Sunteți pe pagina 1din 339

www.dacoromanica.

ro
SOCIETATE
DE INTREPRINDERI TECHNICE

MARE de AGRICOLE INDUSTRIALE


BIROU TECHNIC
Mecanice Electrice
: Locomobile Treeratoare din renumita
TH. Gassen i/L.
Pluguri Universale de alt sistem. Ma,ini de semnat
-
rinduri, Victoria-Drill". Ma4ini de semnat
de secerat din renumita
lat
Johnston,
Harvester Compania, Batavia. Vinturitoare, Batoze de porumb
etc. etc. Pietre de originale din
La Ferte-sous-Jouarre

Representanti generali ai
SIMON, BHLER & BAUMANN din Frankfurt
pentru de mori sistematice.
G. TOPHAM & Co., Viena, pentru de
J
de Cherestea alte maini de lucrat lemnul.
SIEMENS & HALSKE Act. Ges., Viena, pentru apa-
rate telefonice, aparate electrice de
surat, cabluri, etc.
STARKE & HOFFMANN, Hirschberg i/Schl., pentru
stalatiuni de turbine.
H. PAUCKSCH Act. Ges., Landsberg pentru Insta-
latiuni de maini cazane cu aburi, de spirt.
BABCOCK & WILCOX Ltd., Londra, pentru cazane cu
aburi multitubulare.
VEREINIGTE ELECTRICITTS-ACT.- GESELLSCHAFT,
Viena, pentru instalat. de electrich.
ETC., ETC.

www.dacoromanica.ro
ANUL AL

CALENDARUL

PE ANUL 1907
Coprind licole origi-
nale artistice
AUTO

MINERVA, INSTITUT DE ARTE


GRAFICE
3 EDGAR QUINET, 4
1907
www.dacoromanica.ro
erva
INSTITUT DE ARTE GRAFICE
"

BUCURESTI.-BULEVARDUL ACADEMIEI,
STRADA EDGAR-QUINET, -BUCURESTI

ATELIER DE
PRIMUL RANG
Meniuri, Teze, Brosuri, Circuldri, invitatii de
Invitatii de InvitOi de botez,
de soirele, Capete de scrisori, de
Adrese plicuri comerciale, Registre
de cornptabilitate, Hotrnicii, Crti postaIe
ilustrate, Reviste, Ziare Afise de
* * * * mrime etc., etc. * *

PRETURI MODERPiTE
CEA MAI
DE SCRIERI NATIONALE
www.dacoromanica.ro
TELEFON TELEFON

SOCIETATE COOPERATIV PE ACTIUNI

Bucure0i - 47, Calea Victoriei, 47.


(Sub Hotel Frascati)

Asortiment complect cu crti romne


strine, jurnale reviste din
- Requizite furnituri
de birou, articole de de piro-
***** etc., etc. * * * * *
-- -
Editur de erti eolare
de scris
Registre de comptabilitate
Plicuri, Casete de vizit
PRETURI FOARTE IEFTINE
II Ill I III 1111111111 1111111

www.dacoromanica.ro
MAGASINUL GENERAL DE MUSICA

lIAR
- Sir. 5 Sft. Bucumti

CEL MAI MARE DEPOSIT DE


Jnstrumente Musicale
Cu preturi de concurent
VIORI, VIOLONCELE, FLAUTE,
RINETE, MANDOLINE
T ARISTOANE, COARDE ETC.
Fabricatiune proprie de
COBZE, ALE TITERE
Atelier special instrumente
DEPOS1TUL GENERAL DE

Cu mii de cntece nationale si


noritate claritate
EN GROS EN DETAIL
de scrisori co prim im
a ne de stim. ri
oricine a fi servit se
adreseze ai

LA HARPA

www.dacoromanica.ro
FOTOCRONIOTIPOGRAFIE IN 3
Supliment la de I.
www.dacoromanica.ro
Dr. C. I. ISTRATI

vorbiam cu mare artist dela Viena asupra unei


medalii, ce juriile voiau pentru D-rul Istrati,
in lui ca Comisar al Expozitiei jubilare romne ; vorba
asupra unei figuri alegorice ce push pe reversul meda-
care reprezinte munca, de succes, ce a des-
voltat D-rul Istrati ocazia Expozitiei. ce
tistului fotografia D-rului, i-am spus in cuvinte cum a
plnuit cum singur-singurel a executat mreat fapt
nationalk o manifestare ce numai bazme mai putem
artistul rmne un moment pe gnduri... dar peste un moment
tresare, ca unul ce gsise o idee spune : S pu-
nem un Hercule, care Incoronat stea
zemat legendarul ciomag. Ideea destul de nemeritd, esit
din considerarea cu totul a activittei D-rului Istrati, a
fost mai apoi ; dar acel moment mi-a rmas
minie impresiunea artistului, a fost acti-
vitatea manifestarea D-rului Istrati in cu
zitia jubilark

Acum trei ani, Istrati ne trs-


turi generale, conceptia sa asupra unei Expozitii generale
cu ocazia intreitului jubileu pentru neuitatele date
1866 1881.
Ideea minunat prezentant vorbire entuziast, cu sen-
timentul constiintei puterei de a aduce planul in realitate, ne-a
captivat pe toti. am la Istrati
spiritul de prevedere o mare putere de a
pe toate cmpurile variate ale manifestei curajul
energia sa, date la iveal de ori, ne 'erau deobste
www.dacoromanica.ro
noscute... mult timp ne-am inimele la
realizdrii unei frumoase
Dar and acum-an D-rul la pe
laretului, ce trebue nu
veuriul noi, entuziasmati de acum trei care
nu se de acestei opere cu mult mai presus
de puterile .unui Ni fi
slabul nostru sprijin
tarea s'ar fi fata inertiei, ce mai suflarea
pe acest moment mai mult ca
ne-am cugetul dela Expozitie, speranta unui

a D-rul singur la lucru; din nefericire pentru


prima
De 15 ani, singur suflet Societkii de
pe tot el o Injghebase cu oamenii de pe la 1890 ;
drept recunoptintd, dar mai ales pentru a ociettii
Societatea alese la 1902 ca secretar perpetuu
al Cam pe D-rul emite ideia unei
felul pentru innaintarea
din tot el a trebuit
lupte pentru Injghebarea aceptei Asciatii
tinerea congreselor sale anuale. Cu ocazia Congresului dela Bucu-
1903, D-rul Istrati popularizeazd ideea facerii unei expozitii
dar n'ar fi fost el, d-rul care ia
avut la Laboratorul de Chimie, fi fcut nimic.
Si atunci, ca acum, tocmai momentele mi grele multi
colaboratori l'au ; toate astea Expozitia a fost foarte
interesant, de a un
nat activitatea a Credeti nu s'au
rele care nu cleveteascd?
Dela Asociatia de dela din 1903
a epit ideea unei Expozitii generale; national
pentru anul jubilar 1906. Dar anumiti
la 1904 o mare expozitie contra sfatului D-rului
Expozitia gata se nepriceperea nere-
gula care o afundase ce o plnuise... atunci cei de acolo
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
au singura tot prin Istrati, care
a salvat Expozitia a demnitate.
Un energic priceput, a adus singur fapte
la bun incredere propriile lui
forte contra tuturor piedicilor planul
realizare.
unei priceperi geniale, unei energii supraumane
.unei vointe de fer, ne-a ridicat timp necrezut de scurt, acele
palate tot de splendide ca ale Ilenei Cosanzene, de
fel de fel de lucruri scumpe aduse dinteo lume.
Lacuri minunate, palate dalbe strdlucitoare lumini fee-
rice, o priveliste un aer rdcoritor... toate au
ca din noapte, ca bazrne. aceste palate
fermecdtoare s'au adunat lume lume, feti-frumosi, fete
de au venit neam de neamul nostru de prin toate
lumei. au zidurile de glasul de bucurie ;
de o simtire a pieptul fiecdruia. din
a tuturor fratilor din toate am cu
ideia a unui neam unit mare, iar a
ea ce comoare ce putem face.
Peste zeci de ani de zile se va scrie istoria acestor
Atunci dusmnie omeneascd partinire se va
cine a fost D-rul Istrati. Atunci tinerele ale acestui
neam, ridicat nou de prin Expo-
zitia dela 1906, vor veni cu de admirare simt de recu-
s caute splendidele palate ale urmele
muncei care moment anumit a muncit mai mult
ca o opera neperitoare a mare
vor a preget pentru a fi demni de
neamul ce a dat asfel de oameni.
G. MURGOCI.

www.dacoromanica.ro
1907
O

www.dacoromanica.ro
CALENDARUL

CRONOLOGIE PE 1907

D la crearea
7394 vapori .....
Dela inventiunea masinelor en
rpirea Bucovinei . . .
prima rpire Basarabiei
208
132
Gregorian
la fondarea Romei
venirea
lui
ln Dacia
.
6000
2866
1907
1863

revolutia din
din
.....
lui Tudor

11 Iunie 1848)
94

86

RomAnilor
.....
1686 . 59
desbinarea bisericii desfiintarea In
Transilvania
de cea
.....
. . . 853 59
lui Radu Principatelor
Negru Domnul . 617 . 48
yDela Statului Dela . 43
dovenesc .....
dovei de
trop
Juga
moartea lui tefan
Domnul
Mare
.

.
562

506 ...... metropoliei

detronarea principelui Al.


. 43

41
inventiunea artei suirea a M. S.
fice
ocuparea Constantinopo-
465 Carol I ......
redevenirea Romei
. 41

de Turci 453 37
descoperirea Americei . 415 proclamarea
reformatiunea lui Luther 390 '0
Dela rpirea din a
biei 29

al
hmba
lui Mihai-Viteazul
Transilvaniei supt
casa de Habsburg
.
338

......
realipirea
Regatului
Ineoronarea primului Rege
. .

.
29

26

SARBATORILE
ce de genere de
posesorii de restaurante, cofetrii, con-
certe, menagerii, panorame distraqii
imprej. si 21 Maiu Sf. Imp. Const. Elena
6 Botezul 10 Tunic Dumineca Rusalielor.
7 loan 29 Sf. Petru Pavel.
24 Unirea Principatelor.
22 23 zile). Du.mitru.
23 Ghe'orghe. Nicolae.
10 Main pe tron incor. M. 25
sunt Inchise atelierele industrii nu
IntreagA, oice lucru este oprit.
In .zilele de magazinele sunt ora 12 din
a doua
In comunele rurale prvlill etc., inchise 3i lucru
In toate zilele de de la amiazi.

SARBATORI NATIONALE
24 Ianuarie, auiversarea 1, 10 Mai, sosirea
patelor din 1859. tronul a M. S. 1866.
11 aniversarea revolutiunii 10 Main proclamarea
din prin s'a for- In 1877 Incoronarea
marea In Rege 1881.
proclamarea Regatului aniversarea din 1848
1881. rentemeiat definitiv autonomia
7 M. S. :

proclamarea plebiscitului 22 ziva A. S. R


alog Sale Domn Principesa Maria.
24 tie, ziva onomastich a M. Sale 5 August, aniversarea A. S. R.

www.dacoromanica.ro
13 August, eniversarea A. S. 3 Noembrie, aniversarea M.
Principe Ferdinand. L. Regele
30 August, aniversarea redutei . aniversarea
Grivitei 'de aniversarea
30 aniversarea S.
S. R. Principesei Elisabeta a 27 Decembrie, aniversarea A.
3 Octombrie, aniversarea A. S. S. mica
R. Principelui 28 Decembrie, aniversarea A. .
16. Octombie, auiversarea nasterii A. S. L. L. Regale Principilor Ferdinand
S. R. Principesa Maria. Maria de

Srbtorile ce s fin a C. R.
auului 13 st. si. df. Petra 12 st. is. 1
14 1 2 August 1
Botezul 19 1 la 19
20 .1 M. D-lui 28
15 Februare 1 21
Buna Vestire 7 1 Sf. Cruci 27
Pastilor 4 Main 1 Paraschiva 27 Octomb. I
Dumitru 8 Noemb.
6 1 Sf. Arh. 21
7 1 Decemb. I
Sf. Gheorghe 6 1 Sf: 19
Onom. Reginei 7 1 Ajunul 6
Intron. M. S. 23 1
Sf. Elena 3 Nasterea Domnului{

prescrise de Sf. Sinod, ce se tin de biserici, de autoriati de roalele


publice de Judecntorii, Tribunale Curti.
genere urmtoarele 24 Sf.
29 Petru
Sf. Vasile Iulie Profetu
6 Botezul Doinnului. 8 August Schimbarea la
Sf. BotezAtorul. 15 Ad. M.
30 Sf. trei V. 29 Sf.
2 Februar. Domnului. 8 M. Domn. Sf. Maria
25 Martie Vestire. 14 Crucei
15 Aprilie Duminica Floriilor. 14 Octomb.
22, 23 24 Sf, (trei 26 Dumitru
23 Sf. Gheorghe 8 Arhanghelii
21 Main Elena. Intrarea Bis. a M. Domn.
. 6 Sf. Nicolae
10 11 Rusaliile 25, 26, 27 3

LE GALE
Ce se de judiciare de vacante de Dominici.
maici Domnului . 8 Septembre 3 . 22, 23, 24 Aprilie
Sf. Cruci . .
Sf. Dumitru
. 14
Octombre
George ...... .
. 23
Suirea pe tron a M. S. R.. . 10 Mai
Arhang. Mihail Gavril 8 Noembre Sf. Elena . 21
Sf. Nicolae 6 Decemb. . . 31
Domnului. . 25, 26, 27 Pogorarea Duhului . . 10 Tunic
Domnului . . . 6 Sf. Treime 11
Sf. . . 7 Sf. 29
Unirea Piincipatelor . . 24 Adorm. Maicii Domnului . . 15
Vestire 25 Martie
aceste nu se polite. - Vacantele cele mari tin 2
la 31 August. - Vacautele cele tin ajunul la
inclusiv, din Join Mare la inclusiv. -
nu tin vacanta patru zile la 6 la
www.dacoromanica.ro
Mlindaru

Luni Vas. T.
Marti 2 P, Silivestru Papa Mauru
Proorocul
4 a 70 Apostoli Antonio
5 Sf. Teopim Prisca
6 (t)
Botez. Ev. St.
7 Sf.
Luni 8 M.Domnica C. loisia
9 Sf. Martirul
Grigorie Log.
11 P. Teodosie-cel-inare
12 S. Pay.
si
17-29.

Duminia Sinaia 27
Luni Joan 28
S.
17 P.
18 Petra
Febr. Ignat
Eftimie 2 Pur. Mar.
Rus. Ev. 14 Luca St.
Cuy. P. Maxim 3
22: Sf. Apostol Timotei 4 Andreht
Climent 5 Agatha
C. Xenia Romana s. n.
Jo Grigorie 7
Cuy. Xenofon sa Mil.
t Ar. Mar. Ignatie Apolonia
Zacheu Evang. Luca 2-10.
P. Efrem Sirul 101 Scolastica
Ad. Si.
(t) SS. V. Gr.
Doc. Kira

www.dacoromanica.ro
IANUARIE

NOTITE

www.dacoromanica.ro
.
ocu

14 Valentin
Vineri 2 (t) Domn 15 Faustin
3 Sf. dreptul Simeon 16

Dum. Hananiancei Ev. Matei C. 19 St.


4 C. Isidor 17 Constantina
5 Sf. Agatia 18 Simeon
Marti 6 Vucol Episc. 19 Susana
'Mercuri 7 Sf. Partenie Luca 20 Elefteriu
8 M. Teodor Stratilat 21 Eleonora
Vineri Martir C 22 Petru C.
10 Sf. Mart. Haralambie 23 Severus
Faris. Ev. Luca C.
11 Sf. Martir 24 Victorin
.Luni 12 PAr. Meletie Archiep. Ap. Matheiu
13 Martinian 26 Alexandru
Mercuri 14 Cuy. Auxentie 27 Simeon
15 Apostolul Onisim 28 Leandru
Vineri 16 Matir Pamfilie Mart.
17 Mart. Tiron 2 Simplicius

risipitor Ev. Luca, St. 15-19.

Duminiri P. Leon Papa 3 Cunicunda


4 Casimir
P. Catanei 5 Teofil
C. din 6 Victor
Mart. din Eugenia 7 Toma
8 g. d'a
t loan
. de 25. St.

10 40 Martiri
Luni Profirie Episcopui 11
C. Procopie 12
P. Eurrosina

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
MARTIE

Joi 1 Mart. 14 Matilda


Vineri 2 Martir 15 Longinus
3 Sf. Eutropiu 16 Herbert
de Ev. Mat. 6, St. 14-41.
4 Sf. Gherasim 17 Gertruda
Luni 5 Mart. Conon (in. p. P.) 18 Ciril
Marti 6 SS. 42 Martiri 19 Log.
Mercuri 7 M. Vasile Efrem 20
Joi 8 Sf. Teofilact mrturisit 21 Benedict
Vineri 9 SS. 40 din Sev 22 Octavian
10 Mart. Condrat 23 Otto
Dum. din post, Ev. loan, Cap. 1, St. 43-51
11 Sofronie Partriar. 24 Floriele
12 Teofan 25 (t) B. Vest.
13 Ad. mos, Sf. Nichita 26 Emanoil
Mercuri 14 Cuy. 27 Rupert
15 Sf. Martir Agapia 28 Malhus
Vineri 16 Sf. Martir Savin 29 Eustatiu
17 P. o. lui 30
Durn. 2-a din post, Ev. C. 2 St. 1-19.
Sf. 31 (t)Pastele
Luni 19 M.
Marti 20 Sf. ucti in mon. S. 2 Fr. de Padua
21 3 Richard
Joi 22 Sf. Martir Vasile 4 Isidor
Vineri 23 Martin Nicon 5 Emil
24 Pr. Zaharia 6 Sixtu
Dum. 3-a post, Ev. C. St. 31-39.
Duminic25 (t) Buna Vestire 3 7 Russin
Luni 26 Arhanghel Gavril 8 Amanda
Marti 27 9 Maria
28 tefan 10 Ezechiel
29 Printele Marcu 11 Iuliu
30 12 Eustrog
31 Sf. 13 Marcelin

www.dacoromanica.ro
- .

II
MARTIE '

NOTITE

www.dacoromanica.ro
APRILIE

vechhi nou

4-a din post, Ev. C. 10. . 17-30.


1 Maria Egipteana- 14 Triburtiu
Luni 2 Cuy. Titu Romanul 15 Anastasiu
Marti 3 Cuviosul Nichita 16 Casimir
4 Cuviosul (S. D.) 17 Anicet
Joi 5 M. Agatopod 18 Perfectus
Vineri 6 Eftichie (S. D.) 19 Antonia
7 George Episcopul 20 Ap.
Dorn. 5-a din post, Ev. Marco, 36-45
8 Ap. Irodion Agaf 21
Luni 9 22
Marti 10 Sf. M. Terentie, Pompie 23 f.
11 Martirul Antipa 24 Adalbert
12 25 Marcu
Vineri 13 Artemon 26 Anacletus
14 P. Martin (S. lui Laz.) 27 Anastasiu
Floriilor, Ev. Joan, Cap. St.
15 (t) 28 Vitalis
Luni 16 Mart. Agatia (S. D.) Petra M.
Marti 17 Simeon (S. D.) 30 Caterina
Mercuri 18 D.) 1 Filip
Joi 19 P. (J. M. S. D.) 2 Athanasie
Vineri 20 C. Teodor Trihin (S. D.) 3 (t) M.
21 (S. M.) 4 Monica
loan, 1, St. 1-17.
22 (t) Paste 5 Pius V.
23 Sf. Paste, M. 6 loan
24 (t) Paste, S. 7 Stanislaus
Mercuri 25 Sf. Ap. Ev. Marcu 8
Joi 26 M. Vasile Ep. 9 (t) D. a)
27 t Isvorul 10 Anton
.Ap. Sosispatru 11
Tornei, Ev. loan, Cap. 20, St. 19-31
29 t Apost.
30 Apost. 13

www.dacoromanica.ro
APRILIE

NOTITE

www.dacoromanica.ro
U *

Marti 1 Profetul Irimia 14 Pahomiu


Mercuri 2 Adorm. Sf. 15 Sofia
Joi 3 Sf. Timotei Maura 16 Honoratiu
Vineri 4 Sf. Martira Pelaghia 17 Job
5 Sf. 18 Wiegand
Ev. Marcu 15, St. 43-47, C. 17, St. 18
6 Sf. 19 (f)
7 Sf. Martir Acaciu 20 Rusaliile
8 t Ev loan Teolog. C 21
Mercuri 9 Proorocul 22
10 Ap. Simon (srb. nat.) 23 Desideriu
11 Mart. Mochie 24 Urban
12 Printele Epifanie 25 loan
Durn. Ev. Cap. 5, St, 1-17
13 Martira Glicheria 26 ) S. Treime
Luni 14 Martirul Isidor 27 Wilhelm
15 C. Pahornie cel mare 28 Germaniu
Mercuri 16 Sf. Teodor sfintitul 29 Maximin
17 Apostolul Andronic 30 (f) J. Verde
18 Martirul Teodot 31 Petrolina
19 Sf. Mart. Patriciu Inn. Fortun.
Samarinencei, C. 4 St. 5-42.
20 Martinil
21 ) S. Const. Elena 3 Clotilda
Marti 22 Martirul Vasilie 4 Charlotte
23 Mihail 5 Bonifacin
24 Pr. Simeon 6 Norbert
Vineri 25 t A 3-a M. Sf. Ion 7 Robert -
26 Apostolul Carp 8 Mihael
Ev. loan, C. 9, St. 1-38.
27 Terapont 9 Felicia
Luni 28 Nichita 10 Victoria
Marti 29 Teodosia 11 Barnaba
30 Isaac 12 Basilide
13

www.dacoromanica.ro
1
MAIU

NOTITE

www.dacoromanica.ro
vechiu

Vineri 1 M. Justin 14 Basiliu


2 Nichifor 15 Virtus
Sf. Ev. 19, St.
3 Martirul Luchian 16 Beno
Luni 4 P.. Mitrofan 17 Adolph
Marti 5 Sf. Martir Dorohtheiu 18 Wiegand
Mercuri 6 Pkrintele Visarion 19 Gervasiu
Joi 7 Sf. M. Teodot (j. m.)C 20 Florentina
Vineri 8 Sf. M. Teodor Strati lat 21 Alois
S. Kiril Archiep. 22 liana
Rusaliilor, Ev. Matei, 7, St. 27-53.
10 (t) Rusaliele 23 Sydonia
Luni 11 (t) Sf. Treime 24 Botez.
12 Onufrie Petra 25 Prosper
Mercuri 13 Sf. Mart. 26 Paul
Joi 14 P. Metod. 27 Ladislau
Vineri 15 Sf Prof. Amos 28 Leon Papa
16 Sf. Tihon 29 (t) S. P. P.
Sf. Ev. Matei, St. 32, 38, 37, St. 38
17 Eman.-Sava s.) C. Apostol
Luni 18 Martir Leontie p.) 1 Teob.
Marti 19 Sf. fratele D-lui 2
20 Sf. Episcopu 3
Joi 21 M. din Tars 4 Ulrich
Vineri 22 Evsemie de la Samos 5
23 Mart. Agripina 6 Isaia
a Ev. Matei, 4 St.
)uminic 24 (t) N. SI: Botez. 7
Luni 25 Sf. Fevronia 8 Elisabeta
Marti 26 C: din Tesalonic 9
Mercuri 27 Sf. 10 Amelia
Joi 28 A. sf. 11 I
Vineri 29 (t) Ap. i Pay. 12 Guilbert
30 Sf. 13 Margreta

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
* *

Dum. 3-a Rusalu, Ev. Matm 6, St. 22-33


1 SS. Damian 14 Bonayentur.
Luni 2 VestmAntul M. D-lui 15 Apost.
Marti 3 M. 16 Val.
Mercuri 4 Pr. Andrei Criteanu Alexe
Joi 5 C. 18 Frideric
Vineri 6 Pr. Sisoe Mare 19 Vicentiu
7 Sf. Chiriach 20(f)
4-a Rusalii, Ev. C. 8, St. 5-13
8 Sf. Martir 21
Luni 9 Ieromonah Pangratiu 22 Maria Magd.
Marti 10 Sf. 45 Mart. d. Nicop. 23 Apolinarius
Mercuri 11 Sf. M. Martir 24 Cristina
i 12 Mart. Proclu Eraclie 25 Ap.
Vineri 13 Sob. Arhang. Gavriil 26 Ana
14 Apostol Achila 27 Panteliinon
Dum. 5-a Rus. Ev. St. 28-34
15 Mart. Inocentiu
Luni 16 Anthinogen Marta
Marti 17 Marea Marina Beatrice
Mercuri 18 M. Emilian
Joi 19 M. Macrina Cuy. .
20 (t) Tesv. Portinicula
21 Simeon loan 3 3 Eliazar
Dum. 6-a Rus. Ev. C. 9,
22 Sf. Maria Magdalina Dominic
23 M. Teofil 5
24 Martira Cristina 6 S.
Mercuri 25 ---f Ad. Sf. Ana Olimp. 7 Caetan
Joi 26 Sf. Ierom. Ermolae 8
Vineri 27 f Pantelimon 9 Roman
28 Ap. Prochor Laurentiu
Dum. 7-a Rus. Ev. Mat. C. 9, 27-35
29 Martin Susana
30 ,Siluan 12 Clara
Marti 31 Sf. Evoochim ni.) it

www.dacoromanica.ro
II

NOTITE

www.dacoromanica.ro
Caleudarul vechiu

Mercuri 1 Sf. Cruci 14 Eusebie


Joi 2 Ad. moast. Sf. 15 (t)
Vineri 3 Isachie 16 Rohu
4 6 coconi din Efes 17 Libertus
8-a Ev. Mat. C. 14, St. 14-22
Martirul Eusigen
5 18 Elena
L ani (t) Schimbarea
6 19 Sebald
Marti Martirul Dometie
7 20 Bernhardt
Mercuri Ef. Emilian
8 21 Anastasia
9 St. Mathia 22 Timoteiu
10 Mart. Laurentie 23 Filip
11 Evplu P. Nifon 24 Bartolomeu
9-a Ev. C. 14, St. 23-34
12 M. Fotie Anichint 25 Ludovic
Luni 13 Maxim 26 Zeferin
Marti 14 Profetul 27 Russu
15 Ad. Maicii D-lui 28 Augustin
Joi 16 Ad. Mahramei D-lui 29
Vineri 17 Sf. Martir Miron 30 Roza fec.
18 Mart. Flor Laur 31 Raimund
10-a Ev. Matei 17, St. 14-22
19 M. Andrei Stratilat 3 1 Sept. Egid.
Luni 20 -Profetul Samoil 2 tefan
21 Apostolul Tadeu 3 Mansuet
Mercuri 22 Martirul Agatonic 4
23 Martirul Lupu 5
Vineri 24 Ieromonahul Eftichie 6 Magnu
25 7 Regina
Dam. 11-a Matei 18, 23-35

26 M. Adrian Natalia 8 ) Mar.


Luni 27 9 Gorgoniu
28 Moise 10 Nicol. ToL
29 (t) C. Si. loan (p.) 11 Protus
Joi 12 Guido
Vineri 31 Maicei Domnului 13 Teofil

www.dacoromanica.ro
AUGUST

NOTITE

www.dacoromanica.ro
SEPTEMBRIE

Sf. Simion (t) I. Sf. C.


12-a dupa Ev. Matei C. 18, St. 16-26
2 M. 15 Constantin
3 Sf. Antim 16
Marti 4 Sf. Martir Vavila 17
Mercuri 5 Sf. Zaharia 18 Toma p.
Joi 6 Eudoxia 19 Ianuarie
Vineri 7 Mart. Sozont 20 Eustatiu
8 (t) Maici D-lui 21 Mateiu
Dum. Inaintea Crucii, Ev. loan, C. St. 13-17
9 PP. Joachim Ana 22
10 M. Minodora Mitrod. 23 Tecla
Marti 11 Concep. S.
Mercuri 12 Sf. Martir Autonom 25 Cleophas
Joi 13 Mart. Cent. 26 Ciprian
Vineri 14 27 Cosma Darn
15 Visarion 28 Vinceslas
Croce, Ev. C. h St. 2-14
16 Sf. Martira Eftimia 29 Mihael
Luni Sf. Sofia, 30
Marti Evmenie 3 1 Oct. Rem.
.Mercuri Martirul Trofimat 2 Lesdegar
Joi lart. Eustatiu Placid 3
Vineri 21 Codrat 4
22 Mart. Foca 5 Aurelia
Ev. C. St.
t Sf. Botez. 6 Bnmo
Luni 24 Tecla 7 Marcii
Marti 8 Brigida
Adorm S. loan Dionisiu
Joi Sf. Martir Calistrat 10
Vineri Cuviosul Hariton 11 Burchard
29 Cuviosul Chiriac 12 Maximilian
16-a Ev. Luca, C. 5, St. 13-17
Sf. Grigore Episcopul 131Eduard

www.dacoromanica.ro
1

SEPTEMBRIE

NOTITE

1
www.dacoromanica.ro
le vechiu Hou

Luni Ap. Anania Roman 14


2 Mart. Ciprian Justina 15 Teresa
Mercuri 3 M. Dionisie 16
Joi 4 17 Hedvig
Vineri 5 Sf. Martira Haritina: 18 Luca Ev.
6 t Apostol Toma 19 Petru d'Ac.
Dum. 17-a dupa Rus. Ev. 2 Luca, C. 6, St. 1-18
7' Martiri Sergie Vach 20 Vendelin
Luni 8 .Cuvioasa Pelaghia 21 Ursula
9 Apostol 22 Cordula
i 10 M. 23 Capis
11 Sf. Apostol Filip 24 Rafail Arch
Vineri 12 A. Prov. Tarah Andr. 25 Crispin
13 Mart. Carp Pupil 26 Evarist
Dum. dup Ev. 3 Luca, C. 6, St. 31-36
14 Paraschiva 27 Sabina
15 art. Luchian 28 Sim.
16 Mart. 29 Narcis
17 Profetul 30 Serapion
18 Ap. Luca Evangelist 31 Wolfgan
Vineri 19 Prof. Mart. 1 Toti
'20 Mart. Artemie m. 2 Porn.
Dum. dupa Ev. 4 Luca, C 8, St. 5-15
21 Hariton cel M.
22 Averchie 4 Carol.
23 fr. D-lui 5 Emeric
Mercuri 24 Marele Martir Aretha 6 Leonhard
Joi 25 S. Martina* 7 Engelbert
26 Sf: Mart. Dimitrie 8 Gottfried
27 Sf. Dimitrie Basar. 9 Teodor
20-a dupa Rus. C. 8, St. 26-29
28 Sf. Terentie Neonila 10 Andreiu
29 M. Atanasia Romana 11 Martin
Magi 30 Sf. Zinovie 12 Cunibert
Mercuri Ap. Stachie 1: Stanislau

www.dacoromanica.ro
NOTITE

www.dacoromanica.ro
vechiu Chlindarul

Joi Cosma 14 Jucunda


Vineri 2 Sf. Akintim 15 Leopold
3 Sf. Martir Acepsima 16 Edmond
Rus. Luca, 26-29

Duminica 4 Ioanichie 17 Grigorie


Luni 5 Mar. Galaction 18 Otton E
Marti 6 Pkrinte 19 Elisabeta
7 Sf. 33 Mart. d. Felice
Joi 8 (t) Arh. M. Gavril 21 (t) B.
Vineri Mart. 22 Cecilia
10 Ap. Olimpie 23 Clement
Dum. 22-a Rus. Ev. 5 Luca, C. St. 19-31
11 M. Mina, Victor Vicent. 24 Crisogen
Luni 12 PAr. Patr. 25 Catherina
Marti 13 Sf. Chrisostom 26 Conrad
Mereuri 14 Sf. Ap. Filip s. p. 27 Virgiliu
Joi 15 Mart. Gurie post.) 28 Sostene
Vineri 16 Sf. Ap. Ev. 3 29 Saturnin
17 PAr. Grigorie 30 Ap. Andrei
23-a Rus. Ev. 8 Luca, 10, 41-56

18 S. M. Platon Roman
Luni Varlaam 2 Fabiana
20 Par. 3 Xav.
Mercuri 21 (t) Intr. Biserica 4 Barbara
Joi 22 Sf. Apostol Filimon 5
Vineri 6 (t)
Papa 7 Ambrosie
24-a Ev. 9 Luca, C. 12, St. 25-37
t M. Beater. Mercur 8 M.
Alipie 9 Leocadia
Marti Mart. Jacob 10
Cuy. nou 11 Damasehin
29 M. Paramon Filimon 12 Epimach
Ap. Andrei In.

www.dacoromanica.ro
J

NOEMBRIE

NOTITE

www.dacoromanica.ro
DE CEMBRIE

Zile le Chlindarul venhiu

P. Naum 558 In. Ch.114iNicasie


Dum 25-a Ev. 10 Luca, C. 10, St. 16-21
2 P. Avacum 466 In. Ch. 15 Valeriu
3 Pr. Sofonia 600 In. Ch. 16 Adelaida
Marti 4 17 Lazar
Mercuri .5 t C. Sfintit 18 Achil
Joi 6 (t) Nicolae 19 Nemesiu
Vineri 7 t Sf. Filoftea Arg.) 20
Cuviosul Patapie. 21 Ap. Toma
Dum. 26-a dupa Ev. 11 C. 18 St. 18-27
Zmis. Sfintei Ana 22 Flavian
Luni 10 Sf. Mina, Ermogen etc. 23 Victoria
Marti 11 Daniil 24 Adam Eva
Mercuri 12 t Spiridon Episc. 25 (t) Nas.
Joi 13 Sf. Axentie, Eustatie 26 (t) M.
Vineri 14 Sf. Thirs, Lifkie etc. 27 Evang:
15 t Mart. Elefterie 28 Copiii Mart..
Sf. Ev. 15. Luca C, 18 St. 18-36
16 Ageu 29 Toma Ep.
Lu.ni 17 Profetul 30 David
Marti 18 M. Sebastian Zoe 31 Silivestru
19 Bonifaciu 1 Ian. 1907
20 Mart. Ignatie 2 Macariu
Vineri 21 Mart. 3 Sf.
22 M. Anastasia Romanas 4 Titu
Ev. C. 1, St. 1-14
Duminia 23 Zece martiri d. Krit 5 Telesfor
Luni 24 Martira Eugenia 6 (t) Botez D
25 (t) Nast. D-lui I. Chr. 7 Lucian
26 (t) Sob. Prea Curatei 8 Severin
Joi 27 (t) Archid. 9 Adelaida
Vineri 28 Sf. 200.000 d. Nicom. 10 Agathon
29 14.000 Pr. uc.
Ev. Marcu, C. 1, St. 1-8
30 Anisia 12 Arcadiu
Luni Melania 13

www.dacoromanica.ro
DECEMBRIE w
- -11 - --

www.dacoromanica.ro
28 CALENDARUL

1. le de Mercuri Vineri peste 5. 1 August


2. Bobotezei 5 Ianuarie. la 14
3. 5 Martie 6. 29 Aug.
la 21 Aprilie. 7. Ziva Crucii, 14 Septembrie.
4. lai dela 18 la 8. dela 14 Noembrie
28 (11 la 24 Decembrie.

