Sunteți pe pagina 1din 30

Managementul riscului n afaceri internaionale

Strategia de internaionalizare a companiei RCS&RDS

Lect.univ.drd.:Bltescu Snziana

Masteranzi: Beligan Claudia

Niior Mara

Sima Oana- Maria

Iai, 2013

1
Cuprins

Cap 1 .Descrierea general a tipurilor de internaionalizare i particulariti ale tipurilor de


internaionalizare..3
1.Intelegerile contractuale......................................................................................................................................3

2.Aliantele strategice internationale..................................................................................................................7

3. Investitiile directe de capital strain...............................................................................................................9

Cap.2 Strategia de internaionalizare a firmei RCS&RDS.11

1.1Scurt istoric i amplasarea geografic.......................................................................................................11

1.2. Motivaia internaionalizrii firmei15

1.3 Succes/insucces al strategiei de investiii...................................................................................................21


Concluzii............24

2
Cap 1 .Descrierea general a tipurilor de internaionalizare i
particulariti ale tipurilor de internaionalizare

Internaionalizarea este un proces obiectiv. Realitatea istoric arat faptul c, pe msura


dezvoltrii sale, firma tinde s depeasc limitele locale, naionale i regionale ale mediului de
afaceri, s-i extind activitatea n spaiul economic global, a crei formare este posibil prin chiar
micarea nspre exterior a firmei. La baza acestui proces st expansionismul imanent al forelor pieei,
tendina acestora de a invada mediul nconjurtor, nemarketizat, i a-l include ntr-un sistem
economic bazat pe mecanismul pieei.. Cele trei grupe de strategii de intrare sunt:
Inelegerile contractuale;
Alianele strategice internaionale;
Investiiile directe n strintate.
Dupa cum se observ, efortul alocat de ntreprindere i intensitatea riscului perceput sunt
mai sczute n situaia utilizrii unor strategii de intrare precum sunt vnzrile prin metode directe,
dar profitul care se sper s fie obinut de pe pieele externe vizate este mai ridicat i gradul de
control a ntreprinderii strine asupra afacerii este mai mare numai dac sunt utilizate strategii care
implic eforturi financiare, organizatorice precum i experiena i, n acelai timp, care implica
un nivel al riscului mai ridicat. Aceste strategii sunt reprezentate de crearea de aliane strategice n
strinatate i investiii directe realizate de intreprindere in strainatate.
1.Intelegerile contractuale

Inelegerile contractuale sunt asocieri pe termen lung ntre o companie i o alta dintr-o
pia extern. Inelegerile contractuale implic n general transfer de tehnologie, procese, mrci sau
aptitudini umane. Pe scurt ele servesc mai degrab ca mijloace de transfer de cunostinte. Inelegerile
contractuale includ licenta, franciza, contractul de management.
A. Licenierea
Licenierea reprezint operaiunea prin care o ntreprindere (liceniat sau beneficiar)
dobndete, contra plii unui pre dreptul de a utiliza cunotinele tehnice brevetate ale unei
alte societi (liceniator). Constituie un mijloc de ptrundere pe o piaa extern fr o infuzie prea
mare de capital. Brevetul, marca i drepturile de a folosi procese tehnologice (drepturi de proprietate

3
industrial) sunt asigurate prin licenierea extern. Principalele motive care justific alegerea unei
astfel de strategii de ptrundere pe piaa international sunt urmtoarele:
Piaa este extrem de protejat, situaie n care licenierea este unica modalitate de
ptrundere;
Produsul are un nivel tehnic ridicat;
Intreprinderea nu dispune de resursele necesare pentru abordarea unei strategii mai costisitoare.
Aceasta este o strategie preferat de companiile mici i mijlocii, dei n nici un caz nu se
limiteaz la acestea. Nu multe companii i axeaz ns operaiile pe pieele externe doar pe
licene; licenierea este privit n general ca un supliment pe lng export sau producie i nu ca
un mod unic de ptrundere pe o pia extern. Avantajele licenierii sunt cele mai evidente atunci
cnd: capitalul este mic i nu permite constituirea unor societi de producie externe, restriciile
de import interzic alte mijloace de intrare pe pia, o ara este sensibil n ceea ce privete
proprietile strine sau atunci cnd este necesar a se proteja brevete i mrci mpotriva anulrii
datorit nefolosirii.
Dei licenierea poate fi o metod mai puin profitabil de intrare pe o pia, riscurile i
problemele sunt mult mai mici dect pentru investiiile directe; ea reprezint o cale legitim de
capitalizare a unui drept de proprietate intelectual pe o pia strin. Licenele pot fi acordate
pentru procesele de producie, pentru folosirea unui nume de marc sau pentru distribuirea bunurilor
importate avnd ns dezavantaje legate de gradul de control asupra nvestiiei reflectate i n planul
implicrii directe pe respectiva piaa extern.
B. Franciza
Franciza este o nelegere contractual prin care o persoan, cedent, acord altei persoane,
beneficiar, permisiunea de a se folosi n activitatea sa de drepturi de proprietate intelectual sau
industrial care ii aparin cedentului. Franciza este o form de liceniere n plin dezvoltare n care
francizorul furnizeaz un pachet standard de produse, sisteme i servicii de management iar
francizatul furnizeaz informaii despre piaa, capital i personal de conducere. Combinarea
abilitilor permite flexibilitate n confruntarea cu condiiile pieei locale i n acelai timp ofer
firmei francizoare un anumit grad de control. Francizorul poate urmri procesul de marketing care se
desfoar pn la punctul final de vnzare. Aceasta este o form importanta de integrare a
marketingului pe vertical. Sistemul de franciz poate realiza o combinare eficient a centralizrii
capacitilor cu descentralizarea operaiilor, i a devenit o form important de marketing
internaional. In unele cazuri, franciza are un efect important asupra afacerilor tradiionale. Ca
strategie de ptrundere pe piaa internaional, franciza se utilizeaz atunci cnd deinatorul
acesteia

