MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII, TINERETULUI SI SPORTULUI

SCOALA POSTLICEALA SANITARA ,,SF. VASILE CEL MARE

PLOIESTI

PROIECT DE CERTIFICARE A
CALIFICARII PROFESIONALE

DOMENIUL - SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA

CALIFICAREA PROFESIONALA - ASISTENT MEDICAL DE FARMACIE

INDRUMATOR
PROF. FARM. MAGDA STANCIU
ABSOLVENT
CONSTANTINESCU ANCA ELENA

2011
 MOTTO:
,,Fericirea trupeasca consta in sanatate, iar cea a spiritului in
invatatura.
Thales din Millet

PANSAMENTE GASTRICE

2
 CUPRINS

MEMORIU JUSTIFICATIV
CAPITOLUL 1. ANATOMIA SI FIZIOLOGIA STOMACULUI
1.1 Anatomia stomacului
1.2 Functia secretorie si motorie a stomacului
1.3 Compozitia sucului gastric
CAPITOLUL 2. PATOLOGIE
2.1 Esofagita de reflux
2.2 Gastrita acuta
2.3 Gastrita cronica
2.4Ulcerul gastric si duodenal
CAPITOLUL 3. TRATAMENTUL MEDICAMENTOS AL AFECTIUNILOR GASTRICE
3.1 Antiacide si pansamente gastrice
3.2 Preparate farmaceutice
CAPITOLUL 4. TERAPII ALTERNATIVE
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE

3
 MEMORIU JUSTIFICATIV

Prevenirea, supravegherea si combaterea bolilor constituie una din marile

preocupari ale clinicienilor, cercetatorilor, ecologistilor.
Medicina a cunoscut mari succese, dar unele boli raman in continuare in unele
conditii o amenintare.
Omul modern, stresat si mereu pe fuga, isi neglijeaza din ce in ce mai mult
alimentatia. Iata de ce tot mai multe persoane sunt expuse afectiunilor stomacului.
Lucrarea de fata se vrea o prezentare a modului in care aceasta boala poate fi
ameliorata sau tratata, o prezentare a medicamentelor ce pot face un bolnav sa se simta
bine.
Calitatea vietii este determinata de diversi factori socio-economici.
Progresele medicale sunt si raspunsuri la nevoile medicale. Toti bolnavii trebuie sa
aiba aceasi sansa de a-si invinge boala.

4
 CAPITOLUL 1
ANATOMIA SI FIZIOLOGIA STOMACULUI

1.1Anatomia stomacului
Stomacul este un organ cavitar si constituie un segment digestiv mult dilatat,
interpus intre esofagul abdominal si duoden, comunicarea cu aceste doua organe fiind
asigurata de orificiul cardia si respectiv pilor.
Din punct de vedere anatomic se descriu patru regiuni gastrice, cu structura si functii
diferite: cardia orificiul prin care comunica cu esofagul, regiunea fundica situata
deasupra unei linii orizontale care trece prin cardia, contine aer si nu se umple niciodata cu
alimente, corpul stomacului al carui diamentru scade progresiv, in ultima parte fiind
constituit din canalul piloric ce se deschide prin orificiul piloric in duoden.
Peretele stomacului e constituit din patru tunici: mucoasa, submucoasa, musculara
si seroasa. In tunica mucoasa se gaseste aparatul secretor, format din glandele secretoare
cardiale si fundice. Glandele cardiale secreta mucus neutru si putini electroliti. Glandele
fundice secreta acid clorhidric, principalele enzime ale sucului gastric si mucus, de aceea
se mai numesc si glande principale. In constitutia glandelor fundice intra patru tipuri de
celule:
celule producatoare de mucus
celule parietale, ce se secreta acid clorhidric si o mare parte din apa si electrolitii sucului
gastric
celulele principale, care pe langa pepsinogen mai secreta si renina, care coaguleaza
laptele si gelatinaza, care degradeaza gelatina
celulele endocrine, cu rol de a secreta serotonina si hormonii polipeptidici.

1.2 Functia secretorie si motorie a stomacului

In stomac alimentele sufera o serie de transformari mecanice si chimice, care in
ansamblul lor formeaza ceea ce numim digestie gastrica. Aceasta este rezultanta a doua
functii principale ale stomacului, si anume functia secretorie si functia motorie.
Functia secretorie consta in elaborarea sucului gastric de catre mucoasa gastrica.
Functia motorie a stomacului consta dintr-un ansamblu de miscari imprimate peretilor
stomacului.

5
 Stomacul prezinta doua feluri de miscari: peristaltice, de la cardia spre pilor, si tonice,
care au rolul de amestecare a alimentelor cu sucul gastric, de formare a chimului gastric,
iar pe de alta parte, de golire sau de evacuare a continutului gastric in duoden, lent si
fractionat.
Activitatile secretorii si motorii ale stomacului sunt intr-o permanenta interdependenta,
fiind controlate, in special , de catre sistemul vegetativ parasimpatic, care prin mediatorul
sau chimic acetilcolina, este principalul agent stimulator al secretiei si motricitatii gastrice.
Secretia sucului gastric este declansata si reglata prin doua mecanisme principale:
Un mecanism reflex, ce consta in participarea diferitor centrii nervosi in
mecanismul de secretie al sucului gastric
Un mecanism umoral, ce consta in participarea la mecanismul de secretie al
sucului gastric, a factorilor umorali, dintre care cel mai important e hormonul
numit gastrina.
Activitatea secretorie a stomacului, redusa in perioadele interdigestive, creste
semnificativ dupa alimentare. Stomacul uman, pe nemancate, este aproape lipsit de
motricitate si contine cativa ml de lichid, constituit din saliva, mucus faringian, secretie
gastrica si uneori, continut duodenal. Dupa ingestia alimentara, se produc importante
modificari motorii si secretorii.
SECRETIA GASTRICA BAZALA
La om, secretia bazala, in mod normal, este redusa si e influentata de actiunea
stimulatoare sau inhibitoare exercitata permanent asupra stomacului.Astfel, starile
emotionale influenteaza secretia bazala a stomacului la om. Prezentarea unei hipersecretii
bazale permanente, cu aciditate crescuta, denota o hipergastrinemie.
SECRETIA GASTRICA POSTALIMENTARA
Secretia gastrica postalimentara creste progresiv dupa umplerea gastrica si apoi
incepe sa se diminue, revenind la nivelul bazal dupa 6-8 ore, in functie de cantitatea si
calitatea alimentelor ingerate. Secretia gastrica poate fi declansata inca inainte ca
alimentele sa ajunga in stomac.
Procesul gastrosecretor se desfasoara in 3 faze:
Faza cefalica - declansata prin mecanisme reflexe conditionate si neconditionate(ca
vederea si mirosul alimentelor), contactul alimentelor cu mucoasa bucala fiind urmat
de o secretie abundenta de suc gastric, de HCl si pepsina,

6
 Faza gastrica - apare ca rezultat al alimentelor in stomac, dureaza 3-4 ore si este
caracterizata initial prin actiuni stimulatoare ale secretiei si mai tarziu prin actiuni
inhibitoare.Contactul alimentelor cu mucoasa gastrica stimuleaza aparitia
hormonului numit gastrina.Scaderea pH-ului sub 2 duce la oprirea eliberarii de
gastrina.
Faza intestinala - incepe o data cu patrunderea chimului gastric in duoden.Alaturi de
gastrina, mucoasa intestinala elibereaza si colecistokinina.
PRINCIPALII AGENTI UMORALI CARE REGLEAZA SECRETIA GASTRICA
Principalii agenti biochimici prin care sistemele de reglare controleaza secretia si
motilitatea gastrica sunt: gastrina, histamina, acetilcolina si prostaglandinele.