POSTULUI

Vinerile Dom- Mercurea Vinerea


nului ajunul Botezului. pentru
Mercurea Vinerea In
Dam. Duin. risipitor. pentru toate alehranei.

COMPT ECLESIASTIC

7 Duminica 15
lunei Sfintele
....
8 22
Tome lia 28 Prasnicului, Mai . . . 16
Litera Inaltarea Mai 31
Carnavalul 8 5 Tunic . 3
Triodul Incepe la Februarie . . . 11 Duminica Rusalielor . . . . 10
de Februarie . . . 25 Lsatul post. Sf. Apost., Tunic 17
s de Martie 4 Postal Apost. 4 zile .

CALENDAR CATOLIC

de aur 8 27
Epacta XVI 18 s 31
solar Inaltarea 26 Aprile, 9 Mai
....
12
Indicationul 5 6 10 tunic
Litera domenical . F. Sf. Treime 13 26
Septuagessima 14 Ianuarie, 27 Verde 14 30 s
Martea 30 12 Februar. 18 Noem. 1 Dec.
Mercurea 31 Ian. 13 Februar.

CALENDAR MUSULMAN

1324 4 Giul . . 1907 3 1325 1 Redscheb 27


1225 1 Muharem. . . Februar. 2 August 26
s Safar s Martie Ramadan. Sept. 25
s Rebi-el-avvel . 2 1 Schavval. . . . s Octomb. 24
s Rebi.:el-accher Mai Giul-Kade . . . Noemb. 23
1 Djamadi-el-avvel. 31 1 . s Decemb.
Djamadi-el-accer. s 29
www.dacoromanica.ro
LENDARUL 29

CALENDAREL EVREESC
5667 1907
Schabat 15 Hamiscauser 17
Adar 7
13 Postul Esterei 14
14 Purim
Susan-Purim .
Nisan 1 3
Passach 1-a zi
16 a 18
21 7-i
22
Ijar 1 Aprilie
18 Lag. B'omer
Silvan
Serbarea Saptmnei (Rusaliile) . 6
7 a zi 7.

17 Post Templului 16
Ab 29
10 Post Arderea Templului
Elul

5668 1907
Tischri Anul nou zi 27
2 2-a zi 28
3 Postul Ghedaljah 29
10 Serb. Reconcilierei Kipur) Septemb. 5
15 Cuscelor .....
16 a doua zi
21 Serbarea
22 cuscelor
23 Priimirea legei 18
Marschev. 1

25 templului (Hanuca) . Noembre 18
Tebet 1 23
10 Luarea Ierusalimului
Schabat 22

NB. - care sunt o stea sunt sitrMtori mari


se eu severitate.

www.dacoromanica.ro
30 CALENDART.JL

TARIFELE POTALE, TELEGRAFICE TELEFONICE


VIGOARE

sau mai foi


sub aceiasi se
ordinare. de 50 Ele se
fie prin fie bande pe
Taxa unei gr. loco francati ele, alt spor taxi. Jurnalele pentru
10 nefrancati 20 supuse la o francare de 5
idem toati tara, francatil 15 de 50 grame sau fractiune.
ne rancati 30 de fiecare 15 se pltesc
de cele adresate soldatilor, chiar din corpul jurnalului, daca
sunt nefrancate, se peste 50 grame.
15 de 15 grame, timp Nu este permis a se introduce sub ace-
derizboiu, de taxi. adresate mai multor
Idem, idem pentru Bucovina Bulgaria destinatasi.
ca cele interne. Greutatea este de 2
Idem idem in uniunei postale, publicatiuni periodice
francaa 25 nefrancath 50 ori inapoiate din diferite cause,
Taxa recomandiri simple 25 se remit prezentatorilor, cienos-
Idem a recipise de inapoiare (re- a se mai la o alti taxi,
tour-recipis), 25 daci deja au fost suficient.
Taxa foi do peutru Jurnalele nefrancate se depun la rebut,
Uniunea Postali do 25 cele insuficient francate se incarc la
obiectele en retour-recipisa destinatie taxa a insuficientei.
aunt dispensate de taxi.
insuficient francate se
la taxa dubli a insuficientei.
nefrancate cit fran- Imprimatele se 3
admise pini la greutate. 50 grame sau fractiune pentru tarii
5 de 50 grame pentru
francate se
postale trebue si contini cores- xeuzi insuficienta cele
nevitimiitoare ordinei cate se la rebut.
sea moravuri, cici la din Imprimeele admise la
rebut de 2 kilograme.
rebut; cad Pachetele nu admise, daci lun-
cu ilustratiuni obscene. sau grosimea trece de
din industria privati 45 cm., in de sul
dimensiunile maxime lungimea mai mare de 75 cm., ori un
14 ceutimetri 9 Centimetri. diametra de 10 cm.
po.ltale de feluri: cirti
Taxa postaledeschise in de
este 5 simple 10
Taxa pentru tot Probele de mirfuri supuse la o
prinsul uniunei postale 10 bani, taxi de: 3 50 gr.
20 sau taxa nu
. inchise in fi ca 6 daci greu-
localititei 10 bani, tari 15 tatea fi mai ca
afari din 25 interiorul uniunei 10 la 100 gr.,
poStale insuficient francate sau d'aci pini la 350 grame cite 5 de
neirancate se supun la taxa a care
sau nefrancirei. Probele fi putin
pentru interiorul cit mod partial, restul pinii la deplina fran-
se admit se la
ilustrate a rezervati. primate.
adresk este divizati doukpirti Greutatea la
o linie vertical din care pe dimensiunile nu pot fi mari 30
(care nu trebue si fie mai mare centimetri 20
suprafata totalii) so sime, In de sul admise
este o de 30 cm.,
numai pentrn adresa destinatarulni. maxim de cm.
de nu vor fi mi-
francate, care nu vor fi con-
Surnale periodice. ditionate verifica
continutul care vor trece peste
urnalele sipublicatiunile periodice sunt mensiunile mai sus, sau vor
supuse tara la o taxi redusi de ban o valoare comercialii, se se
foaie la 50 se depun la rebut.

www.dacoromanica.ro
31

Probe le de cereale interiorul se Belgia, Danemarca, Elvetia, Francia,


admit la 550 grame se percepe Mania, Italia, Japonia, Luxemburg,
aceiasi 350 grame. Olanda, Shedia,
China (biurourijaponeze germane),
de rea (birouri japoneze),
Creta austriace
Sunt considerate ca de
Abonamente la ziare.
Actele dresate de advocati,
etc. 2. contractele Taxele ce se ziarele cari
asigurare 3. Registrele apar In se compun.: .
comerciale; Tezele scolastice ori- a) Din ziarului; b) taxa por-
ce alte ; 5. tului Din comision
de alte de nu poate fi mai
de 6. de
7. de pot face la oficiele
(lettre de sau fracte drum mine pentra ziarele
de fer (Frachtbriefe); 8. de Taxa ce percepe se compune din
de ale sau de comision, etc., ale tirei
de navigatiune; 9. lucrare de de a
de pe pergament cuvenit
carton; 10. de
mina. Abonamentele se 3, 6, 9, sau 12
Greutatea este la 2 kilo- pot face abo-
; ca la namente la ziarelor,
imprimate. Taxa de in la liste numele
este de 3 pentru fiecare 50 grame santilor, plitind pu-
fractiune, taxa : 15 tin timp o
la 250 gr.; pentru Uniune 25
la 250 grame, d'aci cite 5 Abonamente la postale.
pentru fiecare 50 grame'francarea obliga-
eel putin parte. Hartiilor insufi- oficiele postale se pun la dispozitla
cleat francate indoese insuficienta persoanelor face
la deplina francare la cele- speciale, In care se vor depune narele
corespondente. corespondentele ce le adresate,
o lei o
Corespondente recomandate
cate Mandate in-
de corespondenti precum: terne
de jurnale, impri-
mate, probe de Taxa destinate
se pot trimete recomandate, este :
In platindu-se 10 la 1.0 lei; 10 lei
taxa de o taxi la 200 lei cite 25 de 25 lei,
25 recomandare. 200 la 500 taxa 50
Este obligator a se la prezentare bani de fiecare de lei sau fractiune.
recomandate. Pe taxele de se
Trimiterile recomandate nu pot bani formularului.
valori monede sau mandatelor poltale destinate
alte obiecte, o real& tru este d'e 25 de pentru
cas de 25 lei sau fractiune la
la o de 50 lei, de 100 100 sus taxa
plus taxa de francare recomandare. , cite 25 de 50 lei sau frac-
Termenul reclamatiune 6 pentru tiune. mandatele externe costal for-
an uniune considerat mularului nu se se
data depunerii corespondentei.
pirare nu se mai in
recomandat poate Maximul este de 500 lei
primit ramburs la 500 lei pen- ceptie Austro-Ungaria 1000 lei,
o de 10 bani plus taxa nia 504 lei britanice
mandatul postal care se 252 lei.
aceste taxe se din Taxa de este de 25
Taxa la domiciliu este de
Pentru recomandate bani o mai de 100
caz de perdere se despgnbire lei (inclusiv) de 20 100 lei
50 lei caz fost pre- sus: pini la 10 lei sunt
dat destinatarului, expeditorul are drept tite de mandatele
reclame integral& a rambursului. restante cele
Thniteri recomandate ram- cele adresate
se de grade
Austro-Ungaria Bosnia postale la prezintare
austriace eel malt de 40 de pen-
www.dacoromanica.ro
32 CALENDARUL

2 luni externe ; sau valoare, ramburs


aceste ele trebuesc vizate din la 1000 lei greutade la 50
non do care le-a kilograme. In exist&
visare oficiu de mesa-
relative la trebue e limitat la pachete la
fie adresate ge- greutatea de 5 kgr.
nerale a telegrafelor ramburs la 50 lei.
Pentru biurourile Taxarea se face tabloul
Mel telegrafie se 33, greutate serisorile
nd peste valoare declarat greutate se
taxa taxa de ca recomandate
du-se taxa pe valoare.
Mandate poftale se admit La trimiterile se
in schimb (Sri: o de din taxa greutate.
Belgia, Bosnia Trimiterile la prezentare
Britania Bulgaria, China, supun la o 25
Congo, Corea, Egipt, obligatorie la prezentare pentru
Elvetia, Finlauda, Francia, Germania, la 5 kgr., rem
Italia, Erythrea, Japonia, Pentri
Liberia, (252 lei) Peru, Somalia la domiciliu taxa e
Luxemburg, Muntonegru, 20 bani pentru un object kgr.
Norvegia,Olanda, Portugalia, Serbia, de 50 bani pentru greutate
Tripolis, Tunis, fi la prezentare.
biurourile din tele locale nu se factaj.
ale Germaniel, Austriei, care nu se
marcei, Olandei, Portugaliei. men 3 la taxa
Mandate telegrafice externe admit 10 bani si. La
numai pentru biurouri din ramburs se percepe o de
tro-Ungaria, Britania, de 10 bani cc se scade din
Danemarea, Eglpt, plus taxa
Italia, Luxemburg, Taxa
Norvegia, Portugalia, Serbia, foi de e de 25 bani.
dia Tunis. 2 de kgr. pentru
valoare declaratii, 31
de valoarea
incasarea cupoanelor efectelor fi dac s'ar
de comerciu. mai
de 6
interiorul in se admit: a)
a cutii b)
faeturile, biletele tale la 5 eu va-
..ordine, politele, cupoanele loare 31 obiecte
do dividende genere valorile
i
care obiectele mai de
pltibile cheltueli a In tabloul pug. 34, se coprind
3i
trace poste 1000 lei do trimitere. cutii co valoare 3i
La presentare taxa scrip pentru statele mai prineipale.
iar la sosire inca- Limita e
sumelor respective un un kilogram scrisorile
mandat postal din care de greutate ele obiectele
se mai taxa de 10 pentru recomandate la se taxa
plus taxa mandatului. valoare
de Taxa rambursului de 10 bani ca retri-
Austro-Ungaria, Egipt, de t,rimetere, ce
Francia, Germania, Italia, Luxem- din taxa
burg, Nervegia, Olanda, Portugalia, Sue-
austriace Tor- Coletele mesageriile trebue fie
Tripolis. 3i de expeditie.
admit ramburs la 500
Pachete, gropuri de Austro Belgia, Bosnia -
Bulgaria, Danemarca,
Francia, Germania, Italia, Lu-
Interiorul Wei. Se cupriad : a) xemburg, Muntenegru, Norvegia, Olanda,
valoare declarat; Gropuri Serbia, Tri-
numerar, pachetele cu poli Tunis.
jecte de valoare, pachetele mrfuri. cu Taxa pentru ramburs 20
valoare 20 sau fractiune de 20 din
general trimitere care fi soma se percepe la
ca Toate coletului taxa tran-
toate sta- sport.
de a primi' ' Se in de perderi
3i mesagerii interne valoare a care nu va fi mai
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
33

Tarifa pentru taxarea obiectelor de mesagerii.


Taxe pe greutate la Taxa pentru valoarea
Pachete la pachete, gropurl de
.. a
interio-
rei a a a
B. B.

20 21000 3 60 10
25 22000 3 52000 5 15
1 23000 '3 70 5 20
2000 24000 3 75 54000 5 25
2500 25000 80 55000 30
10 45 2 3000 95 26000 56000 5 35 -
10 27000 :3 5 40
12
13
14 2
20
45
2
-
75 4000
4500
5000
28000

30000
3
4
4
95

05
58000
59000
60000
5
5
5
45
50
55
15 70 5500 4 61000 5 60
2 6000 32000 4 15 62000 5 65
17 20 4 --- 6500 2 33000 63000 5 70
3 45 4 7000 2 15 34000 4 64200 5 75
70 4 50 7500 2 4 30 65000 80
3 95 4 75 8000 2 45 36000 4 35 5 85
4 20 8500 2 37000 4 40 67000 90

24
4
4
4
45
70
95
5
5
25
50 9500
2
2
75
90
05
' 39000
40000
4
4
45

55
68000
69000
70000
5
6
6
-
95

05
25 20 11000 41000 '4 60 71000 6 10
5 45 12000 3 15 42000 4 65 72000 6 15
27 5 70 6 13000 3 20 43000 4 70 73000 6 20
28 95 6 75 3 s5 44000 4 75 74000 6 ,25
6 20 15000 3 30 45000 4 80 75000 6 30
30 6 45 16000 3 35 -46000 4 85 fie-
31 6 70 7 17000 3 40 47000 4 90 1000
32-
33
34
6
7
95
20
45
18000
19000
20000
3
3
3
45
50
55
48000
50000
4
5
5
-
95
05
lei mai
malt
- 05
35 7 70 50
36 7 95 texts lui peg. 32).
37 8 20
8 mare 25 lei.. Pentru declarati,
70 valoarea
40 95 scrisorile declarati
9 20 10 pot fi date adeverire de primire in
42 9 45 10 de 25
9 70 10 50 de reclamatie an.
44 9 95 10 75 pentru mesageriile destinate in find -

10 20 11 '
se
10 45 11 25 Birmiinescu & Chiperiu).
47 10 70
(tarifele
48 10 05
11
11 75
La pachetele coletele ce via se pot
vamale de
49 11 20
45
a: 95
11 12 ori cite s'ar declaratia
plus '25 colet sau pachet
taxe distribuirea la domicilin.

Livrete de recipise.
Pentru la eau fractiune
obiectelor s'au pus In kilometru pentru transporturile
la livrete 50 gentele sunt
recipise de 1 100 recipise
2 lei recipise pe malt 20 I.
4 lei. www.dacoromanica.ro
rul 1907. 3
34 CALENDA MINERVE

Tarifa cutiilor scrisorilor cu valoare declarata a


pentru strintate.
Cutii scrisori Colete
Limita xa
,
DESTINATIUNE

. lei frcs. b.
-b. z kg.
0
b. b.
o
ct.m. c.

Algeria 50 10000 2 25 3 - - 35 3 60 25
Argentina
Austria
10000 3
nel. -- 1 2 5 7 10 2
---
Bolivia (via Italia) . .
Bosnia-Hertegovina .
.

-- 10000 - - 25 --
2 5
3
5 117 2
- 2, 25 3

25 2
3
-.-
60
-- 54

Brazilia (via Triest).


Britania Hamburg) .
.
- - -- - - -- -- 25 3
2 100 54
( Ostende)
- - 1 1 50 -
2
- - 2
2 -- 54

Dane area
Egypt (via Constanta)
Elvetia
1000

1000
2
2
1
- 352 2

2
1 5
5
2 25
1 75 -
1 75 2
35
2

2
--
Francia 50 10000 2 2 2 5 2 25 3 25 25 2
Germania
Grecia Constanta) -
50(

- - --
1 25 2 5
5
1 75 2
- -
5 2

- -
India
(via .
-- 3
5
5 4 --
25
35 1
2
54
Indochina (via Constan(a)
Italia
Japonia Constan(a).
50
1000
1000 1,
3
25 2
5
5 2
4 23 - -
25
1
2
6
6 -- 25

Luxemburg
500 10000 3 35 2
2 5 2-
-- 2
1
2 -
6

Madagascar (via Const.)


(via
(via .
501
.
100
1000U 3
3 3
35
5 4
5
5
25 4
- -
1
2
6
-- 25

1000 .2 35 2 5 2 5 2 2
Norvegia
Wanda
Hamburg)
-- - - -
5 2 3 35 2
-
- -
2 2 5 2 3 6
Paraguay 4 25 - 4 20
Persia (via
Peru (via Hamburg)
.
- - - -- 3

6--- -
5
--
Portugalia (via
.
.
- 50 35 5 2
2--
- 05 2
3
Rusia (Ungheni)
Senegal
-- -- 3.
5
- 10 2
35
-
---
25
Serbia.
Spania
(Now-York)
- 1000
1000 - -
25 5 1 75 2
3
2
- - -
. . . .

Suedia
Tunisia
Tnrcia (via Constan(a)
1000
nel.
3
2 2 1 25
25

1
- 35

20
2
2
2 -- -- 25

Ungaria nel. 1 2 1 1 751 2

Pentru copii la 5 ani taxa este pe ficcare 2


jumhtate ; bagaje se adresa locul ori
50 de 10 kilograrne oricare cuvinte fi formate,
ar fi de parcurs. Taxa telegramelor expediato
Biletele de la diligente se corespondentii 2
dela oficiul de sau de 6 dim., este de 31/2 de
concluctorul postal ce diligenta. cuvnt.
Taxa este
Teleerame interne externe. de 25 de telegrafice
nu pot text, ci
de ; semntnra nu poate
bani plus o supratax de 25 bani pentrn se admit in
www.dacoromanica.ro
3
CALENDARUL MINERVEI 35

prilnirea telegramei, care Taxa de colationare pentru


se libereaz in obligatoriu, 10 este de 2 bani iar
telegram& Mitate este cu din
Pentru in interiorul 50 a telegramei.
o telegram& ur- Pentrn copii interne 'sau externe, taxa
gent& de 3 ori taxa este de copie 100
Telegramm se admit numai 50
pentru Austro- Algeria, Pentru telegrame a se
Belgia, Bosnia, Bulgaria, Cypru, teriorul tiirei se percepe de ori
Danemarea, Germania; Grecia, taxa localitti
Italia, Luxemburg, Noivegia, Olanda, iar servicial extern, se per-
Portugalia. Serbia, Spania, mimai taxa telegramei la prima
Turcia Tunisia. localitate ca pentru parcursu-
Pentru adeverire telegrafich de primirea ulterioaro taxa se
50 interiorul.threi destinatarul telegramei.
pentru taxa a 10 In interiorul se mai admit tele-
adeverire primire 25 care se
interior, 50 pentru de prezentare depozit care
Pentru riispunsuri se percepe transportuini,
taxa cuvinte, snot ce- se taxa unei adeverki de
rute ca dupii locul de asemenea se pot
natie, uncle este adresat se legrame adresate undo este
un bon care se do numai telefon, percepandu-se
pes de destinatarbiurou- taxa telegramei o supra-
primi riispunsul. 50 telefon.
Taxele telegramelor simple destinate strinitate.
TAXA TAXA
NUMELE STATELOR NUMELE STATELOR pe
Lei b. Lei
Zona European& Zona
Austria -- 13 Abisinia 3 45
Boznia
Belgia (via
Hertegovina..
Britania Mare (via Germania)
.

- 17
29
Afganistan
Anam
Argentina,
4 50
5 25
5. 65
Bulgaria
Creta via -- 10
51
Australia meridion.
Azore insule
Bolivia ......
45.
01
Elvetia -- 29
21 Brasilia
7 45
5 45

Germania
Corsica (via Elvetia)
Algeria Tunis (via
Helgo-
- 29
39
Canada
Chili
Verde (insule) 2 80
7 45
70

land (via 20 5 25
Gibraltar (via 61 (via Triest-Aleximdria) 25
Grecia continental& Cochinchina 4 50
Eubea . . -- Columbia (Istmul Panama) 6
-insule in ge- Corea (via 6 05
nere Cuba, Havana 2 55
Italia (via
Luxemburg (via Germania)
Malta (via Italia)
(via Austro-Ung.)
Norvegia (via Germania) .
.

--
29
21
41
Haiti
Japonia
......
Egiptul jos (Alexandria)
Guatemala (San-Jose) . . .
britanice
1 25
4 30

2 85.
6 05
(via Germania)
Portugalia (via . - 29
41
Java, insul&
Maroc (Tanger)
4 75
54
Rusia de Europa Caucasia
Transcaspia
Serbia
Spania (via
Suedia (via Germania). . .
- 21
-
--
10

33
Mexic, Matamoros,
Persia
Peru
Rusia
.....
(Siberia)
Statele-Unite ale Americei de
2 35
40
7 45
80

Tnrcia de Europa C-stanta) 25 Nord: New-York 1 70

cliipelagului .
Ar-
. . -- 41
13
Transvaal
Tunis
Venezuela
-
3 15
39
9 40
Uruguay 5 65
3 15
Taxa telegramelor de de 7 pe
snot numai ora 6 scare 9 dimineata.
celelalte state a se consulta Tarifele d-lor Chiperiu
www.dacoromanica.ro
serviciul intern so servi departe se percepe
bonuri telegrafice aflate la debitanti in taxa telegramei o 25
valoare de 60 75 Taxa invitare la tolefon
de 25 bani pentru de este 25 bani.
ce se respeptiv Serviciul extern. -1. Bulgwria. - - Taxa
tre 7, 10, 15 cuvinte. Se poate scrie convorbiri telefonice Giurgin-
acest caz trebue Rnsciuk 1 len 50
5 bani Intre Bucuresti-Rusciuk 2 lei.
Bonurile cerise Galati-Rusciu.k 2
pun cutiile-speciate aunt asezate Intre Sofia,
diferite puncte se pot Filipopoli, Sistov 2 50
la, ghiseuri. Sofia, Filipo-
ordinare destinate poli, Sistov lei.
pentru urgente se
cuvintekr percepandu-se in Aviz 50 nefiind
taxa chitantei, convin cale se
telegrame externe nu fi mai la
de 1 leu francez.
Taxa Durata convorbirei 5 minute.
e lei. 2. Ungaria.- Taxa unei
tre Budapest, Gyula-Fehervr
3 lei.
Convorbiri telefonice. Intro Brasso, Nagy-Szeben;
Sepsi-Szent Gyorgy, Csics-
Serviciul intern. - 2 lei 50
5 comune Intro Budapest, Gyula
este 25 Koloszvr 3
Idem don dill Brasso,-Nagy
50 Sepsi-Szent Gyorgy, Segesvr
Idem din 3
vecine Comarnic,
Idem Intro din judele deal cu Budapest,
leu 50 Koloszvr 2 lei 50
convorbire
la 6 se deal Sinaia Brasso leu 50 iar
dublu. Nagy-Szeben, Sepsi-Szent Gyorgy,
Pentru o gesvr 2 lei.
telefon) taxa este Burata couvorbirei 3 minute.
de 50 de de 20 cuvinte Avis telefonic -1 leu.
se Convorbirile urgente se
Pentru o. . (tele-
intiu prin telefon mai

FERATE ROMANE
DIVERSE RELATIVE TRANSPORTURI.
Transportul persoanelor.
se pot la statiune spro a cu-alt tren in.
doua In caz trebuie pe
Cine va intr vagon, va pomi va va o
asemenea ciind va o superioara.
Copiii nu nimic la 10
prelurile iar 10 in sus taxa
preturile jumktate.
Transportul de bagage.
Bagagele, ce in transporta gratis se aseaz sub sau
o
d'asupra' locului ocupat. bagage trebue fie de dimensinni
miei Asezarea coridoarele vagoanelor
oprita. '

mai mare se un cuart de


e tarifa de In ose-
la stalk. Pentru bagage mai mari de 50 kilograme se o
reductie. Pentru bagage se bilet care la sosire..
Prezentatorul bagagelor nu mai trebue casa bagage vreun

www.dacoromanica.ro
37

Bilete pentru
Dula prineipale se do tutors la
statinni balneare sau din apropiere o de din unui
Pucioasa, Govora, (Prallova),
(Balta-Alba), Targn-Ocna (Nastasache
dove), T:-Frumos
la sosire un
g5rii do apropiate va intoarcere.

Tichete de
gars Nord Bucuresti,
20

PENTRU STATIUNILE BALNEARE

BILETE DE
se numai 1/14 la 15/28
pentru toate trenurile accelerate
sosire.in gara de destinatie, biletul se va contra unei
tante semnate, care se va de administratia aplicarea
nude fi o atare, de autoritatea politieneascii,
- La Tg.-Ocua, core numai dela
Pentru unci predate se eli-

Se core n

Balta .....
Boboci ...... Piatra-N. sau
18

39
13
85
10
60
35
13
16
27
9
65
50
40
60
9

18
6
45
35
10
70
Gqvora, Olancia 60 24 55 16 40
Jiblea 37 35 25 20 16 80
13 35 9 85 6 75
22 15 15 85 12 95
Constanta Constanta 31 95 30 14 30
Govora Govora 36 24 10 16
Ocnele-Mari 36 24 60
Lacul-Earat 21 25 14 25
30 20 55 13
Piatra-Neamtu Piatra-Neamtu . . 39 15 26 80 17
20 14 70 10
Pucioasa Pucioasa 14 10 35 7 20
, 38 25 26 05 17 30
16 12 15 8 35
18 05
17 50. 12 85
(Prabova) 14 70 10 65 7
(Moldova) 36 30 24 60 16 II)
40 75 28 03
13 65

4-10 jumdtatea
www.dacoromanica.ro
TARIFUL PENTRU CALATORI
PE

FERATE ROMNE
De la Bucureti (Gara de Nord) la toate din

FORTURILE DIN CAPITALEI


BILETELOR
Tren. accelerat Tren de persoane

Adjud 214 17 70 11 85 22 14 9 85
77 6 4 2 30 25 3 65
Afumati 29 70 20 24 16 70 11
30 80 20 90 13 95 25 70 17 11
Alexandria 277 28 19 23 90 10 60
216 24 25 30 20 13 60 9 20
Asau 30 20 13 75 30 17 10 11
Azuga 137 15 11 12 9 35 6
31 21 70 26 30 18 12
102 29 55 19 90 13 30 24 16 11 10
82 9 6 70 7 75 60 90
Balaci 18 13 45 80 11 20 7
219 24 50 16 20 70 9 25
04
249
246
29
27
27 05
19
17
17
90
13
11
11
30

85
24
22
22
80
55
16
14
14
90
80
11
10
9
-
10

85
321 30 20 50 13 65 22 17 05 11 40
(H ) 262 28 18 12 30 23 15 40 10
31 10 21 14 15 25 95 17 65 11 75
20 3 80 2 65
35 20 30 17 10 11 40
31 70 22 14 55 26 40 18 35 12 15
57
117
288
81
13
29 10
21
9
19
35 14

12
25

95
26
11
24
10
25
17
8
16
-
80

25
11
5
10
85
60
80
422 32 80 22 14 90 27 35 18 12 45
340
253
30
27 60
21
18 05 12
95
05
25
- 17
15
11
10 05
176 19
30
16
-
90
13
20
12
20 - -
8
16

14
-
65

05
11
16
10
65

20
8
11
7
25
05
17 60 12 60 14 65 10 7
477 36 24 05 30 20 05 12 91
30 3 40 1 70 2 2 05 1
209 25 16 95 11 21 20 14 9 50
Brazi
(H).
52
102 11
95
60
4
8
30
40 -2 4
9 65
3
7 - 4
2 45

- -
34 10 22 75 28 40 18 95 12 75
8 75 55 '

Buda 70 7 95 75 4 6 60 4 80 30
- 85
,

Buftea 18 2 1 1 1 70 1 20
81 40 21 14 26 17 90 90
30 45 20 60 13 75 17 15 11 ' 45
Burdea 144 16 13 60 9 80 3
Burdujeni 446 33 80 22 70 15 25 28 20 18 90 70
BuVeni 133 05 10 90 12 9 10 6
29 19 24 55 16 11 05
128 14 10 7 25 12 10 8 70 6 05
217 24 30 16 20 13 60 9 20
268 28 18 70 12 50 23 60 15 60 10 40
www.dacoromanica.ro
31 21 35 26 05 17 11 85
CALENDARUL 39

BILETEL OR
Tren aceelerat Tren de persoane
NUMELE
I CL HI CL I Cl. III
L. B. L. B. L. L. B. B.

137 16 65 11 -- --- 12 9 35 6
. 96
29

17
95
90
70
20
7
12
16
90
65
- -
24
9
14
95
10
76
16

10
80
55
11.
4
7
25
60
30
Cantonul 3 (H)..
Caracal
347
59
239
6
26
65
40
4
17 - -- 22 -
17
4
14
60 11
2
9
70
80
70
Carasu
. . . 333
41 70
65
27
20 80 --
17
--
40
66 17
20 14
11
60
55
pod 167
10
18
1
76

1.5
17

-
13
60
46 -- -
60
22

- 80
14

- 20
70
9

- -
7
80
65
50
Cilibia 148 16 12 10 8 40 13 95 10 7
Cioara
Ciociinelti
198
24
22
2
40
1 - - 40 18
2
70 12 70
66
8 66
15

,--14
--
. . 184 20 14 45 9 17 40 12 8 25
Ciulnita .
Ciumesti.
110 12
13 -
80 9
9
10
10
40
85
7
7 90
6 20

- -
22 15 60 26 18 50 20
. 123 13 90 10 10 11 60 8 40
Comana . . 2
-
50 1 75

- --- ---
. 30 45 13 60 15 17 11
. . 111 12 60 9 10 10 7 55 5 25
. 230 25 17 21 14 20 9

. . .
233
42
25
4
85
80
17
3
10
- 21
4 - 14
2
30
90
9
2 -
Corabia
30
28 90
21
19
05
20 - 25
24
80 17
16
55 11
10
70

Corbu.
Cornet - -
17
-- -
17 40 11
30
60
230
14 75
17
10
11
-
40
12 30
14
8
20
90
9
6

-- --
.

Cotesti 191 21 70 14 10 15 12 40
Coto
251
28
27 45
18
18
80
22
65 15
-
65 10
10
40
05

Criste9ti 477
30
31 --
35 20
21
24 05
13
14
15
75
25
33 05
17
17
20
10 11
11
12
70

Crivina 40 4 50 3 2 25 3 80 2 75 1 90
Cucuteni
Curtea de
448
147
33
16
38
95
70
95
22
12
70

95
- - 15

16 30
28
13
32
90
18
10
90

65
12
6
13

Dealul-Spirea.
. .

.
311

5
29
9 7 - - - 13 24
8
75
16 80
85 4 05

20 14 9 70 16 90 11 10
Dobrina
90
102.
10
11
7 35- - 14 20
8
95

'
17
6
7
70

-
'11
4
4
80

408
483 36
15 22
24
-- -
14
65
26
30
80
45
18
20
60 12
-
30

'
240 26
18 - 22
15
10
40
14
11 -
60 9
7 55

Elena '
195
137
22
15
15 lo
25 -
30 18
12 9
60
31
8
6
55
45
Radu (H)
Faraoani
343
282 28
38
90
30
21
19
22
14 05
85
10
24
27
80

70.
17
16
18
-
80
11
10
12
70
70
60
169 19 9 16 95 11 7

- ' ---
30 20 25 13 25 16 90 11
147 16 70 12 90 10 _6 95

Florica
286
106
199
29
12
I 22 60
19
9 70
10 45
24
10
18
20
05
80
16
7
12
25
75
10

8
-
70
www.dacoromanica.ro
40

Tren accelerat Tren de persoane


NUMELE
Cl. Cl. I
11. L. B. B. L. B. B.

