S-a pierdut
increderea in dollar, iar sistemul bancar american a ajund intr-un adevarat impas.
Anul 1932 a fost an electoral. Conventia Partidului Republican i-a acordat
presedintelui Hoover sansa de a candida pentru un nou mandate. Pardidul Democrat s-a
orientat, asupra lui Franklin Delano Roosevelt, guvernator al statului New York.
Pe timpul campaniei electorale a pledat pentru interventia statului in economie,
pentru ajutorarea americanului de rand si recastigarea increderii in institutiile SUA.

4
Nemultumiti de efectele crizei, de politica presedintelui Hoover, influentati si de
critica facuta administratiei republicane de democrati, milioane de alegatori au votat pe
F.D.Roosevelt.
Administratia Franklin Delano Roosevelt (1933-1945)
Roosevelt a promovat o noua orientare politic ape care a numit-o New Deal
prin care se facea o noua reimpartire economica in societate. Obiectivele imediate ale
Administratie Roosevelt in cadrul primului program de reforme al New Deal-ului au
fost sa puna in miscare sectorul productiv, sa stimuleze cererea de produse, sa asigure
cresterea puterii de cumparare prin crearea de noi locuri de munca. Doua institutii
federale, National Recovery Administration (NRA) si AgriculturalAdjustement
Administration (AAA) au devenit centrele vitale al primului New Deal.
Presedintele a initiat pe timpul primelor o suta de zile (9 martie-6 iunie) o
bogata activitate legislative. Congresul a lucrat intens si a adoptat mai multe acte
normative decat o facuse pe perioada mandatului presedintelui Hoover.
1. reformarea sectorului bancar si deblocarea canalelor financiare. Bancile
au fost inchise, s-au suspendat tranzactiile si exporturile de aur. S-a
adoptat o noua lege pentru reluarea activitatii bancare.

O sarcina uriasa a celor o suta de zile a fost aceea a somajului de masa si a stoparii
degradarii vietii zilnice a milioane de americani (amenajarea de aeroporturi, constructia
de scoli, efectuarea de lucrari de canalizari, obiective care au creat milioane de locuri de
munca ce au absorbit un numar important de someri).
2. legea pentru reglementarea agriculturii care a stimulat reducerea si
distrugerea productiei agrare pentru redresare preturilor.
3. National Industrial Recovery Act (NIRA), a creat in baza legii din 16 mai,
aproba codurile concurentei cinstite stabilite pe ramuri. Aceste coduri
fixau cotele de productie, preturile minimale, durata programului
saptamanal de lucru la 35-40 de ore si zonele comerciale unde puteau fi
valorificate produsele, salariile minimale.
4. prin legea senatorului R.F.Wagner legea nationala privitoare la
raporturile de munca, se reglementau raporturile de munca si organizarea
sindicala. Pentru reglementarea unor probleme locative s-a creat
Serviciul Locativ al SUA.
5. legea asigurarilor sociale (Social Security Act) prin care s-au creat
sistemul federal de asigurari sociale pentru batranete, asigurarile sociale
pentru somaj.
6. legea veniturilor (Revenue Act) a sporit fiscalitatea pentru veniturile mari
7. prin legea de impozitare a averilor s-a creat o institutie pentru
supravegherea averilor.
F. D. Roosevelt a fost preocupat si de poltica externa, asistat de secretarul de stat
Cordell Hull. In 1933 s-au restabilit relatiile cu URSS. Tot in acelasi an au fost retrase
trupele din Nicaragua.
Administratia Roosevelt a urmarit si evenimentele de pe alte continente (Europa si
Asia).

5
Dupa alegerile din anul 1938 pentru cel de-al 76-lea congres, Administratia
Roosevelt a orientat politica externa a SUA pe linia respingerii energice si hotarate a
agresiunii statelor fasciste.
La 14 aprilie 1939, presedintele SUA a cerut Germaniei si Italiei sa dea asigurari
ca nu vor ataca 31 de state din Europa si Asia. A fost o manevra diplomatica subtila,
intrucat Hitler a luat in deradere nota lui Roosevelt, dar cei doi dicatatori au fost fixate ca
agresori.
In acelasi an SUA si Marea Britanie au incheiat un acord de cooperare militara.
Marina britanica putea sa-si concentreze toate fortele in Atlantic, iar SUA in Pacific.
Roosevelt a fost primul presedinte din istoria SUA care a obtinut al treilea
mandate la Casa Alba. Pana in acel moment au fost date 4 legi ale neutralitatii. Dupa
noua victorie in alegeri, administratia a eliminate cea de-a patra lege a neutralitatii. Un
nou act normativ, legea de imprumut si inchiriere a armamentului (Land and Lease Act),
dadea presedintelui autoritatea discretionara de a imprumuta, a concesiona, a vinde sau a
da in schimb, in orice condintii considera el ca este potrivit orice articol defensive
guvernului oricarei tari era considerat de presedinte vital pentru apararea Statelor Unite.