4
nu are intenia s i asume riscurile referitoare la costurile foarte mari necesare pentru a intra pe
mai multe piee, cnd cumprtorul trebuie asigurat de calitatea produsului i cnd este necesar
dezvoltarea capacitii de iniiativ pentru a avea succes pe pia. Pn in 1970, franciza
internaional nu era o activitate foarte important. Un studiu condus de Asociaia Internaionala
de Franciz a artat ca numai 14% dintre firmele membre deineau francize n afara Statelor Unite,
i cele mai multe dintre acestea erau n Canada. Spre deosebire de continentul american, n Europa,
la nivelul anului 1988 numai 2-3% din vnzrile cu amanuntul se realizau prin sistemul francizei,
care arata potentialul deosebit al acestei metode de ptrundere in spatiul european. De altfel, dup
cderea blocului comunist, franciza a fost una dintre modalitile cele mai utilizate pentru
ptrunderea societilor occidentale n spaiul central i est-european. Francizele internationale
includ produse foarte diverse: bauturi racoritoare, moteluri, comert cu amanuntul, inchirieri de
masini, servicii de recreere si o varietate de servicii de afaceri de la tiparituri la publicitate prin
televiziune. Canada este piata dominanta pentru francizorii din S. U. A., urmate pe locurile doi si trei
de Marea Britanie si respectiv Japonia.
Franciza este strategia de intrare pe piata cu cel mai mare ritm de crestere. Daca in anul 1980
in intreaga lume functionau 170 de sisteme in franciza, la nivelul anului 1990 s-a ajuns la 380, pentru
ca in anul 2000 numarul acestora sa depaseasca 600. Patrunderea pe piata externa prin franciza se afla
adesea printre primele forme de vanzare cu amanuntul la intrarea pe pietele in dezvoltare din Europa
de Est, fostele republici sovietice si China. De exemplu restaurantul McDonalds din la Moscova
dispune de 700 de locuri in interior si 27 de case de marcat iar Kentucky Fried Chicken din Beijing
are cel mai mare volum de vanzari din intreaga lume. Aceiasi factori care au determinat dezvoltarea
francizei in economia interna a S.U.A. au dus la cresterea acesteia pe pietele externe. Franciza este o
forma atractiva de cooperare pentru companii care doresc sa se extinda repede si cu investitii mici de
capital. Sistemul de franciza combina cunostintele francizorului cu cunostintele si spiritul
intreprinzator al francizatului. Legile si regulamentele straine sint mai prietenoase fata de franciza
pentru ca aceasta sprijina productia, ocuparea fortei de munca si proprietate locala.
Exist dou tipuri de franciz folosite de deinatorii de franciz - franciza propriu-zis i
licenierea n fiecare dintre aceste doua forme statul putnd fi partener. Franciza propriu-zis este
contractul cel mai cuprinztor i folosit n mai mult de jumtate din francizele internaionale.
Franciza propriu-zis da francizatului drepturile asupra unei anumite arii (de cele mai multe ori
intregul teritoriu al tarii) mpreun cu autoritatea de a vinde sau de a da subfrancize. Franciza

5
McDonalds din Moscova este un contract de baz deinut de o firm canadian i partenerul
acesteia Consiliul Departamentului de Alimentaie din Moscova.
Licentierea unui francizat local pentru a folosi un produs, bun, serviciu, marca, brevet, sau alt
activ pentru o anumita taxa este cel de-al doilea tip de contract de franciza.
Printre cele mai importante avantaje ale utilizrii francizei n scopul ptrunderii pe o pia
strin se numar:
este o strategie de patrundere rapida in teritoriul strain;
francizatul are accesul la marca de comert si la produsele aferente, cu valoare de piata
superioara;
francizatul poate avea acces la experienta manageriala a francizorului;
francizatul poate beneficia de o forma de imprumut avantajoasa din partea francizorului in
vederea demararii afacerii in spatiul national etc.
In afara acestor avantaje trebuie remarcat faptul ca utilizarea francizei este generatoare si de o
serie de riscuri, dintre care cele mai nsemnate sunt urmtoarele:
francizatul suporta riscul rezidual al intreprinderii locale intrucat profitul este determinat de
diferenta dintre intrarile de venituri si platile catre francizor;
francizorul poate suporta deteriorarea imaginii produselor si a serviciilor sale in conditiile unor
probleme aparute in cadrul activitatii desfasurate de catre francizat
francizorul are un control limitat asupra activitatii francizatului, materializata prin dificultatea
stabilirii clare asupra unor drepturi teritoriale de utilizare a francizei sau asupra cotelor de
participare la profit;
franciza nu poate fi utilizata pentru produse cu cicluri de viata reduse, care sunt utilizate numai
la nivel local etc.
C. Contractul de management
Aceasta forma de intrare pe piata externa presupune un transfer de know-how managerial si
preluarea de catre cedent a responsabilitatii functiei de conducere in locul beneficiarului. Contractul
de management a fost utilizat ca strategie de intrare pe pietele straine indeosebi in domeniul hotelier,
care a permis lanturilor hoteliere sa se extinda in strainatate prin includerea unui hotel local in cadrul
respectivei afaceri. El a putut fi aplicat insa in toate domeniile in care beneficiarul a solicitat un aport
de competente manageriale, de care el nu dispunea (industria de prelucrare, industria extractiva etc.)
Avantajul acestei metode, pentru investitorul strain, este ca, practic preia controlul operatiunilor in

6
tara straina, fara a fi nevoit sa investeasca in capital si elimina riscurile de piata aferente unei
penetrari directe a respectivei piete. Dezavantajul principal este dat de potentialul pericol pe care il va
reprezenta beneficiarul aportului de know-how, care, prin experienta dobandita, se poate constitui in
potential competitor pe terte piete, precum si participarea redusa la partajarea profiturilor obtinute ca
urmare a aplicarii cu succes a programului de implementare pe respectiva piata.
Desi este fundamental deosebit de licentiere deoarece reprezinta ansamblul cunostintelor
nebrevetate de natura tehnica, experienta in productie si organizatorica, transferul international de
tehnologie prin know-how nu poate face abstractie de licentiere deoarece reprezinta una din
componentele esentiale ale contractului complex privind cumpararea de tehnologie.
2.Aliantele strategice internationale

In afara strategiilor clasice de patrundere pe o piata, anii 90' s-au caracterizat prin utilizarea
unei noi modalitati de internationalizare, inclusa in categoria strategiilor competitive.. Astfel, una din
cele mai semnificative tendinte din cadrul acestui domeniu o reprezinta dezvoltarea aliantelor
strategice stabilite intre diferite societati multinationale, care opereaza in cadrul pietei mondiale.
Aliantele strategice reprezinta o componenta a strategiilor de marketing care vizeaza patrunderea pe o
piata, si sunt acorduri incheiate intre doua sau mai multe societati care intentioneaza sa concureze pe
o piata interna sau mai ales externa. Partenerii dintr-o astfel de alianta convin sa-si combine eforturile
in vederea atingerii unui scop comun. Una dintre conditiile esentiale pentru incheierea uni astfel de
acord este ca societatile sa dispuna de resurse si forte comparabile.
Obiectivele urmarite firme prin crearea unei aliante strategice sunt:
patrunderea avantajoasa pe o piata externa fara riscurile pe care le impune internationalizarea
prin export direct sau prin intermediari locali;
pastrarea competitivitatii globale prin asocierea eforturilor destinate activitatii de cercetare-
dezvoltare de catre mai multe intreprinderi, fapt care determina reducerea costurilor
individuale considerate foarte ridicate in conditiile economiei contemporane;
realizarea unor economii de scara generate de cresterea productiei, posibil de obtinut printr-
un astfel de parteneriat;
valorificarea experientei, a tehnologiei si a know-how-ului de care dispune fiecare societate,
in folosul comun al aliantei strategice.
Factorii care pot conditiona succesul unei aliante strategice sunt generati de: scopul urmarit,
strategia de atingere a obiectivelor, pozitia egala in luarea deciziilor a firmelor participante,