251
68
29 19
18
75 13 20 24
23
6
-
40
16

4 60
11

3
06
20
05 45 90 24 20 16 16 10
'125
42
113
46
80
151
25
4
13
-
36

50
2
9
90
76
11
2
45

70 9 60 4 80
ii 77 30 26
Galati 30 30 15 25
Galbini 30 13 25 30 17 10 11 40
36 4 40 2 1 70
55 05 90 11 70
13 55 17 11 55
266 28 12 50 13 55 10 25
Ghimpati 98 10 10 41 50
11
., 75 10 5 15
67 36 4 55
Goioasa 30 00 85 50 17 11 55
31 25 85 17 60 11

ri
101
282
384
11
28
31
19
21 95 14 -50
16 -
90

25
10
12
2 20 55
110 : 9 40 50
189 21 11 75 10 10 17 85 12 40
Hagieni 162 5 05 10 90 7 50
. . : 45 21 14 30 17 11 90
12 50 65 16 65 10 40
oei-Lespezi 75 1-1 60 18 12
357 91 25 80 11
189 10 17 85 30 8 40
(via 1%, 20 10 45 95
(via 408 15 14 80 60 12
Jilava 17 65 15
Jiblea 90 10 11
270 65
86 75 7 05 86 90 4
i 264
261
256 27
10
18
18
55
-
12
23 40
30
10
45

20
10

95 75 7 9 50 4
Larga 444 75 28 90 12
05 90
70 7 5 75 6 60 80
Loorda . 55 2:1 45 15 85
87 26 5 95
Liteni 419
235 20
28
05 17
55
14
-- 27
21
20
70 14
15
70

45
12

10
45
65
30
Lotra 17 15
218 45 11 10 13 9
i 13 -- 8 5 5 80
309 45 24 16 11 20

Mori8ani
59
127
6
14 45
4 85
- 12
4 2

Medjidia . 191
176
21
-
---
05
-
40 8

Mircea-Vodil
. 138
181 2)
11
14 2511 - 17
40
85
50

158
94
31
17
10
21
12
7
40
80
65
- -
14 25 26
14
10
90 .'
17 86

40
85
40
45
www.dacoromanica.ro
' 41

BILETELOR .

Tren acceler at Tren de persoane


NUMELE ci. cl.

65
Moineti. 326 75 17 15 11 45
Monteoru
-
15
6 65 8
17
18
35
85
11
12
55
60 .
Mufti" 207 75 , 70 19 8 95
14 46 30 18 10 12 05
8611 90 25 17 40 11

Murfatlar
Negri
188

65
10

12
-
50
17

23
75 12
18
15
26
25
55 10 40
Nicolina 465 40 15 50 20 30
65

292
65
60
- 24
15 4

16
45
40
10
90

Odobelti 210 75 19 30
30 75 90 25 11

Palanca
282 28
27
90
65 18 20 - -- 80 24
20 10

'145' 31 - 21 05 - 85
85
17
17
60
55
11

-8 8070
Papa
17
186
119
1
21
13 50
1
14
9
. - 1
17
11 '
65
60
25
1
12
8
15
15 0

786 70 21 95 14 40 18 25 12
"05 15 70 10 66 30 13 10 80
348 21 .

-
16 90 60

....
20 05 70 14 40 9
206 15 19 40 10 8 90
2 50 2 2 45
30 14 10 17 86 85
Piatra-Olt . 206
78
109 12
, 15
6
70
- 7
10
40
35
13

7
10
30 70
60 95 40 5 4 10 85
Plopeni 82
210
,
.
6
16
'
96 -
13 90
19
70
13
17
60
30
11
90

60 20 28 18
94 10
-- --- 8
24
90 40
Potcoava
Predeal
Prahova.
108 19
45 - - 15 11
9
7

Prunisor
102 11
80
85
40
- 60 4
25 60
65
3
17
-
40 11
4
60
85
211 23
17
10 -
10 11
10
56 21
19 80
14
13
30
35
9
9
60
274
280
28
28 76 16
60
24 -
80 80 10
10 65
(H.) 274
65
18
- -
12 23
13 - 9
80
40

.
162
0
11
10 00 - 9
24
25
40
10
16
17
90

70
7
10
11
60
90
80
Rebricea 14 30 18 .12 05
Rodio 472
287
15
- 29
24
70
20
19
16
86
15
12
10

Rosetti
31
25 60 17
12 901.
- - 8 90
25
21
85
50
17
14
10
25
75
11

7
70

40
' 30
22
- 10
- 18
10
45
16
12
17 60
11

11
30

70

www.dacoromanica.ro
CALENDARUL

BILETEL OR
Tren accelerat Tren de persoane
NUMELE STATIEI ci. . ii ci. ni
L. L. L. L. B. B.

Rugiuoasa 401 31 80 22 15
- -14 60 26 50 18 12 20

- -- --
24 16 40 20 13 9 25
173 19 60 80 16 11 50 7 90
277 28 19 23 90 15 85 60
6 10 4 40 10 3 70 2 60
428 33 22 60 05 27 18 80 12
258 27 85 18 35 12 25 23 20 30 20
377
150
31
17 -
55 21.
12
80
30 - -
14
14
30 18
10
15 12
7
05
10

289
262
30
29
28
75
10
20
19
18
85
60 - -
13

12
90

30
25

23
60
25
17
16
40
25
40
11
1
1
60
80
176 19 13 95 '9 16 65 11 65 --
125 14 20 10 30 -- -- 80 8 95

Sinaia
. 219
126
24
14 30
16
10 --
11 10
11
45
90
13
8
70
60
25

--
95

11 90 8 60 -
- 9
--
95
1
7
40
20
295
270
29
28
19
18 80 --
13

--
15
---
24
23
16 45
65
1
1
90

Slatina
Slobozia.
189
127
21
14
40 14 75
40 - 17 85
05
12
8
30
-
40

Stilpeni
464
131 14
15 23
10
35
70 --
15 29
12
25
40
19
8 95
1 85
20

Stolnici 140
29 70
60
20
11 95 ---
13 14 80
80
16
10 -
70 11
6
15
90
Strejcsti
Strehaia
228
110
25 40
90 20
90
15
-- -- 21
24 90
14
16 80 11
9 45
20

138
26
15
80 17
11
65
30 7 85
22
13 -
30 14
9
70 9
6
80

-
50
176

81
19
9
95 13
7
6
-- -
95

60
9

--
16
8
7
05
11 8
4
3
05
85
32 22 40 14 27 15 18 70 12 40
T.-Jiu 356 31 25 21 30 -- -- 05 17 11 80
19 75 15 24 16 10 90
237
325
49
26
30
17
20
4
60 - -
-- --
21
25
4 60
14
17
35
9
11
2
70
45
30
26 20 17 -- 21 14 9 70
482 36 45 24 30 65 30 75 20 13
Trojan 23 80 -- -- 19 60 13 20 8 95
505 38 15 16 95 80 21 20 13 30
28 65 19 -- 90 86 10
242 26 17 60 -- -- 22 14 65 9 80
248 27 17 90 70 14 90
40 21 50 26 17 90 11 90
28 18 90 12 60 23 80 15 10
12 80 9 6 45 10 65 7 70 35
f Par. 36 56 24 30 15 65 30 20 13
6
--
428 33 10 60 16 27 18 80 12
-- 26 65 16 70 22 20 13 90
. 27 60 18 05 12 05 23 -- 10 05
198 22 40 25 10 40 18 70 12 70 8
. 74 8 40 6 -- -- 7 -- 6 3 50
. 80 23 85 15 29 80 19 86 95
Vhdoni 241 26 55 17 11 70 60 9 75
. 71
120
8
13
10
60 9
80
80
4
'- --
05 6
11
70
35
4
8
86
20
3
5
' 35

Vaslni
291
280
340
19
28
30
20
75
85
19
19
21
55

-
13
12
13
80
96
24
24
25
-
30

76
16

17
30

60
10
10
11
85

65
31 60 21 85 14 26 35 18 20 12 10
www.dacoromanica.ro
412 80 22 15 10 70 18 80 19
43

PRETUL BILETELOR
Tren accelerat Tren de persoane
NUMELE
Cl. I Cl. III Cl. I II
L. B. L. B, B. L. B. L. B.

29 80 20
Vintileanca 101 11 8 75 9 6 90 4 80
266 24 18 65 23 10 35
Vladeni. 40 22 15 40 28 19 10 12 80
24 70 16 20 60 13 9 30
Vorniceni. 541 40 90 27 05 84 10 22 75 14 25
250 27 40 17 22 85 14 95 10
Zimnicea .

Zlitinoaia . 495 45 24 15 75 31 20 20 80 13 15
Zoita 151 17 10 12 8 55 14 10 30 7 15
Zorleni 295 29 19 13 15 24 45 16 45 10 90
Abonamentul toate C. F. R. afard de Expresse.

B. L. B. L. I

Un bikt pe un Intreg . . . 918 .76 689 40


prelungire) 4 275
trei prelungire) 275 6 181, 80
plus lei garantie care la expirarea biletului.

BILETELOR PENTRU TRENURI DE PLACERE

pentru ducere intoarcere numai de sau ajunul


sau a doua zi
CLASA CLASA
I II III Dela I III
L. L. L. B.

la la
Azuga 16 10 6 40 17 10 20 6 95
Doftana..
Breeze
. . . .
16
12
30
75
8
10
8
- 4 80
6 30
4 65 .
.
.
13
17 20
30
8
10
8
4
6
4
80

80
Cmpu-Lung. . . 18 10 10 7 Sinaia 60 9 75 95
. . . . 14 9 20 5 20 13 60 8 95 4 96
Constanta. . 21 14 50

TAXELE PENTRU BAGAGE PENTRU

la dis- la

kilometri 0.10 kilometri 0.48


0.20 0.75 200
-0.30 1.13 225 3.38
100 0.40 1.50 250 0.55
0.43 1.88
2.25 300 0.60 4.50
mai departe www.dacoromanica.ro
ficcare 25 kilom. se 5 la pentru fiecare
1.50.
MINERVEI

Tariful biletelor de ducere intoarcere clasa


Dela cari comune rurale stapunile vecine la
40 kilom. in-clusiv, se bilete de ducere intoarcere
mimai de class III.
Class III III Class
Tren
aced]. accel.
I L I
1-10 27 1.70 1.40 32 2.40 2.- 37 3.10 2.60
0.80 28 1.80 33 2.20 38 3.20 2.70
16-20 1.20 1.- 29 1.90 1.60 2.60 2.20 3.40 2.80
30 2.- 1.70 2.80 2.30 40 3.60 3.-
26 1.70 1.40 31 2.30 1.90 2.90 2.40
valabile 24 ore lor.

DIN ROMANIA
Februarie 2, (Gorj),
In 8 la
Martie 9, Mucenici, (Baciin), Roznov
(Arges),
Ginrgeni In 13, In 25
Vestire, Tigveni (Argeo, Negresti (Vaslui),
La Teodor, Iasi. In Miercuri,
Vaideeni Floriilor, Giurgeni,
(Neam(n),
MoineSti (Bacio), Biirgoani
(Roman), Slatina,
(Gorj), (lalomi(a)
Maiu in 21, Constantin Elena, la Dobroteni (OR),
La P testi, Uda Cimpa-
(Arges),
Mavrodin
Dominica Rusaliilor, la
nica tuturor Chiojdoni PResti,
Negoesti (Dolj), Piatra,
(Vasluin).
24, Buda Colentina
29, la Viziru-de-Sus
Talpa (Neam(n), (Roman)
in 20, Sf. la
13trhul,
geni (Ialomita), In 24 jilava 27
la Argintoala
Panteleimon
August la 6, la la Locio (Arges),
(Tutova), In 15
Mare, (Dfov),
(Vasluiu),
Casin Sinaia
(Baciin), MogoeVi,
In la
Septembrie in 8, Maria La 25
Buda
14. la (OR),
Octombrie, in 14, Vinerea Godeni
26 (Bacio). (Romana(i),
Noembrie 8, Voevozi, la
(Prahova).
in 2, la www.dacoromanica.ro
In 5, la
Borosesti,
Moinesti
CRONICA ANULUI
1 Nov. 1905 -1 Nov. 1906

3 Noembrie 1905. - a 36-a a csiltoriei MM


Regele Regina, d. Cantacuzino, Consiliuhii de Ministri,
telegrafic
Suverani.-La aceastil
M. S. a
:
Privirea ce armi-
unui tre-
cut care Ne este deo-
de
in Noas-
cele
mai dulci.
vie
acele vie-
muri depeirtate,
tara
mea
frunte, Ne-au primit
bratele deschise
atunci, salutat
cuvinte

de dragoste.
d-v.Ne adu-
dintele consi-

cele mai calde.


fru- S. Principele
moasa
de de
ce dovedit acest lung ani, mod
www.dacoromanica.ro
46 CALENDARUL

de care a timp, multumim,


'Regina Eu, din fundul Nostru pentru toate
am primit, o vie
CAROL.

6 Noembrie. regalii in A. S. R. Principele


Conte de sotul M. S. R. Principesei Maria de Hohenzollern,
Suveranului,
7 Noembrie. telegrama de multumire la condo-
Aduniirei exprimate de ei
de compatimire ce numele
este o dulce pentru mea
mea pen&u
dragoste, pe .care o primesc vie
8 Noembrie. - greci pe Constantin
din Clisura.
9 Noembrie. Antartii pe
din Krupista, vilaetul
15 Noembrie. - Corpurilor legiuitoare. In mesagiu:
amintire de bunele relatii ale vecine, ou
Greciei, a de s'a pronuntat
mai mult.
dreptatea ce sustinem,
contribui goane zadarnice,
prin im pot neamurile
16 Noembrie. Regelo M. S.
sa
18 Noembrie. Teodorescu Cantacuzino
M. Sale, g6sind Sa,
in a suferit nevralgice
multiple.
24 Noembrie. - D. Ministrul Domeniilor, depune
un proiect de autorizAnd de a cere un credit de
2.000.000 lei pentru compleCtarea Expozitiei din 1906.
25 Noembrie. - Te-Deum
27 Noembrie. - Consiliul aprobat un
al Ministrului Finantelor de a se monede argint
pentru suma lei 3.500.000.
5 Decembrie. - maghiare,
o in din Bu-
dapesta a trimis in toate .centrele locuite Din
cauzit din dicta trimit Suveranului
Viena, telegrafia
M. ! Pe temeiul unor de cu anume
autoritiltile se folosesc de ostirea de linie,
trimitnd-o asupra satelor locuite pacinici, prin
tile astea nu au ivit o necesitate, unii nu soco-
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL 47

drept neclintitA
M. VoastrA patrie.
Cu profund6 supunere M. nu lase ca po-
nostru clatine
moasca dragoste pentru ; prin faptul se
rol Ai cu : Dr.. Teodor
Mihali, Russu
Sirianul, Dr. St. C.
Pop, Vasile Damian,
Dr. Suciu, Dr.
Dr.
in
Camera
6 Decembrie.
ziva de Ni-
episcopul grec
din Costuria
donia) a voit
trundil in
serica din
Vlaho-Clisura. A
rorizat
amenintnd cu moan-
tea institutor.
20 Decembrie.
D. Nottara o
ziare,
se retrage
din din pricina
Directorului
23 Decembrie. -
D-lui Duma,
vice-consul
tor
Macedonia
ce le primise de A. S. R.
la antartii greci, ii se
tonfore pentru credintii.
1906. - M. Sa a Malt Ordin de
Ostafi, se implinesc 40 de ani de am venit
capul vostru md pot
votamentul vitejia armatei, trebwincioase pentru Mine
implinirea grelei sarcini ce
Am spat voastre
de
voastre intemeiat de tare cd
.putem viitorul
www.dacoromanica.ro
48

Vitejia a de
anul acest& de veac de
este Regat. puteti dar privi un trecut bogat fapte
ca virtutile rdzboinice reinviate pe
de pe calea ce apucat,
cu Mine Ne vom rezem cu dragoste pe voi.
soldati, urez un an bun fericit.
CAROL.

Ziarele publicii Regulamentul pentru instituirea me-


daliei jubilare Carol L - ziare o delegatiune
a regim. 6 de Rovine s'a prezentat la A. S. Principele
oferindu-i o poezie a Vulovici, pe
frumos ornatil sub-locot.
acelei :
dela Rovine A. S. R. Carol :

azi, i
din Rovine... ;
sit ne de Dar piept
ni-e drag de ! La noi mai aprig creste.
Noi te-am numai pozat cum am ne
Colea'n abecedare... foc, de
esti de mititel ,privim cum,
militare. trna !

De-o fi rzboi,
De moarte nu
Te
noi sit mergi,
toti
.
S'ajungi
5i-atunci, cu ai
Ta,
- !

douh-zeci ! Cum s'au hiptat !

Tar strilmosesc
foc, infiripare :
Peste nostru-adnc. duci hotaru 'ngust
trece falnic. La hotare !
tresitri, trece ogor
sitruta Tu steagul noi tot leatu...
popa ne-o citi la cap stm
spre cer toiagul ! !

2 lui Sttescu,
de Stat partidulni liberal, fost ministru de justitie unul din
mai jurisconsulti romni.
6 Ianuarie. - Tribuna din Arad tribunalul din Oradea-
Mare a achitat d. Russu-Sirianul, in procesul intentat pentru cartea
Romanii din ungar.
17 Ianuarie. -- vestea Grecii au incendiat
Gramaticova.
www.dacoromanica.ro
DECURS 40 DE AM
(1866-1906)
artistic la Calendarul Minervei. Cl*uri

Dupa tablou O.

www.dacoromanica.ro
49

30 Descoperindu-se mai complotul


din tara, cari alcatuesc societatea trimit in pa-
te unanim expulzarea acelor.factori
marcanti ai
7 - a.
vine stirea de acolo au pro-
care a Crisoveloni
chestiunea

parlann!iitul ungar s'a


esit
coalitiei va face
in bazavechii legi
15 Februarie. - M. S.
aCorpu-
klor Legiuitoare la 1 Martie.
se face mimai la 7
din Tran-
silvania serin elogioase
despre 'Episcopul Popea, eu ocazia
vrstei 80 de
Martie.- Deschiderea
generale a romne. Li-
terati distinsi in
:Octavian Goga 4.000
Sadoveanu eu 1.000 St.
cu
8 Martie. in vederea
din MM. LL., d.
Dim. Shirdza, partiduhn
beral, brosura Puterea
cutiva bro-
mult discutata presa.
12 Martie. - in
in Monitor A. S. Maria.
M. Sa
un decret prin care
.In lipsa Noastra administratiunii cari
vor aprobarii consiliului ministrilor de
ministru in se va curs sub rezerva sane-
Noastre
13 Martie. - universitara mod grandios
impotriva a 'aristocratimi., care Teatrul
National reprezinte piese frantuzesti.
14. Martie. - la Mitropolie prilejul aniversarei
regatului.

www.dacoromanica.ro
1907. 4
50

31 Martie. - Lugano bune


Sale.
8 Aprilie. - Aniversarea M. se deo-,
de persoana pavoazat
19 Aprilie. - din Ungaria mai
locuri. cei se aleg profesor
la secretar Episcopul Arad ;
Al. Vaida-Voevod,, Dr. Iuliu avocat la Blaj ; Dr.
Onciu, 'director de ; avocat in ;
; Dr. Ion avocat
Arad ; Dr. Pop, in Arad. La al scrutin reusesc
Popovici, protopop in ; Dr. Coriolan Bre-
diceanu, in (ales in cercuri) ; Dr.
vici, avocat in ; Damian, Brad : Dr.
avocat in dr. Teodor Mihali,
bului, avocat in Dej. ziarist, d. alti can-
cad
24 - Aniversarea a M. Sale
28 - Mari serbitri la Galati. palatului admi-
nistrativ. fundamentalq la Aniversarea
regimentului de jubileul
A. S. -

1 catedralei din prin clerului


todox
. Ideia construirii catedrale datorete marelui MitropoRt
aguna. El a desehis la 1857 trebuitor;
lectil. in fruntea s'a de 1000 Acest
fond ridicase 1901 la suma de 507.457 coroane, astfel
puteau sit se termine trei ani. Arhitectii acestui
pompos edificiu au doi Szalay pictorul
interiorului profesorul Sinigelschi.
4 Main. - Sosirea MM. LL. in Capitalli.
8 - Deschiderea Corpurilor Legiuitoare urmaorul

Senatori,
Domnilor
A-Tot-Puternicul Duinnezeu a vrut 40 de.
Domniei.
am
bucuriile nevoile.
belm Mele,
fericit Md cd a Mea este
prezentan
Wore privirile drumul 40 de
ani, ceaswrile cele ale Domniei
este mulfumesc
au stat, din talpa tot-
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL 51

deauna
dragoste
ajutat
plinirea
grelei meniri care
am venit noua
Mea Patrie acum 40
de :
din a Sta-
ales Meu
merge cei
numai sunt printre
noi, de
cari,
asigurarea
care
std pe Meu,
au trecut la
rire pe de
de
de
care nu mai
este a Mea, a
popor., care
.s'a invrednicit
jungunde a
prin
prin
lepciune,
mai mull A. S. R.
pururea binecu-
dintre Dinastia Mea
Domnilor Senatori,
Domnilor
Nu cd de sesiune extraordi-
nar, ca mai noui legiuiri, de
din cele sesiuni ordinare cari fost
Duinneu binecuvinteze Domniilor-Voastre.
Eu declar sesiunea extraordinard a Corpurilor
giuitoare.
.

10 Mai. -Presa tara, in lung in lat, priiznuesc cu mare alai


implinirea elor 40 de ani de a M. Sale. Ca in toti anii, la 10
Capitala s'a de :
www.dacoromanica.ro
52 CALENDARUL

Te-deumul dela Mitropolie. In dimineata zilei Mercuri, 10


Capita a fost. ,somn de bubuituri
inceperei
spre Mitropolie
centrul
trotuarele de
dau in
nu
La 9.45 101 bubuituri de' tun
Cortegiul de divizionut de jandarmi mers la
.

In prima se in doua
Dim. Moruzi, in de locot.-colonel, in a 3-a M. S.
M. S. in a 4-a A. S. Principesa Maria
'Carol, Etisabeta, Maria Nicolae;
Principele Ferdinand, Principele de.
M. S. Principele de
alaturi
pareursul s'au Suveranilor Principilor,
lele. nu
Dafilarea: do a coral s'a.
mai .ori, s'a ansit un timp foarte-
.

sporite anul acesta nu de lume.


La 20 in Sa Regina, S.
R. Maria micii Principi, a
Familia
Cantacuzino au oferit
M. S. A. S. R. Principesei
La 25 M. S. Regele, A. S. R. Ferdinand,
de Wied, toti
statul-major atasatii militari
M. S. o clescalecii
in Pavilionul Familiei Regale.
apoi defilarea.
Vin instructorii militari ai batalioanelor copii, in fronte
muzica batalionului, formata din cop.
O furtunii aplauze urale salutat cpiilor.
La a trilsura a copiilor ; in se
imbracate ca surori caritate,
Ele Silva ; sunt S.
d-lui vice-presedinte al Soc. Veteranilor.
Defilarea a continuat stabilita prin programul s'a
la timp.
terminarea M. S. Regele a plecat Ware, Palat
de A. S. R. Ferdinand, Printul Wilhelm,
Wied ofiterii statului-major
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Mai:
54 MINERVEI

In urmil deschisii M. S. Regina A. S, R. Prin-


Maria cu micii Principi.
tot parcursul Suveranii au fost mai alduroase
Primarilor: La 5 d. a. s'a dat in grildina
onoarea trei. mii de primari rurali, in
Prilegiul jubilare.
Erau trei mese, un la
principale.
-Primarii in costumele pitoresti, agteptau la locurile sosire a
AA. LL. Principilor Mogtenitori.
in n'a fost unui de
vizitatori, in serbarea s'a desfasurat in mai ordine.
La 5 a sosit A. S. R. Principesa Maria, la
brat Principese, Elisabeta Maria. Altetele Lor erau
in national.
R. Carol, insotea asemenea pe Augusta Sa
erau de un grup de doamne din
in costume nationale.
Erau de D-nelo G. Gr. Cantacuzino, I. Lahovary, C. Anion,
Barbu Catargi, Butculescu, etc. etc.
veteranilor. Tot 5 s'a dat Arenele romane,
dela veteranilor.
a fost prezidat .general Manu, de
a toastat pentru M. S. Regele, mijlocul color mai
ziaste aclamatiuni ale eroi.
Apoi, Ministru de a ridicat paharul
ranilor.
D. General toastat pentru d. general Manu ;
Lutescu, Coroana de otel a pentru
S. Regele.
In timpul prAnzului la 6, au sosit A. S. R..Principele Fer-
dinand, Principele augustul frate al Principelni
Ferdinand Principele Carol.
Sosirea A.A. a fost salutatit urale
partea veteraniler.
A. S. R. Ferdinand, s'a intretinut mai
.veterani, la ce parte sub comanda
comandant.
A. S. R. cu au sosit ministri Gb.
Cantacuzino, Take A.
In tot timpul prftnzului muzica de geniu a cntat
.nationale.
La orele 7 s'a terminat, land
care a fost servit semn :
se reprodus portretul M. cum la.
cum e azi.
7 Victoriei era
7 jum. cercetata strada chip

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
:
56 CALENDARCL

Victoriei
nu s'a mai a domnit regularitatea
'mai luato de do politia Capitalei.
Victoriei un aspect o
unii sus pe se
Geniu cntat piata teatrului.
La 9 un sfort strada
a fost Regele. palat.
Ca. prin multimea s'a rada
a putea cortegiul
esdrea din palat M.M.
au in la
inapoi la la Palatul
.Regal, au cu urale de care so
Victoriei.
In timpul cortegiul trecuse
sosirea A.A. Regale.
De publicul trotuare,
A. S. R. Principesa Maria, care se in triisur Principe
Carol A. S. R.. Principele Ferdinand, se

La i juni. M.M. L.L. Regina


s'au retras salonul Palatului Regal, spre Victorie.
M. S. Regina do Wied aritndu-se la fost
viu M. S. multumit batista.
sfert, care
se ca un val Victoriei,
prin toate localurile.
La 12 lumea se mai
s'a aceastii memorabili zi.
11 Mai. jubilare continun. M. S.
corporatiuni. public urmitorul rispuns dat
la discursul rostit de Sa d. Marchiz Beccaria di Incisa, in
corpului diplomatic :
Sunt de salutati
noastr rog sincerile mele
multumiri pentru bunele urdri ce-mi adresati nu- .
mele corpului diplomatic. .

primesc mai mare bucurie ele nu


numai un omagiu adus lungei Mele de Pro-
ci o pretioas mdrturisire a interesului rid sim-
.patii pe care le mele, Statele ce .

a fi interpretii sentimentelor Mele


de de stat ,acest non pretios
al prieteniei Lor, statornicelor
ce fac pentru fericirea Lor.
M. Sa la :
On o vie emotiune o arunc o
privire acestui lung de ani, .

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
10
58 CALENDARUL MINERVEI

de de papor, simt
am 40 de la
primind nobila, dar greaua de puterile Mele la
aspiratiunilor
jelesc de greutatile ce leam cale,
de ceasurile intristare, na-
fiune care M'a sprijinit credinta M'a
prin o dragoste nesecata. toate aceste piedici
chiar Noastre.
Da, a fost de
a Romniei, care, prin patrioticul al tuturor iniinilor
a de
pagini glorioase pentra neamul
Este o Mine a
fruntasi prinosul nemrginite. Multi din ei mt
mai ; credincioasw aducere
nu se va niciodata, vitezei an--
mate la a unui Regat
asezat pe trainice, a aniversare
o al 40-lea an al
Mele.
Aceste roade sunt mai pentru
munca unei care a infruntat
grele spre a primejdie
amenintau chiar sa.
uroase ce Mi le rostiti acestei
Nostru Le
ca o a dragostei
poporulni deosebi
ajutat irea grelei Mele au
luat o parte rog apoi Dum-
le multi
putem incepute
tot re
Oricmn Ne supunem sme-
renie totu0 nu de a
acest vigor pe romnesc,
a a pe o
de pace;
pe neclintita Natiwne Dinastie,
pe
legea vor eu Dumnezeu,
tot mull aceste ri sufletesti.
ne acest de scump
cele dorinti.
tot mai tot mai tot
La. Ministrului rhoi Sa aceste

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Vin de ce .aruncati asupra
care 'Mi vremuri de
la bine
'Mi armatei.
Armata cunoaste e Mea
de mare 'Mi este ei. La
ce le
noastre.
aniversare, care 'Mi
.este dar un scump prile.j de i toata imei
statornica ce gei
Mele de de
ce pieptul cari au
Tara 40 de ani Mele, va
un acestor ei.
Tara nu se o parte
delor datorim cd
putem sfert dela
neatarnarea dela Regatului.
Dar nici armata nu va rspundere
.pentru ce le face
pentru ei.
armata o institutie papa
Acest fapt, de care ne putem impune
datoriri mari. La incredere a a dat
paza cele mai ale onoarea
neatarnarea ei, un
Cu de
nici jertfe, spre a ia
deauna vrednici aceia au urit coroana de
dntr'un o scumpa
!

18 Maiu.- o serisoare a M. Salo care


de Minitri, - serisoare din care reiese satisfactia
M. Sale jubilare :

Scumpul Pre.Fedinte al
Implinirea celor 40 ani domniei Mele 25 dela pro-
elamarea Regatului a fost chip vrednic de Tara
imprejurare, puteam primi o mai duke
. a muncei vietei Mele, aceste
de ale scampului popor, care Md
.dragostea sa necurmatd.
cele mai de peste hotare,
.

Mea 'Mi venit bu-


www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
62 CALENDARUL

de care a cuprins toate sufletele a


toate
impuntoare
neam prefuqte ce a cules
indelungatei de gratitudine
ce Pronia
a revrsat asu-
pra
Neuitate aceste
zile de serbare patriotic care
unirea
dintre Popor Regele
va d'aseme-
nea ce
Men mai
A-Tot-Puternicul,:
care M'a
asigurate destinele acestei
Mie,
heu popor, care
a
iubire la dragostea
a
ar fi de
i parte
de o
te rog scumpul
al consiliului, s
al
mintelor
tinf pe mai ales
Dr. n'au ptut
parte la serbrile Capitalei,
dar cari au aproape de Noi suftetul acest
zile de meindrie ,

rog, imprejurare,
afeefiunei ce-fi pstrez.

21 Mai. Palat
a M. cte un in amintirea gloriosului
3 Junie. - Sosirea Capitalii Vienei Lueger,
t comunnli. La primirea la
oficialo cu romnesti :
Expozitiei. (Articol special).
4 asu pra rupturei
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
64

diplomatice dintre .Grecia. Ziarele


Grecia, are
area a
dat
i-a portofOliul
Greceanu; conServator
22. knie. Sa
intreiesc supusilor a. .

26 M. S.
tului are.
Sale,

escursinne Sinaia.
2 bustului lui la
I.
14 Julie. - Remarcabil articol Presse
:flictul . d. Weigaud
face' Macedonia este perduti pentru
22 Ziarele. din Annales politiques et litteraires
Paris un important articol al lui Pierre Loti, sub titlul Regina
:Carmen Sylva Regele I.
25 Bulgaria sosesc
:nice contra Grecilor.
2 August. - Sosirea oaspeti de peste munti la Expozitie.:
de preoti condusi de protopopul.
Dr. Putici, sunt primiti in uralele
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
o

www.dacoromanica.ro
La Societate.
CALENDARUL

21 August. lui Acsentie (Articol


17 August. - lnaugurarea Palatului la Expozitie.
Alanifestatiuni anti-grecesti la Galati.
26 August. de 1.300 bucovineni la Expo-
mai multor studenti Universitari din Cernauti.
27 August. - Sosirea corurilor din Transilvania, Buco-
vina pentru part la marele festival artistic, -organizat de
cietatea Carmen Romane. (Articol special).
10 Noembre. Freie Presse
Bukarester - din
avut distinsa onoare a
articol, datorit penei
,ilustre a mai dintre
: -
Ce-i e intre
ca numeroasele
devruri ce se tipdresc despre noi,
ziare chiar cdrti. E sd
im
greseli sunt
pdgubitoare din pildei rele
ce constituesc in celei
din aceste greseli au
'culat prin ziare, vroi
Dumnezeu mi-a doar condeiul in
im
dnsul,
aceasta de dreptate so
peste
Regele e bolnav de an zile .

deplin ultimele n'a avut ,

o noapte de ziva- a.
stat cu rezistand
indkjire boalei, - dar toate acestea
n'a pierdut rdbdarea.
s'a putut crede o
batul de fier, nu va
de primar al CapitaleL unei cu do
a opus-o tuturor furtunlor
de agitate ! De ori nu i-am aplicat lui, cuvintele lui:
: Rau i-a pe frig adesea dormit-a'
cort, adesea abea avut-a la mai adesea
ferit-a foame sete.
.Cine a vizitat in mica care tot timpul
boiului guzgani, fum,
a vazut nu eXagerez.
'Regelui eroica. acum, obi-
cinuit e condamnat stea nu
tocmai in deschiderei Camerelor,
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
10 Muiu : A. S. R. Maria, de
CALENDARUL MINERVEI

toate cestiunile, acum, trebuie curajul do a nu


cum merg lucrurile, - amabilitatea sa nici
iritat n'a fost el E crescut pentru
permit unii numele nervi. prescriptie
o cu chronometrul in o
ghite fata, de ar fi un deliciu,
micile deranjuri cari o le pri-
mete
Radarea furnalul de tempo-
metalul se revarsii in forme multe. Cum nu fi
zistat acestei de fier ? Nici
avut un bolnav mai deck Rege, am
viata mea.
Succesul este : dela de culcare
lapte, durerile au aduc ziva o
citind. mesele de ciirti, - e numai
una care n'o fi citit oarece am darul
ore obosi, - o 'foarte
mai deosebire citim Memorii din toate de toate culo-
rile din mai diferite pene,
cari ca Stat pune mai mare
totdeauna
Politica este totul se lume.
vezi popoarele cd toate timpuile
se la fel.
nu pate privi pacea armonia acestei
de bolnav !
In tara de eo .

de soare e marele nostru dormitor,.tapetat


sculptat. Ferestrele cari povestea
ciori surorei credincioase SchWindt, stau des-
chise ca sfntul soare In
rele de allituri toate ferestrele sunt deschise, aerul
curat proaspa seniniitatea oate.
Celelalte femei toato
grijile bucurie, am eu un sot, o fericire
moment de noi femeile nu ne putem
ne sunt bolnavi.-
bolnav ar iritat n'ar
de frumos n'ar fiu de fericirea pot .

jesc, o fericire pe care o piizesc zel nu vroi s'o 'impart


:nimeni !
DOCTOR SILVA.
de Ingrijitoare de bolnavi

15 Noembre. - Deschiderea Corpurilor Legiuitoare. M. Sa


mesagiul e citit de d. Ministru preedint,
:

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Domnilor Senator',
Domnilor
acestei legislaturi, sunt
aduc natiunei, prin reprezentantii ei, cele
pentru de dragoste
roasit ce dat prilejul Intreitului aniversar, pe 1-am sr-
acesta cu Poporul Pe creclinta dra-
gostea lui M'am bizuit ceasul care am soarta C'asei
de aceea a ; "iainte cea
a Mele.
.att mai lericit, cu Expozitie nationala,
a avut un de odatii
munca de patruzeci de ani nu a fost zadar. Fie mimi-
natele progrese, acum de noastrit
slujeasca. drept imbold tuturor, pentru pentru noui
progrese.