1.3 Compozitia sucului gastric

Cantitatea totala de suc gastric secretat in 24 de ore, este de aproximativ 1200-1500
ml, fiind in functie de alimentatie si de alti factori care influenteaza secretia gastrica.
Aceasta e maxima in fazele digestive si minima in fazele interdigestive, atingand maximul
la 20-30 de ani si diminuand odata cu atrofierea mucoasei.
Sucul gastric este un lichid incolor, opalescent sau clar, izoton cu plasma, cu pH-ul
cuprins intre 0,9 -1,2, constituit in proportie de 99,4% din apa si 0.6% din substante
anorganice si organice.
Dintre substantele anorganice, amintim:
acidul clorhidric, ce are rol principal in digestie, activeaza enzimele proteolitice,
contribuie la solubilizarea nucleoproteinelor si a colagenului, precipita cazeinogenul
din lapte, are rol antiseptic, impiedica multiplicarea microorganismelor, favorizeaza
absorbtia fierului;
se mai gasesc NaCl, KCl, fosfati de Ca si Mg.
Dintre substantele organice, prezente in sucul gastric, amintim:
enzimele,
mucusul,
proteinele
factorul intrinsec.

7
 Mucusul inveleste mucoasa gastrica, la suprafata careia formeza un strat dens,
vascos, aderent, cu grosime intre 0,2 0,3 mm. Are rolul de-a proteja epiteliul mucoasei
gastrice.
Proteinele sunt prezente in cantitati mici in sucul gastric, albumina fiind in proportia
cea mai mare.
Analiza de laborator a sucului gastric presupune prealabila lui recoltare prin tubaj
gastric, cu ajutorul sondelor de cauciuc. Tubajul se face dimineata pe nemancare, cand se
obtine secretia bazala, ce reprezinta cantitatea de HCl secretat de stomac in urma
stimularii secretiei cu histamine, gastrina, pentagastrina sau insulina.

8
ANATOMIA STOMACULUI

9
 CAPITOLUL 2
PATOLOGIE

2.1 Esofagita de reflux

Refluxul gastroesofagian este o afectiune datorata unei disfunctionalitati a
sfincterului cardia si consta in inchiderea incompleta a acestuia, ceea ce permite
continutului gastric sa urce in esofag.
Principalele simptome sunt reprezentate de pirozis si regurgitatia acida, factorii
cauzatori fiind consumul de alcool, fumatul, obezitatea, sarcina si alimentele condimentate,
citrice, cofeina, ceapa, usturoiul, etc.
Refluxul acid poate produce uneori o salivatie excesiva, ce este neplacuta.
Boala de reflux esofagian poare cauza iritatii, inflamatie sau eroziuni la nivelul
mucoasei esofagiene, ducand la complicatii precum esofagita, sangerari la nivelul
esofagului, faringite, carii dentare sau chiar cancer esofagian.
Pirozisul este un simptom comun mai multor boli, caracterizat de o durere
asemanatoare unei arsuri, cu sediul in epigastru (partea superioara a abdomenului), cu
iradiere ascendenta in spatele sternului, terminandu-se cu o regurgitare de lichid acid in
gura.
Pirozisul poate fi provocat de un exces de alimente sau alcool, sau de o hrana prea
consistenta. Atunci cand apare cu regularitate, pirozisul traduce un reflux gastroesofagian
(reflux de lichid gastric spre esofag), cauzat de cele mai multe ori de o hernie hiatala
(ridicarea polului superior al stomacului prin orificiul diafragmului rezervat trecerii
esofagului).
Tratamentul consta intr-o modificare a regimului alimentar (suprimarea alcoolului,
regim mai putin bogat in grasimi animale), in administrarea de pansamente gastrice si
medicamente care intaresc sfincterul cardia.

2.2 Gastrita acuta

Gastrita este o afectiune gastrica, caracterizata prin aparitia de leziuni inflamatorii
ale mucoasei gastrice.
Manifestarile clinice pot fi asimptomatice sau cu jena epigastrica (pirozis), greturi,
inapetenta, cefalee, rar hemoragii usoare, deoarece afecteaza doar mucoasa gastrica.

10
 Gastrita hiperacida se caracterizeaza prin regurgitari acide si arsuri, insotite de
dureri, datorita hiperaciditatii sucului gastric.
Leziunile inflamatorii aparute in cazul gastritei au la baza factori exogeni si
endogeni.
Factorii exogeni sunt reprezentati de:
alimentatia necorespunzatoare - exces de alcool, condimente;
consumul de medicamente utilizate pentru tratamentul altor afectiuni, in special
corticosteroizi si antiinflamatoare nesteroidiene;
infectii virale, bacteriene, micotice, cea mai frecventa cauza fiind infectia cu
Helicobacter pylori
factori alergici
stres
Factorii endogeni pot fi:
toxici;
infectiosi;
metabolici;
imunitari.
Diagnosticul gastritei se face pe baza unei anamneze amanuntite si a rezultatului
examenului endoscopic si histopatologic (daca este necesar).
Tratamentul face apel la administrarea de pansamente gastrice si medicamente
atisecretorii (care reduc aciditatea gastrica), alaturi de un regim alimentar mai putin iritant.
Evolutia gastritei acute poate fi de scurta durata, cu tendinta rapida spre vindecare
(in cateva zile) dupa administrarea tratamentului adecvat sau dupa indepartarea cauzelor.
Neglijarea tratarii gastritei acute poate duce la cronicizare sau complicatii severe.
Gastritele acute sunt leziuni inflamatorii, aparute la scurt timp de la contactul
mucoasei gastrice cu agentii agresivi mentionati.
Aspirina poate actiona direct sau indirect.
Antiinflamatoarele nesteroidiene determina leziuni in mod diferit, in functie de forma
farmaceutica, doza folosita si asocierea lor, intre ele sau cu alcoolul.
Alcoolul afecteaza membrana gastrica, putand determina eroziuni, necroze sau
hemoragii, dupa consumul in cantitate si concentratie mare.