7
respectarea unui set de valori culturale reciproce, organizarea corespunzatoare a structurilor de
conducere.
In functie de scopul urmarit, aliantele strategice pot fi impartite 2 mari categorii:
aliante constituite in scopul dezvoltarii productiei, prin care se urmareste imbunatatirea eficientei
productiei sau valorificarea avantajelor detinute de fiecare societateAceasta forma interesanta a
aliantelor strategice se mai numeste piggy-back si poate avea mai multe forme de manifestare in
functie gama de produse acceptata a fi distribuita de catre partener si numarul de piete externe care sunt
cuprinse in respectiva intelegere. Aceasta forma de penetrare a pietei externe este si o componenta a
sistemului de distributie internationala, facand parte din cadrul cooperarilor in export. Denumita si
portaj, piggy-back-ul pentru export reprezinta un sistem de comercializare in care o societate portanta,
ce dispune de o retea dezvoltata de distributie in mai multe tari, o pune pe aceasta la dispozitia unei alte
societati cu resurse mai modeste in conditii de complementaritate a marfurilor comercializate.
Intreprinderea portanta desfasoara activitatea pe baza unui mandat definit prin contractul de portaj.
Avantajul pentru cel care initiaza aceasta operatiune este de a avea acces la o retea de distributie
deja stabilita, in timp ce pentru intreprinderea portanta avantajul consta in functionarea mai eficienta a
retelei sale de distributie. Pentru ca aceste avantaje sa se materializeze este necesar ca bunurile ce
urmeaza sa fie distribuite sa fie complementare, neconcurente si sa se adreseze acelorasi consumatori.
Principalul dezavantaj al acestei forme de patrundere o reprezinta lipsa controlului asupra
mecanismului distributiei.
Recent, termenul de piggy-back a inceput sa fie utilizat si ca tehnica de marketing direct (piggy-
back mailing), mult mai ieftina decat posta directa, prin inserarea unor mesaje promotionale pentru
diferite servicii colaterale pe factura primita pentru un serviciu de baza (de exemplu pe factura pe care
consumatorul o primeste acasa pentru achitarea consumului energiei electrice, poate fi facuta publicitate
unor produse precum sunt caloriferele electrice ale unei intreprinderi straine.
aliante incheiate in scopul dezvoltarii tehnologiei care permit reducerea costurilor si a riscurilor
de cercetare stiintifica.
Facand parte din categoria strategiilor de penetrare pe pietele externe, aliantele strategice pot fi
confundate cu societatile mixte. Elementele caracteristice aliantelor strategice, care le separa de
societatile mixte sunt urmatoarele:

8
aliantele strategice se incheie, de regula, intre societati care au o putere economica apropiata
si care fac parte din tari industrializate, spre deosebire de societatile mixte in cadrul carora
intelegerile se realizeaza si intre parteneri situati pe trepte diferite ale dezvoltarii;
societatile componente aliantelor strategice sunt, in acelasi timp, partenere si competitoare pe
anumite piete;
fata de societatile mixte unde exista un decalaj intre aportul la capital al firmelor
componente, la aliantele strategice participarea la capital este substantial apropiata;
un scop esential in constituirea aliantelor strategice este valorificarea cunostintelor
partenerilor, scop care nu se regaseste, de regula la societatile mixte.
Crearea unei aliante strategice, pe langa avantajele pe care le poate genera, comporta si o serie
de posibile riscuri:
siguranta aliantei poate fi pusa in pericol de diferentele culturale si de organizare dintre firme;
luarea deciziilor intr-o alianta strategica este dificila deoarece reprezinta un proces la care
participa un numar ridicat de factori si care implica structurile superioare de conducere ale
firmelor si determina o incetinire in functionarea fluxului decizional
pot apare neintelegeri in legatura cu impartirea profiturilor
se poate crea o dependenta periculoasa pentru firmele implicate: daca una dintre firme are
probleme, ele sunt transmise aliantei.
3. Investitiile directe de capital strain

Cea mai complexa cale de dezvoltare si de intrare pe pietele externe este investitia directa de
capital strain, realizata pe o piata externa. Principalele motive care pot determina intreprinderile sa
utilizeze aceasta modalitate de penetrare a pietei externe sunt:
cautarea de resurse: modernizarea calitatii resurselor si existenta unor parteneri locali dispusi
sa promoveze in comun utilizarea cunostintelor si /sau a resurselor cu consum mare de capital;
cautarea unei piete: nevoia sporita de a fi mai aproape de utilizatori in sectoare cu consum
mare de cunostinte si importanta crescanda a activitatilor promotionale desfasurate de agentiile
de dezvoltare regionala si locala;
dezideratul eficientei: rolul sporit al guvernelor in indepartarea obstacolelor ce stau in calea
restructurarii activitatii economice si facilitarea modernizarii resurselor umane; existenta unor