Domnilor Senator',
Domnilor Deputati,
care o statornicie,
asigurat prietenia tuturor Puterilor.
care v'o anul trec,ut, despre incetarea goanei
pornite asupra Romnilor din imperiul Otoman, ai
Sale prin despre putinta restabilirei
unor relatii prieteneti Romnia Regatul nu
Din Grecia a de atunci diplomatice noi.
Privim pe o cu acea linite care izvo-
din cererile sunt mimai drepte, dar
conglItsuire cele ale cu
interesele superioare ale

Multimea voe5ti s te ridici - te cobori atre

Un singur mare defect stria o mie de - singura calitate mare '

muite

Amintirea, la nu-i deat un


C. CUZA.

www.dacoromanica.ro
Xiireasa mea co chipul blaiu, .nuntesc pest e fire
a zvon de
spune ei Cu brne de e

tainele vielii iarba livezilor


tu fiorl ce'n tremur lunca-i o mndr biserid
resare adncuri de ape, la
verii vine si drum preoti odjdii de praznic
vieti desgroape ? Cu 'nltate spre . . .

dragostea mare - ascunsa pornire mea cu chipul


; fata
ceasul truda ei s-si genunchii truditi
sa ; dragostea noastr pribeag
clipa vechiul prisos de ceriul ne-ascult
straturi de se marginea albastre
bobul de spice. resare "kprinde-o sfioas de veghe
de drumul noastre.

Noi copiii bun


Drumeti ai

Ce 'nvie pe trandafirii.
e firea ce

jar dragostea noastr-i picur


Din vecinicu-i de !

www.dacoromanica.ro
EXPOZITIA

Festivittile de deschidere

Cuvantarea M. Sale Regelui cu prilejul deschiderei.


multumesc din pentru ce
ne adresag Mie, imprejurare:

dela Filaret care Expozitia.


Privirea ce ati aruncat asupra Romniei de ieri,
indicatiuni fapte de fericit pune viu
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Expozitia National
74 CALENDARUL

progresele realizate de Romnia de Cu


salut deci ade-
a muncei romnesti incoronare a
de ani de lupte
Cu amintirea legionarilor lui Traian
a noastre la imperiul acest
fapt istoric intreaga Pentru
Romnia ilustra sa a fost cu jin imbold
Redesteptarea aceasta a constiintei de
ale Romnilor printr'o
o proprie, si-a consacrarea
independent.
izbnda pe cmpul de era firesc s
seama de cuceririle realizate pe pacinice, de a
am mai ales ce ne de spre
a pe sigure rodnice, spre
economic&
Expozitiune, care se oglindesc toate
manifestdrile nationale, plugul tra-
la recente ale industriei mad,
ne va limpede progresele west scurt
val, epoca cand am indreptat noastre spre o
mai punere a resurselor
ce cunosc punctul de situatiunea
de acum 40 ani ar putea judece in mod
echitabil minunata transformare ce s'a -domeniul
mai ales al mijloaceior detransport.
acestora din ferate,
a exportul nostru de cereale a sporit
proportie avutia
'Des/ perioada de crestere, industria la
a un sa-
o parte din noastre.
fi deci de pas care a
cat ecou de simpatie dincolo fruntariile noastre,
cari ne-au cinstea se asocieze la
a tributul de recu-
de cari au condus poporul
directiune pe economic
dra Coroanel de noi mniine.
deosibire, adresez multumtrile
vii mai sincere acelora cari de
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Expozitia Vedere din Restaurant.
76

de o activitate pereche, consacrat sfor-


acestei prime manifestdri a progresului national.
Declar

Deschiderea.
Deschiderea Expozitiei dela Filaret s'a ziva de 7 lunie, la
orele 10 cu mare sol-emnitate ea a fost favorizat de
un timp frumos. In zori de zi s'au tras 101 focuri de tun,
vestind, conform programului, deschiderea Expozitiei.
dela orde 9 dimineata, o lume imens se cu
cu tramvae, spre Expozitiune. Desi preful intrrei
fusese stabilit, pentru acea zi la 5 lei, totusi foarte lume
a finut aziste la solemnitate.
Cortegiul regal a plecat dela palat la orele 9.45 a ajuns la
Expozitie la 10 ore precis, in de atelaj
la Daumond.
Ajunsi la intrarea principald a Expozitiei, Suveranii Prin-
cipii Mostenitori au fpst intmpinati aci de d. I. Lahovari,
nistrul dr. Istrati, comisarul general de membrii
comitetului de organizare.
M. S. Regina s'a scobort din a Miat o foar-
artistic executat, panglica de deschiznd astfel drumul
spre Expozitie. Maiestatea Sa s'a,urcat din nou In
acest timp 70 de din toate regimentele au sunat s'au
tras 21 salve de tun.
Suveranii Principii Mostenitori s'au indreptat Arenele
Romane unde s'a soIemnitatea deschiderei Expozitiunei.
Aci aspectul feeric. romane gemeau de lume.
Membrii doamnele, Corpul diplomatic
consular, reprezentantii presei strine romne, precum
un public numeros, vreme lojile.
' Pe Mitropolitul Primat der,
precum delegatiunea consiliului municipal din Viena.
La sosirea Suveranilor a Principilor Mostenitori, corurile
scoalelor secundare, al seminarului al normale, au
imnurjle : Sus inimile, Regele, sub condu-
cerea maestrului
Apoi I. P. S. Mitropolitul Primat, inconjurat de
a oficiat un srviciu divin.

www.dacoromanica.ro
Vedere peste lac, spre lui Osptria Expozitici.
www.dacoromanica.ro
CALENDA RUL

d. Ion Lahovari, ministru de domeniii, rosti acest


:

Sire;
ziva de 10 Maiu 1866, cnd Capitalei,
naintea Principelui Carol de Hohenzollern, cu o nemrginit bu-
curie, a salutat pe noul Suveran, nu despre
alesul su, nrmic alt dect de neam mare crescut In
nobilele severele traditiuni ale unei familii ilustre.
Dar acel sigur, care
tele istorice lumineazd popoirelor, acea zi
zi mare, sfritul unui lung trecut de nenorociri, iceputul
unei ere noui de de de dar totdeodat de
glorie fericire.
N'a fost Sire, poporul rornn, nici in credint, nici
sa, 40 de ani de domnie ai Majes-
astzi
Voastre, intorcndu-ne privirile de unde
am plecat unde am ajuns, putem privi trecutul mndrie
viitorul cu

Sire,
peste care fost chemat a domni, pe care adus-o
la un grad de prosperitate, necunoscut azi, a fost mult
vreme asuprit nenorocitd.
cum descrie un diplomat francez, d. Thouvenel, care,
1839, a trecut pe la noi, dela Vrciorova la
Pe malurile Jiului, Banaful Craiovei, tara nu este culti-
vat, populatia a fugit la Dela malurile Oltului la
Bucureti, tara e pustie... Nici un ; nici o Natura
shlbatic redobndit drepturile. de 40 klm.
prejurul se cteva sate ; curnd intri din nou
pustietate ce se'intinde la
in ce stare de jale se la 1839, anul chiar al
terei tara care, anul trecut a produs
36.000.000 hectolitri de gru, 42.000.000 hectolitri de porumb
care a exportat peste 2.600.000 tone de cereale, al
exterior a trecut de 800.000.000 lei; a po-
pulatiune a ajuns de 6 jumtate milioane de locuitori;
care fiecare an aproape 100.000 suflete prin excedentul
de nateri, care la caz de nevoie poate o o4tire
200.000 oameni.
Nu trebue dela 1839 la venirea Maiesttei
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL MINERVEI 79

Voastre, tara, multumit silintelor patriotice, ale celor urm


Domni multumit energiei vitalittii natiunei, eise
din starea de pe care o descriu strini din jum-
tatea a veacului trecut, dar opera de regenerare,
de a mers innainte, pai repezi un
numai din ziva prin aezarea monarhiei ereditare,
a domnit stabilitatea institutiuni,

Pavilionul Gaiser.

siguranta pentru popor, perseverenta continuitatea


Suveranului.

Sire,
Guvernul Parlamentul, de acord cu simtimantul
rintele natiunei, au crezut spre a-vi srbkori jubileul
nostru Rege, u mai nemerit deck a
prima Expozitie a a
strinttei o a muncei, a energiei poporului
un inventar al morale,
teriale care, cursul unei lungi fecunde domnii, s'a
patrimoniul national.
www.dacoromanica.ro
80 CALENDARUL

Noi, cei ce am fost insrcinati aducerea la indeplinire a


acestei mari idei, timpul scurt ce ne
intinderea greutatea operei executat, am avut, o mrturi-
sesc, un moment de grije de turburare sufleteascd.
Dar ne-am ad-us aminte, Sire, credinta muntii
i-i din de credint dragoste ne-am
pus pe lucru, o s'a adeverit acea mare a
Scripturei.
Am tiat dealuri; am secat blti, am umplut o vale, am sdpat
un mare, mai de un an, am la
parcul, Expozitiunei, pe care astzi, multumirea
sufleteasc a acelor cari, grea au adus la bun
o anevoioas, le Maiesttei Voastre,
reprezentantilor Puterilor strine.
fie permis a cifre cari ne ajute a ne
seama de de greuttile de rezultatele
dobandite.
Suprafata a Expozitiunei este de 14 hectare.
Cubul micat mutat din pentru
locului, pentru Arene, pentru modelarea terenului plan, a
de 575.000 metri cubi. Constructiunile provizorii definitive
o suprafat de aproape 35.000 metri
Totalul ziddriilor definitive trece de 15.000 metri cubi.
Plantatiuni de copaci mari au fost peste
copcei, copaci de pdure peste 90.000.
Pentru toate aceste am avut mai de un an.
Prima la terasamente s'a ziva de 15
1905; prima pentru sondatiile Palatului la 15
August. 1905.
Aceast a fost pricinuitd prin faptul abia la
lui Maiu am putut termina cu negocierile pentru
rarea terenului din deal in intindere de 11 hectare, pe care
urmau a se ridica clddirile principale ale Expozitiunei.
Pentru dela Paris organizatorii ei au avut patru
ani, pentru a milenarului dela Buda-Pesta trei ani, pentru
dela Lige ani. Noi am avut realitate numai
luni, din cari de iarn. Munca grea, timpul
scurt dar ne-am aminte, noi colaboratorii,
pentru o idee mare, o ca
Expozitiunea se bubuitul bateriei Carol
I dela Calafat.
toate cldirile cari impodobesc Expozitiunea
este una, Sire, care noi este cea mai cea

www.dacoromanica.ro
Expozitia peste lac spre Arene.
www.dacoromanica.ro
82 CALENDARUL

mai este umila casa din


care la Poradim a adpostit pe comandantul suprem al
Din acea de gard de lut a eit edificiul
ref al de sine stttoare al Regatului : pe
acea o vom pstra-o grij cu pentru noi pentru

Sire,
Expozitiunea n'ar fi fost n'ar fi fost romaneasc,
pe Palaturile Comertului Industriei nu s'ar
fi casa Dornnului, al cre0inului.
Dintre toate bisericile pe cari pietatea notri le-a
ridicat pe Romaniei, am crezut c alta nu putea fi
mai bine pentru amintirea jubileului Regelui Carol deck
aceea pe care tefan cel Mare, eroul Moldovei, anul 1501,
a la care sub domnia Majesttei Voastre s'a
restaurat s'a adus din la vechea ei splendoare.
ziva de 19 Noembrie 1895, am pus piatra de temelie a
Bisericei Nicolae ; azi o vedem pe din afar,
am putea, precum poporul de Biserica-dinteo-zi,
o numim Biserica-dinteo-iarn.

Poporul muncitor viteaz a avut fericirea de a


in Augusta daruri de vitejie
iubire de prin cari se ajung la
rire, la glorie la prosperitate.
Printr'o afinitate poporul doinelor al admira-
bilei poezii mod spontaneu in vile Carpatilor, pe
malurile Oltului ale ca florile ce cresc
pe un fertil generos, acel popor a gsit prima sa
un suflet de poet o inim de mam.
Soarta V'a izbit, ! noua patrie cu
cea mai nenorocire ce poate atinge o omeneascd.
Dar pentru sufletele alese, durerea este de bine ;
astfel lacrmile s'au fcut isvor nesecat de iubire
de pentru cei ce a
desndjduit, dragostea peste cei cei neno-
cei
De aceia poporul recunosator, poate
Voastre cuvintele poetului : Bine-venit fie anul luna, ziva
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL 83

momentul cpd pentru prima oar a-ti pus piciorul pe pmntul


Romniei.
Voastre ani multi fericiti !
Altetele Lor Regale, Principle Principesa Maria,
cu scumpii Lor Copii, cari sunt Copiii Romniei !
Salve de aplauze acoperit cuvintele ministrului de domenii.

Discursul d-lui Comisar General.


D. dr. Istrati, Cornisarul general al Expqzitiei, a rostit
toarea cuvntare :

Maiestate,
Sis felicior Augusto meliorque Traiano urarea cu care
senatorii Romani intmpinau Impratul frnele

Expozitia Romanii. Vedere din lui Tepq.

puterii mn. Noi, urmai dela rsrit ai marelui popor,


18 veacuri Traian, viteazul neuitatul care e-a
adus aci, Te salutm pe Tine, primul marde postru Rege,
Te dup o domnie 40 ani, cuvintele:
Sis Augusto ! Bonus vero probatus, qui, a Trajano
ad servandum, ipse operam contuleris.
www.dacoromanica.ro
84 CALENDARUL

Din inltimile unde plutesc sufletele celor au lucrat pentru


primenirea fericirea omenirei, Decebal, Traian faimoii
lupttori, ne astki pe noi, urmaii srb'torind in o
parte din Dacia Felix, faptele de pace lucrare ce
viata indemnarea poporului romn nzuinfele
sale spre viitor.
Ne fdptuitori ai strei de lucruri
de astki, trimitem salutarea noastr Romei vecinice, care
azi lumineazA cu aceiai putere mai curat cci nu
e a tiraniei, trimitem de aici surorilor noastre latine, din inim,
noastr noi, cei iviti la lumin mai
dar din ale cror rnduri s'a nscut nemuritorul scriitor, cruia
lupta dela Montpellier - i s'a hrzit cununa de poet
al Wine.

Sire,

Veacuri multe trecut-au, de cnd neamul romnesc a fost fr-


mntat fr contenire, cele mi dese ori in lupte sngeroase
ucigdtoare, pentru a-i Dumnezeu, ziva de
a veacului
Puhoaie cu cei slbateci, ce se
rau dela meaz-noapte sau se npusteau dela Rsrit cu iu-
teala sgetei pn la neamurile vecine, pe vremuri, cari de
cretine ele ne toti trecut-au pe
trupul nostru indurerat, globindu-ne, sdrobindu-ne,
trni nevolnici bordee, femeile copiii In fuga dezndejdii
pe voinicii notri pe cmpul de btaie. Zile de linite
avut-am, care fi putut lui Dumnezeu
pmntul fr a nu tine paloul in cci nu stteau
mile sub crma ci omul sub vremi !...
Domni mari intelepti, neasemnati eroi, credincioi din
adncul voivozi ddeau seama de rostul
mului, luptau pentru 'mrirea lui spre a unit mnun-
chiul ce-I
Numele de toti cari vor fi in veci sunt
ou deosebire Mircea Btrn, Alexandru Bun,
Mare, Mihai Viteazul, Matei Basarab tot neamul Basara-
bilor la fericitul Alexan-
dru loan.
cat fr aducem smerita
chinciune faptele fie veci s-
de indrumare
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
urasa
86 CALENDARUL

Sire,
patruzeci de ani de sosit nostru
in nevoile neamului, Majestatea muncit
zi pricepere dor spre Romaniei.
Din o ce nu mai de sine stttoare, astzi suntem
un Regat neatarnat, din un popor, ce abia la prin
lupte grele, veacuri d urgie despoiare, suntem un
pop& Fiber, cu asiguratd tiutor de menirea sa.
Sufletelor vitejilor nostri pe de cinste,
astzi din nou inimele noastre. Din o de plugari ce mun-
ceau numai trebuie pentru hrana astzi
suntern o in lucrate iar
indusiria, artele au reprezentantii bor.
Lucrrile de geniu militar civil, de numeroase, ale spe-
nostri sunt de seamd.
pe cale de a fi un isvor de
munca
Dorul de economie prevedere de care avem
de mult nevoie, se vedereazd larg.
Sentimentul adevratelor s'au
inimele noastre ne seama de rspun-
derea ce avem de neam omenire.
Schimbarea e mare, deosebirea bine de necrezut. Misia
Majesttei a fost grea Cu ce
biruit.
nostru recunosator mearg acest moment solemn,
la acei de trecuti la ne-
murire, cari, pricepere au
serviciul Voastre spre binele
Dumnezeu bine-cuvinteze Sire ziva de azi fie, cum
ne o dovad mai mult d iubirea po-
porului
Srbtorim toate aceste fapte mari, srbtorim, Sire,
deoSebire pe Majestatea prin Expozitiune, care
e tuturor ce am fost, ce suntem ce trebue
fim.
Timpul de necrezut de scurt, In care ea a fost inchipuit
dovedeste o firea vioae, la lucru
priceperea uimitoare a neamului nostru.
Niceri nu s'a putut face ceva in de scurt timp
de grele
Celui a tot Puternic ne-a ajutat timp
a dat a nostri priceperea
Tara mai ales deosebit acum
www.dacoromanica.ro
Expozitia Poqta.

Pavilioin Comisiunei

www.dacoromanica.ro
88

lupta pacinic, ca la 1877 la prin vointa


sa chiar prin jertfele ce a multumim tuturor din
In 'numele Majesttei Voastre al permis s'mi fie
a multumi dela cel mai mic
la arhitectii inginerii notri, expozantilor de
categorie; pentru partea de la indeplinirea acestei
de dovedire cultural, economicd
Imi mai rmne, Sire, o anume aceea de
a multumi din fratilor de peste hotare s'au grbit a
aduce prinosul muncei cu noi, multumim de asemeni
tuturor acelora, ce ne-au onorat cu prezenta muncind
turi noi pentru a opera a face din
pozitiunea o manifestare a muncei i a
tiintei rtsritul Europei.
Am muncit la acest lucru, Sire, condus de mari sen-
timente : acela de de neam tron.
Inchei cuvantarea mea : Majestate, ani
multi fericiti, astfel ca zece ani
jumtate secol de progres fericire.
Majestatea Sa Regina, duioasa aleasa
a de mult pentru tara nu
numai cu scrisul, dar pentru renaterea frumo-
sului trecut al industriei noastre rodnice !

Lor Regale Principele Ferdinand Prin-


cipesa Maria!
bine cuvntati de Dumnezeu, vldstarii pmanteni
ai scumpei noastre dinastii ! Romania!

de deschidere.
discurs Suveranii Principii
persoanele aflate pe cnd corurile cntau imnul
Triasc Regele.
M. S. Regele A. S. R. Principele Ferdinand de
membrii de suitele Lor au plecat pe jos viziteze
celelalte pavilioane M. S. Regina A. S. R. Principesa
Maria urmau trsurd.
In dreptul restaurantului un taraf de a cntat
Hora unirei in dreptul Pavilionului confectiunilor o
a cntat dela munte.
In fata marelui palat cor al muzi-
cale Hora compus din 300 persoane, a intonat Imnul
www.dacoromanica.ro
Expozitia Corpul central Regal.

www.dacoromanica.ro
90 CALENDARUL

dinastiei regale Romne, sub conducerea maestrului Juarez


- Apoi un alt cor popular, a cntat diferite cntece populare.
Regele Regina in balconul palatului, de unde au
ascultat corurile.
In acest timp flota de pe lacul din palatului Artelor a
fcut Suveranilor salutul de
In pavilionul etnografic societatea Carmen
conducerea maestrului Chiriac, a cntat Lugoanca.
Dela pavilionul etnografic Regele Regina s'au indreptat
spre
In dreptul Culei societatea filarmonic a cntat Ca pe
Impratul tuturor sub conducerea maestrului Costescu, iar In
dreptul bateriei, 60 de tineri, sub conducerea maetrilor
Velescu Moceanu, au saluful steagurile fafa
veranilor.
In acest timp pe turnul lui Vod au cntat 30 de
gorniti.
dreptul sondei, a cntat un fanfara liceului Mihai
Viteazu iar dreptul strzei Lascar Catargiu, o mili-
a cntat o
In tot timpul preumbldrii Suveranilor, vale a Expo-
zifiei a rsunat de cntece.
Suveranii Principii Motenitori au fost pe tot parcursul
obiectul unei entusiaste manifestafiuni de simpatii a unor ova-
fiuni
orele 12 jum., cortegiul regal a plecat aceiai
ordine ca la sosire, uralelor nesfrite ale muIfimei.

Festivittile de inchidere.
La 23 Noernbrie, zi rece, ploaie
actul de inchidere a grandioasei Expozifii jubilare.
In Arenelor s'a pentru acest scop o tribun
acoperith feseturi romneti. Steaguri tricolore jurul
ei. Pe se 'nir colare. M. Sa Regele e bolnav
nu poate ia parte. In schimb pururea zmbitoare
Carmen Sylva, Altefele Regale, Prinful Princesa mica
Eli$abeta vin iau loja regal. Rsun odat imnul
regal, mai palid, mai pufin solemn ca ca un ecou
stins aproape al zilelor mrefe. Apoi d. al Domeniilor,
adresndu-se asistenfa, relativ
urmtorul :

www.dacoromanica.ro
CALENDARUL MINERVEI 91

Majestate,

Domnilor,
In ziva cnd bubuitul tunurilor Calafat, sub razele
lucitoare ale soarelui de veselie cu mndrie, am des-
chis Expozitia am avut marea fericire de a
fruntea pe iubitul nostru suveran, inaugurnd opera,
a lumei roadele ale
de 40 de ani, a regelui a poporului.
sub lumina a toamnei seria acestor

Expozitia Sf. Ecaterina>.

care au ca un vis trecktor. La


melancolia a lucrurilor ce sunt pe sfrsit, se
intristarea de a nu printre noi, pe acela care cu atta
ne-a sprijinit, care in repetite rnduri ne-a exprimat
satisfactiune, care cu atta dragoste s'a interesat de
opera s'a bucurat de izbnda ce am avut, nu
ea ci a intregei natiuni romnesti.
Dar, desi ochii nostri astzi aci, toti, simtim

www.dacoromanica.ro
92

nu lipseste solemnitate ;
este cu noi precum inimile noastre sunt cu
rugciunile noastre se atre A-Tot-Puternicul,
dea zile multe Innainte, pentru
binele fericirea poporului.
In momentul de a Expozitie a
simt dator exprim din suflet din mul-
mele tuturor acelora au fost colaboratorii nostri la
manifestatiune a puterii de a vitali-
; acelora care timpul cel mai scurt ce
a fost vre-dat acordat organizatorilor unei Expozitiuni, au
ca prin farmec la instalatiunile, palatele
cladirile de tot felul ale Expozitiunei.
Mai multumesc Corpurilor legiuitoare, pururea ne-au
increderea cea mai au votat, patriotica
liberalitate, necesare putem face o vred-
de de marea aniversare
vrednic de Rege al Regatului
Asemenea aduc multumirile mele acelora care au fost
boratorii nostri pentru organizarea crearea Expozitiunei,
mai de d-lui d-r Istrati, care cu o energie,
o cu o pasiune mai presus de ori-ce laude, a
muncit, a luptat, pot zice a pentru indeplinirea grelei
misiuni care '1
Multumesc acelora cari au imprejurul lui, care au pus
cunostintele, activitatea serviciul
acestei opere anevoioase au artat astfel strinilor
nilor ce de capacitti de talent se pot afl
pe fecund al
meu recunoscator nu uit pe de muncitori
cari sudoarea lo au executat toate lucrarile.
-Colaboratorii obscuri anonimi a unei opere ei au
drept la partea de cinste de recunostint.
Nu trebue s omitem de expozanti din toate col-
au la apelul nostru, cari ne-au permis
oferim vizitatorilor o a a
pe membrii juriilor cari cu devotament, impar-
au lucrat au pe fiecare meritele sale.
Tot de simt dator, a
puterilor streine, care au a se la la
bucuria contribuit frumoasele pavilioane, ce au
ridicat la splendoarea Expozifiunei jubiliare.
Multumesc, special, guvernelor streine, care
au romanilor din vizitarea Expozitiunei.
www.dacoromanica.ro
pentru
dela 1877-78.

www.dacoromanica.ro
94 CALENDARUL

In cursul acestor luni am trait zile neuitate, am


mente de bucurie de
Am putut satisfactiune ce a s
printre natiunele Europei, de astzi...
Am vzut atentiune se observ dincolo de hotarele
noastre progresele ce le-am realizat, dezvoltarea noastre
economice, inflorirea repede a culturei civilizatiunei aceast
parte a lumei, odinioard srcit, pustie nenorocit.
Viena, splendida capital a monarchiei Habsbur-
gice a trimes pe si ca s viziteze noastr capital,
aduc salutul su cordial de simpatie de fraternitate.
Roma, cetatea zi ce va memorabild
analele noastre, ne-a recunoscut in mod solemn de adevrati
ai trimitandu-ne printeasca ei salutare Lupoaica
gendar, originei romane a popoarelor latine.
Aducandu-ne aminte de acele zile momentul de
a inchide expozitia jubilar putem sfial, munca
depus cheltuelile n'au fost zadar... ideea ce
am urmrit totii am organizarea celei
dintre expozitiunile nationale a Romaniei, a fost pe deplin realizat.
vrut s artm streinilor ceeace a fost
odinioard ceeace este 40 de ani de
domnie glorioas a Regelui Carol I... Am crezut pentru
muncei Sale, faptele mai tare
cuvintele nu'l puteam mai bine deck artnd tufulor
rezultatele dobandite in domniei Sale.
Am vrut ca streinii recunoasc, ca Romnii chiar
se mai bine se
Carpati, treste, creste se un popor harnic, viteaz
cuminte, condus de un rege patriot
pentru pentru multi expozitia a fost
adevrat revelatiune, efectele ei vor
vreme dup ce v'or fi disprut cldirile pe care le-am
ridicat se fi stins resunetul srbatorilor ce le-am celebrat.
Mai ales pentru cari au venit colturile cele mai
ale dintre cari multi pentru ve-
deau Capitala intrau contact minunile civilizatiei moderne,
impresia va fi trainica. Ei au dus satele o
conceptie mai a unui popor, o mai
a statului din care fac parte, a neamului din care se trag,
trecnd peste orizontul al natal,
se va ideia patriei celei mari, trecut
un viitor strlucit.
Fie ca viitoarea arate celor ce vor fi noi,
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL cMINERVEI 95

o Romnie mai tare, mai bogat, mai glorioas cea


de azi tot ca opera viitorului fie mai dect
opera noastr.
In aceast sperant, declar expozitia nationald jubilar,

ExpoEtia Monopolurilor

ca ziva deschiderei repet cu romnii


strigt :
MM. LL. Regele Regina, AA. LL. Prin-
cipele Ferdinand principesa Maria, cu iubitii
copiiYcari sunt speranta mndria !

Mrirea talentului e in neatdrnarea : nimeni nu poate


s-i

lubirea imprejurri, e pasiune, vanitate, sau distractie.

Mai adeseori lipsesc Imprejurrile oamenilor mari, oameni mari im-


A. C. CUZA.
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL EXPOZITIEI
Eind din strada 11 spre gara Filaret un tablou mret
se privitbrului. In pdrdsit, numit al
pentru-c odinioar mii de se adunaserd aci ca
proclame dreptul de al principiilor de libertate,
egalitate, s'a ridicat un nou, falnic, aezat
parc regulat : e Expozitia jubilar, cu,pavilioanele sale.
e admirabild. Nu cuvnt ziarele strini
afirmau, mai rar s'au locuri de potrivite pentru o
expozitie. Sus, pe un platou, unde odinioard se aflau cte-va
se cea mai : pavilionul
artelor, de unde se o asupra
Ear valea de la poalele acestui platou, e cu
felurite pavilioane, desprtite sine prin largi buleyarde
prin alee un plan cele mai armonice.
Arbori seculari, plopi, brazi castani dau acestor edificii .0
loare mai Straturi de de arbuti fiecare
Ear mai spre deal un lac complecteaz
Totul e curat, ca de srbdtoare.
Acest nou, - care dela e de din zori
de zi, tot locul de
noaptea trziu, focuri de artificii dau un aspect de
feerie - este o a architecturei o
a gustului nostru pentru tot ce este lrumos i.curat.
Cum intrii, la dreapta se pavilioane mai mrunte
ale Primriei, Camerele de din -o institutie ce pro-
tot mai mult, - apoi Industriei. In acest palat
al industriei s'a putut progreseazd pe
dintre cele mai neglijate acum. Avem noi
mici mari instalatiuni industriale de tot soiul vedem
produsele dispar din ce ce mai mult,
celor indigene.
Alturi de acesta se semicerc, pavilionul geniu-
lui civil, regal al militar. In
www.dacoromanica.ro
Expoz www.dacoromanica.ro
Poarta
acestei se de de cele mai Stilul in
care e ridicat pavilionul cel o alcdtuire
namentatiile exterioare bisericesti vechile case boeresti.
Progresele cele mai de realizate 40 de ani de domnie
a Regelui Carol se pot aci. aci se oglindesc
al fortele superioare de azi. Aci se
sele ce au dat adevrat pe economic
industrial. In aripa a pavilionului, technice' ale
nisterului de publice 'C. F. R. ne demon-
deajuns progresul directie.
Tot acest pavilion, sectiunea ministerului de instructie
ne arata superior de la care am ajuns.
Tot aci se expus, podul de
Inaintnd, vizitatorul, ce va mai de multe
teresante, se va opri in sectiunea C. F. R. unde figureaz toate
serviciile pendinte aceast vast administratie : serviciul de
ateliere tractiune ; cel comercial, sunt eproduse docurile
din serviciul de Peste tot sunt expuse
privitoare Ja aceste servicii.
In etajul de sus sunt de admirat diferite planuri fotografii
de ; podurile de peste Siret, etc.
Cum intri in aripa palatului, ce geniul
militar prima linie se afl muzul arsenalului unde sunt
puse drapelele timpul campaniei, diferite arme vechi,
cari o de tun din timpul lui Petru Cercel.
Partea a pavilionului regal e rezervat obiectelor ex-
puse de Familia
Sub o dulce in numeroaselor plante exotice
in parfumul al de Iris pe -
de A. S. R. Principesa am putut cel mai
frumos sanctuar, vie a unei Dinastii iubite respectatd.
In adevr, tot ce vezi acolo, ca de basme, nu sunt
dovezi de dragoste poporul
treste pentru Familia Domnitoare.
De jur imprejur, daruri scumpe, amintiri plcute, oferite
veranului sau Suveranei, fac o grupare cu Coroana
de otel darul mai strlucit oferit Suveranului de eroii de
la 1877.
Pe o deasupra unui piedestal, strlucit dulap
de Coroana de otel in rnijlocul acestei camere semi-
obscure e de jur de 40 drapele, pilde ale
romnesti. voie acest tablou umple sufletul de
evlavie. In fiecare de drapel, vezi un

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
avilional Forestier Gredel.
IMINERVEI

erou cu mndru cu gata


apere a plzmuit pretul sngelui
In jurul sunt expuse : Fortul bateriei Calaf at in bronz
oferit M. Regelui de ofiterii de artilerie. dulapurile de
se vd altele : darul A. S. R. Principesa Maria de
doamnele romne ; darul corpului 2 ofiteresc dragoni pru-
sieni oferit Suveranului, etc.
In alt dulap, partea dreapt sunt toate decoratiile M. S.
Regelui, precum diferite sbii de onoare, oferite Suveranului,
sabia mnerul de briliante oferit de Sultanul Abdul
la 1866.
Diferite oferite Suveranului sunt aezate pri-
cepere diferite prti. Intre acestea : Statuia ofiterilor
de cavalerie statuia reprezintnd farul dela Constanta oferit
de zilele trecute statuia oferit de ofiterii
de la Arsenal, statuia de ofiterii infanterlei.
In general acest toate aripele sale ne o mare
cci ne din snul familiei noastre dom-
nitoare, ne introduce progresele invtmntului, ne
cile de comunicatie ne familiarizeaz cu a ar-
matei noastre trecutul ei glorios. Mult a avut lumea
zitatoare ce admire aici.
Trecnd acum pe partea din dreapta dela intrare mai
de sunt expuse
noastre. forma sa prin interiorul
aranjat mult gust, unde zeci de fete muncitoare,
formate, fabricau acest pa-
vilion a fost din punctele principale de a

de acesta se spatiosul Pavilion al Agriculturei,


care a uimit strindtatea bogLiile ce le prezent. Produsele
noastre agricole, care se au fala
pozitiei. Toate de agricultur din Capital., cele
din provincie Institutul agronomic dat concursul. In acst
pavilion se starea adevrat a solului
Alturi de acesta, semicercului din partea stng, se
un alt pavilion pentru mai multe : Pavilionul
industriei casnice, minelor al carierelor.
Industria a fost general excelent reprezentata la
Expozitia jubilar. In acest pavilion erau imbrcmintele
de mai multe ; costumate
artau porturile romneti. De altfel doamnele romne din Bu-
cureti, cari timpul din au foarte
www.dacoromanica.ro
Expozitia www.dacoromanica.ro
Vedere peste
102 CALENDARUL

ideia costumelor nationale, aveau un pavilion deosebit, al


ciettei Furnica unde.s'au expus lucrrile artistice ale femeii
Reslete s'au mai putut lucruri de industrie
in Pavilionul instructiunei profesionale au
dovedit enormele
din sectia acestei industrii, ajungem la exploatatiunile
de mine in deosebi la exploatatiunea petrolului,
ce' s'a deschis geologice, fotografii analize
de petrol ne arat. munca se pe acest teren.
Alturi de sectiune, despartit prin dinspre
gara Filaret, in mijlocul de sericicultur
se afl Pavilionul Coroanei, avnd aspectul unei
bogate cas boereti dela Tot ce este
in gistematic, acest pavilion dovedefe munca
rational cu plan ce se desfdoar'pe aceste domenii.
Cele mari aripi ale in lac, sunt
tite prin un teren care -reprezint relieful
luptei dela Plevna, executat de regimentul 2 de geniu, sub
conducerea d-lui cpitan Grigoratu.
Relieful Plevnei e executat pe scara adic, un
pe relief reprezint un kilometru In
Inaltimile sunt pe scara aceasta in de a
ceva mai mult relieful spre a se distinge bin.e cutele terenului.
Dispozitiunea reliefului teren este nordul
liefului coincide nordul terenului Plevnei din alte
cuvinte relieful e orientat.
Ca istorie relieful ultima a asediului Plevnei,
beligerantilor in ziva de 28 1877.
Linii roii ce se pe relief toate luerdrile de forti-
ficatiune de apropiere executate de
dela investirea Plevnei la capitulare ; alte linii albastre
executate de rui, linii albe arat intririle turceti.
Trupele sunt indicate prin soldati de plumb aezarea
pe teren, ultimul moment al luptei dela Plevna,
luptatorilor ziva
Acest executat abilitate, atrage foarte
lume, ales e aezat nemijlocita apropiere a pavilio-
nului regal tot acolo e Casa dela Poradim, o
sulie aidoma locul care M. Sa a
poposit timpul de lupt pe cmpiile Bulgariei. In general,
multe momente, trofee, tunuri, Casa dela Poradim, un bordei
altele reaminteau triumfurile noastre rasboinice, fapt care,
zice-se, a impiedecat pe reprezentantul Turciei a parte la
festivittile de deschidere ale Expozitiei.
www.dacoromanica.ro
Pavilioaul
Statulni.