11
 2.3 Gastrita cronica
Gastrita cronica este o entitate histopatologica caracterizata prin leziuni inflamatorii
epiteliale ale mucoasei gastrice.
Gastrita cronica este de multe ori nemanifestata si se descopera intamplator. Atunci
cand sunt prezente simptomele, acestea sunt reprezentate de:
dureri epigastrice de intensitate variabila si initial fara ritmicitate, care apar de obicei
dupa mese mai condimentate ( la debutul bolii)
senzatie de presiune si arsura in epigastru
dureri surde permanente la nivelul abdomenului superior, uneori cu iradieri dorsale
(cand boala se agraveaza)
dureri aparute dupa consumul alimentelor mai acide si mai greu digerabile
senzatie de satiatate si balonare
varsaturi postprandiale (mai rar)
Factorul etiologic recunoscut pentru majoritatea gastritelor (90%) este Helicobacter
pylori, un bacil specific uman ce colonizeaza mucoasa gastrica, fiind bine adaptat la mediul
acid.
Dintre alti factori, mai amintim:
stresul
consumul cronic de medicamente antiinflamatoare
iritante gastrice alimentare ( condimente )
consumul abuziv de alcool, cafea
refluxul biliar (gastrite cronice reactive)
ingurgitarea unor substante caustice
unele fenomene de autoimunitate (fabricarea de catre organism a unor anticorpi
indreptati impotriva propriilor organe) ca in boala Biermer.
Gastritele sunt diagnosticate pe baza investigatiilor paraclinice, precum:
endoscopia
examenul histopatologic
investigarea bacteriologica a mucoasei gastrice

12
 Tratamentul consta in special in atenuarea simptomelor atunci cand ele exista, prin
administrarea de pansamente gastrice si a unui regim alimentar.Trebuie evitat consumul de
alcool, cafea si tutun.
Pentru tratarea eficienta a gastritei, se recomanda o alimentatie zilnica adecvata, prin
inlaturarea anumitor substante ce duc la aparitia simptomelor suparatoare.
Se vor elimina din dieta zilnica:
alcoolul
cafeaua
bauturile acide, carbogazoase si sucurile de citrice
mancarurile grase si condimentate
De asemenea, se va evita consumul de medicamente care irita mucoasa gastrica,
precum aspirina si ibuprofenul.
Dieta este individualizata, iar medicatia va fi prescrisa de medic.
Gastrita cronica are de obicei o evolutie indelungata, progresiva si netratata poate duce
in timp la atrofierea mucoasei gastrice.
In cazul in care exista suspiciunea unei evolutii tumorale, este necesara o supraveghere
gastroscopica.

2.4 Ulcerul gastric si duodenal

Boala ulceroasa reprezinta o afectiune cronica, ce evolueaza cu episoade de
activitate simptomatice sau asimptomatice, care alterneaza cu perioade de remisiune cu
tendinta spontana spre vindecare.
Episoadele de activitate se manifesta prin ulcerul activ (ulceratie), ce reprezinta din
punct de vedere histopatologic o pierdere de substanta cu o intrerupere circumscrisa a
continuitatii peretelui stomacal si/sau duodenal cu diametrul peste 5 mm, incepand de la
nivelul mucoasei si muscularei mucoasei si putand penetra pana la seroasa, in functie de
gravitatea evolutiei.
Caracteristicile durerii ulceroase sunt:
ritmicitatea consta in variatia intensitatii durerii raportat la mese (ingestia de
alimente) si la bioritmul cicardian (zi-noapte)
episodicitatea consta in repetarea durerii zilnic, mai multe zile succesiv, pe
parcursul unui episod de activitate

13
 Durerea persista fara tratament 2-6 saptamani, sau poate disparea rapid sub
tratament cu hiposecretoare gastrice in aproximativ 2-6 zile.
Cicatrizarea nisei ulceroase se realizeaza dupa un tratament de lunga durata (4-8
saptamani).
periodicitatea consta in alternarea periodica a episoadelor de activitate
simptomatice cu perioadele de remisiune asimptomatice, pe parcursul unui an.
Ulcerul este o afectiune determinata de aparitia unui dezechilibru intre factorii de
agresiune (acid gastric si pepsina) si factorii de aparare implicati in rezistenta mucoasei
(mucus gastric, prostaglandine, acid carbonic, microcirculatie).
Simptomele depind de localizare, cat si de varsta pacientului si sunt caracterizate de
intensitatea variabila a durerii, cu aspect de arsura localizata in epigastru, cu sau fara
iradiere.
Iradierea durerii poate fi catre hipocondrul stang, in ulcerul gastric si catre
hipocondrul drept in ulcerul duodenal.
In cazul ulcerului gastric, durerea apare la 30-60 de minute postprandial, iar in cazul
ulcerului duodenal, la cateva ore dupa masa si in timpul noptii.
Durerea devine intensa, profunda, persistenta, rebela la tratament in perforatia
acoperita si penetratiile adanci ale ulcerului.
Ameliorarea durerii apare dupa ingestia de antiacide sau alimente (senzatia de
foame dureroasa).
Factorii ce duc la aparitia ulcerului:
infectia cu Helicobacter pylori
stresul
fumatul
consumul de alcool.
dieta
consumul de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene si corticosteroizi
factori genetici
complicatii in alte boli digestive
Mecanismele ulcerogenetice ale bacilului Helicobacter pylori sunt:

14
 mecanismul direct citotoxic asupra mucoasei gastrice si duodenale (datorat
cititoxinelor si enzimelor secretate de bacil), urmat de o reactie inflamatorie;
mecanismul indirect de intretinere a unei hipersecretii gastrice acide continue si
scaderea aderentei mucusului de mucoasa stomacala;
fumatul inhiba secretia alcalina pancreatica, scade secretia de mucus gastric si
duodenal, creste secretia de suc gastric, scade timpul de vindecare de doua ori, creste
frecventa recidivelor de 4-8 ori;
consumul de alcool, mai ales ca aperitiv, determina o rapida si intensa accentuare a
peristaltismului gastric, creste secretia acida a stomacului fara a o afecta pe cea peptica.
Prin colonizare,acest bacil duce la aparitia gastritei si apoi la ulcer.
.Tratamentul ulcerului are in vedere doua obiective: tratarea simptomelor si inlaturarea
cauzelor care duc la aparitia acestora.
Astfel, tratamentul se bazeaza pe administrarea de:
medicamente care tamponeaza aciditatea, pansamente gastrice ( Dicarbocalm,
Maalox, Rennie, Almagel, Malucol)
substante medicamentoase care scad secretia acida de tipul inhibitorilor H2
(famotidina, cimetidina, ranitidina ) sau ai inhibitorilor pompei de protoni ( omeprazol,
pantoprazol, esomeprazol, lansoprazol )
tratament antibiotic de eradicare a Helicobacter pylori, de obicei o asociere intre
claritromicina, amoxicilina si un inhibitor al pompei de protoni.
Totodata, pacientilor cu ulcer gastro-duodenal le este recomandata o atentie sporita in
cazul consumului de medicamente antiinflamatoare ca aspirina, indometacinul, diclofenacul
sau ketoprofenul, medicamente ce pot agrava aceasta afectiune si pot provoca hemoragii
masive.
Alaturi de tratamentul medicamentos, se recomanda masuri igieno-dietetice, ce
privesc comportamentul alimentar si un regim de viata ordonat.Pacientul trebuie sa evite
mesele copioase, fiindu-i recomandate 5-6 mese pe zi, reduse cantitativ. Alimentatia
trebuie sa fie completa, cu evitarea consumului de alimente sau bauturi ce cresc aciditatea
gastrica, cat si a fumatului si a consumului de alcool.
Deasemenea, pacientul trebuie sa acorde o deosebita atentie si odihnei, fiind
cunoscut faptul ca stresul si oboseala sunt factori declansatori ai afectiunilor gastrice.
Complicatiile bolii ulceroase sunt:

