Liceul de Arte Marin Sorescu

Promotia 2017

Lucrare de Diploma
Elev: Ilinca Viorel Constantin

Sectia:
Arhitectura
Profesor coordonator: Arhitect Popescu
Radu Gabriel
 Cuprins:

Lucrare de
diploma..pag 1
Cuprins
pag 2

Introducere..pag 3
Cuprins
pag 4

Incheiere..pag 5

Biografie...pag 6
Anexe. Schite de
documentarepag 7
 Introducere

Detalii despre arhitectura:

Arhitectura moderna este un termen foarte larg,

folosit atunci cand vine vorba despre unele stiluri de
arhitectura care au caracteristici foarte asemanatoare,
anume o forma simplificata si lipsa ornamentelor.
Curentul modern a inceput in jurul anului 1900. Pana in
1940 aceste influente moderne s-au consolidat si au
devenit mai mult un stil international care a dominat
modul de proiectare si construire a cladirilor timp de
cateva decade in secolul al XIX-lea.

Arhitectura moderna a fost propulsata de evolutia

tehnologica si stiintifica, lucru adevarat, deoarece astfel
au devenit disponibile o serie de materiale de
constructie noi (fier, otel, beton, sticla). Un exemplu in
acest sens este Palatul de cristal al lui Joseph Paxton, o
cladire imensa de sticla si fier, construita in marea
Britanie, in secolul al XIX-lea. Altfel, modernismul este
legat de gust si poate fi considerat a fi o reactie
impotriva stilului eclectic si al exceselor stilistice din era
victoriana si art nouveau.

Modernismul ca stil dominant: Pana in anul 1920, se

stabilisera deja care erau cele mai importante figuri din
arhitectura moderna. Cele mai importante nume sunt Le
Corbusier in Franta, Ludwig Mies van der Rohe si Walter
Gropius in Germania. Cei doi din urma au fost directorii
renumitei scoli Bauhaus, care a incercat sa imbine
traditia mestesugareasca cu tehnologia industriala.

Trsturile modernismului ca stil aparin Ordinului

iconic clasic, care recupereaz dimensiunea uman, prelund
din Renatere esena filosofic i concepia formal a
Antichitii greco-romane i adugndu-le amndurora, i
Antichitii i Renaterii, marea invenie mecanic, maina,
plus un ambient proletar, fabrica. Asta a i adus cu adevrat
nou modernismul, plcerea de a simplifica pn la exces,
rigoarea preluat din filosofia cartezian dar i din designul
tehnic, rigiditatea locuirii i asprimea formal preluate dintr-o
deviere a ascetismului cretin devenit ateism raionalist i,
peste toate, o teribil dorin de a scpa de nbuitoarele
eflorescene formale ale unui manierism ori rococo pe care
nimeni i nimic nu l-a mai putut scoate din peisaj pn la
apariia modernismului. Numai cutter-ul su formal i
capacitatea sa de a simplifica pn la epur l-au nvins, dar
nu definitiv, pentru c decoraiunile aveau s reapar cu o
anume furie n postmodernism, deformndu-i sensurile i
nbuind aspiraiile sale ctre cer!

Criticii de architectur pot spune despre modernism cam

urmtoarele lucruri: c emfazeaz funciunea i/sau
funcionalitatea, c spaiile arhitecturii moderniste i formele
rspund mai mult unor nevoi specifice clare dect vreunei
dorine de mimesis a naturii sau de bogie decorativ. Sau
c mainile de locuit prevaleaz asupra fostelor cldiri
decorate nobiliar, sau c formele sunt complet purificate,
epurate chiar de orice linie gratuit.