www.dacoromanica.ro
104 CALENDARUL

Toate aceste pavilioane alte mai ale parti-


cularilor, coprind locul de jos, la lac, sau aria expozitiei.
Terenul acum a fi mai ridicat. In mai multe
- la marginea sunt aezate cutile cu de
de munte, apoi grdinioara cerbi capre
slbatice - duc spre lar dreapta mari cldiri,
- cele mai grave timp mai exotice-pavilioanele
Austriei Ungariei solemn prezenta strdinilor la
pozitie.
Cele dei unite sine, pavi-
lioane deosebite cele mai alese produse industriale.
tin cucereascd teren la noi de fapt acest teren e de
cucerit, noi la industria acestor vecine.
Mobile, maine agriole, manifestdri comerciale, industriale de
tot felul, atrag deosebita a vizitatorului Simpli-
citatea, lipsa de lux de in interiorul camerelor bat
la ochi momente instructive.
Intr'un alt colt al celor mari pompoase st, izolat,
micul pavilion al bucovineni, cu foarte pretioase
amintiri istorice, cu lucruri dela Putnei,
vechi, porturi, instrumente muzicale, giuvaer
muzeu etnografic. lar deasupra lui, un paznic cucernic,
tuguiat coastei din dreapta e Biserica la Cutitul de
o pitoresc dar rece un rost tocmai
bine dfinit Expozitie.
In regiunea aceasta vin Arenele romane. Vor fie un
fiteatru, solid construit, modelul celor din Roma
E locul destinat marilor festivaluri, concertelor monstre lup-
telor diferite pentru distractie. Lumea de
sigur nevoie de distractii mai largi, de aceea zidirea Arenelor a
fost o bun idee. In Expozitii, toamna s'au
reprezentat aci episoduri imitate din istoria ori deo-
sebi din cei patruzeci de ani de domnie ai regelui. Una din
aceste reprezentatii titlul Neamului. Arenele
pe viitor nedistruse.
Dar pe e foarte greu de ce se va face pe
viitor avem cuvinte ne bucurm de marele
Pavilion al care, din sa dela
toului, tot terenul Expozitiei. Acest pavilion, care
o de peste 2300 metri este
la partea cu etaj, iar aripi deschise complec-
are s ne spre viitor, se
vorbete serveascd drept de o expozitie etnografic
permanent.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
106

De data asta de foarte Jos,


arta tipografic a legdtoriei ; o disordine
se apoi tot felul de amintiri dela oamenii mari ai jrii ;
haine, manuscripte, decoratii, obiecte de valoare. In dreapt
doctorii antropologii expuneau-preparatele Abia etaj
era atmosfera mai artistie. Aici, toate saloanele, trau operele
pictorilor notri era a Tinerimei
tistice, alta a rposatului Aman, piar marele salon din
prindea genialului Grigorescu, printele picturei
romneti. impresie expozitia asta
rilor romni, nu nici o de
unire dar ls totui convingerea baza desvoltrei
noastre artistice e dispunem de tinere, cari ne
la mari in viitor.
Pavilionul artelor e aezat Cula o
dire solid construitd, cu gndul a
generatiilor un model de boereasc dela unde
notri, ai limbei gliei, se refugiau tim-
puri de izbelite de cu rdpitori: In
sunt adunate multe odoare de pe la mndstirile vechi,
de pe la Muzeu, de-ale bisericei armene. Intr'un
altar, de pictorii Verona Gheorghiu, se poate
un din a vechilor boeri. M. Sa
Regina a manuscrisele una din camerele
Culei. Ca terasa pridvorul Culei oferea
ochiului privelitea cea mai a expozifei de aci
asupra multele biserici
periferia sa
Numai Turnul lui de alturea, e mai sus situat mai
zidit de inzestrat pod, tunuri
Imprejur. Acest turn vrea evoce vremile rdzboinice, pierdute
E o a noastre
de
In jurul acestor trei trainice zidiri, a Palatului a Culei
a Turnului lui serie de alte pavilioane
mari se pe platoul Expozitiei. Intre ele un
de frunte Pavilionul etnografic al Transilvaniei, - un
special de romneased.
Poarta pare a avem o
din Transilvania. La intrare dm mare, unde
sunt addpostite diferite- referitoare la istoria romnilor
ardeleni la cultura hrisoave, tabele sta-
fotografii de conduatori, manu-
Cea mai mare parte o costumele nationale
www.dacoromanica.ro
Expoztiawww.dacoromanica.ro
108

din toate districtele romneti, natural& im-


pitorescul costum romnesc, care s'a aici
mai bine ca ori unde. Intr'o eo special& dup
delul interiorului caselor din Reinari, jurul unei mese
se un grup de nuntai strvechiul obicei din acea lo-
calitate. Prosoape, fote, opreje, fac decorul acestei case.
Trebue amintit, tot acest pavilion se afl sectiunea
romdnilor din Basarabia a celr din Istria, cu modestele
podoabe casnice.
Ca originalitate o mentiune Pavilionul
care e instalatd bogata a Pescdriilor. Acest
pavilion ctva caracterul oriental al unei prti din
tara moschee, cam rudimentar incomplet ne amin-
tete' trecutul noastre urmele slabe ce-au mai rmas de
la cei odinioard de puternici stpni, de la turci. Costu-
mele strine, bizare, atrag prin felurimea de iar o
turcoaicd din Dobrogea desluiri despre obiceiurile
traiul turcilor notri.
Acesta ar scurt, rezumat, icoana cuprinsului Expozitiei
noastre. Nu vom a mi printre toate
pavilioane se gseau de restaurante de diferite
categorii, cari lumea petrece& cu zgomot, formnd oarecurn
vietii din Expozitie.

lucruri nu ti se : nu
*

- In art e o lege o : cine exploateaza momentului,


piere

Pedantul e fr fond, fond

In politic, pen a conduce trebue urmezi.


A. C. CUZA.

www.dacoromanica.ro
PAVILIONUL MINERVEI,
EXPOZITIA NATIONALA

In Expozitiei, de Pavilionui Austriac, pe


care la Pavilionul Ungar, cea d'inti cea mai
editur asezat pavilionul ei, menit

Expozitia Pavilionul de Arte grafice editurii


fath.

tiseze, mic, una din faptele cele mai cele


mai binecuvntate, noua indrumare cultural a
neamului nostru. Modest pe din ca foarte
pe care o Minerva pentru operile nepretuite,
www.dacoromanica.ro
110 MINERVEI

de roade fruimoase inluntru, activitatea institu-


tului, Pavilionul zilnic luarea aminte,
admiratia vizitatorilor Expozitiei, cari se revrsau din
toate unghiurile Romnimei.
Cldit cu sacrificiul inimii curate gndului drept de care au
dat dau mereu attea dovezi conductorii Minervei,
ei vi-a chip strlucit menirea de a pune lu-
unele din problemele vitale ale culturii : adu-
narea cu tiparirea cea mai national

do Arte grafice

forma estetic, rspndirea cele mai largi a scrierilor


romneti bune, vechi
Pe din albi ai Pavilionului erau acoperiti u nu-
mele scriitorilor notri Moderni, de Minerva
in numr foarte mare.
Pavilionului, o privelite minunatd,
prin originalitatea ei norocoas, ochii inimile vizita-
torilor : erau pe de-a cu toate operile
romneti editate de Minerva - in
tavanul strluci de armonia colorilor vioaie din
multimea copertilor introduse de Minerva comerciul nostru
de
www.dacoromanica.ro
In mijlocul acestui cadru decorativ admirabil, lucrau de o parte
a Pavilionului, ziva dou masini tipografice moderne,
cu o parte a sectiei culegtorilor, adusi anume s de publicului
lmuririle trebuitoare. Se aici multirne de
opere literare.
De parte a pavilionului, dulapuri de
cuprindeau o -colectie de ale oMinervei legate

Vizita S. Pavilionul

testuri de o frumusete
tot attea semne de noua pe care va avea-o
curnd Institutul prin introducerea acestui fe de legare a
tilor pe care le
In luna lui Pavilionul oMinervei a onorat cu
vizita prea a M. S. Regelui, care a venit de d.
dr. Istrati, comisarul general al Expozitiei de d. Ministru al
meniilor I. Lahovari. Suveranul s'a pe deplin multumit de
www.dacoromanica.ro
Vedere interiorul

interiortd
www.dacoromanica.ro
CALENARUL 113

cele vdzute a felicitat chipul cel mai d. G. Filip,


vrednicul director al Minervei, pentru opera sa fericit. La
toate obiectele, pe care le de aproape, M.
manifest uimirea incntarea sa prea La
zitei Sale, M. S. a distins pe d. G. Filip printr'o convorbire de
peste o jumtate de ceas, in care luat informatiile cele mai
amnuntite asupra Minervei de repetite ori exprimat
bucuria satisfactia Sa pentru nepretuitele servicii pe cari
Institutul le aduce literaturii culturii romnesti.
Pavilionul a fost vizitat d. G. Gr. Cantacuzino, primul-
rninistru al Trii, care a rmas 'de asemenea de roadele
Institutului Minerva, precum de sute mii de cdrturari
romni dela noi de peste hotare, cari plecau bueurosi cu totii
au putut de-aproape o parte din activitatedbinecuvn-
a celui mai spornic a celui mai darnic Irfstitut de
pe care l-a avut vreodat, spre norocul nostru al tuturora,
poporul romnesc.
Sc.

COVOARE 'N PERSIA TESUTE

Eu n'am 'n Persia


Nici cadre scunzpe... Dar
Adeseori, ceas trziu de
Vedenii vechi de cunoscute!
Atunci din se desfac tacute
'n mii de forme
Sub mei, figuri
Alaiul trecute.

Icoane vechi, o dragi icoane sfinte,


atunci de clare 'n !
Ci zori de zi cnd prind se reverse,
noaptea, de veste...
ah, din mndra mea poveste
Ramn, doar contururi sterse...
O. loss/F.

www.dacoromanica.ro
FESTIVALUL CORAL EXPOZITIE

Neterse vor amintirea tuturor zilele,


cari lung de societati corale din Ardeal Bu-
covina, au contribue la ridicarea serbrilor
jubilare.
Initiativa pentru srbtoare a srbdtorilor a luat-o

Expozitin

societatea Carmen din Capita frunte cu conducatorul ei,


. d. Kiriac. .
De mai timp s'ocietatea aceasta este obiectul unei atentiuni
mai largi in cercurile artistice chiar cele politice din Con-
certele ei sunt locul de al societtii bucuretene ntregi.
www.dacoromanica.ro
ALEN 115

M. S. Regina se intereseazd de aproape de bunu-i mers.


chiar peste Munti a ajuns popular, mai trecut,
un turneu artistic Lugoj, societatea
a cucerit simpatiile tuturor celor de acolo a fost cu
.entuziasm dragoste
Atunci s'a nscut ideia unei generale a cntretilor
romni desigur nu un mai potrivit pentru
plinirea acestei idei ca serbarea jubilard, cu ocazia asta
puteau s asiste la aniversarea mai frumoase
momente din istoria contimporand a Romnesti.
Societatea Carmen s'a organizat de timpuriu vederea

or.

planului D. Kiriac s'a pus


curile competente. D. dr. Istrati, energicul Comisar general al
Expozitiei, a aderat la propunerea S'a redactat un
duros apel toate corurile romne, invitndu-le la serbare ;
ziarele au ele att de fericit conceput
u au pornit pregtirile.
Erau momente cari lume se
trunire a tuturor cntretilor romni se va face. Inti nu
se credek o organizatie de se
va manifest& solidaritate, ca de pild la Germani,
asemenea societti fac minuni unde au contribuit mult
www.dacoromanica.ro
116

la de neam de ras. Pe de parte


se ca din guvernelor, trilor vecine, se
Inteadevr piedici au fost multe de
cci s'au fcut greutti chestia pappoartelor unele socie-
- ca cea din Chiseteu Banat - au fost cu totul.
Dar insufletirea a biruit toate. de a tara
romneasck de a pe toti fratii la un a
imnuri de mrire, a fost att de nestvilit, ziva
sosirei Capita se unei isbucniri triumftoare a
valului oprit de vreme.
A fost o zi, ziva de 26 August, cnd au sosit

Expozitia

sfrit cei mult ateptati. Capita la imbrcase haine de


toare. Micare mult. Flamuri pretutindeni. de
Urale calde. Cntece
zori de zi, din patru prti deodat, dela Vrciorova, Turnu-
Sinaia dinspre, Moldova, trenurile aduceau pe oaspetii
iubiti. Gara de cntecele corurilor de melodiile muzicilor
militare, iar nu mai aveau sfrit. Aceste
erau de o duioie margini. Unde cuvntul nu mai
exprime sentimentele, lacrima din ochii oratorilor.
Bine venit ! e voi,
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL 117

Bucovineni, pe pmntul sfnt al Romniei ! Tara se


veselete de venirea voastra, tara v ini-
mile Romnilor din toate unghiurile bat astzi la un
fel incep discursul un reprezentant al Capitalei.
urm, un aspect, cnd corurile toate se aezar
in ordine se micare pentru a ora. In
porturi diferite, frumoase, romneti,
- vre-o mii la - strbat Ca-

do

pitala, de cetteni; trec prin strzile prin-


cipale ajung la Biserica Domnita unde aduc prin ru-
gciuni, prinos de D-zeului notri. Poate
rnult o rugciune n'a fost mai la ei ca aceasta.
serviciul divin, ostenitii se risipesc pe la cuar-
improvizate.

A doua zi serbrilor. mult


a Expozitiei. Carmen,
www.dacoromanica.ro
inaugurarea
act soemn :
tirea steagului acestei socie-
tti, un steag
simbolizeaz&
nismul a
este : uniti cuget
simtiri. Un archiereu cucer-
binecuvantarea.
Istrati, pe crui buze
ocazia asta au picurat
multe calde, rostete
un discurs despre doina ro-
jluitoare. Apoi
se una din cele
mai fapte :
tirea acestui steag toate
steagurile celorlalte
pe defileazd
de pe
stindardul pe care e scris
Lugojenii, Selitenii,
Bucovinenii ceilalti top,
aduc de
ca
cum s'ar la o frgie
pe veci. Am mult
me in acel
moment.
Dup a fost
concert, al unei prti
Au
Arenele romane erau
- din

inimile e cele mai


calde - corurile din Reita
Montana, din Boca
zovici, din Cacova, Beiu,
Hilaria (Oradea Mane), Co-
tei, Ticvaniul-Mare
din Corul Lugo-
acest vestit al
compozitorului Vidu. In
toate acste coruri la un

www.dacoromanica.ro
119

au executat, cu acompaniare de orchestra, Hai in de


Dima, Imnul regal de Hiibsch, Pui de lei de
Melodiile nationale primite furtune de Mul-
timea manifesta o dragoste pentru corurile aceste, mare
parte pentru popular. Aplauzele acestea, date
din dovedesc doua lucruri mari : glasul
cntecului a fost de multime multimea este, ho-
pentru o motive luate din de mare.

priceperea insufletirea la
cinte de

mare bucurie a fost pentru coruri, cnd ziva urmatoare,


o zi de pauzi, li se puse tren la dispozitie pentru o la
Sinaia. Sinaia e un ideal pentru de peste munti,
de o frumoas legend li se vorbeste adeseori de maies-
tosul Caraiman, de dor de munti, la poa-
lele crdra se palat Peles, ca Fit-frumos,
Crai al Romanilor.
Voioase de spiritul general, de care animati populatia din
Capital, corurile au plecat spre Sinaia. Pretutindeni
www.dacoromanica.ro
120 MINERVED

erau intmpinate cu urale, la Sinaia le-au primit


muntilor verzi, cari au de cntecele
La glasul ademenitor ca un cntec al miilor de pele-
rini ce se apropie de un isvor tmdduitor - au iesit din palatul
Lor, ca de cristal, frumos mndra Cosnzeana :
Regele Regina ca pe cei ce au alergat intru prea-
mrirea au atunci, brazii coamele
Pelesul a voios, cnd din mii de piepturi a isbucnit
salut : Regele !
Pe din fata palatului, dup ce corurile defi-

pe dinaintea Suveranilor, s'au asezat toate grupurile de


cntdreti. Regina s'a cobort frumoaselor slistence
era lar Suveranul convorbed cu a Lui
bundtate, cu invttorii aceia multi, cari
sorbeau din priviri. ca pe vremea cnd suveranii
iau ei simpl se prin propor, ca
guste cteva din_acea din acea
ce ti-o d dragostea de-aproapelui.
cteva ore, de amintiri, escursionistii se
cntnd precum au venit. Niciodat cu brazi, poenile
cu n'au avut mai drgi ca pe cntdreti.

www.dacoromanica.ro
CALENDARUL 121

29 August, a fost ziva celei de a doua a


cantretilor. Noul concert a programul Selitenilor.
alei ai mrginimei Sibiene, cu porturile incnttore,
fetele frumoase cu tinuta mndr au obiectul
ovatiuni speciale. Pretutindeni erau de privirile
curioase ale public, care din auzite, de renumita
a
Precum rndul trecut s'a dat preferint corurilor
data aceasta a urmat cele din Ardeal din Dup
a venit Ocna-Sibiului, costum national, Bra-

ovul-Vechiu Motii. Acest din cor a fost prirnit cu


insufletire, iar cntarea Muntii notri aur poart,
noi din poart 'n poartd... a nu e
care nu fi auzit de a Motilor, poporul
al lui care s'a luptat de pentru eliberarea
poporului ardelean din
Au cntat apoi cei din Turnu-Severin, Osoiu,
Breaza Dumbrveni, - destul de putine coruri din Regat,
sperm acest festival va fi un pentru
nimea, ca se organizeze directie, s cultive
cu asiduitate muzica-, dat puterea ei pentru spiritul de soli-
daritate al neamului.
www.dacoromanica.ro
Concertul mare din cu
tatea coral Carmen, dup care a urmat ansam-
blul dirijat de d. Kiriac. celor 13
un aspect dintre cele mai pitoresti, iar cntecele alese,
Pui de lei Pe-al nostru steag e unire... au produs
emotie. dirigentii sunt felicitati. Lumea
laude dragoste. Se produce o
apropiere toti, ca o mare serbare de infrtire.
In zi, seara, la Teatrul National, dinnaintea unei

pline, o de a alte melodii, dar


dragoste

ziva a acestor ziva triumfala,


cum cnt poetul :
ziva triumfala
visul ;

Sus pe cer s'arat


Soarele de
dulce,
Ce frumoas-acum apari...
www.dacoromanica.ro
Cele mii de cntreti ultimele
artistica patrioticd.
Aspectul Arenelor e grandios. Scena nu toate Corurile,.
cari iau jos Se mai multe cntece, unire
despre unire, iar cnd corurile a cnta imnul regal
lumea se ridica capetele descoperite, 31 de
dela bateria Calafat Expozitie. Imnul fu primit de irnensa
asistent prin de
bitilor Suverani. Entuzias-
de
-
la adresa iu-

mul era de mare,


maestrul Kiriac fu ne-
voit repete imnul.
Festivalul fu cu
imnul desteptare
acel cntec al tu-
turora, care 1-au cn-
tat acum ,nu numai
rurile orchestra, dar
intreaga asistent de mii
de oameni, cari repre-
prezentul viitorul
romnimei de pretutin-
deni.
Era un moment sublim,
care doar un poet mare,
un psiholog profund le-ar
ficsa. Era inceputul unei
noi, de care ori
cine poate da
Acum la Constanta, acest mndrie al
mniei moderne. pe la institutiunile de
din cntretii nostri veseli, mndri, insufletiti
cum au venit, ducnd neperitoare amintiri.
A fost de mare pentru Rp-
mni nu putem recunoastem de-ajuns ineritul societtii
Carmen bravului ei fruntas, au mijlocit-o.
stabilit de o apropiere ce nu se
cunosteau nici ca frati nici ca oameni. S'a produs o miscare
puternicd sufletul amortit -aproape al poporului, un fel de
renastere, din care pot multe fapte in. viitor. S'a
pentru cultivarea mai a muzicei
nationale, putere frumusete s'a relevat de data
www.dacoromanica.ro
124 CALENDARUL

aceasta. s'a dat serbrilor jnbilare un- caracter general, cci in


adevr ca romnime se bucure timpurile
de sub glorioasa domnie de patru-zeci de ani a
veranului nostru iubit.
Nu ne dintre cntretii intruniti in Arenele
Romane nu se va mrgini la cele cteva zile de entuziasm
acea atingere a steagurilor cu ocazia sfintirei
:steagului - Carmen va fi un simbol viitoarei
lucrri impreun, pentru realizarea tuturor idealuri,
le-au putut limpede. Cci de-aceste nu se fac
numai pentru a ne de ori, sau numai pentru
a ne alege pe urma cu amintiri, orict de plcute.
Ele sunt temeinice au rostul numai cnd au
binecuvntate'. OH. D.
Ca un semn de dragoste, fratii din toate
unghiurile plaiurilor romneti, juriul Expozitiei a trimis tuturor societtilor
corale o onoare o medalie de aur, deo-
sebit o medalie de aur.

SOCIETATILE CORALE ROMNESTI, CARI AU LUAT PARTE


LA FESTIVAL
ACTIV1TATEA LOR -

Soc. Carmen" din Bucuresti.


Inc societatea Carmen, revine marele merit pentru
treaga serbare, un merit cu mai insemnat,
cu acestui festival Expozitie
a primit o mai
Skietatea Carmen nu este veche, ca de
multe din corurile rdelene, cari au unele
25 chiar 40 de ani de activitate. la 1900
s'a infiripat, maestrul Kiriac se intorsese dela
studiile indelungte temeinice din Paris. S'a
impus numai prin cele auditiuni -
religioase. concert mare la Ateneu 1-a dat
in Maiu 1901; cu coruri
de lume, din ppor. Succesul
de nimeni nu mai
unor diletanti : o productiune de
Acum incepe societatea se injghe-
beze. D. institutor Theodosiu, unul dintre
Maestrul G. D. forte, ii numele. Se statute, se
alege un comitet: preedinte B. Anastasescu,
vicepreedinte Gr. Theodosiu.
Dar in cercul se Activitatea Muzica populara,
care se face un fel de program sistematic al maestrului conductor, atrage
www.dacoromanica.ro
(MINERVED

lume Concertele sunt mai vizitate societatea Carmen teren


popularitate. Presa incurajaza foarte ei. Corul, acum in-
trit cele mai elemente, Suveranilor la diferite-
nationale ; face escursiuni prin pretutindeni succese.
In curs de patru ani, ea 11 concerte, 24 participari la diferite sarbtori
6 serate intime.
La faptul de a muzica national, mai meritul de
a fi infiintat o de solfegii pentru In ea incepe a
o influent& hotratoare asupra muzicei tar. Repertoriul ei se
pretutindeni in urma indemnului pornit de-ad, se alte socie-
Acest repertoriu mai are de a coprinde popu-
lare ale Romanilor din toate prtile. Compozitiile Dirna Po-

National& mbrii

rumbescu, ale celor doi reprezentanti principali ai Ardealului Bucovinei,


apoi cele armonizate de Vidu, Muresan, Flondor, Nkulae Popovici, Tirnotef
Popovici altii, - sunt acum cunoscute in Regat.
succese nu o mirare, c chiar Corpurile Legiuitoare
au bravei societati recunoasterea printre societatile
inzeStrate drepturi
Societatea Carmen datoreste o mare parte din progresele ce le-a
presedinte1ui d. deputat Leon
In d-sa a fcut reale saGrificii, sprijinind dragostea aceast
a societatilor corale, tot d-sa a contribuit la reusita marelui
festival artistic dela Expozitie.
pentru maestrul Chiriac, ce mai ? E profesor la
servatorul de Brbat de vre-o patruzeci de ani aproape, un
suflet i mare, artist entuziast, conduce energic oastea
din in E compozitorul care se coboare
poporului, are talent mare e de spirit
prin lui de social. Viitorul lui societatei. Carmen
un rol tot mai in dezvoltarea muzicei noastre nationale.
www.dacoromanica.ro
126

Corul Moti lor" din Abrud-sat.


,Sub s'a prezintat la festivalul o mare socitate
.coral din cele deprtate romnismului din Ardeal :
din Muntii-Apusului.
Motilor nu este o societate de individuale,
rezultatul tuturor corale din tara Motilor, strnse jurul
niunei de din Abrud-sat, care este cea mai veche.
Aceste surori Reuniunei, sunt : Corul bisericesc
; corul din Bucium ; corul din Vidra, societatea din
peni corul bisericesc
Dar, din Abrtid-sat, are un trecut mai lung, un
mai mare numr de membri.
a lost prin zelul distinsului preot protopop
onorar losif Gombos, ajutat de D-r.
Atexandru Borza. Cu timpul Societate a
progresat, ar fi dat de timpuriu roade
minunat, nu ar fi fost stnjenia in mer-
sul ei. De-abia in anul multumit des-
toiniciei tnrului Oct. Simtion, actualul
ei diriginte, vechea .Reuniune s'a vzut iarsi

G. dirigintele
rale .Reuniunea din s'a nscut la
nuarie 1881, in Sibiu. Este fiul venerabilului
preot P. Simtion, din acel oras. Studiile ele-
mentare le-a fcut la Sibiu ; pe cele gimnaziale
in apoi la De s'a indreptat la
Sibiu unde s'a dedat teologice.
seminarul a fost in mai multe
Octavian a.
Dirigintele din Studiile muzicale le-a fcut prof. Cerny,
maestrul Mureseanu, mai pe
dd. G. Dima, T. PopovIciu Czezak. (Armonie).
astfel, de fraged. la focul sacru maqtrilor
Oct. G. Simtion, s'a in fericit poate un cor bise-
ricesc Sibiu, in Laz.
Trimis apoi din partea conzistoriului din la urda, unde se des-
o gr. odat cu sarcina instructiunei, a
un cor bisericesc, de valoare, o reuniune de a
ligentei : corul bisericesc reuniunea destinate fie in
bine apreciate de toat presa Ardealului.
Ca diriginte al din Abrud d-sa dat osteneal, spre
singur pe cntretii Muntilor Apuseni,
unii de altii prin multe piedici firesti prin distante de 50-60 km.
trud a adus in la rezultatul minunat al unui cor de ele-
mente disciplinate, care a meritat toate aplauzele publicului din
Arenele Romane.
pe energia desvoltat ca intemeietor diriginte de
coruri, a colectat mereu : cntece, jocuri vechi melodii poporale.
prezent o colectie a melodiilor din colindele vechi.

www.dacoromanica.ro
CALENDARUL 127

Societatea Armonia", din lad.


Aceast Societate anul 1902, Sept. 4, prin struintile
rigintelui de acum, d. Eug. ajutat de familia Ferhat, care
dragostea sa pentru muzic nu a crutat ce se sacrificiu.
deosebit a gsit dirigintele in persoana d-nei

Societatea coral

Clotilda General Averescu, o foarte muzicantd, care fost pro-


prezident de a Societtei.
Armenia .s'a intemeiat de prkedinte cl. D. Mironescu,
ca vice-preedinti pe A. Fotino Eug.
Bulbuc.
Numrul membrilor primul an a fost de 50,
dintre 15 onorifici 35 activi.
In acel an Armenia a dat oncerte
unul la doilea la Tecuci,
de ambele dti succesul tat.
In al doilea an, s'au dat concerte :
cel la Brlad, al doilea la Vaslui ; de
asta-dat cu concursul Soc.. Filarmonice
din pe attinci de d. O. Hinche,.
dar care societate nu mai fiinteaz.
In al treilea an, Armenia n'a dat de
concert.
In al patrulea : concerte, in
Focani tot in acest an a luat parte la
festival din Romane.
In cursul acestor patru ani de Armo- Eugeniu Bulbuc
nia s'a bucurat de atentia delicata a multor Dirigintele
soane, cele numite mai sus, anume din
de gratiosul al d-nei Mavrogheni, sotia
.consulului nostru general din Odessa, o care nu crutat oste-
www.dacoromanica.ro
128

neala unor cltorii destul de lungi, spre a fi de ajutor societti


prea
Apoi, s'a mai observat concursul d-nei Marioara Locot. lvanciu, al d-rei
Elisa Teodorescu, al O. Pursch, Brezzi, altii.
societatea 60 membri activi 25 onorifici. Comitetul se
compune din domnii : A. Fotino, presedinte ; d-na Rosa Ferhat d.
diriginte, ca vicepresedinti ; d. Al secretar ; d. St. I. Ferhat,
casier ; Eufr. Cernea, Nestian, G. Alexandrescu,- Al. Ata-
nasiu, Nechita, Carciork membri.
EUGENIU BULBUC, dirigintele Armonia din s'a nscut
in anul 1872 comuna Giortesti, din jud. Vaslui, este fiul preotului loan
Bulbuc. Studiile elementare le-a la Vaslui, a urmat la seminarul din
Husi, in s'a devotat muzicei Inscriindu-se absolvind conserva-
torul din Bucuresti.
un concurs, anul 1897, a fost numit de la
gimnaziul din ; anul 1898 a fost permutat la gimnaziul
la liceul din Brlad.
este acolo maestrul de al al profesionale,
dirigintele corului bisericesc dela Catedrala Domneasck
ciettei Armonfa.

Reuniunea rom. de din Boca-montan (Banat).


Din fostului loan Marcu, s'a intemeiat in Bocsa-mon-
tak la anul 1873 in 2 Sept. un vocal gr. ort. cor a cul-
tivat antarea bisericeasc cea nationalk pe voci, asa. precum
precum er mai bine pe tirnp.
Aceasta a durat la anul 1880. SustinAtorii
corului multumeau s aranjeze unele petreceri
cu cntri, cu declamatiuni jocuri nationale,
veniturile, de ori frumbase, de obiceiu
se vrsau in casa biserici a fondului
din Dar, dela 1880 a
inceput a se simti lipsa de a
rspunsurile liturghii pe note, ceeace s'a
fcut mai pe In curnd
liturghia de patru voci
anul 1890 corul a luat un nou avnt
s'a din cor brbtesc cor mixt, dnd
mai multe concerte incununate de
tul, din multe pricini, in cele din urm,
anul 1900, odat cu o reorganizare
pe statute, confe-
him Pena sionale gr. or. romne din Bocsa-montan,
nodul parohial ca noul
fie dirigintile Reunitmei.
Reuniunea un dirigent permanent,
bucurAndu-se de conducerea unui comitet inteleptit de cele ptite, va trebui
prospereze pe ce merge.
IOACHIM PERIAN, dirigintele Reuniunei rom. cntri muzic din
Bocsa-montank s'a nscut in aceeasi comunA la anul luna Septem-
brie in 6.
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL 129

pregatitoare in civile din Resita-montan,


solvind apoi pedagogia in institutul pedagogic de stat din Temisoara. Ter-
studiile, in anul 1903, a fost numit ca suplinitor la
de stat din Ocna-de-fier. In urma unui examen de limba literatura
romn a fost destinat confesionale gr. romne din Bocsa-mon-
Din acel moment depus tot zelul pentru prosperarea numitei

de din Bocga-MontanA (Banat).

Reuniuni, muncind in special pentru ltirea rspandirea cntecelor


porale bisericesti.
D. loachim a armonizat mai multe cntece poporale, dintre care
Desprtirea Basarabiei, s'a la festivalul coral din Arenele Romane
ale Expozitiei din 1906.

Corul vocal bisericesc din Bozoviciu.