9
concentrari industrializate specializate (parcuri industriale); un mediu favorabil initiativei
private precum si un grad accentuat de competitivitate si cooperare intre intreprinderi;
cautarea unor active strategice: ocazii favorabile oferite in schimbul cunostintelor tactice
localizate, a ideilor si a invatarii interactive, acces la culturi, institutii si sisteme diferite,
precum si la cereri si preferinte diferite ale consumatorilor.
Principalele forme ale investitiilor directe in strainatate sunt biroul de reprezentare in
strainatate (o forma incipienta), sucursala de distributie, filiala comerciala si filiala de productie, fiind
evidentiate direct proportional cu cresterea efortului financiar necesar pentru desfasurarea activitatii
lor. Diferenta dintre sucursala si filiala este reflectata de gradul de autonomie fata de intreprinderea-
mama: sucursala depinde in totalitate, din punct de vedere financiar su administrativ de societatea
care a creat-o, avand acelasi obiect de activitate ca su centrala; filiala este o intreprindere cu capital
propriu constituita de societatea mama potrivit legislatiei tarii gazda, iar adoptarea deciziilor si
managementul acestora se realizeaza pe baza subordonarii la conditiile de piata locale.
Alta abordare a investitiilor directe, grupeaza aceasta forma de patrundere pe piata
externa in urmatoarele componente: achizitii de intreprinderi straine, fuziuni si investitii pe loc gol,
prin crearea unei intreprinderi noi. Din acest punct de vedere se remarca diferenta decizionala dintre
a cumpara si a construi. Grupurile de magazine specializate in vanzarea pe mari suprafete catre
populatie sau agenti comerciali, care au investit in Romania, au fost obligate sa realizeze intreprinderi
noi, in primul rand datorita inexistentei unor astfel de operatori.
Extinderea spatiilor de comert liber, in care membrii acestora sunt scutiti de taxe, iar celor
care nu sunt membri li se impune o taxa comuna, creeaza o oportunitate de care se poate beneficia
prin investitia directa. Companiile au evitat sa investeasca in America Centrala, intrucat nici o tara nu
ofera o piata de dimensiuni suficient de mare. Oricum, liberalizarea comertului dintre tari face ca
investitiile directe de capital strain sa fie considerate o strategie multi-tari. Cu tarife scazute intre
tarile membre si tarife mari in exteriorul acestor spatii, companii cum sunt Unilever si Nestle fac
investitii directe in fabrici de productie pentru a servi regiunea respectiva.Alegerea strategiei de
intrare pe o piata externa reprezinta o problema la fel de complicata ca si cea a selectie pietei tinta.
Modalitatea in care intreprinderea echilibreaza balanta angajament-risccontrol-profit si alege una
din numeroasele variante prezentate nu reprezinta altceva decat probarea unor abilitati care ai confera
acesteia posibilitatea de a atinge obiectivele propuse. Dificultatea alegerii acestei strategii este
sugerata si de numeroasele esecuri datorate intrarii inadecvate pe respectiva piata externa. De

10
exemplu, un studiu realizat de grupul de consultanta McKinsey a demonstrat ca, din 116 achizitii
realizate de intreprinderi internationale numai 23 % dintre ele au permis recuperarea investitiei
alocate si obtinerea de profit, in 16% din situatii nu s-a reusit cunoasterea gradului de succes si pentru
61% dintre achizitiile realizate s-a obtinut mai degraba un esec. Aceste rezultate arata ca, din cauza
numeroaselor variabile incontrolabile, a dinamicii deosebite a mediului ce determina modificarea
conditiilor initiale, patrunderea pe piata externa trebuie foarte temeinic pregatita. Pe de alta parte,
succesul obtinut de o serie de grupuri internationale ar fi fost imposibil fara aplicarea unei strategii
corecte de penetrare a pietelor

Cap.2 Strategia de internaionalizare a firmei RCS&RDS


1.1.1. Scurt istoric i amplasarea geografic

Grupul RCS & RDS a fost nfiinat n 1994, fiind prezent n peste 67 de orae din
ar, oferind clienilor si servicii profesionale de televiziune prin cablu i internet la standarde
internaionale. RCS & RDS este unul dintre cei mai mari furnizori de televiziune prin cablu de pe
piaa est-european.De serviciile de televiziune prin cablu beneficiaz peste 1.200.000 de utilizatori
din Romnia, Slovacia i Ungaria. Dar n mare msura se poate spune c succesul brand-ului este dat
de ncrederea pe care fiecare client o acorda companiei de a-i furniza serviciile de calitate pe care le
merit.
Primul pas - n noiembrie 1998 cnd a fost achiziionat prima reea de cablu din Budapesta.
Astzi ocup locul trei pe piaa operatorilor de cablu din Ungaria, n perioada decembrie 1999 -
ianuarie 2000 sunt cumprate primele reele de cablu i n Slovacia, unde Slovakia Cable Systems
(SCS), deinut n proporie de 95% de ctre RCS, este al doilea operator pe piaa local.
Tot n 1998 e nfiinat Romania Data Systems (RDS), companie ce aparinea grupului i
care este specializat n transmisii de date i Internet; n prezent este lider al pieei de profil din Rom-
nia ; n aprilie 2000 este iniiat proiectul de construire a unei reele naionale de fibr optic de mare
capacitate (4.200 km), care a devenit intre timp funcional la nivel naional si metropolitan, n cele
mai importante orae din ar.
Odat cu anul 2001 ncep lucrrile de upgradare a reelei de distribuie, ceea ce permite
introducerea pachetelor de programe difereniate. Tot din acest moment este disponibil serviciul
Cable Link (Internet prin cablu TV) la un tarif neprohibitiv pentru persoanele fizice.

11
Aprilie 2002 este momentul n care grupul RCS & RDS achiziioneaz primul operator de
servicii Internet, TotalNet.
La 16 aprilie 2003 grupul lanseaz serviciul de telefonie RDS.Tel, care permitea apelarea
(prin voce sau fax) a unor destinaii internaionale prin cartele prepltite, avnd la baz tehnologia
modern TDM (Time Division Multiplexing). Tot n aprilie 2003 grupul RCS & RDS anun
preluarea unui alt operator de comunicaii Terra Sat, ce deservea 150.000 de clienti n Piteti,
Craiova, Turnu Severin i Reia.
n decembrie 2004 RCS & RDS lanseaz primul serviciu de televiziune digital prin satelit
din Romnia, care se adreseaz n special locuitorilor din zonele neacoperite de reeaua de cablu tv.
La sfiritul lunii februarie 2006 numrul abonailor Digi TV depea numrul de 200.000, serviciul
bucurndu-se de un real succes.26 aprilie 2005 este momentul n care fuzioneaz cele dou companii:
Romania Cable Systems (RCS) i Romania Data Systems (RDS). Motivul - o mai bun utilizare a
infrastructurii, reducerea costurilor operaionale i de administrare a reelei. In 2006 este lansat
serviciul de televiziune digitala prin cablu - Digi Cablu. Este destinat ntr-o prim etap clienilor
RCS & RDS din zonele n care reeaua de distribuie a semnalului TV nu a fost mbunatit.
RCS & RDS este n prezent cel mai mare furnizor de servicii de acces Internet
broadband, dintre operatorii de cablu din Romania, deservind peste 1,2 mil de abonai pentru
serviciile de televiziune (cablu i satelit), peste 200.000 de abonai la serviciile de acces Internet i
ali peste 350.000 de abonai la serviciile de telefonie . Societatea are cinci linii de activitate
principale: servicii de televiziune prin cablu, internet broadband, telefonie fix, televiziune prin satelit
DTH i telefonie mobil 3G.
Amplasare geografic: Strada Doctor Staicovici, nr. 75, etaj 2, Sector 5, Bucureti.
Nr. de ordine in Registrul Comerului: J40/12278/1994, CUI: 5888716
Capital social subscris i vrsat: 42.206.417 LEI

RCS & RDS este n prezent cel mai mare furnizor de servicii de acces Internet broadband,
dintre operatorii de cablu din Romania, deservind peste 1,2 mil de abonai pentru serviciile de
televiziune (cablu i satelit), peste 200.000 de abonai la serviciile de acces Internet i ali peste
350.000 de abonai la serviciile de telefonie . Societatea are cinci linii de activitate principale: servicii
de televiziune prin cablu, internet broadband, telefonie fix, televiziune prin satelit DTH i telefonie
mobil 3G.