Sigur c n modernism a prut c arhitectura nsi e pe cale

de dispariie ca art, ea devenind mai mult logic
inginereasc. Modernismul prea c exprim o teribil revolt
fa de o ntreag istorie, fa de o veche tradiie formal,
pentru c i-a fcut un titlu de glorie din refuzul frumuseii
formale gratuite, fr legtur cu structura i funciunea.
Exist n modernism un fel de sete de ascetism, golit desigur
de conotaiile religioase, iar operele de arhitectur religioas
sfideaz fr echivoc tot ceea ce Dogma reuise s impun
pn la acel moment. Este paradoxal, dar cretinismul prea
c i regsete n modernism spiritul originar, comuniunea
calm i onest, direct i lipsit de devieri stilistice! Dar nu a
fost i nu este ntotdeauna aa.

Pentru c nu ntotdeauna logica este cu adevrat gndire,

rigoarea dus pn la rigiditate nu nseamn cu adevrat
ascez, iar srcia ornamentelor nu e ntotdeauna
intenionat, ci poate fi adeseori suspectat de o lips grav
de inspiraie i de o lips de cultur artistic, ceea ce nu ne
poate face s absolvim produsele submediocre ale
modernismului de lips de valoare, numai i numai pentru c
fac parte declarat dintr-un curent pe care poate nici nu-l
neleg i n care nu au adus nimic inovator i revigorant
expresiv. Iar exemplele de non-valoare modernist abund
peste tot n lume, din pcate. Ct timp s-a pstrat exclusiv la
liniile drepte, la cutiile suprapuse ce preau c alctuiesc un
infinit al monotoniei formale, modernismul prea c se
epuizeaz formal i se anuleaz expresiv. Cnd ns a
evoluat, redescoperind delicateea curbelor, ori jocurile mai
complexe de linii i volumetriile mai subtile, reuea s dea
capodopere.

Simplificarea limbajului arhitectural devine dramatic n

modernism, tinznd spre srcie expresiv i exiguitate de
idei. Modernismul este primul curent de arhitectur care
eludeaz distincia major dintre sacru i profan, cldirile
laice i cele destinate cultului religios ajungnd s fie
aproape indistincte. Analiza semiotic se vede astfel obligat
s apeleze la elemente cultural-tradiionale care s o sprijine
n aceast difereniere absolut necesar. Buncherizarea
volumetric i nchiderea forat a ochilor miraculoi ai
faadelor au fost alte elemente care au contribuit din plin la
aceast periculoas, din punct de vedere spiritual,
uniformizare.

Dei trebuie s recunosc c i mie, ca i altora, multe opere

moderniste mi plac tocmai pentru aceast simplificare
elegant i pentru esenializarea formal. Simplitate nu
nseamn ns simplism i niciodat o form brutal i
primitiv, fr semnificaii autentice, nu va fi receptat ca
valoroas. Valoarea modernismului se ntrevede ns n
cutarea esenei formale, acea esen care face s renvie
arhetipurile unei geometrii sacre aproape uitate i din acest
punct de vedere modernismul i-a adus o contribuie
inestimabil.
Tot modernismul mi se pare a fi primul curent care profit din
plin de globalizarea lumii. Din nordul Europei i pn n
nsorita Brazilie, modernismul e triumftor n arhitectur, fie
ea laic sau sacr. Ct de impresionant este catedrala fcut
de Oscar Niemayer care rupe complet tradiia i arunc
formele ntr-o caden diamantin! O catedral ce pare s
aib ceva din piatra neagr sacr venerat la Mecca, i nu
cred c este ntmpltoare aceast asemnare!

Numai cine nelege modernismul ca pe un act recuperator,

ca pe o strduin de eliberare din luxuriana aproape
patologic a unei decoraiuni care strivea i liniile i formele
i funciunile, poate gusta asemenea opere! Centrul de art
modern Georges Pompidou, din Paris, cunoscut de francezi
mai ales ca Baubourg, creaie high-tech, unde Rogers i
Piano aveau s dea semnalul de sfrit al modernismului,
reprezint apariia a ceea ce criticii numesc modernismul
trziu sau expresionismul structural.