Acest cor bisericesc gr. ort. romn, s'a constituit la anul 1896,
in 13, din rposatului paroch Nicola Brnzei, a parochului de
joan dimpreuna cu dd. Hie Ruva, dirigintele de azi lulius
Novac, presedinte.
Pn la aprobarea statutelor din partea ministerului ung. de interne, corul
a functionat ca bisericesc, cntnd rspunsurile liturgice.
Cnd statutele Corului au fost aprobate de ministerul ung. de interne, la
4 1899, atunci numai s'a Corul in public spre a concerte.
Calendarul www.dacoromanica.ro
1907. 9
130 CALENDARUL

Dar, de persoane pe atunci serviciul Statului, dorind a


'se face iubite unora sau invinuiau ,corul invat cntri
nationale, protivnice statului maghiar.
Aceste_greutti au fost a se
in cor mixt, care-i are comitetul
acum, activitatea acestui Cor s'a manifestat prin aranjarea a
dou concerte pe hecare an prin executrea rspunsurilorliturgice la sr-.
mari, cele trei leturgii : a lui Vidu, a lui G. Dima, amndou
pentru cor brbtesc a lui Ant. Sequens pentru cor mixt.
Dela Infiintarea sa acum, Corul a cntat urmtoarele piese: Bo-

Coral vocal biericosc

bocele Vin Lele, Motul la drum, Sus opinc, Nainte


Cntecul Auzi valea, Marul lui lancu, Serenada, - acestea
coruri brbteti de I.
Apoi : noapte 'ntunecoas,,Sunt Soldat, Romne, -
coruri brbteti de G.
ziva triumfal, cor de Humpel, Tot te-am zis
Stii mndro ne iubeam, Dorul ArdealUlui, Foae verde trifoiu,
Dulce Bucovin, coruri de T. A. Popovici, Hora nou de
N. tefu, Cisla, Marul Economilor, tu, Hora Severinului,
Cntec de Primavar, coruri de C. G. Porumbescu.
Lpgojana, oRsunetul -Ardealului, Viteazul, Nu-mi
place,ba-n3i place, coruri mixte de I. Vidu.
Corul a luat parte la toate festivittile din jurul comunei Bozoviciu,
mai pe la festivalul coral din Arenele Rqmane,
www.dacoromanica.ro
131

ILIE dirigintele Corului din Bozovictu, s'a 1866, Oc-


tombrie 9, Bozoviciu,
de geconomi (gospodari). Studiile
le-a fcut in comun, dimpreun
alte 3 clase sup. ponfesionale romn,
ce s'a desfiintat. a stu-
diat in absolvind cele 6
cunoginte muzicale pe care i
le-a dezvoltat harnicul invttor de
stat Vasile Runcu, din care
tase primul cor in
La d. Ruva dedicase carierei
administrative, ce bnuit de senti-
mente prea romineti, a de
mitele Jakabffy. In urma lovituri, prin
1897, de intelegere mai multi
din Bozoviciu,
tete infiinteze banca numit casa
pastrare, unica in .

Astzi d. Ruva este membru al comite- din ozovi


tuluf partial, al consiliului al consiliului
colar, al cong. comitetului pre*ed. consiliului la
industriali.

Corul trnesc din Breaza-de-sus Prahova.


Suntaproape zec decnd preotul Samson D. Robescu, directorul
din Breaza-de-sus,.formase aclo un cor pe una voci; Acest
se din elevii absolventii scoalei, din din Breaza-
de-sus de jos, la alte
' ocaziuni.
D. Mireescu, numit In lo-
calitte, 1905, reorganizat ve-
cpr elemente ,noi,
s un bine
corul de persoane,. repar-
tizate : Soprane Altiste 12, 6,
'5. .

S'au cntat acum bueti po-


s'a la
acum in urm, la marele festival coral de
Expozitia din 1906..
dirigintele corului Breaza-
la in comuna din
Este unul
I din
Brean- absolvent al conservatorului de prin-
' cipii, armonie cnt coral.
A fost numit in 1905, ca
Breaza-de-sus, s'a devotat mixt pe. care reorgankat
pentru serbare Arenele Romane acest
cor s'a distins.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL 133

Reuniunea de din Dalboet.


Din preotului Imbrescu, ajutorul : Carol Ristici,
Petre Budescu, fruntasi, s'a Reuniunea de citire
din Dalboset, in luna Octornbrie 1902.
Statutele acestei reuniuni au fost aprobate in an, de ministerul de
interne ungar, atunci reuniunii au infiintat o orul,
compus din 40 de membrii.
Corul al reuniunii a studiat in liturgia pe 4 voci de I.
Vidu peste ateva saptmni s'a produs la srbtoarea Nasterii
Mntuitorului, cu tin succes Acest succes a insufletit Reu-
niunea, studieze alte la 13 Februarie s'a produs
un concert, cel Dalboset.
In cursul anului 1903 s'au adogdt elemente formndu-se un cor
mixt, de atunci in prezent, Corul s'a produs 8 concerte, a
cntat neintrerupt la biserica local. In afar de aceasta, Reuniunea
cercul de activitate, alctuind diferite reprezentatii teatrale.
Cultul muzicei a trezit inimile pe dragostea de frumos,
dragostea de neam, de ceiace este deosebire al nostru.
Cel mai ceas al Reuniunii a fost srbtoarea dela Expo-
din Bucuresti, unde inimile cntretilor de acolo, s'au unit
pentru totdeauna.
luE IMBRESCU, paroh greco-ort. este dirigintele Reuniunii citire
din Banat.
S'a la 1874 in din A studiat 6 clase
de gimnaziu, apoi a urmat studiile teologice in Caransebes, terminndu-le
1897. In anul 1900 a fost ales 1902 de consistoriul din
ransebes, apoi hirotonit preot de S. S. Episcopul Popea, pentru

Corul din Dumbrveni. (Moldova)


Intemeietorul corului lrnesc din Dumbrveni din jud. Botosani este d.
Leon Ghica, mare proprietar din
D-sa numai dragostea ce are de a
nivelul cultural al stenilor, a druit o cldire
spre a servi ca local de in
pe care il intretine cu chel-
tuiala sa, pltind Un diriginte permanent.
Cel dinti diriginte a fost d. Petrovici, care
a format un cor trei voci a rs-
punsurile liturgice la familiei Ohica.
D. Petrovici comuna la 1897,
ginta a fost incredintath d-lui Liviu Tern-
pea, care a fcut cele incercri de cor
mixt pe 4 voci dar 6 luni, prsind
d-sa comuna, dirigenta corului a luat-o M.
Livescu, notar, care pose& unele cunostinte
muzicale cptate in seminarul gVeniamin
Costache, din Iasi.
trei ani, d. Liviu Tempea revine spre
a din nou corul, timp de un an din
tate. D-sa a organizat serbrile corale cu pri-
lejul dezvelirei bustului marelui Eminescu, bust ridicat din d-lui
www.dacoromanica.ro
134 CALENDARUL MINERVEI

Leon Dumbrveni, chiar pe locul se crede s'a nscut


marele poet.
Dup plecarea d-lui Tempea, dirigenta rmase din nou seama d-lui
Livescu la 16 Martie 1906 veni d. Calistrat N. Poparescu,
gentul de astzi, diplomat al conservatorului din Bucuresti.
Actualmente este compus din 60 persoane : trance,
invtetoarele din comun, maestrul de lucru manual, dela biseria
secretarul comunal.
De altfel d. Leon incurajaz din toat personalul cor,
distribuind in fiecare an cu prilejul Crciunului : pentru
folositoare, lemne.
Cu ocazia Serbrilor corale din Bucuresti, d. Leon Ghica n'a crutat sa-

din (Moldova).
crificiul de a trimite de a intretine pe cheltuiala sa un cor de 50 per-
soane, care complecteze reuita serbrilor din Arenele Romane.
.CALISTRAT N. POPARESCU, s'a nscut la anul 1882 August 7, in comuna
Dessa, judetul Dolj, din ce absolvi elementare,
urmat liceul Carol I din Craiova, absolvire s'a la Con-
servatorul din Bucuresti, prima serie a distinsului maestru d. G. Kiriac,
cu care urmeaz ani clasa de principii, teorie solfegiu, obtinnd
premiul I, dup care cursul de armonie coral, tot cu
maestrul Kiriac. Aflndu-se ca elev al cursului de armonie a numit
de Carmen maestru de predarea muzicei corale la dou
primare, de fete.
Cu coruri a luat parte la diferite concerte date la
La 16 Martie 1906 d., Poprescu a fost chemat de d. Leon Ghica, a
fi dirigintele corului bisericesc din Dumbrveni.
In urma silintelor depuse de d-sa, corul din Dumbrveni a aplau-
zele publicului cu serbrilor din
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL MINERVEI 135

Reuniunea de din Lugoj.


s'a intemeiat la anul 1856 prima statute aprobate
in 1874. La inceput ocupat cu bisericesti ; pe
la 1870, conducerea d-lui C. Bredicean cu ajutorul tineretului stu-
dios, cercul activitatei reuniunii s'a
Dirigent a mai Iosif Crega, cel care a predat notele
zicale din Lugoj.
De altfel lugojenii au sprijinit totdeauna cu dragoste Reuniunea,
ceiace a adus'o stare de a produce 'reprezentatii teatrale.
Astf el, pe vremuri, s'au reprezentat operete : Vioara fermecata,
Girofla, MicuL-principe, ba ceva cam de gust ultra-modern
: Zece femeie
Acelasi :diriginte a concerte, devotandu-se Reu-
niunei la 1890.
Mai dirigenta s'a Incredintat Elena Dobrin-Radulescu, sub
a conducere s'a reprezentat
opereta Crai-nou de
acestei d-ne a d. I. Vidu, ele-
vul regretatului G. Muiicescu, dela care a prins
dragoste pentru melodiil nationale pentru
rituale bisericesti. Activitatea
Reuniunea din Lugoj, sub dirigenta d-lui
Vidu, a un puternic in alte lo-
din Banat, unde s'au infiintat apoi
coruri, a cultiva melodiile poporale
-Corul Reuniunii, de aci innainte, este
votat bisericei; tot concertele
la intervale mai scurte, 1896 se face
o Intrecere de din
.ndemnul Reuniunei.
apor instructive intritoare
din punct de vedere national ca cea dela
Turnu Severin la cea dela Bucuresti
1906 , - cu prilejul serbarilor muzicale dela de
Expozitia
Reuniunea astzi are comitet
: G. Dobrin, I. Harambasa, A. Boer, L lorga, G.
povici protopresbiter, C. Bredicean, Ar. Sc. Petrovici, dr. D. Florescu, C.
Onuc, I. Sintescu, N. Dobrei.
dirigintele Reuniunei de Lugoj, s'a
la anul 1863 comuna Crisciur. a lost a murit
6 orfani, dintre care -viitorul diriginte de cor, a crescut de regretatul
protopop Gurban.
Vidu ' terminat preparandia din Arad, acum
Intelesul sale, muzica. Atunci s'a indreptat profesorul de
N. Popovici, din Caransebes, ca darul, primi
slujba de Lugoj. Tocmai Lugojenii aveau mare
de un diriginte bun, atunci au trimis ei, pe d. I. Vidu, la conservatorul
unde. G. Muzicescu.
La intoarcere d. I. Vidu a luat dirigenta Reuniunei, unde s'a dovedit
este necesar, rezultatele obtinute sunt din cel mai acolo
d-sa munca pe care o la regretatul G.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
137

Corul de gari" din Ocna-Sibiiului


Acest cor s'a intemeiat la 1887, prin Noembre, de preotul Isaia Popa,
al profesorului d'e Dima dela seminarul Andrei

din Oena-Sibiiului.

din Printele Isaia, parochul ortodox al comunei, a stator-


nicit corul plugarilor, I-a condus calitate
de diriginte la anului 1904,
timp de 17 ani. In ani ai fiintei
sale, corul, pe muzica poporal, mai cul-
tiv muzica bisericei, cntnd rspunsurile
din liturghia printelui profesor D. Cuntan.
Corul de asemenea parte, fr plat, la
inmormntrile in parochie.
printelui la dirigenta corului,
este d. Miron Bibu, care a continuat munca
vrednic a
MIRON BIBU, dirigintele Corului de plugario,
s'a nscut la 1884 comuna Slimnic, din ti-
nutul Sibiiului. terminarea seminarului
Andreian din Sibiiu, a fost ales in toamna
anului 1904, ca invttor la Ocna. Tot
d-sa a primit insrcinarea de a con-
duce diriginte, este cel mai Bibu
drept s indrumeze corul, dup cum din
acestei societti: neostenita
necurmata tu, plugarule
Sub dirigenta d-lui Bibu, corul pingarilor a luat parte la festivalul
retilor, a fost raspltit cu
www.dacoromanica.ro
138 CALENDARbL

Reuniunea de Hilaria" din Oradea-Mare


Aceast reuniune este Societtei de a tinerimei dela Aca-
demia din Oradea-Mare, a luat fiint la 7 Noembrie 1875, din ti-
de atunci: N. Aug. Rezci, Patr. I. Liv.
I. Tr. I. Clintoc, Moise I. Buna, Fabiu Rezci I. Istin.
In s'au mai intr'o dela 20 Noembrie 1875
anume : Grofsoreanu, V. Braia, Cornel Diaconovici, Popescu, L
deleanu, G. Foica, Gavril Reduic, D. Chis, Fasie, I. Gherban, Florian
Duma, Elemer Sarkadi, G. Tulvan, Part. Papp, V. Nylki, I. Cotot, V

de Oradea-Mare:

Paul Cotot. In se alese o comisiune care redacteze


tutele, le inainteze la drept.
Aceste nu au fost aprobate in anul 1877.
dintiu al a fost un german, Weinpolter,
urmat un ungur Jnos Fejrvri, amodoi
40 coroane.
In aceste imprejurri a durat la 1883, cnd apoi,
de conductor, de mijloace, din nepsarea tinerimei inssi, a deczut,
nimbul ei a
a durat la anul 1899, cnd d. Nicolau
Firu, invttor Oradea-Mare, a luat in reu-
niunei
acel an, reuniunea se produce in fiecare an cl
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL 139

concerte, serate muzicale literare, matineuri, pe prin


nele din imprejurimi.
La 1904, prilejul a 40 de ani de ai revistei Fa-
milia, din oras, -Hilaria s'a produs cu un concert reprezentatie
foarte
Culmea succesului 1-a obtinut serbarile corale din 1906
la numele coristilor din Oradea-
Mare au luat parte la serbarile din Bucu-
resti, : Romul Barbu, Lad.' Bretan, M.
Szilaggi, I. Popescn, T. Popa, Ambrozici G.
lova, Moga, M. T. Prodanovici, Al.
Stoinescu, Lud. Gozsa, Silv.
M. Popovici, Viet.
Fildan, Viet. Mircea
Reuniunea de nu a posedat nici un fond,
totusi din venitul concertelor, a contribuit la
multe fapte ludabile, cari ajutorarea
Academia, a studentilor in
caz de
NICOLAU FIRU, dirigintele corului din Oradea-
Mare, s'a la anul 1873 din
comuna Chisoda. elemen- Nicolau
in comuna sa, a studiat la Timisoara apoi Dirigintele corului
la preparandia din din Oradea-Marc.
terminarea preparandiei a ales
in Utoiu, unde a infiintat un cor vocal, condus gratuit
timp de 5 ani, a stat acolo ca
complectarea cunostintelor muzicale a luat lectiuni dela profesorul
K. R. din Temisoara. In anul 1898 a numit in
muna unde asemenea a infiintat un cor vocal.
Dela 1899 se ca in Oradea-Mare,
ca dirigint al reuniunei de Hilaria. D-sa mai este catichear
precum la preparandia romano-catolica de
din Oradea-Mare. Din indemnul sub conducerea sa, a luat,parte la
serbrile corale din Bucuresti.

Reuniunea de din

Constituit ca cor bisericesc anul 1883 sub conducerea actualului


loan Branga.
in anul 1896 corul a functionat sub numirea de Corul mixt din
stie. de atunci, de liturgice, a mai muzica
national& de cuprins lumesc, in tot anul concerte scopul
fond al corului, pe care in prezent administreaza biserica gr. or.
a se la 2.000 cor.
A mai contribuit venitul dela concerte pentru alte multe scopuri
pe biserica ,din Feredeu-Geoagiu, Reuniunea
Pavilionul militar a.
Din anul 1896; din forta corul s'a constituit in Reuniune
www.dacoromanica.ro
140 CALENDARUL (MINERVEI

ce statutele fost aprobate de a functionat in


litate in prezent, o singur intrerupere de 2 ani.

Oriitio.

Membrii activi ai Reuniunii au fost recrutati, cnd din inteligent, cnd


din trani.
Membrii activi sunt benevoli nu primesc
o dirigentul oferit serviciile
sale in mod gratuit.
Scopul Reuniunii cultivarea in
dulcea noastr limb romneascd ridicarea
sentimentului pentru tot ce e frurnos,
zut incoronate ostenelile prin
celelalte a in
Arenele Romane din Bucureti la Au-
gust 1906.

TOAN BRANGA, dirigentul presidentul Reu-


niunii romne de din (Ardeal),
este absolvent al pedagogiei gr. drt. din Sibiiu.
dintre primii elevi ai maestrului G.
Dirigent de din 1883 prezent. A
Branga functionat ca 19 ani un an
Poiana-Sibiiului un an in institutul Arnold
Membru multe
tatl fericit a 4 romncute 3

www.dacoromanica.ro
CALENDARUL

Reuniunea de Concordia" din Oravita-romneasa


reuiune s'a infiintat 1882 prin saruinta d-lui loan Boidan
Pe atunci corul se din trei voci care ve-
chile bisericesti funebrale. In lanuarie 1883 s'au
membrii ajutatori cari contribuiau cu 20 pentru lurninat
procurarea de ziare.
In anul 1884, corul se primind in su: i

de din

Acest cor mixt s'a Recita-rom. prin 1885, la sfintirea bisericei


gr. cat. de Excelenta sa Dr. Victor Mihalyi de Apsa, fostul episcop
din Lugos, mitropolitul de al Blajului.
Prin 1888, corul un nou d-lor Bogdan, diriginte ;
Roniul lorgovici, pe atunci teolog in Vrdia ; precum protopopului
Gheorghe Popovici, a a se de lume
tet barbtesc. Cea productie public a fost la 1 1888
casa teatrului din Oravita, cu vodevilul Rusaliile de Alexandri, cu
cu alte piese de Humpel C. G. Porumbescu.
s'a studiul pe note al Liturgiei de erban, 4 voci.
Atunci s'a votat dirigintelui un onorar de 60 fiorini anual din casa corului.
studiarea leturgiei se incep a piese lumesti,
concerte pe an.
La anul 1890 corul s'a infiintat in Ciclava-montanA ; la 1895 a luat parte
la serbarile de amintire a 25 de ale din ; la
www.dacoromanica.ro
142

1896, in 15 August prilejul adunrei in Lugos, la con-


cursul de intrecere bntene a premiul diploma de
Litere amintitoare de comitetul srbrilor.
Corul s'a infiintat cu piesa cor de Vorobchievici,
24 voci.
Amintirea acestei izbande,, o corul la fiecare 15 August
jocuri.
In de Bogdan, dfrigintele nedesprtit corul fost
condus la de d. loan Pop, paroh, ca presedinte, la 1884.
Dela 1898 presedinte a fost d. Gheorghe Popovici,
de asmenea inzestrat cu mult zel destoinicie.
1898 a venit ca presedinte, d. Victor Porut,protopop paroh.
anul 1891 corul un, proiect de statute, s'a trimis
de interne ungar spre aprobare, lucru care nu s'a obtinut nici in
1896, ci abia 1899.
anul 1900, tinandu-se adunarea general a
gr. rom. din tinutul Lugosului
a Hategului, corul piesele
Manstirea Putna de I. Vorobchievici
drilul C. G. Porumbeseu.
in tot un asemenea prilej,
a Cisla.
La un alt cu teatru, in
la 28 1901 deosebit mai
d. Joachim mamei.
1903 corul luat parte la concertul din
cu prilejul a 50 de ani a Diecesei.
La anul 1906 reuniunea a luat parte
concertul din Oravita-rnont. mai la
rea serbare din Arene, Reu-
niunea 6 membri f6ndatori,
ajuttori 59 membri activi,
' Bogdan Averea reuniunei se de suma
Dirigintele de 224 cor. Trebue a se reuniunea a
coalei din localitate o
de 1.500
activitate, reuniunea a produs acum : 47 de concerte, 232
piese de 58 Wiese -teatrale.
BOGDAN, dirigintele corului din s'a in comi-
Coras-Severin la 30 lanuar 1864. Studiile elementare fcut
in cea cele civile in Oravita-
mont. Calificatia de
La 4 Mai 1882 a fost numit invttor la Gravita-rom.
unde azi., din frageda tinerete, mare atragere
muzica inzestrat voce
de ani a cantat strana Tot
atunci a invtat irmoasele pricesmele dela renumitul invttor loan,
Szabo. A studiat muzica instrumntal profesprul Zech. La anul
1900 comuna ,Gravit-rom. o de a
fost ales ca invttor al Astra .

www.dacoromanica.ro
CALENDARUL 143

Corul trnesc din Osoiu, jud.

cor din 1894 a fost intemeiat de d, loan


invt.tor la La un cor pe
din fete de con-
tingentul elemente, s'a format nou partitur, rezultand
un trei egale; care diferite din
Peste un an, se adaog a 4-a partitur, formandu-se un numr de 30-35
. coriti, fete in anii urmtori 1897 98 se leturghia
complect, precum un numr de vre-o zece coruri po-
porale
Acest cor a infiintat 1898 o campeneasc
ghenii-Rom. folosul al corului din
sporirea treptat harnicul diriginte sporea
pieselor corale studiate o
de 9 la plecarea dirigintelui
A. Toma, corul ave studiate piese
desebit alte
In aceast corul pe scena
teatruhn din la mai multe alte serbri
din Unghenii
La 15 '1903 dirigintele fiind mutat
in comuna din judet, a orginizat
un cor din 74 persoand, coprinzand
elemente ale corului din Cu cor,
mrit bine pregtit, s'a o serbare
lunca dela Chipere*ti pe
Prutului amintirea lui tefan-cel-Mare o
serbare la Sculeni un concert la in sala
societtei de gimnastia, muzic.
La marea serbare coral, organfzat de
tatea Carmen, de sub directionea d-lui G. A.
Kiriac, Arenele-Romane, produs
din Osoiu, piesel: lngerul a stri-
de G. Hota Ginta de Ed: .Caudella,
Tricolorul, de D. G. Hai
date acest' a dat foloase- in din care o sum
de 497 a servit la procurarea uniformei intreg'ului ; alt
de 470 lei s'a ajutat ridicarea bisericei din iar alte sume
la pentru la cumprarea de
de mobilier
E lezne de a harnicul diriginte
spre realizath de succes.
In grea diriginte a
pe ctre : Elef. C. Ropal, revizorul Urechi,
regretaturprofesor; Dr. T. C. B. Penescu, fost
mar al ; Gavril ; C. Georgescu ; preot
G. ; Vereanu ; P. Lascar
Paul Bujpr, profesor ; I. V. Praja, profesor, D. A. Grecianu,
trul de al Justitiei; S. S. G. Sttescu,
Dr. C. I. V. I. Dr. V.
JOAN A. TOMA, dirigintele corului din s'a la anul 1874,
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
CALEND'ARUL 145

Aprilie 3, satul Llesti din jud.. Este absolvent coalei nor-


male pedagogice din Brlad.
A fost numit Invttor la de baeti No. 5 din acel
oras, apoi la Bucecea din jud. iar la Februarie 1894 la
din din jud. de unde a trecut la din comuna
Osoiu, judet.
de d. Lascar
Hrjescu, i-a dat adeseori conducerea corului normale. Pe,
tivitatea sa d. Toma a infiintat in un atelier de
paie ; un asemenea atelier a deschis apoi la Osoiu. D-sa este intemee-
torul corului mixt din in unde
servi liturgia cu a un de fruntasi
a ridicat apoi biserica zidire in valoare
de 20.000 de lei.
In Osoiu, d-sa a infiintat care a aplauzele publicului din
Romane, cu prilejul serbrilor corale.
a fost cu medalia Muncei clasa pentru
primar.

Reuniunea de catri din


Este singurul cor de muncitori de tot Banatul. Date asupra
istoricului sOc. se in cartea d-lui S. Velcean.
s'au in arml 1872.
acel un Ion Simu, sprijinit de
cor bisericesc, de lege, a
se eonstitui in societate de cor: s'a infiintat sub porecla
de vocal 1880, cu pricinuite de
statornicia nu destul de unirea face puterea.
De altfel foloasele unui cor statornic s'au mai cnd
din aceste au .fost unor ca s corul
muncitorilor, cum aib 'dragoste pentru rominii
de aici.
statutele nici vrednicia de se
nu vor s asigure prea mult corului.
In acest rstimp perindat mai multi brbati la Reuniunei;
Alexandru Osenian, Nuia, Cristian Petrescu. lar care
neclintit, timp de 22 in conditiile modeste de seeretar,
strlucirea a fost Simu.
anul a la de d. losif
spre a intru ctva boala de care Reuniunea a lsat
corului a format un cor mixt rndurile si,
generatiuni de tinere. ani a
din Reuniunei, cu noul cor La
gire mai ales preotul, D. s'a
dezvoltat intrerupere s'a intrit mai renumele
de cor dup in Banat.
1900 corul activitat6a, introducand reprezenta-,
tiunile teatrale, care se ponte publicul din
Alt este apoi doinei a cntecelor poporle,
frumoasa a corului Tot ca o binefacere a se
poate socoti indrgirea costumului national, mai ales urma reprezen-
trei piesei teatrale Ruga dela Chistau.
www.dacoromanica.ro
1907. 10
www.dacoromanica.ro
4MINERVEI 147

In anul 1902 Reuniunea construit o scen proprie permanent.


La 16 Reuniunea, mai multe succese obtinute, stea-
prin aceasta o activitate neobosit La serbarea
din Bucureti de Societatea Carmen, care ea
steagul corul Reitenilor, dei sosit mai a succesul
tigat de alte coruri.
In acest an s'a retras dela conducerea Reuniunei d. Al. Cremian,
ca pe fiul d. Cremian.
IOSIF VELCEAN, dirigentul corului Reuniunei de din
ita-Mont., s'a in comuna
hug. Clasele medii le-a inceput Re0ta-Mont.
Luat de curentul muzical
Reuniunei, a s'a cultivat in
directie, tot odat normal
din Caransebes. absolvire, timp de un an
corul din Boca Mont., apoi trece la
Debretin unde catig diploma de
de Stat.
In toamna 1894 primete de
vttor la din Reita-Mont. a reorga-
nizat vechiul cor, intregindu-1 cu un cor mixt de
A fost In mai secretarul reu-
niunei Invttorilor din Diecesa Caran-
din acestei reuniuni a
un tratat despre Chestiunea pedepselor
precum D-sa are de lup- Iosif
tat multe greutti, mai ales ca de Dirigintel
stat, care conduce un cor romanesc, scopul ita-Montanii (Banat).
su este pur culturaL Dar oamenii de bine din
reuniunei pretui osteneala care a depus'o, reorganizand corul
introducand reprezentatiile teatrale, asigurand un local,
direa unui steag al Reuniunei.

Reuniunea de din

A printre reuniunile crora s'a dat mai mult atentie. Foarte


port disciplin, acestui cor mixt sunt
celenti
Societatea de mai mult vreme, dar ei definitive
are d. invttor Iuliu Crian, unul din cei abili elevi ai maestrului
a.
Din societatea aceasta fad parte in domnii doam-
nele, toti acei tineri ai comunei cari sunt inzestrati voce talent
muzical, apoi tinerimea de ambele sexe, care aduce sine voie
bun. E unul din cele mai animate coruri ca prestatiune muzical, foarte
serios, execute cele complicate.
Concertele, mai multe pe an, sunt cercetate nu numai d din
aceast comun. Imprejurime participa la aceste iar
din apropiatul Sibiiu lume se
Din mijlocul acestei reuniuni pornesc initiativele pentru reprezejtatiuni
www.dacoromanica.ro
148 CALENDARUL

teatrale, cari se dau mod sistematic deosebitd pricepere


artistic.
Corul la bisericd.
al societtii este d. Nicolae un medic
distins politician fost deputat legislatiunea
directorul efectiv al corului de vr'o 10 ani este d.
definitiv la centrde, o a corpului didactic de peste
munti. D. este unul cei mai priceputi mae$tri de cor, compo-
zitor el zlos cultivator al melodiilor populare din regiune
att de
Corul este o a d. o mndrie a corului.

Reuniunea de din Mare.


Aceast reuniune s'a intemeiat la 1902 de Atanasiu
La reuniunea era din ativa iubitori de
incePtori; Cu sprijinul harnicului adyocat Nestor Oprean, de
reuniunea s'a constituit
August 1905 statutele ministerului
spre aprobare.
reuniunea 45 membri activi
alti membri ajuttori. Reuniunea a studiat
acum peste 40 de de cor
2 piese teatrale, pe rdspunsurile litur-
gice. de aceasta reuniunea a
pentru credincio$i la peregrinajul ce se face la
din Hodos Bodrog, iar anul acesta a
luat parte la serbarea din 'Arenele Romane.
Din venitul concertelor s'a mobilat o de
de 600 cor. ; .0 de
s'a folosul bisericei, in
de alte cheltueli.
ATANASIU LIPOVAN, dirigintele reuniunii
din St. Miclusul-mare, s'a la 20
1884 in aceia$i Studiile elementare
le-a iar pedagogice la pre-
parandia gr. ort. rom. Arad. Aci
cuno$tintele muzicale dela, Nddlacului d. Nicolau
Dela 1896 ca invttor comuna sa natal, unde
corul pe dirigeazd azi.
A editat sub de un volum de 120
pag. cuprinzand de potrivite pe note.

Reuniunea de Armonia", din Tigvaniul-mare.


reuniune s'a Intmeiat la 1882, Martie in 19.
este Birou, care fusese ales la
din Tigvaniul-mare.
Dintre membri cari au mai mult pentru
tarea Reuniunei, snt vrednici de amintire Russu regretatii
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
150 CALENDARUL

Sofronie Pascu (t), Stancu Sofronie Popa (t) apoi I. Durma,


V N. Stanca Pavel Nedici (t). Activitatea reuniunei se mrginete
pe atunci la rspunsUrilor liturgice mai
al reun. a fost Sofronie Pascu, pe sine
un numr de 130 de membri activi.
anul 1883 1898 Armonia primi un ajutor se
dela 60-140 coroane, a salar al
Prin anul 1888, reuniunea izbuti aib un statut aprobat de Minister.

Tigvauilil-Mare.

Armonia s'a acum in multe spre a cuceri laude.


Intre : la 14 Febr 1885 a dat o 8 coruri ,
1887 a dat o reprezentatie teatral ; an a parte
6 coruri la concertul dat cu prilejul adunrei generale a soc. fondului
de teatru Oravita. Apoi la 1894 parte la concertul din
cnd aniversarea de 25 de ani a de de acolo.
Apoi la 1886, in Lugo, alte 16 coruri din Banat, Armonia
parte la intrecerea coruri, prilejul serbrilor Asociatiunei pentru
literatura cultura national.
La Armonia a dat o teatral, prilejul
adunrei generale tinute in Tigvaniul-mare, de reun. Invttorilor gr. cat.
din Lugo.
De asemenea la 1900, corul a serbat dinpreun cu alte din
prejurimi, amintirea a 200 ani dela unirea cu biserica apusului
lar in urm, gArmonia a cntat la corale din Bucureti
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL 151

anume : Hora coritilor Alarma in de -corurile in


s'au Imnul Unirei, Hai in Tricolorul, Imnul
regal Pui de lei
Armonia are la activul un total de 48 productiuni muzicale pu-
dintre care 32 impreunate cu teatru.
Averea reuniunei se compune dinteun fond de 1847 cor.
numerar de biblioteca, instrumente muzicale mobilier.
BIROU, dirigintele corului de Armonia din Tig-
vaniul-mare s'a 1858 Decemvrie 19 in
comuna Chemecea, din comit. Cara5-Severin.
Dup ce a terminat studiele elementare in
muna sa de nWere, studiat la pre'parandia
gr. cat. rom. din Oradea-mare, emi-
nenta. La 1878 a fost numit cantor
in Coteiul-mare, unde a intemeiat un cor vo-
cal de La 1882 a ales invttor
cantor bisericesc secundar, la 1892,
cantor, primar in Tagvaniul-mare. Este
meietorul uniunei Ar-
monia din Ticvaniul-mare, a de 25
se va serb 1907.
Este cel care publicat in
foile pedagogice din Ungaria, care a cetit in
adunrile dizertatiuni lec-
practice din obiectele popo-
sistemul trptelor formate. Biron
A publicat mai multe didactice, Dirigintele corului
zertatii, precum o NWerea- Tigvaniut-Mare.
lui Hristos coruri vocale, pe alte
muzicale : liturghia pentru cor mixt, pentru trei voci ;
Psaltul ; Lacrimi de durere imnuri funebre bisericeti ; Coristul
o colectie 100 melodii poporale ordonate armonizate pentru coruri ;
Amorul junilor din 20 melodii poporal ; despre alt,
amestec de melodii Romana ; cadril, national din melodii poporale de
dans, armonizate ; cor mixt barbtesc.