12
Prin tehnologia modern i infrastructura proprie, RCS & RDS ofer soluii integrate de
telecomunicaii pentru companii, adaptabile oricrui tip de afacere i pachete de servicii complete
pentru utilizatorii rezideniali - Telelviziune, Internet i Telefonie fix.
Pentru mentinerea acestor caracteristici, firma trebuie s investeasc n continuare n
tehnologie pentru a oferi preuirle cel mai sczute i pe viitor i s adopte strategii ofensive prin care
s atace punctele slabe ale competitorilor i s investeasc n inovare.

Telefonie fix
Telefonie fix
- Digi Tel Fix 2 Telefonie mobil
Nelimitat Pachete Telefonie Mobila
- Digi Tel Asociat
- Digi Tel Zero - Digi Tel Fix 2 Nelimitat
Telefonie fix fr fir - Digi Tel Asociat
- Digi Tel Fix 2
- Digi Tel Zero
Nelimitat
Internet pe telefon
mobil
- Digi Tel Asociat
- Digi Tel Zero - Digi Net Mobil 2
Asociat
Internet pe tel fix fr fir Digi Mobil Prepaid

- Digi Net Mobil 2 Rular Digi Mobil


Spania
- Asociat
Digi Mobil Italia
13
Televiziune
Tabelul 1.1.

Tip pachet Nr. canale Tarif lunar ***


analogic TV*
(lei, inclusiv
TVA)

Baza 37 25

Extra 50 32

Baza Special 59 25

Tabelul 1.2.

Tip pachet Nr. canale TV* Tarif lunar ***


analogic
(lei, inclusiv
TVA)

Baza+HBO 41 32

Extra+HBO 60 39

Baza 60 32
Special**+HBO

Internet
Tabelul 1.3.

Digi Net Fiberlink Digi Net Fiberlink 1 Digi Net Fiberlink 2


14
Tarif lunar 29 39
(lei, inclusiv TVA)

Latime de banda maxima in 50 Mb/s 100 Mb/s


orasul tau
Latime de banda maxima in 50 Mb/s 100 Mb/s
internet
Trafic cu latime de banda nelimitat nelimitat
maxima in internet

1.2 Motivaia internaionalizrii firmei


Nevoia de inovare este foarte puternic
Opernd n domeniul telecomunicaiilor, firma RCS&RDS este nevoit s investeasc n
permanen n inovare, domeniul telecomunicaiilor fiind un domeniu ntr-o perpetua dezvoltare.

La nivel mondial, firmele de telecomunicaii caut soluii ct maiaviabile n domeniul telecom

unicaiilor. Pentru a rezista pe o astfel de pia, firmele inves tesc anual bugete mari pentru a oferi
consumatorilor ceea ce au nevoie, mbuntind produsele existente sau aducnd pe pia produse noi.
n ultimii 20 de ani, modalitile de comunicare ale oamenilor s-au schimbat n mod considerabil. Au
aprut telefonul mobil, internetul i alte mijloace de comunicaii. Acestea au devenit premisa pentru
tehnologii noi n viitor. n ultimii ani, firmele au facut progrese considerabile n acest domeniu i
continu s inoveze.
Nevoile pieei sunt foarte intense i se schimb foarte repede; pentru a preveni pierderea
clienilor, firma a venit n ajutorul lor n ultimul timp prin crearea unor noi abonamente care s
satisfac nevoile acestora.

Noile abonamente de telefonie Business Telefix, cu minute incluse ctre reelenaionale i


internaionale sunt:
o Business Telefix 150 Plus - 6 Euro abonament lunar / 150 de minute ctrereele fixe naionale
incluse i 50 de minute ctre reele mobile naionaleincluse
o Business Telefix 250 Plus - 10 Euro abonament lunar / 250 de minute ctrereele fixe naionale i
75 minute ctre reele mobile naionale incluse

15
o Business Telefix 500 Plus - 14 Euro abonament lunar / 500 de minute ctrereele fixe naionale i
100 de minute ctre reele mobile naionale incluse
o Business Telefix 800 Plus - 18 Euro abonament lunar / 800 de minute ctrereele fixe naionale i
300 de minute incluse ctre reele internaionale(reele fixe din Europa i reele fixe si mobile din
SUA.
Cele 4 noi pachete lansate Business IP Voice reprezint cea mai ieftin soluie pentru
abonamentele de baz i ofer minute incluse ctre toate reelele mobile din Romnia, aducnd
abonamente cu 2 pn la 24 de linii telefonice incluse.

Rentabilitatea este ridicat


Oferind un serviciu care este folosit n permanen de ctre populaie, avnd o extindere mare
la nivel naional i innd cont c, odat ce costurile cu echipamentele au
fost realizate, nu exist costuri mari pentru oferirea acestui serviciu, pe termen lung rentabilitatea
firmei este crescut.
Costurile initiale sunt ridicate
ncepnd cu 1994, compania RCS&RDS a investit n dezvoltarea reelei de
televiziune prin cablu. Aceasta a fost prima mare investiie care s-a continuat pn n anii 2003. n
1998, compania RCS&RDS a construit o reea naional de fibra optic de mare capacitate (4200
km), care a devenit ntre timp funcional la nivel naional i metropolitan, n cele mai importante
orae din ar. n aprilie 2003 grupul lanseaz serviciul de telefonie RDS.Tel, care permite apelarea
(prin voce sau fax) a unor destinaii internaionale prin cartele
prepltite,aavndala baz tehnologia modern TDM (Time Division Multiplexing). Aceasta a presupu
s o investiie considerabila la nivelul intregii ri.
Costurile iniiale pentru realizarea acestor investiii au fost ridicate, compania accesnd
credite importante de la bnci din afara rii.
Exist o incertitudine tehnologic i strategic deoarece exist o presiune mare pentru
difereniere. n acest domeniu al telecomunicaiilor exist o incertitudine tehnologic i strategic,

deoarece firmele sunt ameninate n permanen de avansul tehnologiei i de competitori, fiind un


domeniu n care se inoveaza foarte mult. Meninerea poziiei pe pia presupune o continu inovare a
serviciilor i a produselor pe care firmele le ofer clienilor i adoptarea de tehnologie nou. Firmele

16
trebuie s se raporteze i s ofere servicii n funcie de cerinele i nevoile clienilor. Lipsa de inovare
i de mbuntire a serviciilor va duce la dispariia funcionrii companiei de pe pia, locul ei fiind
luat de alte firme care au investit n inovare. Cerinele pentru a rmne pe o astfel de pia sunt mari
ntotdeauna, trebuind s vii n ntmpinarea nevoilor clienilor.
Reputaia firmei poate fi fragil, deoarece produsele se rennoiesc permanent. Exist o serie de
factori care contribuie la dezvoltarea i reputaia firmei. Dintre acetia amintim:
- factorii interni;
- factori externi.