15
 hemoragia digestiva superioara sub forma de melena (sange digerat in fecale)
sau/si hematemeza (sange eliminat pe gura).
perforatia (creaza comunicare intre cavitatea stomacala si cavitatea peritoneala)
insotita de durere violenta.
penetratia in organele vecine
malignizarea ulcerului gastric.
Ulcerul gastric este de aproximativ 4 ori mai frecvent decat cel duodenal, apare
mai ales la maturitate si se poate uneori maligniza. Incidenta lui este ceva mai mare la
barbati, iar frecventa maxima se inregistreaza in jurul varstei de 55-65 de ani.
Ulcerul duodenal apare de aproape 2 ori mai frecvent la barbati decat la femei.
Spre deosebire de ulcerul gastric, la barbati aparitia ulcerului duodenal se produce intr-o
perioada mai timpurie a vietii, de obicei in jurul varstei de 25 de ani, maxim pana la 45 de
ani. La femei, ulcerul duodenal apare mai tarziu, de obicei la 45 de ani si peste. Spre
deosebire de ulcerul gastric, cel duodenal nu se malignizeaza aproape niciodata.

16
 CAPITOLUL 3
TRATAMENTUL MEDICAMENTOS AL AFECTIUNILOR GASTRICE

3.1 Antiacide si pansamente gastrice

Pansamentele gastrice sunt substante absorbante si protectoare ale mucoasei gastrice, lipsite
de efect tampon, ce neutralizeaza excesul de acid aflat in stomac. Ele contin in general carbonat de
calciu, oxid de magneziu, hidroxid de aluminiu coloidal care reactioneaza cu acidul din stomac,
calmand hiperaciditatea.Cele mai folosite si apreciate sunt sarurile de bismut.Au efect de pansament
gastric in doza mica (5 g), iar in doze mari (peste 20 g) sunt laxative.
Antiacidele sunt medicamente care reduc cantitatea de acid clorhidric din cavitatea
stomacului, ameliorand evolutia ulcerului si grabind cicatrizarea.
Se impart in 2 grupe:
sistemice (absorbabile) din care face parte bicarbonatul de sodiu
nesistemice (care nu se absorb) din care fac parte carbonatul de calciu,sarurile de magneziu si
de aluminiu.
Antiacidul indeal trebuie sa fie puternic neutralizant al acidului gastric, ieftin, sa contina
cantitati neglijabile de Na, sa aiba un gust suficient de placut pentru a putea fi administrat repetat si
sa nu aiba reactii adverse.
Diversele antiacide difera substantial intre ele prin capacitatea de neutralizare a acidului, prin
continutul de Na, prin proprietatile de absorbtie si prin reactiile adverse.
Mecanismele de actiune ale antiacidelor sunt:
mecanismul chimic ce consta intr-o reactie de neutralizare prin dublu schimb
mecanismul fizic constand in adsorbtie si crearea unui film protector.
Clasificarea antiacidelor dupa coeficientul de absorbtie din tubul digestiv
SISTEMICE (alcalinizantele) se absorb si produc alcaloza
NESISTEMICE (neutralizantele derivate de aluminiu si adsorbantele) nu se absorb si nu
produc alcaloza.
SEMISISTEMICE (carbonat de calciu si sarurile de magneziu) - se absorb partial.

17
 Dupa proprietatea de solubilitate in apa si HCl, antiacidele de impart in 3 grupe:
1.ALCALINIZANTE (bicarbonat de sodiu, fosfat disodic, citrat de sodiu)
Sunt solubile in apa si acid clorhidric.
Administrate in exces provoaca stimularea secundara a secretiei gastrice (efectul rebound),
duc la alcaloza si favorizeaza aparitia litiazei renale.
2.NEUTRALIZANTE (carbonat de calciu; oxid, carbonat bazic si trisilicat de magneziu,
hidroxid si fosfat de aluminiu)
Sunt insolubile in apa si solubile in acid clorhidric.
Administrate in exces modifica pH-ul gastric pana la valori de aproape 9, nu se absorb si nu
modifica alcalinitatea.
3. ADSORBANTE ( saruri de bismut, silicat de aluminiu si magneziu, bentonite, acid
alginic)
Sunt insolubile in apa si acid clorhidric.
Au efect antiacid redus, actionand prin adsorbtia de acid clorhidric si formand un film
protector la suprafata mucoasei gastrice.
Administrate in exces nu se absorb si pot produce diverse efecte secundare.
Neutralizantele si adsorbantele pot produce constipatie, cu exceptia derivatilor de magneziu, care
accelereaza tranzitul.
Antiacidele sunt recomandate pentru prevenirea sau ameliorarea temporara a simptomelor
suparatoare precum pirozisul, esofagita de reflux, gastritele si afectiuni ca ulcerul gastric si
duodenal.
Factorii ce conditioneaza eficacitatea terapeutica a antiacidelor sunt:
capacitatea neutralizanta
capacitatea secretorie gastrica
viteza de golire a stomacului
Astfel, administrate pe nemancate, antiacidele raman in stomac 10-20 de minute, iar
administrate dupa mese raman in stomac aproximativ 2-3 ore pana la golirea acestuia.Prin prezenta
lor in stomac, antiacidele produc scaderea activitatii proteolitice a pepsinei.
Antiacidele pot produce interactiuni cu numeroase medicamente, prin mecanisme
farmacocinetice:

18
 modificarea absorbtiei digestive sau eliminarii renala, ca o consecinta a modificarii pH-ului
local, sistemic si urinar.
modificarea absorbtiei prin formarea de chelati neabsorbabili.
Alcoolul, cafeaua si tutunul scad efectul antiacidelor.
Antiacidele se administreaza la interval de 1-2 ore fata de alte medicamente.
Asocierile de antiacide sunt recomandate din urmatoarele considerente farmacologice:
potentarea capacitatii tampon, la doze mici (ce nu produc efecte secundare)
antagonizarea reciproca a unor efecte secundare, de exemplu asocierea derivatilor de
magneziu si aluminiu, calciu sau bismut, pentru a le contracara efectul constipant.
Asocierea antiacidelor cu medicamente din alte grupe farmacodinamice poate fi benefica, de
exemplu asocierea cu anestezice locale (ca anestezina) pentru calmarea durerilor, sau cu
antiinflamatoarele pentru cresterea tolerantei gastrice a acestora.
Antiacidele sunt contraindicate in abdomen acut, hemoragii si perforatii gastrice.