Cuprins
Informatii despre cladire:

Cladirea este amplasata ntr-unul dintre cartierele

limitrofe ale orasului Craiova, ntr-o zona nou construita
cu un caracter eterogen, att din punctul de vedere al
volumelor construite, al aliniamentului acestora ct si al
culorilor folosite. S-a propus o volumetrie doar n alb si
maro.

Voumetria aleasa are un rol dublu, acela de a pune n

evidenta solutia n contextul amintit dar si de a ascunde
dinspre strada si exterior spatiul privat, att cel interior
ct si al curtii. Culoarea ALBA pune n evidenta dinamica
orizontal/verticala a volumetriei pe cnd MAROUL are
rolul de a largii vizual deschiderile si de a accentua
prezenta golurilor.

Fatadele casei au o dinamica diferita, n relatie cu

punctele cardinale catre care se raporteaza. Fatada
principala aflata la strada si orientata spre est
accentueaza miscarea orizontala a volumelor, prelund
dinamica strazii. nspre sud, fatada are retrageri
pronuntate ale volumelor majore, pentru a oferii spatiilor
interioare ct mai multa lumina directa. Toate traseele
de miscare, att cele orizontale ct si cele verticale se
ntlnesc n camera de zi a casei care le ordoneaza,
asemenea unui adevarat centru directional. Spatiul
central controleaza de asemenea si ambientul, fiind
astfel creat nct sa faciliteze circulatia naturala a
curentilor de aer. Spatiul nalt al scarii permite acest
lucru, eliminnd aerul cald pe latura de nord, deasupra
camerei de zi. Etajul este conceput sub forma a doua
zone private, una destinata dormitorului matrimonial si
anexelor sale si o alta formata din camerele copiilor.
Acestea sunt separate de o pasarela care controleaza
vizual zona de zi.

Incheiere
Am ales tema Locuinta Urbana deoarece ma
pasioneaza foarte mult proiectarea acestui gen de
cladire. M-am documentat, cautand prin revistele din
acest domeniu si am descoperit anumite informatii cu
privire la mediul artificial al aglomerarilor urbane. Am
studiat foarte mult perspectiva si desenul proiectiv.
Arhitectura reprezinta pentru mine un mod in care pot
proiecta pe foaie conceptii noi, reprezentari ale unor
corpuri geometrice cat mai exacte.
 Stiu un ciata ce imi place foarte mult: Fi devotat
lucrurilor marunte, caci in ele sta puterea ta. Sunt atent
la fiecare detaliu al desenului, cu cat ma concentrez mai
bine pe ceea ce trebuie sa fac, cu atat mai mult simt ca
lucrurile isi urmeaza mersul normal. Nu cred ca exista
sentiment mai frumos pentru mine decat sa ma aflu in
preajma unei bijuterii arhitecturale. Ma documentez din
viata arhitectilor ce au revolutionat arhitectura moderna.
Le Corbusier este unul dintre arhitectii ce m-au fascinate
din toate punctele de vedere. Acesta a fost un architect
francez, un urbanist, decorator, pictor si sculptor
extreme de talentat. Este faimos pentru contributiile
importante aduse dezvoltarii curentului architectural ce
astazi poarta numele de modernism.

In realizarea lucrarii am ales o foaie de culoare

galbena pentru a da luciu lucrarii, avea nevoie de putina
stralucire pentru a iesi in evidenta, prin intermediul
acesta am putut face trecerea foarte usor intre lumina si
intuneric, realizand un contrast puternic. Am folosit doar
creioane colorate pentru a reprezenta cat mai bine
materialele cladirii: portocaliu, maro, negru; pentru
fundal folosind culorile complementare: rosu si verde.

Biografie
-www.arhipura.com

-www.freshome.com

-www.wikipedia.com
-www.pinterest.com

-www.arhitectural_digest.com

-www.arch_daily.com

-www.arch_more.com

-www.clever_homes.com

revistele: Igloo, Arhitectura, Casa Lux, Casa Construct,

Zeppelin.