Publicitate agresiv din partea competitorilor


UPC Romania, companie deinut de un gigant american, a dus preul pentru cel mai ieftin
pachet de cablu TV analogic la 15 lei i ofer gratuit telefonia fix pentru anumite pachete de servicii
- n cadrul celei mai agresive oferte comerciale din istorie.
UPC, numrul doi pe piaa local de servicii TV, a redus agresiv preurile pentru serviciile sale
de cablu TV (CATV) i pachetele de servicii care includ internet i a ajuns s ofere gratuit, n anumite
condiii, telefonia fix - ca parte a unei aciuni ce pare a avea
drept scop strategic blocarea creterii Romtelecom i atacarea RCS&RDS.
Compania, controlat de grupul american Liberty Global a redus tariful pentru cablul analogic
TV de la 20 de lei la 15 lei - mutarea avnd cel mai probabil n vizor oraele mici, puternic afectate
de recesiune, unde preul este cel mai important criteriu n selectarea operatorului TV.

La aceast valoare, de 15 lei, UPC are cel mai mic tarif de pe pia pentru cablul analogic TV
prin comparaie cu rivalii de la RCS&RDS i chiar NextGen -compania de cablu a Romtelecom. Cel
mai ieftin pachet de cablu analogic TV de la RCS&RDS cost 20 de lei pe luna, n timp ce
NextGen, compania de cablu a Romtelecom, cere 16 lei pe luna. UPC a mai lansat i pachete de
oferte care includ cablul analogic, respectiv: cablu TV i telefonie fix la 15 lei pe lun (TVA inclus)
n primul an i 25 de lei pe lun n al doilea an de contract. Un alt pachet, care include i acces la net
la viteze de 2 Mbps cost 37 de lei pe lun. Compania a lansat i mai multe oferte care includ servicii
de cablu TV digital, cu tarife ntre 35 i 51 de lei, care sunt mai mici fa de oferta anterioar a UPC.
Spre exemplu, un client care semneaz acum un contract pe doi ani cu UPC pentru un pachet care
include cablu digital cu 103 posturi TV, net la 12 Mbps i telefonie fix cu apeluri nelimitate n alte

17
reele fixe n afara orelor de vrf va plti 51 de lei pe lun, fa de 70 de lei n urm cu doar cteva
zile. Toate tarifele menionate nu includ TVA.

RCS-RDS face investiii serioase n modernizarea reelei


RCS & RDS a instalat recent primul echipament CRS-3 (Carrier Routing System), cel mai
performant i mai avansat router din portofoliul Cisco. Operatorul telecom a fcut aceast investiie
pentru a accelera extinderea i dezvoltarea reelei sale IP i pentru a asigura astfel creterea calitii i
stabilitii serviciilor Digi (internet, TV, voce fix i mobil, date mobile) destinate att clienilor
rezideniali, ct i clienilor de business. Proiectul n cadrul cruia s-a instalat echipamentul Cisco de
nou generaie, este printre primele de acest tip din Europa i este o iniiativ unic n Romnia i n
industria telecom, spun oficialii companiei, fr s menioneze ns valoarea investiiei. CRS-3, cea
mai nou tehnologie Cisco i cel mai performant echipament din lume din gama sa, este un router de
mare capacitate care faciliteaz administrarea reelei de comunicaii a RCS & RDS i tripleaz
capacitile de transfer pe infrastructura companiei. Platforma Cisco CRS-3 simplific structura
reelei operatorului de telecomunicaii i crete fiabilitatea acesteia. Prin implementarea acestui
proiect, gradul de ncrcare a reelei RCS& RDS este redus cu pn la 50%, ceea ce permite
companiei s livreze servicii pe infrastructura existent unui numr mult mai mare de clienti i,
simultan, s ofere tuturor clienilor o calitate sporit a serviciilor. Noua platform folosit pentru
dezvoltarea reelei RCS & RDS, face posibil meninerea i extinderea serviciilor de acces la Internet
cu viteze de pn la 100 Mbps, n contextul creterii cerinelor de lrgime de band ale aplicaiilor
online i faciliteaz, de asemenea, livrarea serviciilor de voce fix i mobil, televiziune digital i
IPTV i de internet mobil.
Cisco CRS-3 este de 3 ori mai performant fa de modelul anterior, ajungnd la o capacitate
maxim de 322 terabii pe secund (Tbps). Noul router permite spre exemplu ca ntreaga colecie de
cri a Bibliotecii Congresului din Washington s fie descarcat n aproape o secund, sau ca toate
filmele create vreodat, s fie descarcate n mai puin de 4 minute. Am ales soluia Cisco pentru c
ne permite s aducem clienilor notri servicii de generaie nou. Este primul proiect de o asemenea
anvergur n regiune i ne bucurm c l-am realizat n parteneriat cu Cisco, care ne-a asigurat
echipamentele CRS-3 i, nu n ultimul rnd, cu Datanet Systems, care ne-a facilitat testarea
tehnologiei Cisco i a asigurat livrarea echipamentelor. Integrarea noului router n reea a fost
realizat integral de ctre echipa tehnic a RCS & RDS, ceea ce constituie o premier i o experien

18
unic pentru o companie beneficiar a soluiilor Cisco. O astfel de realizare presupune performana
tehnic ridicat i nivel maxim de profesionalism al echipei implicate n proiect., declar Silviu
Georgescu, Chief Technical Officer al RCS & RDS.