3.2.Preparate farmaceutice
Antiacidele administrate in afectiunile gastrice se gasesc sub forma de forme farmaceutice
magistrale sau industriale cum ar fi: pulberi, suspensii, geluri, comprimate.

BICARBONAT DE SODIU

Este o pulbere cristalina, alba, cu gust sarat-slab lesietic. Este solubil in apa si acizi. Dupa
administrarea orala, reactioneaza cu HCl din sucul gastric, intr-o reactie de dublu schimb cu formare
de clorura de sodiu si acid carbonic, ultimul desfacandu-se spontan, in bioxid de carbon si apa.
Actiunea se manifesta evident, dupa 15 minute si e de scurta durata. Administrat timp indelungat si
in cantitati mari, poate produce alcaloza. E contraindicat in hipoaciditate gastrica si stari de alcaloza.

CARBONAT DE CALCIU

19
 Pulbere microcristalina, alba, fara gust si miros, insolubila in apa si alcool, solubila in acizi,
cu degajare de bioxid de carbon. Dupa administrarea orala, intra intr-o reactie de dublu schimb cu
HCl din sucul gastric, din care rezulta clorura de calciu si acid carbonic care se desface in bioxid de
carbon si apa. E o substanta neutralizanta cu actiune rapida si intensa.

SARURILE DE BISMUT

Carbonatul bazic de bismut e o pulbere fina, alba sau usor galbuie, fara gust si miros,
insolubila in apa si alcool, dar complet solubila in acizi cu degajare de dioxid de carbon.
Azotatul bazic de bismut e o pulbere alba, fara gust si miros, insolubila in apa si alcool, usor
solubila in HCl.
Au absorbtie redusa in tubul digestiv, actine slab adsorbanta si astringenta. Au efect protector
al mucoasei digestive. Impreuna cu hidrogenul sulfurat din intestine, formeaza sulfura de bismut,
neagra, ce coloreaza fecalele.
Bismutul se poate absorbi producand tulburari hepatice, renale, stomatite, iar nitratul poate
trece in nitrit, care absorbit poate produce hipotensiune arteriala.

ALU-PHAR

Compozitie: flacon a 500 ml suspensie pentru uz intern, continand hidroxid de aluminiu 320 mg/5
ml.
Actiune terapeutica: antiulceros, antiacid, pansament al mucoasei gastrice.
Indicatii: ulcer, gastrita hiperacida, adjuvant in terapia cortizonica
Contraindicatii: achilie gastrica, gastrita hipoacida, staza gastrica , glaucom.
Reactii adverse: rareori greata, varsaturi, constipatie (datorita actiunii astringente a hidroxidului de
aluminiu).
Administrare:de 3 ori pe zi cate o masura (lingurita) inaintea meselor principale.

CALMOGASTRIN
20
Compozitie:comprimate continand hidroxid de aluminiu coloidal 750 mg,extract moale de beladona
5 mg.
Actiune terapeutica:antiacid neutralizant si antiseptic protector al mucoasei gastrointestinale,
constipant prin hidroxidul de aluminiu, antisecretor si antispastic prin extractul de beladona.
Indicatii:hiperaciditate gastrica, ulcer, diaree cronica.
Contraindicatii:achilie gastrica, gastrita hipoacida, staza gastrica, glaucom.
Reactii adverse:rareori greata, varsaturi si constipatie
Administrare:de 3 ori pe zi cate1-2 comprimate inaintea meselor.

COLGAST

Compozitie:comprimate continand hidroxid de aluminiu hidratat 0,55g, carbonat de magneziu 0,15

g si hidrolizat total de colagen liofilizat 0,25 g.
Actiune terapeutica:adsorbant, protector si antiacid gastric de tip neutralizant.
Hidrolizatul de colagen favorizeaza vindecarea leziunilor mucoasei gastroduodenale.
Indicatii:gastrita hiperacida, ulcer
Contraindicatii:abdomen acut, gastrita hipoacida, stari de hipofosfatemie
Precautii: in insuficienta renala severa (risc de acumulare a magneziului si aluminiului)
Interactiuni medicamentoase:antiacidele pe baza de aluminiu si magneziu micsoreaza absorbtia
intestinala a tetraciclinelor, digoxinei si a altor medicamente, de aceea acestea se administreaza cu
cel putin 1 ora inainte sau 3 ore dupa Colgast.
Reactii adverse:tratamentul indelungat abuziv poate fi cauza carentei fosfatice (in intestin se
formeaza fosfat de aluminiu insolubil, care se elimina), osteoporoza, hipercalciurie si nefrolitiaza
secundara.
Administrare:1 comprimat la 1 ora si 3 ore dupa mese (se suge sau se sfarama in gura), apoi se reia
ciclul masa-antiacid.

GASTROCALM

21
Compozitie:comprimate masticabile continand carbonat de calciu 488 mg, carbonat de magneziu
18,2 mg si ulei de menta 1,3 mg pe comprimat.
Actiune terapeutica:carbonatul de calciu si magneziu neutralizeaza HCl din secretia gastrica, fara
efecte de tip alcalozic si fara a determina cresterea ulterioara a secretiei acide gastrice, iar uleiul de
menta are efect antispastic prin inhibarea contractiilor musculaturii netede atractului gastrointestinal.
Indicatii:tratarea hiperaciditatii gastrice
Contraindicatii:functie renala alterata
Administrare:-adulti:1-2 comprimate de 3 ori pe zi, dupa masa sau la nevoie, maxim 5 comprimate
pe zi.
-pentru copii, dozele vor fi stabilite de medic.