Societatea Doina" din Turnu-Severin


Intemeetorul acestgi societti muzicale este d. T,Costescu, director al
ceului din Turnu-Severin. D-sa in de complect un corp
profesoral vrednic de calea prop4irei culturale acel colt de
s'a mult ce a un vrednic profesor de in
persoana d-lui I. St. Paulian.
Societate Doina s'a 12 Noembre 1897 cu urmatorul
mitet : Costesu, C. I St. Paulian, N. Cioculescu, Al. Anasta-
M. Georgescu. D. Mateescu, C. Bucovineanu.
Cu toate comitetului, inscrierile de membri mergeau ane-
voe, atunci dirigintele se a un cor din
mentele ale corurilor ora$.
Cu toate acestea, cei mai multi din membri aveau mult bunavoint,
multe sunt demne de tenorul Dulbaba, functionar
in afar de ora, la o de 6 km., vene regulat repetitii, chiar pe
www.dacoromanica.ro
vremea cea mai vrjma.
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL 153

alt corist C. Ardeleanu, mai tenor, cu glasul


pe toti totdeauna nelipsit. De asemenea au mai dat
de mult :P. 'Brodman, P. Bosoreanu,
altii multi.
40 zile dela la 5 Decembrie 1897,
se produce la Ateneul local.
La 15 Februarie 1898 corul a la catedrala Grecescu-
Atunci s'a auzit Severin cor bisericesc romnese.
La 25 Aprilie 1898, o productiune bal, .s'a dat de cor in
sala Apollo.
lupta o dusese acum, impotriva prejudectilor din
Severin, spre a decide pe d-rele locale de a Atunci dirigintele
se d-rei lulia Franzisca, directoare a pensionului de fete, cu acest
pretios ajutor corul se produce la 24
1899 in Apollo, cu un al 2-lea concert.
La acest concert numele
relor d-re : Luiza Urdreanu, Zoe Tutunaru,
Constanta Vorvoreanu, Eugenia Cor-
nelia Stanoevici, Elena Giurescu, Cornelia Dr-
ut, Calipso Frunzescu, Angela Spireanu, Da-
cia Spireanu, Elena Focsan, Virginia
gescu, Cornelia Capeleanu, Ana Titica
Tutunaru.
Acest concert a obtinut un succes neasteptat
de mare. Un al 3-lea concert s'a produs la 20
Decembrie 1899 ; o in 1900 in
sala Ateneului la 6 Mai, in sala Apollo, un al
4-lea concert ; la 16 Decembre al 5-lea concert
sala Apollo. Dar mai cu
mentele inlttoare din viata soc. Doina din
Turnu-Severin, au in cor orga-
nizat, la fratii de peste Neuitat vocal
de 100 la Caransebes, unde
tiettile muzicale
cea mai primire, in de primirea frunte
bisericesti civile.
o serbare tot de a dela Lugoj,
din April 1902.
Totusi, insufletire care acestei
Doina voci femenine, ba chiar vocile
testi Anul 1903 a Yost un an nepriincios societti
muzicale, grupate erau foarte putine. Totusi neobositul diriginte,
nu se dede biruit a cutat prin toate mijloacele dragostea
pentru cor, a dat multe productiuni la diferitele ocaziuni serbri.
In toamna 1905, societatea se reorganizeaz in vederea serbrilor
corale ale Ezpozitiei din Bucuresti. la acea corul s'a produs
mai multe iar la 4 Mai 1906, cu prilejul trecerei prin Severin a
Suveranilor nostri, corul a un improvizat de d. Paulian, ca
lodie cuvinte : Bun sosit, Mrite Rege, care a fcut pe M. S. Regele Carol
s .mirat Ce imn e acesta lar M. S. Regina a
intrebat: Cine 1-a
productiune s'a organizat onoarea d-lui de atunci
M. d. Paulian a fost medaliat cu Rsplata clasa I.
PAULIAN, dirigintele corului vocal Doina din Turnu-Severin, este
www.dacoromanica.ro
154

profesor de la Liceul Carol la pensionul de fete din


oras. Nu date biografice despre d. Paulian. activitatea d-sale
muzical, roditoare, reese chiar din rezumatul ce am mai
sus din Istoricul societtei Doina.
Totul se d-lui d-lui T. Costescu, fdstul di-
rector al liceului Traian D. de organizarea corului
Doina a infiintat coruri din elevii scoalelor al profesor de muzic
este. D-sa este un conferentiar distins, in materie muzical, cum autor
muzical.

LEGENDE

Omul
Durnnezeu la In dragostea lui mare pentru orn, datu-i-a
carte cele vrednice de In cartea lui, i se ce este
pgrintelui ceresc ce-i spre i ceasul
lui ca pocaindu-se.
Dela o vreme, se la
de toate, tot el Impotriva lui Dumnezeu.
Pgrintele, ru pe jos, trase un
ispiteasca.
Da' chipul celui de sus schimbat omul nu-1 cunotea.
- Ce mai faceti oameni buni ? zise Dumnezeu.
Ia greu, ; Dumnezeu ti-a dat dumitale mai mare veleat, ai
mai malt, ai muncit ai acurna la ce-ti duce ;
de mine peste patru zile am ; de doi ani de
n'am nici pe mine, nici
- Dar gard la casa de ce nu ti-ai ; 'n de ce nu ti-ai
-
semunat ? 11
mai
c'am credeam c'oiu
- Da 'n ?
- N'am strngeam Imi
moarte, Dumnezeu m'ar fi greu,
pentru feciorilor dela
tot se la toate omul pe el
mort de foame ; din minte ziva de veci,
lui tuturor oamenilor.

C a s a.
Casa, cica a fost de diavol, pentru a intru in voile
omului la
de strimtoare. diavolul nu
s'a priceput ci se care lumina obrocul
dar lui nici un spor veni Dumnezeu
de El feresti In peretii casei pe unde lumina cerului
intre ca seinn, ca nu cumva coraoratul se laude
omului el le-a a crucea cercevelelor.
De atunci, nu mai are ce face pe casa omului.
Tot de frica crucn, diavolul fuge din a drumuri care
taie in chip de cruce. *
www.dacoromanica.ro
IN DIALECT BNTEAN

Vntu-adun ploaie
Si'ntmplarea
Rumn oaie
Cu-unu uns

pe
must*
Cu nteni crete
Sta vorb. !

Moi ! iel, pe sub sore


nu fi
e serbatore
lu

(Srbto area nvlirii,


toat ca s
copiii pustiirii
p'asi ani, - o

la voi nu fi ?
Vselie, ?
cu ijme
rumnu : kuz prostie !?

- nu ne pre a pas
Voi de vnturi
D'apoi noi - noi nis acas !
VICTOR VLAD DELAMARINA.

www.dacoromanica.ro
CORURILE ROMANE DIN BANAT

C)

LOCALITATEA E

Petri3or 1890 25
2 Bazo3 Aurel
Biserica-Affi Coral vocal Costa functionar. 1879
de 1880
5 Bozovici Coral vocal Rava, 1896 67
Broteai 1889
7 Micu, 1879
8 Cacova Traiau 1880 40
9 Societatea Anton profesor. 1877
Iancu 1900 24
-11 Chizeta vocal plugarilnr Luciau 1857
12 vocal 1890 28
13 preot. 1902 22
citire 3i 1885 32
15 vocal al 1903 60
16 Reuninnea de George Tom4, 1888 41
17 de
18
preot. 1902 40
Coral George 1897 24
19 Dobrita bisericese 1899 30
20 Dolova Roman. 1904 36
21 Achim
22 1897 15
da citire 1895 65
23 Fora 1891 25
24
25 Ghiroda 1891 28
26 1899 50
Grain Ion 1889 32
vocal Alexandru, 1880 31
28 vocal ai
29 Hodo3 Duma, econom. 1860 50
de a plugarilor George 1896 48
nova Reuniunea de citire 1887 40
vocal al V. 1875 57
de 31 1886 18
Reanianea de 3i a rom. tefan Stefa, 1883 45
Vocal Matei Milencvici, 1888 30

1899
Julio boanovici. 1889 50
vocal Julia 1882 52
Coral cantreti 1857 80
1868 60
vocal Joan Vdbm, 1888
Mehadia bisericesc Nicolae 1884 35
citirc Nestor econom. 20
41
George 1892
42 1892 25
43 de 1892 44
44
econom. 28
1890
45 Micoliut Popovici, preot. 1898 18
46 Coral phigarilor Carol Lazar, 1887 55
47 gr. ort. 1882 59
48 Oravita gr. cat. Bogdan, 39
C. econom. 1904
49 1901 19
50 Pancibva 1893 31
51 si 1902 33
52 Petrovaselo Coral vocal bisericec Dimitrie 1894 38
53 vocal bisericcsc 36
54 1890 34
vocal bisericesc 1901 26
56 1872 98
Josh 1892 69
58 profesor.
1903 36
59 1894 65
60 A.
bisericesc invfitator. 1886 62
61 60
62 1903
63 George 1882 45
Joan 1870 22
Sato! Non 1879 30
I. econom.
66 1882 54
67 K. 1893 26
68 Mare 1892 50
69 Toracul Mare 1871 17
70 vocal 1902 24
Varadia Coral vocal P. 1870 36
Va3iova Coral bisericesc . 54
1886 93
Voivodint Reuniunea Simeon 1892 35
Vucova biseH cese preot. 1893 36
76 Zgribe3ti ese 1892 38

www.dacoromanica.ro
treeut pe mine,
M'ai apoi in
svarlisi,
Roiul de petale fine.
Nu-mi pe semne
din ierbare...
toate foeul
De aninai
De-mi zmbiai tu o leaea,
Ce usor si-V
De urat eu mine-n .
Dar stingher
Blestemat eu-amar de mine...
Cum s'or mai feri de tine
Toate, toate-n lumea

www.dacoromanica.ro
DIN BRA*OV
Intrarea Junilor in Serb rile Junilor` in Expozitie. --
descriere a
nal a Junilor".
Printre fapte care s'au desf4urat
p ulitile Bucure0ilor, dela Gara de Nord pn la Cmpia
Romane, cu prilejul Expozitiei nationale
- lare, - intrarea triumfal
a Junilor
minunat a
frumoaselor obiceiuri str-
vechi, pe care le pstreaz
au lsat,
doial, impresiile cele mai
puternice, amintirile cele
mai duioase cele mai
o binecuvntat
a lui Dumnezeu
din cer, dimineata zilei
de 26 August, cnd aveau
in
cei aproape mii de
cntreti de peste hotare
ceata de
cizeci de vpinici a Juni-
Nesfr0ta
de albastr, care
Tara de libertate a
niei, mai limpede
ca de obiceiu din
timea de aur
de lumin, zilei mai mndru, ca vremuri
de srbtoare ; aerul curat dulce ; nici o
micare tot cuprinsul firei, vreme in vreme, ca
un uor, tainic, de se adiind...
www.dacoromanica.ro
160

Cu mai mai
lumea ingusta care
este lea Victoriei de aci la Gara de pe
prin casele-i vechi neregulate, prin
orientale, prin neingrijirea dela tot pasul, numai
prin numele-i falnic ca cu un titlu de
rsunator. multime uriase, un balaur mii de ca-
pete, se fmnt, se de zidu-
rile ar fi stat le rdstoarne. In de
pe de se aceiasi expresie a unei bucuri

ascunse, a unei abia stpnite care iz-


in
Trenurile lungi grele. care aduceau pe ci
lumea, in se ce ;
inghesuiala devenise de nesuferit. Trei ceasuri au trecut astfel,
trei ceasurj ca trei orasul oamni care
din Bucurestilor, dor
bucurie:
Fluerdturile biruitoare ale locomotivOor sparg
functionarii incurcndu-se pe altul,
muzicele se pregtesc, ostile asaltul... sosit
www.dacoromanica.ro
161

din valurile rscolite ale de dincoace,


bucuroase puternice de din rndurile celor
de dincolo, solemne ale muzicilor o o
o betie de entuziasm universal
Apoi, bun rnduial, cortegiul se alatui solemn : muzici
fruntea cntretilor, dup localitti, steaguri
placarde, de-o parte de alta a rndurilor care
valurile rascolite ale multimei, din care se
peste capetele tuturor vlstarele voinice0i ale Bucovinei, sutele
de trani de trance sositi cu o zi mai amestecati
acum cu Bucure0enilor.

A fost cu adevrat o intrare triumfal : de


munti biruiser tot ce le stase cale, se cuceriser pe
altii, acum se in fericirea isbndei : cuceritori unii
altii, biruitori cu totii !
irul lung al cntretilor trecuse o se goli
de oamenilocul ingust dintre cele dou ziduri vii, care Ingrdeau
par'c o Calea -Victoriei... alt oaste se ivete
in : Vin
Ornduiti in dou coloane paralele, Junii innain-
cu regulati. Cciuli de Curcan
Minervei., 1907.
www.dacoromanica.ro
162 MINERVEI

cu de brad acoper capetele drze ; trupurile vigtroase


le nasturi de argint, cioareci albi, strni
pe picior, cisme grele care le sprinten picioarele
iuti. Preot crucea in frunte conduce : printele dr. Saftu,
care demn, rspunznd dreapta stnga ofiterilor
cari duc mna la chipiu publicului care se In
coloanelor merg Junilor : frunta.5ii organi-
. de pe amndou laturile stradei isbucnete
urale nesfrite ; din ferestrele flutur aer sute de
frame albe florile cad potop asupra de voinici.

Chetri..

Bine-ati venit ! de pretutindeni ; Bine am


din rndurile Junilor.

A doua zi, - sfnt


strlucitoare, de pace de - Arenele Romane
cu de public. In zilei
valuri de se revrsau de pe toate ulitele Arene
curnd o mare de capete acoperea spgiu.
Nerbdtori ateptau de oameni nici din cti nu
cunoteau pe Juni nu mcar privelitea s-i

www.dacoromanica.ro
CALENDARUL . 163

Rsbtnd din deprtdri de veacuri, din vremile


necate ale trecutului romnesc legendar, s'aude
tecul tremurdtor, patriarhal al cum zic
BraoveniK linite de biseric se face acum : toate
amutesc, ochii tuturor se indreapt spre poarta Arenelor. .

ca din basme, convoiu minunat de voinici defilnd


sunetele ale Surlelor aplausele uralele
de ale In frunte veniau, iuti
impodobite cu brad care aduceau familiile junilor,.
apoi diferitele grupe de Juni : cei tineri, cei
albi cari mndri pe caii fru-
moi, din oastea

Toat lumea cutremurat de fiorii


entuziasmului celui mai curat, privelitea ce desf-
ura aievea care totui un vis, un vis tesut din amin-
tiri scumpe unor vremuri vechi tot din vieata neamului
romnesc... Se din pnzele de ale
trecutului nostru istoric se desprinsese, prin cine ce
ceata de cdlreti, oteni ai notri, purtati de
Suta,sii o pentru ochii
urmailor pacinici cu dumanii, realitatea care 'aprindea odi-
in fiecare ceas, ochii sngele lupatori cu
dumanii....
www.dacoromanica.ro
164 CALENDARUL

Uralele privitorilor nu mai vroiau se potoleasch


trebuir defileze tot cortegiul de de
clri.
Se apoi, ct snt Arenele de largi, o
prinztoare hor a Junilor sutele de Romnai, de
din Braov, port romnesc curat, uor, vioiu,
deplinind, cea mai armonie de figurile horei,
tact de tact.
Niciodatd, strofa din Nunta Zamfirii, a lui Cobuc,
gsit, nu-i va o intrupare mai
in realitate :

Venirea

Trei pasi la stanga


trei la dreapta ;
Se prind de se desprind
se'ntind,
S'i bat tropotind
in tact

horei cae-ti ochii, Incep apoi jocul buzdu-


eroic simbolului de apoi
totul se ca un basm fermeator, prea curnd, pe
urma rmi pe gnduri te pierzi
care te ispitesc....
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL

istorie descriere a ,,Junilor".


Datina Junilor, cu interesanta organizatie cu
serbrile de stralucitoare legate de ea, exist numai
Scheiul Braovului cu ei national, nu s'a
pularizat la ceilalti braoveni nici mcar ase-
nu gsim niceri printre ai notri.
Acum la Expozitie, s'au serbarile Ju-
nilor pe alt deck al Braovului. Pentru fericita idee
pe care au avut-o, d. Istrati, Comisarul general al Expo-
zitiei, dr. Saftu, pstorul de acum al Junilor, s'au
invrednicit de recunoVinta tuturor care s'au

bucurat ziva de 26 August 1906 de privelitea


a unor datini romneti de cea mai aleas frumusete
de o putere educativ nationald pe care o vor fi simtit toti
aceia cari au admirat vre-odat, viata pe Juni toiul
serbrilor.
Vremea traditional, care se indeplinesc an de an
rile Junilor, este aceia a Patilor.intreaga
- apte de-a rndul - Junii
zile felurite datini,
procesiuni jocuri. Vestea serbrilor de mai
'nainte, din Dumineca patriarchatul al Junilor,
www.dacoromanica.ro
166 CALENDARUL

care de pe Coasta face Scheiul


vului de patriarchale trmbitei sale urnple de
multumire tuturor. femeile, auzind se
ceruri prinosul de
zicnd : Doamne, mai
surl
e de Juni, procesiunile de pregdtire,
Dumineca Floriilor la Blagovetenii. Apoi, din ziva
de Dumineca serbdrile Junilor lant.
de-a le pe scurt, vom da cteva Mmuriri -
putine cte s'au cules pn'acum - istoricul datinei Ju-
nilor.

Junii

Originea a datinei se pierde ceata trecutului celui


mai al Romnilor din cheiu este limpezitd.
Nici nu s'au de nici un fel, pentru descoperirea
; nici chiar trecutul mai nou al datinei n'a ispitit pe
un istoric. Singurul care s'a ocupat de ea rnai pe larg este, pe
cit cunoscutul profesor, d. G. I. Piti, el de origine
In Revista .1889, pp. 278 urm. 299
urm., dnsul a publicat o descriere a datinei oJunilor
mai multe istorice pretioase asupralor, culese dela
Dutu Stirighe, rdposatului profesor braovean I. Stinghe
www.dacoromanica.ro
UALENDARUL MINERVEI 167

vechiu, veacului al XVIII-lea,


1798, dar tinere de minte, adaog d. Piti. ce
vesti btrnul:

Mai vreme am pomenit de feciorii la la


pe coasta Prundului surla, era dela sate, era Mihaiu
din Fgra, din tara de nu deck la de fe-
ciorii, care se punea cu Junii.
Obiceiul Junilor s'a pomenit trebue s fi avut vr'un ce,
bine de de portile cetkei
trecea prin Groaveri trecea la Crucea Moicoiului
-atane

In ziva de feciorii, cari aveau se pue cu Junii, de pe la trei


se de merg la ce
vecernie se duce la Protopop. Pe au mai fost pui cu din
anul trecut, Protopopul are pe vine cu de
pe sunt din anul trecut, aa-i el.
e al doilea e mare, al treilea e
armaul e vin ceilalti Juni pe foaie din
trecuti citete pe cine se mai
scrie pe la pentru toti sunt scrii la Protopop
pe de de- armai, se zice sunt de
Da sunt ziva de se tocmete se poate
pe zi st dou, trei
o la care se pune
le de ei are s'au
Feciorii, cari au fost Juni de cumpanie au murit peste an ori s'au
www.dacoromanica.ro
CALENDARTIL

pe terge din foaie pe cei ce vin ei. un june


de cumpanie an nu se pune, apoi ori nu vrea el, ori e
diat c e luat in atane, ori din trebue plteasa
el parte dreapt la Junilor, nu
junia pierde rndul se mai scrie la
unii feciori ce au ajuns vta5i, apoi au stat de au feciorit au
vt5it trei patru ani. ade frumos cnd are vtaf
cuminte, de poarte bine, place la lumea.

and Protopopul cite5te numele spune e vtaf, e obi-


ceiu toti Junii se duc la el apuc ridic sus la trei ori
tot face mare cu ce i-a
cetit i-a pe toti, cum sunt pe

Publicul, care venirea o din


capul

din cap cnt : Christos au din morti, moartea pre


moarte au celor din mormnturi, viat le-au druit ; mai zice
de trei celor din mormnturi viat le-au druit, apoi v-
taful : Christos au Junii ceilalti rspund totii : Adevrat c'au
Vtaful zice : Christos aneste : este. Vtaful :
Christos : totdeauna face
Christos au

Dup ce ant Christos au inviat acolo in la Protopop, se.prind


la hor le zice-o le-o zice de-i zice hora
; cum hora, se desprinde la un
June merge in horei arunc sus de trei ori buzduganu,
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL 169

vrea prinde, dac nu, las cada jos, mai ales nu


prind, un buzdugan trage la chilograme. Partea unde este
mciulia e de aram cealalt e de plumb partea din e de
lemn peste lemn e peste e piele tot buz-
duganul e lung de vre-o trei lahiri de palm. Buzdugan are Vtaful ei
Armasi de le are cumprate dela altii. Dup Vtaf. . buzduganul
Armasii ei ceilalti Juni pe cum sunt scrisi pe foaie la Pro-
topop cum se prind totdeauna la hor. Apoi tac lutarii merg cu
totii Protopop de-i srut mna multumeste, Protopopul
fie de treab, s umble pe cale bunk s nu se potriv cu nime-
nea, nu se bat ; le d sfaturi asculte de el e apetenia

Junilor Chetrii.

in lipsa lui asculte cei doi ; grija fie


cuminte tin Juni cea mai bun rnduial.

Junii ajung la Vtaf d bunseara Christos a inviat


apoi lutarii. le o le pune masa se din neamurile
Junilor mnnc bea se scoal dela rnas iar Christos au
viat pune lutarilor de apoi le zice de care
cnd vrea, pn la zece, la unsprezece, la doudsprezece noaptea
se duce fitesicare pe

A doua zi de Pasti, in Lunea Pastilor, Junii se imbrac


are s mearg pe la fete se dup cum
www.dacoromanica.ro
170 CALENDARUL

portul pe atunci, de unii opinci ; dar acuma cisme


ori papuci cioareci alb scoas
peste spentele pe piept ciaprazuri dare de
nasturi de unii suflati aur. Acuma spentelele sunt
nemtete, da mai nainte ele sadea, dintr'una. In cap
sunt Junii i mai ales pldrii de mtase proase.

Iat ateva interesante caracteristice note istorice, po-


vestite batrnul Dutu Stinghe :

ceva de 1848, Junii au se


prinse bongose [ace ori cu

strai.

Vtaful Armasii o (cocard). Dela 1840 au


Junii s poarte pe trei trei fete : rosu, galben
vnt, de le una lng alta vdrfurile
Vtaful cusute la la partea stng trei ruji fcute din pan-
mare una, de ruji sunt cusute
sfrcuri de : ori trei. De ani Ungurii i-au oprit s
mai poarte in trei fete Impreunate pe acum vezi
purtnd care rosu, care galben, care cte de feluri
sunt in petrecere.

Cnd a mare din Brasov, la 1813 ori 1814, de foamete


mare, trei Juni, Vtaful Ion Maniu, mare Ion
Teodor Urzic, alti nu mai aia a fost vr'o doi trei
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL 171

ani tot ei, ar fi lsat ei, poate s'ar fi pierdut


nilor, tot s'au mai dus unul altul au tinut foametea.

Culmea serbrilor e atins ziva a patra de Pasti,


cnd familiile multime de lume, romneasc
grupuri la munte, spre locul numit Intre
Intre Chetrii - spune Dutu Stinghe - Junii lutari
cu tot merg gtesc pe la unu
se
amiazi, de acolo merg Prund la Cruce de acolo pornesc
tot Intre Chetri lumea ese la
de-i vede- trece. e o panglic
de-a umere subtioar. Armasul mare cu una cel mic
cu una Unde lntre Chetri, o parte din Juni se opreste de
teapt lumea st de strange bani ; dela cei pe jos ia mai putin,
dela cei mai mult. ce Junii, se porneste lumea Intre
Chetri de curge un potop care pe jos, care

Totdeauna s'au gsit oameni posnasi de ce ca


lumea. Porcu, tatl Porcutului, de se in Mercurea
Intre Chetrii , cal mai slab, de
se lumea de Nene Porcule ! calu !
Florii surlasului atunci cand vtaf Dntea Mercurea
Pastilor, de Intre el se la vtaf in
un mare se suia in el
acolo din surl de nu se jos de
cand 'acolo un pahar de vin,
glumet de Junii de el. Apoi se mai fac lutarii de
ce se duce unu de pune la cai o or
coad, de-i, pe Uneori
un lutar arunce buzduganu cand el se duce
unu pe dindrt plrie acopere ochii crede c-i cade
buzduganu cap se sbate acela cei ce vede
moare de rs. buzduganu un fecior care e logodit ori
are de s se logodeasc vre-o atunci se aude :
ca-I mai sus te vede scade din zestre.
cei alte Intre Chetrii steaguri, da de
cati-va Ungurii i-au oprit mai steaguri
acuma se duc tot panglici pe npept de-a umere.

Intorcandu-se dintre pe ulita Furcoaie pe drumul din


fata zidurilor pe dinnaintea portilor spre
pe ulita ce duce la Mu$icoiului tot drumul pe dinnaintea
cettii sloboade care mai de care din pistoale de bubue
bine de dintre Chetrii se
se dac or Junii in cetate or
ocoli de sfatu cade in Romanilor. De-o vreme
incoace pe Juni sub de
le Da trece Junii cetatea de se de
o imbulzealh de se pe orn.

www.dacoromanica.ro
172 CALENDARUL

Musica pe Juni cam dreptul


mitirului unde doarme somnul de veci nemuritorul
Andrei Murevanu imnul austriac Gott erhalte
marsul executate de soldati, pieptu-
rile romnesti ale strofele solemne ale
imnului nostru national, ca cnd ar vroi
adncul mormntului unde se oasele ale poetului
rdzboinic. Lumea cu
nate de : un ceas ceas de de
chinare
zilele urmdtoare, 'n Dumineca Tornii,
trec cu jocuri, liceului romnesc, escursiuni
pete la Armasul mare Armasul de
pomenit este petrecerea : fiecare June este
asezat mare in mijlocul horei e
sus, de trei ori. nu se aruncat Joia, cnd jocul se pe-
trece Juni, e aruncat Vineri, in ochii lumii in
Prundului, care lume face mare haz de privelistea patriarchalei
petreceri.
. *
nationald-aductivd a datinei Junilor este
pentru ori-cine., Cele trei simboluri topite perfecta unitate
a serbdrilor - simbolul cre,stinesc, al cntecelor de Pasti, sim-
bolul al jocului aruncdrii buzduganului al orga-
nizatii voinicesti vechi traditii ale Romnilor, simbolul
national, care manifestare a care-i
portul podoabele - sunt elemente
nepretuite in viata Brasovenilor. Datina strdveche a
trebuieste cinstit cu att mai mult, cu este
pe toat intinderea pdmntului romnesc.
ION SCURTU.

Dr. VASILE SAFTU


DR. VASILIE SAFTU, de confesia ortodoxd, in la
12 lunie 1863. A Invtat carte la primare ortodoxe la
liceul ortodox din Braov, la care luat bacalaureatul succes
eminent anul 1881. Dela 1881 la 1884 a %cut studiile teologice
la seminarul ortodox din Sibilu le-a terminat tot cu succes.
Dela 1884 la 1888 a studii teologice filosofice pedagogice la
din Lipsca unde luat titlul de doctor filosofie in anul 1888.
In cursul anului 1888-89 a functionat ca profesor la o par-
din Bucureti.
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL

Dela 1889-1900 la 1893 -1894 a functionat ca director profesor


la nou infiintatul gimnaziu real din Turnu-Mgurele. Acest gimnaziu a
la ceput Ca cel director, d. dr. V. Saftul a avut
lupte ctijoarte multe ca treptat tele clase
catedrele ce lipseau. Cu energia, cu zelul neostenitul devotament
pentru gimnaziul ce conducek a izbutit in fine, complecteze in anul
1893 -1894 cu ajutorul
generalului, George
u, actual ministru de
rzboi, gimnaziul a tre-
cut la stat. Astfel, asi-
existenta
gimnaziu, d. dr. V. Saftu
merite
peritoare.
In 1894-1895 1895
-1896 d-sa a functio-
nat ca profesor de teo-
logie la seminarul ro-
ortodox din Sibiiu.
Fostii lui elevi pome-
nesc ca pe un
profesor excelent.
Dela 1 Septembrie
1906 ca
paroh la vestita
a $f. Nicolae din Bra-
In timpul a fost
inspectorul Eforiei
lare mari
merge pentru
primare.
Dela venirea din
Brasov a acut
rupt parte din comite-
tul al Bisericei
Sf. Nicolae din Eforia
centrale
doxe din
Brasov
de care a
fost este condus in
toat activitatea sa,
este : nemrginita itibire
.
de neam de biserica
mai pre
sus de toate : Caracter, omenie : acestea sunt armele, cu cari
a luptat intotdeauna pentru neamul pentru biserica
Dela anul 1904 dr. Vasile Saftu este prezidentul comitetului parohial
dela Biserica Nicolae, prezidentul Efoiei scoalelor centrale
todoxe din Brasov dela 1906 prezidentul Reuniunei de gim-
de cntri tot din Brasov.

www.dacoromanica.ro
MOARTEA AXENTIE SEVERU
1821-19 6

Vestitul conductor al micrilor dela 1848, abilul al


eroului lancu, s'a stins anul acesta la Braov, unde se retrsese de
vre-o treisprezece ani. Moartea lui a fost simtit de
treaga romanime, de aceea socotim a face un meritat act de_recu-
notint, insistand asupra vie-
lui, - dup
informatiuni ce le dau ziarele
de peste munti, deosebi
zeta Transilvaniei :
Sofa sa, Eufrosina
Blebea, care precedat un
an jumtate trecerea la
cele eterne, originar din
Braov, conexiuni mari
de cele mai frun-
tae familii din Braov. Impre-
jurarea aceasta a fost motivul,
pentru care Severu,
cu sotia sa s'au mu-
tat pe la inceputul anilor nou-
zeci la Braov, de
altminterea pentru clima-i
cut sndtoas.
Aproape tot timpul a
petrecut Braov a p-
timit, nu de srbiciunil btranetelor, mai mult de
urmrile perderei de ce a suferit-o prin anii aptezeci,
cu ocazia unui accident, dinecare nu mai putut pe deplin
restabili.
Axentie, cu ziceau Axentie

www.dacoromanica.ro
CALENDARUL 175

timp a fost zilnic la Casina se


de evenimentelor in viata i decum
se vedeai plimbandu-se
pe promenada de sus a
Spirit limpede o energie extraordinard, Axentie Severu chiar
ce boala la tinut la pat, n'a a
mentele.
Septembre 1904, sotia sa e
chiar s'a intre spital. Nici
el - nici aiurea, nu pot
am la doctorui ingrijirea pe care pot o am
tuturor, cari spuneau nu e
bine se caute institut public, ofereau serviciile.
Cel care struit pe prseascd spi-
a fost fratele Axentie, director de in
T.-Severin. A refiaat categoric. I s'a apoi, propunere
aici Braov. A refuzat. A venit apoi un vechiu prieten al
dela Blaj, prepozitul I. M. Moldovanu, la
la Blaj. Tata Axentie a : nu vreau merg
de-aici, ce voi doresc duceti la Blaj
acolo.
odaia unde a zcut timpul din adesea
vizitau cunoscUtii prietenii mai intimi. Nu bucuros
vizite strine, ceeace uor de in starea de slbiciune
care se
lui Axentie Severu. - urmeze aici unele
date biografice :
Severu loan, fost prefect la 1848-49, din
rinti agricultori la 3/15 Aprilie 1821, (Transilvania), a
studiat Blaj Sibiiu. -La 1842 primit seminarul clerical
din Blaj, pe care la 1845 1-a la 1847 a trecut
profesr de limba i La 1848
parte la pentru libertate constitutie, numit
comisar de propagandd jud. trimis cu Aron
Florian la Craiova, pentru reactionar, care
nu vroi guvernul provizor.
Cu ocazia. arestdrei lui A. Tr. Laurian Nicolae
la August 1848, Axentie a revenit a luat
parte la adunarea din 11 Septembre Orlat,
de unde, in ziva cu o ceat de 200 feciori,
la a adunare dela Blaj.
proclamarea inarmrii generale, parte prin-
organizarea legiunilor la a
Apuseni a fortdretei Alba-Iulia 1849.
www.dacoromanica.ro
176 . CALENDARUL MINERVEI

Restabilindu-se de depunerea armelor,


Axentie incercase formarea organizarea unui escadron stabit
de cavalerie, dar succes. aezat Cenade, urma
denuntrilor, ce erau la ordinea zilei, Axentie arestat, dus la
Sibiiu supus unui interogator, pentru ascundere de arme,
cendiarea Aiudului altele, dar gsit nevinovat, 30 zile
pus libertate.
sfritul anului 1850, provocat a merge la Sibiiu,

pentru a primi din comitetului ssesc, 2 decoratiuni


dar le-a refuzat, cernd drepturi nationale
gubire pentru pierderile materiale jertfele aduse revolutie.
Urmarea o mare investigatiune asupra cetelor
mne districtul Alba-Iulia, aceia la 1852, o
gubire de Stat de pentru bisericile romne.
Tot acel an, venind impratul Axentie
la pe muntele petrec la
Sibiiu, unde decorat de aur, cu pentru
ordinul, loMf III ordinul militar rusesc S. Ana
cl. III. La 1851-54 Axentie oficii de stat, iar dup
tragerea sa din serviciul parte la mai multe
aqiuni la culturale ale Romdnilor
din
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL 177

Alte biografke. - Activitatea din 1848-49 a


fectului de legiune, Axentie Severu, se va mai
izvoarele autentice, figura legendara a brbat
extraordihar, se va adevrata Date le de mai
sus sunt prea putine prea pentru ca poat cineva
o idee, despre rolul istoric, ce'l a indeplinit Axentie Severu.
Complectam aci, datele biografice cu unele luate
dela rposatului.
Badea - zice Axentie -a fost fiul cd mai m'are
la Tata se lacob agricultor A
revolutie. Mama se Anica n. Macsim. Badea
a primare in cele cinci clase gimnaziale; dup
sistemul de atunci, la gimnaziul catolic din Sibiiu. Filozofia
Fizica la dup care a intrat seminarul de teolgie. Cnd
a ajuns in anul al patrulea, a izbucnit cearta teologilor
scopul Lemnyi, urma mai multi a seminarul.
Badea acestia. Intorcandu-se s'a ocupat
timp cu de cereale, apoi pe la 1847, s'a dus cu
al doilea, Gheorghe, la Bucuresti. Aveam zece cai. Tata
li-a dat doi cai acestia s'au dus la Bucuresti, unde a fost
profesor la institutele particulare.
Familia lui Axentie. - Axentie, mai
:

Fratee doilea, Gheorghe, n'a mai


fost agricultor. A murit vr'o zece ani comuna Frua.
Al frate am fost eu, care sunt acum de 75 ani,
am strajamentul din Sibiu (institutul Terezian), 8
clase de gimnaziu Academia de drept, apoi la 1860, m'am dus
la Bucuresti, cu recomandatie dela Badea, care Aron Florian,
presedinte, pe atunci, la administr. lucrrilor Brancovenesti,
Marcian, intemeietorul statisticei 1. Maio-
rescu, Eforiei. luni am dat con-
curs de institutor am mers la Turnu-Severin,
unde am functionat ca institutor director de la
1891 cnd m'au pensionat.
D-1 Axentie, are pe Cornel, advocat Pitesti, Virgil,
profesor Tiberiu, advocat deputat, Titu, ajutor de
o absolventa a de litere.
Fratele mai mic este etate de 67 ani treste
Bucuresti.
Axentie la Brwv. - Retras aici, ca s in
Axentie Severu, fost prin presa mghiara, cu
fel de fel de invinuiri. Aproape o de secol, dela
memorabili, Hentaller a publicat numerele
www.dacoromanica.ro
1907. 12
178

din 1895, ale ziarului Magyarorszge nite invective intitulate :


A fekete (Cartea scrise de baronul Stefan
mny-junior. In Cartea aduceau eroului dela
1848-49, acuzatiuni de crudelitate Cu deosebire,
i se incendiarea Aiudului.
Brbat in etate de 76 ani, Axentie Severu a luat condeiul
a acelea acuzatiuni in Transilvaniei.
lui Axentie s'a
publicat 1887, la tipo-
grafia A. Mureseanu,
Braov, sub
puns cartea neagrci
de Axentie Severu. Un
volum de 364pagini.
In acestui
lum, ce pier-
derile indurate de
caloinniile cu cari
fost tratati, ur-
mdtoarele frumoase
vinte :
precum aurul, cu
arunci arzi mai
de multe ori in foc,
curat mai
lucitor apare, onoa-
rea, onestitared,
tatea, sinceritatea,'modes-
tia, virtutile gloria noas-
Tip din (Epir). au ieit mai pre sus
au .dat de
toate calomniile va timp va ro-
innesc, pentru ale drepturi am purtat in tine-
rete, sabia, inut de coarne plugul, am
negotul acum la nu mai putere
a continua acelea, voi scrie tine
pana in scrie. ce toate pierdate -
se onoarea gloria
neamului !...
Axentie in spital. - Mare a fost pentru
pausatul, faptul in timpul, a stat spital, Ilustritatea Sa
prepozitul capitular M. Moldovanu, din Blaj, l'a vizitat de
5--6 ori. D-1 prepozit de ori a'l convinge,
ar fi mai bine spitalul se la Blaj,

www.dacoromanica.ro
CALEN RUL 179

unde Sa se va ingrijirea. Axentie Severu


a consequent in refuzul
Ultimele zile. - 7 August n., Axentie, ne acum
-
merge
la Tohanul
aiureazd.
aducem un preot... imediat s'a trimis o scrisoare
A doua zi, Mercuri, parintele Grigore a venit
rnineata la- 71/2 s'a dus de-a la spital. Printele Manoil
a intrat la bolnav de piofesorul Dr. Lacea, cu fosta
sotie a bolnavului, cu dragoste in lui.
Tata Axentie, cum a pe printele Manoil, l'a
glas slab :
- Ai venit spovedesti ?
- Da, preotul.
- Ai tot trebue ?
- Adus.
- Foarte bine ai fcut.
tata Axentic s'a spovedit cuminect evlavie crestineasc.
necontenit. - Dup cu sfintele tata
Axentie ziva cu ochii
respirand greu.
- Ce mai faci tat Axentie redac-
torul dela Gazet c obositi.
- Mi s'a stins glasul... Sunt obosit... femeia
Sunt obosit... Noapte !... -

Mercuri, August, spre a zis redactor :


- Ce se va alege voi, generatia ! -
Apoi capul, : Cum e vremea?
e ceasul ?... spuneti doarnnei MureSianu, nu mai tri-
mit nu mai pot
Joi in nou August, prepozitul Moldoveanu
a venit la Brasov vizitat de ori, in acea zi. I-a prut
foarte bine, i-a exprimat din nou va muri,
s fie transportat la Blaj.
Sosi apoi fratele su din Turnu-Severin, de
nepotul Titu, fiul lui Jacob, din Bucuresti, un advocat.
Tata Axentie nu mai vorbi. A cu degetul
A-r-i-t-o-n !
Ultimele care tocmai
patul bolnavului. Erau orele 2 p. m. Luni 13 August n.
Tata Axentie deschise ochii, femeiei o
apoi de ori adoarme Femeia imediat
care o pregtit cu a doua oftare, Axentie Severu
dete sufletul.
www.dacoromanica.ro
divin.- In ziva s'a vestit incetarea din viat
a marelui brbat, s'a format un comitet al tinerimei din
Brasov, a toate msurile, ca transportarea rmsitelor
la s se fac se poate de demn. In fruntea
acestui comitet au fost fratii Petru Mihail Popovici, cari au
manifestat un zel neobosit o deosebit de sentimente.
Corpul defunctului incis hermetic dou cosciuge, a fost
transportat capela gr. or. din Groaveri, a stat
mort. in 14 August de la orele a. la orele 3 p. m.
Ecteniile funerare, le-a prepozitul I. M. Moldovan,

Pnrcovici

care s'a grbit a veni la Brasov. In adevr o


un prieten din unui brbat Inaintat.
prepozit a fost mai departe acela, care a acoperit toate
cheltuelile transportrei
Cununile de pe cosciug.-Urmdtoarele cununi s'au depus :
1. 0 de, viorele. cu band :

Drept din partea fratelui


2. Alta, tot de viorele, cu inscriplia :
Drept din partea Jacob.
3. 0 frumoas de palmiere, trandafiri crisanteme,
inscriptia :
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL 181

Familia Neamului.
4. 0 de lauri, legat fund
:

Gazeta Transilvaniei.- Lui Axente Severu.