Accesul la reeaua de distribuie

RCS & RDS i-a dezvoltat propria infrastructur de telecomunicaii pe suport de fibroptic i
acoper cu servicii de cablu TV, internet, telefonie fix i mobil peste 200 orae din ar. RCS &
RDS este lider pe piaa din Romnia n furnizarea serviciilor de internet i de televiziune prin cablu i
satelit i este cel mai mare furnizor alternativ de servicii de telefonie fix. De asemenea RCS & RDS
este singura companie de telecomunicaii din Romnia care ofer pachete complete, cu 4 servicii:
televiziune prin cablu sau satelit Digi TV,internet de mare vitez Digi Net,telefonie fix Digi Tel i
telefonie mobil DigiMobil. Pentru toate pachetele de servicii, compania practic cele mai accesibile tarife
de pe pia.RCS & RDS este o companie modern, cu o experien de 15 ani n furnizarea soluiilor de
telecomunicaii. Operatorul de telecomunicaii are 6500 angajai i dispune de un numr de peste 200
puncte de prezen la nivelul ntregii ri. RCS & RDS este totodat unul din cei mai importani operatori
din regiune, furniznd servicii de telecomunicaii i nSpania, Italia, Ungaria, Cehia,
Slovacia, Croaia i Serbia.
SC RCS-RDS SA este prezent n toate marile orae din ar, dar i n alte orae mai
micue, fcnd practic imposibil intrarea pe pia a unor noi firme de telecomonicaii.RCS &
RDS este n prezent cel mai mare furnizor de servicii de acces Internet broadband, deservind peste
1,35 milioane de abonai pentru serviciile de televiziune (cablu i satelit), peste 800.000 de
abonai la serviciile de
acces Internet i ali peste 1,2 milioane de abonai la serviciile de telefonie.
n Spania, grupul RCS&RDS, prin societatea sa Best Spain Telecom S.L., este un operator
virtual de telefonie mobil (OMV) i colaboreaz cu societatea de telefonie mobil spaniol
Telefonica Moviles (Movistar) pentru facilitarea accesului la infrastructura radio a acesteia.
Acoperirea semnalului, precum i calitatea acestuia, att pentru servicii de telefonie mobil de tip
2G,
ct i 3G, este aceeai cu cea a Telefonica Moviles (Movistar).
n Italia, grupul RCS&RDS, prin societatea DIGI Italy S.r.l., este un operator virtual de
telefonie mobil i colaboreaz cu Societatea de Telefonie mobil
H3G pentru a facilita accesul la infrastructura radio a acestuia. Pentru serviciul de telefonie mobil
3G acoperirea i calitatea semnalului sunt cele oferite de H3G.
19
3. Fidelizarea clientelei RCS & RDS reduce cu pana la 70% tarifele pentru apeluri ctre
destinaii fixe i mobile din Europa
ncepnd cu luna februarie 2012, RCS & RDS a redus i a unificat tarifele pentru convorbiri
iniiate din reeaua sa de telefonie fix i mobil ctre alte destinaii fixe si mobile din Europa,
pentru majoritatea abonamentelor. De reducere beneficiaz att noii clienti, ct i clienii actuali ai
RCS & RDS.
Astfel, tarifele pentru convorbiri i pentru apeluri primite n roaming, n Europa, devin cu pn
la 70% mai mici fa de tarifele valabile anterior.
RCS & RDS ieftinete tarifele pentru convorbiri naionale i ofer noi
abonamente detelefonie, reduceri cu pn la 54% pentru convorbiri n alte reele naionalei
fixe i mobile.
ncepnd cu luna martie 2012, RCS & RDS a redus i a unificat tarifele pentru convorbiri
iniiate din reeaua sa de telefonie fix i mobil ctre alte destinaii fixe i mobile din Romania.
Reducerile se aplica tuturor abonamentelor, cu excepia celor gratuite.
Abonatii serviciilor Asociat si Nelimitat platesc din aceasta luna pentru apeluri catre alte retelemobile nationale,

un singur tarif, de numai:


-0,062 euro/minut, dac sunt abonai la Digi Tel Asociat, in valoare lunarde 5 lei.
-0,0372 euro/minut, dac sunt abonai la Digi Tel Nelimitat i Digi Mobil Nelimitat, n valoare
lunar de 2,48 euro.
Aceste tarife unificate i reduse cu 54% sunt valabile att pentru abonaii actuali ai
companiei
ct i pentru abonaii noi.
Noile abonamente de telefonie aduc suplimentar,convorbiri cu 50% mai ieftine ctre
reele fixe naionale i tarif unic pentru convorbiri ctre aceste destinaii, n funcie de
abonament.
Totodat, RCS & RDS vine cu prima ofert de convorbiri nelimitate ctre toate fixe
reelele
naionale,n cadrul abonamentului de telefonie fix de 2,48 euro lunar.
Suplimentar, clienii RCS & RDS de telefonie mobil pot beneficia de cele

mai bune tarife lunare de acces pentru date/Internet pe mobil cu trafic nelimitat: 0 lei,
dacachiziione az i un abonament de Internet fix sau 10 lei - fr achiziionarea unui pachet de
Internet fix. Noile abonamente de telefonie fix ale RCS & RDS sunt:n Familie, de 1,24 euro i
Naional , de 2,48 euro lunar.
20
n Familie asigur legatura permanent cu familia i prietenii prin convorbirile nelimitate n
reelele Digi i prin tariful sczut ctre alte reele fixe, de numai 0,0124euro/minut. Cei care
opteaz pentru acest abonament vor plti doar 0,062 euro/minut pentru apeluri ctre alte reele
mobile.
Naional aduce convorbiri nelimitate n toate reelele fixe naionale i n DigiMobil, plus
un tarif i mai mic pentru apeluri ctre alte reele mobile: numai 0,0372euro/minut.
Pentru telefonia mobil, noile abonamente sunt: n Familie, de 1,24 euro i Plus,de 2,48 euro
lunar. Digi Mobil n Familie ofer tarife similare cu abonamentul de telefonie fix cu aceeai
denumire. Cei care au nevoie de convorbiri cu pre redus n toate reelele de telefonie, vor opta
pentru Plus i vor avea: 0 euro n reea, ctre fix i mobil, 0,0124Euro/minut ctre alte reele fixe
i 0,0372 euro/minut ctre alte reele mobile naionale.