NICOLEN

Compozitie:granule continand alginat de sodiu 5 g, fosfat de aluminiu gel 10 g, trisilicat de

magneziu 10g, nipagin 0,01g, galben de tartrazina 0,05g, aroma orange 0,3g, glucoza monohidrat ad
100 g.
Actiune terapeutica:protector al mucoasei gastrice si duodenale, cu proprietati adsorbante fata de
bacterii, virusuri, toxine, gaze provenite din fermentatie sau putrefactia intestinala, precum si fata de
radionuclizii proveniti din contaminari accidentale.Preparatul are si un usor efect antiacid.Granulele,
in prezenta lichidului (apa, sucul gastric,etc.) formeaza o solutie coloidala cu o mare putere de
aderare la mucoasa gastrica si duodenala, asigurand un pansament protector al mucoasei timp de 2-3
ore de la ingerare.Produsul nu se absoarbe, nu provoaca secretie reactiva de HCl, nu produce
constipatie si nu coloreaza fecalele.
Indicatii:gastrite hiperacide, ulcer gastric sau duodenal (chiar in cazuri cu hemoragii digestive),
esofagite de reflux, enterocolite, rectite, intoxicatii prin ingerari de substante toxice, contaminari
accidentale cu radionuclizi.
Contraindicatii:diabet zaharat, datorita continutului de glucoza al produsului.
Administrare:produsul se administreaza ca atare sau diluat 1 pachet sau 2 lingurite la 200 ml lichid
(apa, ceai).Doza uzuala e de 5 g granule(1 pachet sau 2 lingurite) de 2-3 ori pe zi intre mese.
In faza acuta a ulcerelor se administreaza 1 pachet la 2-3 ore.O cura dureaza 15-30 de zile.
In intoxicatiile prin ingestie de substante toxice sau caustice se pot administra 6-10 lingurite
dizolvate in apa.

22
 ULCEROTRAT

Compozitie:comprimate continand nitrat bazic de bismut 350 mg, carbonat bazic de magneziu 300
mg, bicarbonat de sodiu 200 mg, rizom de acorus calamus (obligeana) 25 mg.
Actiune terapeutica: antiacid si protector al mucoasei, favorizand epitelizarea si vindecarea
ulceratiilor gastroduodenale.
Indicatii:gastrita cronica hiperacida, ulcer gastroduodenal, ulcer peptic.
Contraindicatii: abdomen acut, gastrita hipoacida, complicatiile ulcerului(hemoragii, perforatii),
insuficienta renala severa(risc de efecte toxice produse de magneziu).
Nu se administreaza la copiii sub 7 ani.
Precautii:prudenta in folosirea dozelor mari in caz de obstacol la nivelul intestinului si la copii(risc
de efecte toxice ale magneziului si bismutului subnitric).
Interactiuni medicamentoase:compusii de magneziu scad absorbtia intestinala a tetraciclinei,
digoxinei si a altor medicamente.
Administrare:-adulti:2 comprimate de 3-4 ori pe zi, imediat dupa mesele principale
-copii 7-15 ani: -1 comprimat de 3 ori pe zi

Formele farmaceutice mentionate mai sus nu mai sunt de actualitate, locul lor fiind luat de
alte preparate farmaceutice, pe care le vom enumera in cele ce urmeaza.

DICARBOCALM

Compozitie:comprimate continand carbonat de calciu 0,489 g, carbonat de magneziu 0,011 g si

trisilicat de magneziu 0,006 g.Preparatul este aromatizat cu ulei de menta.
Actiune terapeutica:antiacid cu actiune relativ rapida, fara efecte sistemice de tip alcalozic daca
functia renala este normala.Preparatul nu actioneaza catartic sau constipant, nu determina o
hiperaciditate de rebound.
Indicatii:tratamentul simptomatic al afectiunilor gastrice care evolueaza cu hiperaciditate, tradusa
prin pirozis, balonare postprandiala, senzatie de jena sau greutate in epigastru, etc.
23
Contraindicatii:nu se administreaza la persoane cu debilitate fizica marcata sau cu functie renala
alterata.
Administrare:1-4 comprimate pe zi, in doua prize(la 1 ora dupa masa de pranz si seara la
culcare).Comprimatele se sfarama sau se lasa sa se topeasca in gura.

MAALOX

Compozitie -Maalox comprimate:hidroxid de aluminiu 400 mg, hidroxid de magneziu 400 mg,
excipienti aromatizanti q.s.p. un comprimat
-Maalox suspensie buvabila, plicuri:hidroxid de aluminiu 0,5235 g, hidroxid de
magneziu 0,5985 g, nipagin 0,0150 g, nipasol 0,0075 g, excipienti aromatizanti q.s.p. 15 ml
-Maalox suspensie buvabila, flacon:hidroxid de aluminiu 3,49 g, hidroxid de magneziu
3,99 g, nipagin 0,1 g, nipasol 0,05 g, excipienti aromatizanti q.s.p. 100 ml.

24
Actiune terapeutica:calmeaza timp de mai multe ore durerile tractului digestiv superior.Antiacid,
protector al mucoasei esogastroduodenale, transparent la radiatiile X.
Indicatii:tratamentul simptomatic al tulburarilor datorate aciditatii gastrice: gastrita, hernie hiatala,
dispepsie, ulcer gastro-duodenal, aciditate esofagiana.
Contraindicatii: insuficienta renala severa.
Precautii: prudenta in administrare la pacientii cu dializa renala cronica. Daca durerile digestive
persista si sunt asociate cu febra sau voma, trebuie consultat medicul.
Interactiuni medicamentoase: acest produs poate modifica absorbtia altor medicamente. Acestea
pot fi administrate dupa aproximativ 2 ore de la administrarea antiacidului.
Reactii adverse: acest medicament poate produce, la anumite persoane, constipatie, diaree.
Administrare: in momentul durerilor, la 90 de minute dupa masa, sau dupa sfatul medicului. De
obicei, maxim de 6 ori pe zi.
-Comprimate: 1-2 comprimate in momentul durerilor sau la 90 de minute dupa masa.
- Plicuri: solutie buvabila: 1-2 plicuri in momentul durerilor sau la 90 minute dupa masa.
- Flacon suspensie buvabila: 1-2 linguri in momentul durerilor sau la 90 de minute dupa
masa

25
26
 RENNIE

Compozitie: carbonat de calciu 0.680 g, carbonat de magneziu 0,080 g, excipienti pentru

un comprimat.
Indicatii:combate efectele neplacute cauzate de hiperaciditatea gastrica, indigestie acida,
indigestie pe baza nervoasa, sau cauzata de tulburari biliare, pirozis, dispepsie,
deranjamente stomacale.
Contraindicatii: in cazul unor tulburari renale grave.
Precautii: daca durerile sunt insotite si de stari febrile sau de voma, trebuie solicitat sfatul
medicului. In cazul unei utilizari indelungate, exista riscul hipercalcemiei.
Interactiuni medicamentoase: antiacizii pot diminua actiunea terapeutica a altor
medicamente, orice alta medicatie poate fi administrata cu 2 ore inaintea tratamentului cu
Rennie.
Administrare: -adulti: 1-2 comprimate masticabile , de 2 pana la 3 ori pe zi (maxim 12
tablete pe zi), dupa mese sau in momentul durerii.
-copii peste 6 ani, 1 comprimat masticabil de 2 pana la 3 ori pe zi
Comprimatele au o aroma de menta, nu contin Na, drept care pot fi utilizate si de
persoanele supuse unui regim desodat.