RCS & RDS intr pe energie solar prin dou achiziii


Compania RCS&RDS, unul dintre cei mai mari operatori telecom locali, controlat de omul de
afaceri Zoltan Teszari din Oradea, a fcut pentru prima oar o achiziie n alte domenii dect cele de
telecom i media, cumprnd 90% din aciunile a dou companii care dezvolt n judeul Brila
proiecte de energie solar cu o valoare de aproximativ 20 de milioane de euro.
Cele dou companii n care RCS&RDS a devenit acionarul majoritar sunt Energyall
Distribution SRL i Energiafoto SRL, ambele fondate de George Dnu Vintil i Dan-Mihai
Gheorghi. Cele dou companii au patru proiecte de energie solar cu o capacitate total de 13,7
MW, aflate n diferite faze de dezvoltare.
RCS&RDS, care a avut n anul 2011 cifr de afaceri de 479 mil. euro doar pe piaa din
Romnia, a ajuns liderul pieei locale de internet fix i servicii TV, inclusiv printr-o serie agresiv de
achiziii a juctorilor mai mici.
Energia solar era cotat la nceputul anului 2012 ca fiind zona din care se va nregistra ur-
mtorul boom din piaa regenerabilelor, dup ce energia eolian deja a atras investiii de peste 2,5
miliarde de euro.
1.3 Succes/ insucces al strategiei de extindere
Lipsa comunicrii ntre angajai i managementul superior
Personalul companiei RDS-RCS a sczut n anul 2010. Principalul motiv al plecrilor este
lipsa de comunicare eficient, ceea ce se traduce n special prin faptul cangajaii sunt nemulumii
de politicile interne de promovare i recompensare. Potrivit surselor citate, exist probleme de
21
comunicare la toate nivelurile, fapt care i face pe angajaii care au o problem s se simt foarte frustrai.
De exemplu, i se promite c avansezi, iar apoi, cnd vine timpul, nu te mai bag nimeni n seam.
Problemele de comunicare apar i pe orizontal, ntre departamente, dar i pe vertical. Astfel, angajaii
entry-level sunt cei mai speriai, pentru c nu cunosc pe nimeni i nu au cu cine s vorbeasc despre
problemele lor. De asemenea, problemele apar i din aplicarea unor reguli stricte n interiorul companiei,
de tipul celor din multinaionale. Angajaii se plng de suprasolicitare i de stres. n contextul unei creteri
masive a afacerilor n ultimii ani, explicaia ar putea fi aplicarea unor reguli de multinaional ntr-o
companie autohton, fr a avea la baz studii i expertiz de specialitate.
O alt explicaie ar putea ine de un posibil plan de a externaliza activitile de call-center sau
de mutarea centrului de greutate a activitii dinspre telefonia fix nspreasoluiile de comu nicaii de
ultim generaie, micare care ar presupune reduceri de personal. Nu se are n vedere angajatul i
motivarea acestuia pentru a face lucrurile ct mai bine, ci se are n vedere ca lucrurile s mearg, fapt
ce conduce la multe plecri din cadrul companiei a angajailor. S-a ncercat de-a lungul anilor s se
opreasc oamenii n firm prin tot felul de tehnici, dar nu s-au mrit salariile i nu s-au
mbuntit condiiile de lucru. Majoritatea oamenilor care au plecat din companie au spus c nu se
pune accent pe grija fa de angajai. Acetia au vzut-o ca pe o oportunitate de a se forma
profesional, avnd acces la tot felul de metode i tehnici privind serviciile oferite, ct i acces la o
tehnologie nalt.
Un lucru important care lipsete n aceast companiei este ncrederea n Top management. La nivelul
top managementului se ncearc un control autoritar, prin care managerii lovesc ca angajaii lor s
le fie team pe viitor i s se supun.

22
Coninutul clauzelor contractuale cu furnizorii i distribuitorii
Pentru c relaiile dintre Antena 1 i RCS sunt ngheate, finalul contractului pe care consoriul format din
cele dou companii l are cu L.P.F. pentru drepturile TV ale Ligii 1 va duce i la ruperea actualelor nelegeri. Iar
prima msur cu care RCS-RDS amenin este scoaterea GSPTV-ului din grila de programe. Pentru a nu rmne

n aer n cazul RCS-RDS decide expulzarea, GSPTV se afl n negocieri avansate cu U.P.C., DolceSport
(platforma TV a Romtelecom) i cu cablitii independeni pentru preluarea postului n grila acestora de programe.
Conform cifrelor din piaa media, apariia GSPTV-ului n ofertele acestor distribuitori i ieirea de la RCS RDS ar
nsemna pentru post o rspndire cu cteva procente mai mare dect n prezent, undeva spre 48%.

Dar prezint o mare problem, un public complet nou! Oamenii care au vrut neaprat s vad
meciurile din Liga 1 i erau la U.P.C. au migrat n aceti trei ani la R.C.S., acolo unde se transmiteau
majoritatea partidelor.
Nu este exclus ns ca GSP TV s rmn i la RCS RDS, pentru c i n aceast direcie se duc
tratative, iar atunci ar ajunge la aceeai rspndire ca Sport.ro.
Conform hotnews.ro, numrul total de abonai la serviciile TV este de aproximativ 5,83 milioane
de abonai. Doar pe segmentul serviciilor TV prin cablu, numrul abonailor era de circa 3,3 milioane.
Toate calculele ar putea fi date peste cap ns de negocierile dintre Sabina Petre, director general Antena
TV Group, i Dumitru Dragomir, preedintele L.P.F., legate de vnzarea postului ctre L.P.F., unde ar fi
transmise cele ase pachete de meciuri rmase nevndute la licitaie. Posturile TV axate pe sport de la noi
au o viata destul de scurta. Telesport a decedat recent si nici GSP TV nu se simte prea bine. Postul creat
de initial de Antena 1 si RCS-RDS ajunge la un moment de rscruce: termin contractul cu meciurile de
fotbal i, n acelai timp, termin i contractul de parteneriat cu RCS-RDS. In plus, sunt discuii privind
preluarea sa de ctre Liga Profesionist de Fotbal. Ce va fi, vom vedea, cert este c RCS i "alung" din
oferta de cablu, ncercnd s-i izoleze pe o pia i aa mic.

23
Concluzii
Ca i factor de succes pentru compania RDS & RCS l-a reprezentat puterea de cumprare i
de asimilare a nenumrate firme mici i mijlocii ce deineau cumulate un procent important din piaa
total de utilizatori de televiziune sau internet.
Faptul c au apelat la preuri mai mici dect concurena le-au ridicat brusc numrul de clienti,
dar au i dat dovad de o puternic putere de convingere cnd a fost vorba de extinderea pe pieele
deja ocupate. Prin rapiditatea cu care au lucrat, prin ofertele pe care le-au dat prin calitatea serviciilor,
dar i diversificarea acestora, compania furnizoare de servicii de telecomunicaii i internet a reuit s
se extind cu o rapiditate greu de imaginat i a reuit s nfrunte singur concurena ce pn n anul
1994 a deinut monopolul pe piaa romneasc, Romtelecomul.
Un lucru foarte important ce s-a produs odat cu apariia pe pia a companiei RDS&RCS -
preurile concurenei au sczut sau cel puin nu au mai crescut, ofertele s-au diversificat i calitatea
serviciilor au crescut.

24