27
 ALMAGEL A

Compozitie:gel indulcit si aromatizat pentru uz intern, continand la 5 ml (o lingurita

mansura) hidroxid de aluminiu gel 0,3g, hidroxid de magneziu gel 0,1g si benzocaina
(anestezina) 0,1 g (flacon de 170 ml).
Actiune terapeutica: antiacid gastric neutralizant, prin hidroxidul de aluminiu si hidroxidul
de magneziu si are actiune anestezica locala, datorita benzocainei.
Indicatii: esofagita de reflux, gastrita hiperacida, ulcer gastric si duodenal.
Contraindicatii: abdomen acut, gastrita hipoacida, alergie la benzocaina, stari de
hiperfosfatemie.
Precautii: in insuficienta renala avansata ( risc de acumulare a magneziului si aluminiului )
Interactiuni medicamentoase: antiacidele pe baza de aluminiu si magneziu micsoreaza
absorbtia intestinala a tetraciclinelor, dioxinei si a altor medicamente.
Administrarea acestora trebuie facuta cu cel putin o ora inainte sau 3 ore dupa Almagel.
Benzocaina poate antagoniza actiunea sulfonamidelor antibacteriene.
Reactii adverse: rareori reactii alergice cutanate la benzocaina.
Tratamentul indelungat, abuziv, poate fi cauza de carenta fosfatica, osteoporoza,
hipercalciurie si nefrolitiaza secundara.
Administrare: oral, cate 1-2 lingurite la 1 si 3 ore dupa mese, apoi se reia ciclul masa-
antiacid.

28
 MALUCOL

Compozitie: comprimate continand 200 mg hidroxid de aluminiu gel uscat, 200 mg

hidroxid de magneziu, excipienti q.s.p. un comprimat.
Actiune terapeutica: antiacid, protector al mucoasei eso-gastro-duodenale.
Indicatii: tratamentul simptomatic al hiperaciditatii gastrice din esofagita de reflux, hernie
hiatala, hiperaciditate gastrica, gastrita, ulcer gastric si duodenal.
Contraindicatii: insuficienta renala severa.
Precautii: poate modifica absorbtia altor medicamente administrate concomitent.
Interactiuni medicamentoase: scade efectul tetraciclinelor, anticoagulantelor,
clorpromazinei, fierului, acidului nalidixic, fenilbutazonei, digoxinei, vitaminelor A si C.
Creste efectele meperidinei si efedrinei. Alcool si tutunul scad efectul antiacid al produsului.
Administrare: 1-4 comprimate de 3-4 ori pe zi, administrare la 20 de minute sau cel mult o
ora dupa mese si respectiv inainte de culcare. In timpul crizelor dureroase, se
administreaza 1-4 comprimate. Nu se recomanda administrarea a mai mult de 16
comprimate pe zi.
Comprimatele sunt masticabile, edulcorantii si aromatizantul din formula conferind
produsului un gust placut, dulce-mentolat racoritor. Produsul poate fi utilizat si de catre
diabetici.

29
 CAPITOLUL 4
TERAPII ALTERNATIVE

Terapiile alternative sunt tratamente care folosesc metode naturiste pentru a rezolva
diferite probleme de sanatate a sufletului si a trupului.
In ultimul timp terapiile alternative au luat o amploare deosebita, multi folosindu-le ca
pe o metoda ajutatoare eficienta alaturi de medicina alopata.
Inca din cele mai vechi timpuri, tratamentele naturiste au fost folosite cu rezultate
foarte bune si din acest motiv ele reprezinta o sursa de sanatate la indemana tuturor.
Tratamentele naturiste sunt eficiente si non agresive, sunt usor de urmat si
majoritatea sunt bazate pe ingrediente aflate in jurul nostru.
Terapiile naturiste sunt impartite in mai multe categorii:
apiterapia - terapia bazata pe miere, polen, propolis, ceara, laptisor de matca, venin
argiloterapia - tratarea diverselor afectiuni folosind cataplasme cu argila
aromoterapia - tratarea cu ajutorul aromelor
balneoterapia - hidroterapia, kinetoterapia, silvoterapia
cristaloterapia - tratarea cu ajutorul cristalelor, pietrelor
cromoterapia - tratarea prin culoare
dietoterapia - tratarea cu ajutorul unui regim alimentar adecvat
fitoterapia - terapia cu ajutorul plantelor medicinale
gemoterapia - terapia cu muguri
helioterapia - tratarea cu ajutorul razelor solare
meloterapia - terapia prin muzica
reflexoterapia - acupunctura, masaj, presopunctura
talasoterapia - terapia cu ajutorul climatului marim, a namolului si a apei marii
Caracteristica comuna a acestor tipuri de terapii alternative este faptul ca ele
folosesc ceea ce ne ofera natura.
In cele ce urmeaza vom face referire la fitoterapie in tratarea afectiunilor digestive.

30
 TRATAMENTUL FITOTERAPEUTIC AL AFECTIUNILOR DIGESTIVE

Fitoterapia recomanda, ca adjuvante, specii de plante cu principii active, care

contribuie la neutralizarea aciditatii, cu actiune antiinflamatoare, calmanta si cicatrizanta.
Plantele medicinale sunt de ajutor in tratarea afectiunilor stomacului, dar numai
alaturi de un tratament medicamentos si de un regim alimentar adecvat.
Infuziile si decocturile de plante se consuma neindulcit sau numai usor indulcite, de
preferinta cu miere, intre mesele principale.

FLORILE DE SALCAM ( FLORES ACACIAE)

Contin glicozide de natura flavonica ( robinina si acaciina) si ulei volatil.Sub forma de
infuzie, florile de salcam se folosesc in hiperaciditate, pirozis, gastrite. Au si actiune
antispasmodica si colagoga.Infuzia se face din 2 lingurite de planta la o cana cu apa si se
consuma de preferat intre mese. Se poate folosi in cura de lunga durata.

31
 FRUNZELE DE PATLAGINA ( FOLIUM PLANTAGINIS)
Au actiune emolienta, cicatrizanta si bacteriostatica. Se administreaza infuzie din 2
lunguri de planta la o cana cu apa din care se consuma cate o inghititura la 2-3 ore, sau
sub forma de pulbere, cate o jumatate de lingurita de 2-3 ori pe zi. Actioneaza aspura
bacteriei Helicobater pylori, fiind utila in tratamentul ulcerului stomacal.

RADACINA DE TATANEASA ( RADIX SYMPHYTI)

Se recomanda pentu formele acute de gastrita si e foarte eficienta in calmearea
arsurilor stomacale si in cicatrizarea leziunilor ulceroase, datorita alantoinei, principiul activ
de baza. Se folosesc 2 lingurite de planta uscata la o cana cu apa. Se beau 2 cani pe zi.

32
 COADA-CALULUI ( EQUISETUM ARVENSE)
Este considerata in fitoreraie ca fiind un excelent remediu antiacid, avand in acelasi
timp si proprietati cicatrizante foarte bune, favorizand vindecarea ulcerului gastric. Pulberea
de coada-calului este foarte bine tolerata de organism in tratamente de lunga durata. Se
fac cure cu acest remediu in special primavara, cand gastritele hiperacide se manifesta mai
frecvent. Este diuretica, antiacida si cicatrizanta. Se foloseste si sub forma de decoct din 1-
2 lingurite de planta la o cana cu apa.

FLORILE DE GALBENELE (FLORES CALENDULAE)

Au rolul de a vindeca ulceratiile produse pe mucoase si de a distruge anumiti
microbi.Datorita acestor proprietati, ele micsoreaza inflamatiile si inlesnesc procesul de
crestere a tesuturilor. Infuzia obtinuta dintr-o lingura de planta uscata la 250 ml apa se bea,
de preferinta, dimineata pe stomacul gol.

33
.
COADA-SORICELULUI ( ACHILLEA MILLEFOLIUM )
Se recomanda in diferite afectiuni ale stomacului si intestinului ca gastrite si
enetrocolite, calmeaza colicile stomacale, ajuta la eliminarea gazelor. Cu efect cicatrizant si
regenerativ puternic si foarte rapid, se administreaza sub forma de pulbere, o lingura de 4
ori pe zi, in cazuri avansate de gastrita si ulcer.

MUSETELUL ( MATRICARIA CHAMOMILLA)

Cu micile sale flori albe si parfumate, este un remediu neasteptat de puternic, in
tratamentul pe termen lung al gastritelor. Are o puternica actiune atiseptica, calmeaza
durerile si ajuta la eliminarea gazelor care dau stari de balonare. Se administreaza sub
forma de macerat la rece: 2 linguri de flori macinate se lasa intr-un litru de apa sa se
macereze la temperatura camerei de seara pana dimineata, cand se filtreaza si se
consuma pe stomacul gol sau pe parcursul unei zile. Se poate asocia cu menta.

34
 RADACINA DE LEMN DULCE ( RADIX LIQUIRITIAE)
Datorita proprietatilor sale antiinflamatoare, antiulceroase si cicatrizante, se
recomanda in ulcerul gastric. Produsele pe baza de lemn dulce nu se recomanda in
hipertensiune arteriala si in alte afectiuni cardiace, iar in timpul sarcinii se vor utiliza cat mai
rar si pe o perioada limitata. Se consuma sub forma de macerat la rece ( timp de 8 ore ),
preparat din jumatate lingurita radacina la o cana cu apa sau infuzie in amestec cu musetel
in parti egale.
Starile de stres trebuie evitate, iar in timpul zilei si seara se va consuma un ceai
calmant, deoarece componenta nervoasa intretine arsurile si durerile de stomac.

TALPA-GASTEI ( LEONURUS CARDIACA)

Este un calmant nervos, de aceea e utila, fiind cunoscut faptul ca stresul
declanseaza crizele de hiperaciditate.

35
 RADACINA DE OBLIGEANA ( RHIZOMA CALAMI)
Este un remediu si un calmant pentru sistemul nervos si cel cardiovascular, pentru
curatirea intestinului de mucozitati si a stomacului cu secretii abundente, balonari
stomacale si intestinale, colici, diaree, ulcer stomacal, hiperaciditate gastrica, anemie,
cazuri de tulburari cronice de digestie. De asemenea, radacina de obligeana permite
formarea pepsinei, stimuland astfel digestia si regland secretia acidului gastric, asigurand o
buna functionare a vezicii biliare.

SUNATOAREA ( HYPERICI HERBA )

Principalele actiuni si utilizari recomandate sunt urmatoarele: antidepresiv si sedativ,
antiinflamator si antibacterian, antiseptic, astringent si cicatrizant. Are actiune pozitiva in
procesele inflamatorii hepatice cronice, in colite si in dischinezia biliara. Tratamentul intern
trebuie urmat cel putin 4 saptamani, sub forma de infuzie din 1-2 lingurite de planta la o
cana cu apa. Are efecte secundare: tulburari gastro-intestinale, reactii alergice, ameteala,
insomnii, dar sunt reversibile incetand la intreruperea tratamentului. Este contraindicata in
stari depresive severe, in perioada de sarcina si alaptare.

36
 MENTA (FOLIUM MENTHAE)
Frunzele de menta contin ulei volatil bogat in mentol, tanin si substante amare.
Actiunea medicamentoasa a frunzelor se datoreaza in primul rand uleiului volatil. Infuzia
facuta din frunze are actine linistitoare asupra durerilor stomacale, calmand spasmele. Este
un bun medicament in tulburarile digestive si hepatice.

VARZA
Desi nu face parte din categoria plantelor medicinale,nutritionistii recomanda varza
in tratarea ulcerului, prescriind cate un litru de suc proaspat pe zi, consumat in mai multe
doze, pe o perioada de 10 zile. Zeama de varza contine mucilagii care constituie un
pansament gastric excelent prin vitamina U continuta. Are si efect antihemoragic, datorat
vitaminei K.

37
 CONCLUZII

Auzim peste tot in jurului nostru ca este indicat sa ducem un stil de viata sanatos, sa
mancam sanatos, sa avem obiceiuri sanatoase.
Insa in lumea in care traim astazi, suntem expusi la zeci de factori nocivi: razele
prea puternice ale soarelui, praful, poluarea atmosferica, stresul cotidian, microbi, virusuri,
bacterii, fungi, paraziti.
Medicina alopata si cea naturista si-au unit fortele pentru a gasi modalitati cat mai
eficiente de tratare, ameliorare sau preventie a diferitelor afectiuni.
Bolile aparatului digestiv sunt din ce in ce mai frecvente, iar aparitia lor se datoreaza
in mare parte stresului.
Medicina evolueaza si apar pe zi ce trece metode de tratament din ce in ce mai
performante, cu rezultate surprinzatoare.

38
 BIBLIOGRAFIE

1. DOBRESCU DUMITRU Farmacoterapie practica, vol. II, Editura Medicala,

Bucuresti, 1989
2. CONSTANTINESCU CORNELIU Plantele medicinale in apararea sanatatii,
Editia a IV-a, RECOOP, Bucuresti, 1975
3. MIHELE DENISA - Biochimie clinica, Editia a II-a, Editura Medicala,
4. AURELIA NICOLETA CRISTEA Farmacologie, Editura Medicala, Bucuresti,
2006
5. ***FARMACOPEEA ROMANA, Editia a X-a, Editura Medicala, Bucuresti,
1993
6. ***ATLAS DE ANATOMIE, Editura Steaua Nordului, 2006
7. ***AGENDA MEDICALA 2008 , Editura Medicala, Bucuresti, 2008
8. ***MEMOMED 2010, Editura Minesan, Bucuresti, 2010
9. INTERNET

39
40