5. de lauri palmiere, cu purtnd
inscriptia :
Casina Membrului Axentie
6. 0 de palmiere
scriptia aur :
libertatei.-Tinerimea din Brasov.
7. 0 de trandafiri crisanteme, bandd
Prefectului legiuiri.-
cuvantare Groaveri.-La orele Sa prepozitul, a
svrsit un serviciu funebru aceasta d-1 Mihail
Popovici, un al Romnilor brasoveni, a rostit
:

adunare,
sunt pleav vnt, faptele singure sunt
s'ascunde sfintenia adevrul dela
Dumnezeu sunt. Marele Axentie apostolul faptei.
Libertatea, fraternitatea, idealUrile ale
franceze, din puternica voint unui popor
care secolelor
vierea izbndirea drepturilor 'neprescriptibile ale
Ideea prinse bubuit de zgomot de arme
triumfald mai Europei.
Bietul nostru popor, osndit ingenucheat de o
a sortii, de mult vreme nestire
Grumazul osndit poarte jugul fruntea sa
la uitaser trufia a celor
aduser pe aceste plaiuri.
plai al omului nefericit,
doar de a urgia sortii de a face sfntului soare al
neamului.
viforul pornit apus s'apropi din ce ce. Si clopotele
bisericilor.vesteau, vesteau zi mare, zi de 40 de mii
de Romnii, pe Cmpul liberttii, dela Blaj, jurau
capul descoperit dreapta spre cer,
www.dacoromanica.ro
182 CALENDARUL

lui Dumnezeu sau vor tri liberi, sau vor muri pe cmpul
de glorie cinste, vie a virtutei reinviatd.
Iobgia omul restituit drepturile trei,
castelor nivelat calea poporului
fie pentru ca concertul mare popoarelor, devie ele-
ment de cultur mult, putin, contribue la ade-
vratul progres al neamului
Triumful demnittei omenesti se in nenumratele
lupte 48,
lele de
ale de
cari, prin sngele
nearnului
apuseni ne
povestesc.
Lupta s'a pornit
cum foc
aurul,
din mul-
time cei alesi
chmati pecetlu-
cinstea nea-
mului sfnta
a vitejilor :
Avram
Axentie Severn.
Avram lancu,
niul nobil drept,
vistorul idealist
Axentie
mna de fier, pur-
rz-
buntoare !
doi desti-
Romfm nele neamului
ani de grea
care ai revolutiunii, amndoi steagul luptei celei
mari pentru ea, neptat falnic, mai
parte ce vor urm ei.

inimoasa cuvntare, cosciugul ridicat sus tren


dus la Blaj, unde inmormntarea se cu mare
vrednicia eroului.

www.dacoromanica.ro
SCORMON

acestei povestiri - una dintre cele mai citite a scris -a


anul acesta foarte activ pe terenul literaturei. de
articole in Tribuna din Arad, d-sa a scos volum
partea a doua a Din btrni romanul
e de lung gardul dela la cotitura Sanda
l-a nici ea sin-
de cte ori,
firul in Jos,
portitd, e vrtelnita ji-
rebia de tort. Sanda ia
captul firului, sucete
pe par
din ,gard, apoi merge
firul printre degete,
din par par, la
stlpul din cotiturd; acolo
sucete firul
se
Vrtelnita se mic a
lene
firul a se desveli.
in cnd scrtii-
tura firul nu
mai curge. Sanda fuge la
vrtelnit, descurc firele
perinda-parii.
se urzete gar-
dul e mai bun urzitor.
unul lngaaltul Macedonia:
George Gussi, masacrat 1905.
legati sine, de
ease palme dela pmnt, o de nuiele. Lng
gard : neted ; dincolo, grdina cu legume
www.dacoromanica.ro
184

bata se de-a lungul, ridic pe-alocurea se


in parilor, firul Sandei se in verdeata
frunzelor ori albine din florile
e urzitorul craci lungi ca painjenul. E bun vreme
de Acum Marta s'a dus cu copii la
Badea Stan a plecat un car de scanduri. Sanda e
mai la Nu pentru ar fi
tori, vine mai bine.
E cald. Dar e fata la ger Cu bratele goale,
cu poalele aninate tergarul cap, ea nici nu
simte vremea lui Cuptor ; firul, jirebia
se pierde
Din vine, abia un flocan, pe mijlocul
de dela el o
Sanda, se capul, ciulete a schiauna
Sanda se firul se la cotiturd.
tresare, prinde ochii la Sanda se
sus.
Pentru o care urzete de-alungul gardului, un
mai ales nu vine, ci repede, tofdeauna este o
ivire mai mult Sanda apoi
cremenita de cu fata alb ca fagurele ochii
la
o labele coada
schiaunand, se apropierea ei. Acolo apoi
turtit la privind la fata speriatd,
coada neincetat.
Sanda veni sine. a mai adese ori
acest cne, dar unde cum, aduce aminte.
- fata ei se
un vechiu prieten.
! ea bucurie, ca ar
auzi acest iute la picioarele ei, apoi
se labele pe ea cuprinse picioarele,
vesel, latre, schiaune
! ! - zise ea plecandu-se spre
e de slab, srmanul ! - Unde e Pascu?
netezindu-1.
La auzul acestui nume,
tare, in el capul in sus
Sanda privi vreme
- cum ! zise ea nu
apoi lacrimile vin ochi,
du-se pe piatra de :

www.dacoromanica.ro
185

Cine poate a murit ! Trei ani vor fi toamn, de


cnd I-au dus multi mor in Se zice c-i
bate tin- rele. V'ai Nu se mai
de el. Despre altii tot mai vine cte veste. Dar el n'are
pe nimeni, deck pe bietul acest de cne, care piere de foame.
La acest gnd Sanda privi imprejur. Scormon tupilat la
picioarele ei. Ea netezeascd.
Scormon, tu n'ai !

Scormon se puse labele pe genuchii ei, privindu-i


Sanda a-si face mustrri. De trei ani de cnd s'a dus

la .

Pascu, ea nici nu adus de el. nu mai


nimeni altul lume. Ear el totdeauna a fost bun cu
dnsa. Cnd mergea la iarna, cnd seara la
.porumb primd-vara, cnd oile fete,
deauna el aducea pe mielut mai frumos dintre mieii priori.
Cine poate el... Da, de dragul ei ar fi fost gata
ori ce. Ar fi s unde-i ce face ce
gndeste, fi - numai
Scormon se cu labele pe umerii ei.
www.dacoromanica.ro
Scormon ! ea apoi cuprinse capul
privind imprejur, ca s nu o va fi
zrit cineva. aceia se ridia repede, curte,
o de mlai proaspt.
Scormon, ia ! ea bucata.
musine
Scormoni srmanul ! e de slab :
abia a mai pe el. Scormon !
Scormon apua bucata o puse labe,
fata se asez el privind cu multumire, cum
anele din ce ce se mai tare la mncare.
e Pascu, Scormon ?
bucata a schiauna.
A murit, c'a murit ! anele simte mai bine deck omul !
Naica Marta se opri stete uimit ; Sanda
jos netezea un
- Ce faci tu, fat ?
A murit, c'a murit, anele.
- Cine a murit?
Pascu ; i-a acesta e lui.
- Care ?
Pascu care cioban.
Aha! aduc aminte, blanul ! Naica Marta.
de unde ?
Url vezi. Scormon ! unde e Pascu ? anele
la intrarea Naicei Marta, se retrase un imprejurul
femeilor. Acum se opri capul sus.
Unde e Pascu ? Sanda
urle.
Muma fata stau Indiosare la ce in limba
sa, de singurtate.
- Da e bine, Naica Marta
s-i pdcatele, bun. Nu mai
precum o el. Bietul cum !

Acuma Naica Marta zisese Pascu a murit, Sanda


ar fi e ca el nu fi murit.
poate numai de dor pe su.
terge ea
a zice vre-un
Ceva mai Sanda lungimea gardului
firul ca nu s'ar Scormon
la capul fetei, pe care
alesese de Ea se apleca totdeauna, la
se desmierdat innaintea ei.
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL 187

- Bietul cum se bucur !


Numai in cealalt zi dimineata se urma acesteia.
- Ce ti-e ingrijit.

ca ceara!
zise Sanda dea malaiul la cne.
din zi zi Sanda se tot mai mai
mai ganditoare.
sara numai
Scormon. Acesta peste
zile de a mai
unde e Pascu, ci
schiauna numai privind
jur ca cum 1-ar
poate nici n'a mu-
zise Sanda. spu-
nea un glas tainic el ;

acest glas,
se de ceva.
de cte ori pe Scor-
mon, glasul in sufletul
ei glasului se
frica.
Peste Naica
Marta cu o de
Scormon !
Nimic.
Scormon !
Nimic.
- Tu ea'n Tip
cela.
fata, muma, toti, dar e zadarnic.
s'a dus Scormon. Cine
; ?
de acela. bun la Naica Marta.
Sanda s'ar fi bucurat c'a de el; rmas
satul pustiu.

Trei trei dealuri : cale scurt tineretd. Cine o


voie a sosit la Mdcini, chiar bea
isvoarele din
Jos in vale curge ; mai sus pe coaste resfirat se
tinde satul printre holde
www.dacoromanica.ro
188 CALENDARUL

Sus, pe culme, turma iarbd. verde Stna


e tocmai cruce, de unde ochiul cuprinde amn-
dou vile. Un nuc btrn,
Berbecii sunt ; mioarele sunt grase ; mieii sburdalnici;
dar totusi e Zadarnic iea fluerul mn, doina nu
mai are farmecul pe care-I odinioard.
Scormon, tine!
Scormon sare se repede berbecii cari se bat ca-
pete despdrtindu-i pe prti, rmne
cu capul ca e
cnd vede toti de cteva ori, ca semn
al privigherei sale, se
Aici se pune capul pe labele de dinnainte
mane urmnd cu ochii lui Pascu. Din cnd in
ciuleste, tresare, capul, ori ar fi
simtit nepriincios.
Pascu nu-1 vede. El se simte singur. vreme a fost
adese, ori adus aminte de el. Muntele, Scor-
mon au prietenii din revrsatul tineretelor lui.
de. sosit acds, stul de traiul de mai
De patru turma nu botezat
chiar nici berbecul ce poart clopotul mare. Poate vreme
cu zile lucrurile vor firea de
Scormon capul, se de tot, priyeste ciulina vale,
.apoi ca lsat din se duce peste gropi in jos.
- Unde pcatele duce cnele ?. Scormon, Scormon !
Scormon n'are vreme de
Pascu se urma lui.
Din vale serpueste calea Jos, unde se
perde in dosul Pascu vede o femeie venind
in sus. Scormon merge drept la ea, apoi
jurul ei, se pe ea, calea
la Pascu.
Ce-i- Scormon? cine aceia ?.
El ar spune ar vorbi. Dar schiaund, sare, latr
fuge la dela Sanda la Pascu, dela Pascu la
Sanda, cale tot mai ce nu le poate
Sanda se opreste cu obrajii aprinsi lui Pascu.
n'ar fi plecat, n'ar fi fi aici !
Pascu o vede aduce aminte de ea. Da, e Sanda lui Badea
Stan. Parc'o vede acuma cum de trei ani, dar
tusi tot nu e precum fost atunci. e
Dumnezeu ! Ar voi o dar nu o gseste
tocmai pe aceea.
www.dacoromanica.ro
- Mi-a spus Florea lui Butuc, c'ai acas, Sanda
Pascu abia o
Da, am venit acas. Florea a venit rspunse el
vorbele. - Am frumoasd. Patruzeci ease de
berbeci, o
de mioare opt-
zeci trei de miei.
!

iarba e foarte
zici s
ea. I-a, ber-
oile
becele cela e al meu.
Simbrie.
El
in spre turm Sanda
in urma lui, Scor-

intea
-E turma!
avut
Vezi acea acea, berbe-
-
cul cel de colo
oile resfirate.
el

Am tot dela zece una.


Sanda urma
lui, privindu-I furisatiar
el stete
se la din Pind.
doi ca cea

-- Te duci a intlnirei
duc
?
zise Sanda cu glas tremurtor.
Da, duc, ea
Pascu plea urma ei.
Acum se opri Sanda.
Dar unde ai plecat ? o Pascu.
- Am fost numai !

Ce duci
Sanda privi la apoi la Pas-cu. Ochii i
Scormon cum o lacrim se
pe obrazul ei schiaune, vznd c'acum nu e bine..
www.dacoromanica.ro
190 VEI

Ti-am adus nite struguri, zise ea ca s-i


lacrima.
Sermanul a venit la noi - mai departe nu vorbi.
Nu ce, nu cum.... Pascu se c nu se mai
tie. Fr s-i da sama in ce chip, el se trezi c
pe Sanda.
Scormon privea neclintit la ei.

toamna viitoare, peste trei dealuri trei umbra unui


tei o trochit. Scormon e culcat ea tcere
cum copilul se cu sale, bombonind de

TABELA RECAPITULATIVA
DE

FELUL

1 primar rural
2 urban .
3 privat primar 204
4 de copii private 23
5 confesmnale private 84
6 secundare 99
private
8 special (coala de Belle-Arte Conservatorul) 4
9
10 de farmacie. , 1
l de . . 37
12 de pendinte de ministerul 10
13 domeniilor . 2
14 universitare 2
facultatea de drept
b) .



e) teologie
poduri .

Total . 4.606
www.dacoromanica.ro
PE TURCULUI

poezie face parte din de povesti versificate ale d-lui


scrise In tinerete publicate dela 1884 la 1887
buna din Sibiiu, deci prima de activitate a poetului.
povesti au toate
torul mai revenit asupra credem a face o cititorilor,
cea :

in sat ca frumoasa Veronica:


silitoare ca furnica.
Din neam bun, zestre tinerel
el in armonie 'Nelegere
Constantin din pe tot ;
; foarte guru', pa
Dar cap de se
prea bine, iubed -
din
nevasta-i face, ori ce
ambii la la secerat.
drumul
mirare cnd
pe drum, cine fi
Tu !... Vai de mine ! of, cine trece !
seca-i-ar sd-i sece!
Constantin ochii.Un treced,
ca fagul, spate. draga mea...
Zise Ce ! !o
Un ca sate
Vezi de 'ndesat e de suptirel.?
sorbi fugi !
e ! Ca o se vede
e ! ce de und' fie ?
Constantin destul de bine
Tu merge: tu de vinb? !
Nevasta D'apoi ;
dragul !
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL

Cam
E
el mai 1\u-1
doarme noaptea chiar
Destul de
pod la noi. - Ba
-
Chiar podul nostru .doarme ? Veronica ear :
Tot acolo rdspunde bdrbatu
Ambii tac. Nevasta planuri tainice : drace !
El doarme asta ! face,
md cu ! Nu ce plan !...
! te-am mdi Constantine ! Ea el
Vai rdu md doare ! Bat-o s'o batd
Holda, junghiuri !
Arde2mi capul obrajii, pare ;
Vai de mine de mine, nu pot de !
suspind se se nevasta :
Doamne, de sunt pe lume n'am pdtit una ca asta !
verse din greu,
nu poate de rdu.
: nu pot md duc
durerea md topeste i junghiul nu md mai !-
Doar va Floarea ceva leac ! - md duc la ea !
jalea la Veronica :
Du-te, scumpa mea, dar du-te ! sd nu fi
tu de bund 'mi de
Du-te dar
sd-i popa predica de doud ori,
Ci se bine prin vaete
pas std eardsi face-un pas ear s'opreste.
Tot ce 'ncord& un deal. 'i de ea !
Se cdci n'o
Constantin, la holdd a rdmas. Nevestei sale
cum cd nu-si va face cale
Sd mai - peste noapte - ci va la
e cam departe holda, pierzi pe drum
Ei, aceastd a lui
pentru Veronica ; de ;
Doamne, Doamne ! e de frumos bine,
'mi-e cam prostut bdrbatul
El crede,
crucea ca pe dracul, vai mult e !
-
nu mai vine !

Ce Voi am fac pldcinte


Mai frig am s'aduc vinars de prune
o sd pe voinicul
Vai de mine, mull un harnic istet.
Astfel nevasta pe drum
ca opt de tare.
Ear'
Face foc, pldcinte vinars din
Nu graba-i mare de ce naiba s'apuce,
Vesel se haine
e oare-o re cu-n voinic te ?
www.dacoromanica.ro
193

le face toate cum fac oameni


ce bine, scara la podet
se 'met pe Aoleu ! De
s'ar suit nice
Dar acum sue de mea !
lute ca caute prin mai
cerca ici colo,
De un oln. Ca sare 'n
Sfinte ! Mare
toti sfintii din biserici, blagoslovim,
Filip cu ciaslovul, sfinte arhanghel
Maxim, Avacum ;
Cuvioasa Paraschiva, sfinti apostoli, !
Cruce 'n frunte, frunte 'n crucea-aici,
Pei fugi codri, fugi pietri, glasul !..
mai vorbe
buzele Veronichii. Diavolul
zise-:
drumar, aice, mi-e !
mnie dnsa drumar ?
Doar drumaru 'n pod nu doarme ? Hot lotru.
m'am de tine de-am la !
El se de ea pe-'ncetisor devine
Tot mai mai ce-i fine:
D'apoi, bade, vino 'n vezi cum e frig aci....
n'as veni,
Dar cad spre : nu s'a mnia ?
- Nu, ! Nu-i N'ar mai calce satul,
'n un mut
mai din lumea lui Dumnezeu !
Dar nu din podet se coboare
Nice pentru lumea Vai !
deci ! Vei mnca ceva, vei bea ! -
nu, chiar un munte de de-ai ave ! -
Dar aci vei ? 'n fine:
De-i aduce, bine-i face, nu, ear va bine !
Pe Veronica
de patru-cinci
Sboar,
se 'ntoarce 'n
Omul men o
se duce, ca de
vreme
vulpeste, a sale
cu -
una pe alta pe grumazi, prin
Mai la zice :
Care-au mai vreau am ceva merinde,
mne unde-i
Veronica. Dar nu poate !
Des de ce-1 voinic la
timpul eel mare vine.
Veronica ia pune
www.dacoromanica.ro
1907. 13
194 I RUL

fost de spinare
Prinde-a
Toate boalele mor !
dureri toate dor,
si lingoare,
ele. (le la picioare !
tio mine!
vezi rezi
n'am fost stare macar fac,
de ieri,
Constantin :
Cd esti !
te
Bun tu, te

Dar
lacrimi : prost esti

e
vorbeste,
Esti suparat pe mine?
Suparat? tine?...
Veronica bate si
Vai si stele .

Bat-1
posnit
Mai prin
Sfada si se
si ;
Tot la
Cdt seaptezeci mii de
De-i se
De-i twda
De foc, el apd peste de
pe tot nu vorbesc
o peste
el nu'i se
md face pui de
fac!
o zina pe picioare
Cd md E cuminte oare?
o veci nu le
ibovniei butjocoresc
Cd 'n
Cd torturi, s'am
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL

fusele prin poduri trei.


Nu tese, coase, cu suveica nu bate;
Cd ian acul prind
Cd 'n es de
port grip ca gazdoaie, ba de gdfte, ba de rate,
Ba Ba verde 'n
nu lucru nici
Vinerea, cd-i Lunea, mi
Cine 'n de
Marti de seara e Joia 'i ;
Apoi n'orocul,
Dric dela mez-post,
Urs, prost
tot spune tot bate Zapistracul,
tot
Ear eu tac, nu tac-Doamne-minteni dracn,
Cd vai multe boale 'n lume Dumnezeu,
Dar nu-i ca
cat a elogiul n'a borborosit
dar tie place de
tu ce-am socotit ?
Eu 'ti-s drag tu astfel
Tu tale fugi dela
Constantin de
noi .0
Unde nu'i
Auzit-ai tu vre
Hop timp de cugetare,
Ci mare
tine
Ambi se cobor
ni bat'o mina,
se ne cineva-. -
tot ce-titrehe, dar nu
nevasta haine 'ntr'un afund
perini, cergi toale
perini ici
De nimic
Noud zadii, trei alese toate 'n de
Am nevoia I-nu l'a adui vecina,
De -dat la eu n'am
Tolul men e dela patul !
tot, nu las nimica ! dar
Dar ceva i band a
ce pus la
degraba ceva
Pe la noi sunt mori, se poate
macini far' mare
www.dacoromanica.ro
196

Dar se timid o n'ar


S'o cu
nevasta pune'n spate cea vesminte
peatra de ;
Duce traista el mergea cam
Ne spate, putea merge pe usor,
Ear nevasta se'ndoiau genunchi ei
ca'n ora erau grei,
Vino numai vino 1-Ah pot, iubite, vin
Dar te duci, te duci prea tare vicleanul de
tot duce pela dar tot fuga
Ea se mai stee, dar nu-i ruga
Vino, pasi mai ! au trecut
necunoscut !
Tara ! N'are drumuri
nu mai d'amandela pe nepomenite,
de na-i peatra, vai, dar ce faci !
Dragostea te draci !
pace de coast.
Vezi, Veronicd,
Ea Vai ne-odihnim aci !
Ba nu, numai, !
pasii, ear nevasta se
tot ca El
Draci ! Hm, ori cum cade, ori
Dar nu pot Atunci de ce n'ai
Ce Veronica ? S'a rugat ori,
Ear el Lin fruntea de sudori
Ziva nu departe ;
Aurora se ivise. Acest desparte
Veronico, de Turcului.
Trebe deci acuma
ce stau la c'o tree
El se duce, ea Am ajuns pace !
biata Veronica, desagii jos. -
Ce mai sunt peaicea, vai de noi, ce frumos !
flind prea pune pe
'ncet adoarme.
A trecut acum de !
Soarele-i sus. scot turmele dela
La La ce de ?
Se Hai cum stau
Colo pe de valea !
Trandavela ! Oare nu'i printre ei?
pe dracul ; pe picior mei
copii pe ca de
minune-i oare acolo... putut
o ce-i aci,
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL 197

Durmind Halo, drace, d'apoi asta ce-o mai !


sub cap desagii ! Ce mai minune,
nebune.
privesc la cale vin.
Dar asta-i Veronica, nevasta Constantin !
se ce deci o fine.
Ea : Doamne, Doamne, cu
Unde'i badea, de-aseard? Dar voi ce ?
Pentru fugit voinici
o de grije : Cine a fugit ?
Ce bade ? Nevasta'ncepe. ca sbiere :
Badea, care noapte ieri noapte a dormit
podet la noi? care cit a fugit ?
zic ori te-a Dumnezen !
Unde-ai fugit tu ast-noapte, tu satul !
Nu tu bine, nu asta,
din de sat? Se ba
Lung 'n jur de sine ce-a
pune ddsagii'n spate sat.
stelele luna blestemul !
lume bucurie de de :
Vai, cruce, cd batjocorit
M'a purtat pe coaste si la a !
Am ah calea ! !
Satu'ntreg de de
Ce misel ? ca de
unde bine
Ba 'mi-a pus desagii'n spate, de /wine, ha
mincinosul, pe m'a purtat,
sunt de na
tot veci de n
Ba fugi c-a merinde ! mania
tot spre chip
de la
tot ce biata-a mai aflat
Prin Doamne, ?
Dar de toate?!
constantin. ce-o
Odihnit-ai noapte? puteri
adus ? fi chiar
De-o trecut
Pentru ce vii cu cosarca ? Ori
Constantin nevasta ca
Tot Ori re
de, place ori
Dar tu pared Doamne.
bine,
? Biata striin
www.dacoromanica.ro
198 CALENDARUL

De chiar ei Constantin !
dar Veronica,
Constantin, cuminte, el sing ar se
De-i voi spune eu de minune,
cu mult tare: mai bine nu'i voi spune!
Totusi o toparul pe glas zeci
bine, cum ei !
tusind o ia de
tu, zice diacul, din la ?
Femeia se de
de frica umble noaptea sub
Dar tu uitat de-aceasta, nu 'ti-a stat
de-o zi, de numai, tine dracul]
Dar pe alungi poate :
Domnul scotea vorba, en voi !-
fugit ? casa mi-ai
tot te-ai tenant de pdcat
minte'n cap, nu te juca
de-i face7a doua o sune !...
numai ;
Nu ce destul
tot privia
Spre privirea asta dai iertare !
Nu ce-a urmat de-aice, cum au mai n'am veste.
stiu
cu-a
1885.
G.

CAFEAUA LUI MILLO

Marele artist a devenit legendar pentru modul cum trateze pe


cari de incheiat. Modul care ii
artist s fie mai totdeauna sigur de reusita intreprinderii lui.
:Mai curios la incheierea angajamentelor actorii ce-i trebuiau,
pe socoteala sa proprie directiunea spre a undeva. Intr'o
asemenea ocaziune, T. se la Millo sa-1 angajeze.
Millo primi politeta cea mai limite dupa mai multe vorbe curte-
nitoare nedeslipitului intendent Manolache faca o cafea tur-
pentru d. T.
se suma lefii Millo cani din nas, actorul
un prat destul de respectabil.
- Serios, directorul, nu lasi mai jos nimic ?
- Nu pot, d-le Millo,
- Manolache, nu mai face cafeaua !- furie
directorul trec in pe solicitatorul de angajament
N. A. BOGDAN.
www.dacoromanica.ro
I
.
lo
PROGRESELE REALIZATE DE DOBROGENI

Anul acesta s'a discutat mult asupra drepturilor poPulatiei din


In Constanta in celelalte 'centre dobrogene, la diferite ocazii, s'au
centuat dorintele adrese ctre guvern. Credem a
face un serviciu cititorilor, reproducand din o carte distinsului advocat
publicist N. Roman, acest fragment prea interesant :
Am zis Dobrogenii au dat dovezi de vrednicie, realizand
mari progrese din
de veac.
Pentru a aceasta
a ne de drurnul
curs, ar trebui s reconstituim
starea de lucruri din Dobrogea
de realipirea ei la
o apoi cu sta-
rea de lucruri de
Desi date statistice complecte,
cu competenta adunate sis-
tematizate, ne lips.esc pentru
trecut, totusi indicatiuni
pretioase in d-lui Ion
dela Brad (Excursion
agricole dans plaine de la
Dobroudja, aprut Bucuresti
la 1880) in scrierite
lului de Moltke, D-rului Camille
Allard altora asupra Dobro-
gei, rapoartele unor consuli,
Viscovici, Aus-
triac din Tulcea la 1863, D. sotia, la 25
in corn una'Avdela.
Benderli, belgian din
Constanta la 1881 1), indicatiuni ce ne pot servi drept termen de
comparatie fat de prezent.
Intr'un raport al cMre Ministerul afacerilor al Belgiei,
data de 22 lanuarie 1881 publicat in Recueil Consulaire. Tom.
www.dacoromanica.ro
200 CALENDARUL

Astfel momentul reanexrei Dobrogei la Dobrogea


mai putin de 140.000 de locuitori, 9 locuitori pe
kilometru La 1900 locuitorilor dObrogeni
de 263.000, 17 locuitori de kilornetru astzi
tinnd seama de sporul regulat al nasterilor deceselor,
cum de recentele improprietdriri de veterani, - lo-
cuitorilor dobrogeni trece de 280.000, ceea ce
provinciei s'a acest scurt interval 1).
Din mai putin de 40.000 de am la
Dobrogei, avem peste 150.000 la
parcelarea Statului s'ar fi tinut socoteald
de alte consideratiuni, dect de cele pur fixate,
de atunci am fi cugetat serios la romanizarea
provinciei am fi directie,
nilor din Dobrogea ar fi de mare.
Cnd am luat Dobrogea, am functionnd in ea 16
elementare romnesti, dintre cari 2 de
(cea din cea din Kulcea) 14 de comunittile
romnesti ; apoi 3 grecesti, 2 catolice, 2 ar-
menesti, 1 un numr de turcesti, pe
diferitele geamii. avem Dobrogea 200 de primare
romnesti - cele mai multe cu
sacrificiul locuitorilor setosi de a se instrui ; - avem apoi
secundare, profesionale, frbeliane, confesionale institute pri-
vate ; ultimii ani s'au tinut, ambele judete cursuri de
populare.
Ceeace nu lumea este : Dobrogea

XXXV din an, pag. 289, defunctul consul Dim. Benderli vorbeste de
ce de pe atunci le crede necesare pentru inaltarea con-
ditiunilor economice ale Dobrogei. Ele sunt :
portului aducerea sa stare de a fi accesibil, in
tot timpul, navelor de mare tonaj.
Construirea pe cheiurile portului, fie de guvern, fie prin
antreprize private, de mari magazine, spre a servi de antreprize
destinate propriu zise interiorului Dobrogei.
Dobrogei.
Construirea unei dela Consfanta la Silistra
celor dela Constanta la Mangalia, Babadag
Dar ce este mai urgent, pentru a progresul acestei regiuni, este
sporirea populatiunei agricole a Dobrogei, fie prin readucerea vechilor
locuitori ai fie prin colonizare
1) Din general al populatiunei de d. L. Colescu,
seful statisticei generale (pag. XX) populatia propriu
zise, a crescut 0/0 de 40 de ani (dela 1859-1889, pe
populatia a crescut numai de 15 ani (dela
1884 1899). Acest spor este a se atribui in parte imigratiunei de
gari economi de vite, din vecine, in Dobrogea.
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL 201

Trei; tiutorilor. de carte media de


24.8 0/0 (fat de 75.2
analfabeti) pe media in
este numai de 22 0/0 de 78 analfabeti) !
ceeace e mai este procentul stiutorilor
de carte la populatia este mai mare
in Dobrogea Romnia
Am gsit Dobro-
gea, momentul rein-
corporrei la
tria-mum, vre-o 50'de
biserici, se
acest nume barat-
celor de lemn, de
duri de chirpici, ce
serveau de case pentru
rugdciuni.
Astzi avem in
provincia vreo 190 de
biserici, una mai fru-
moas alta, mai
toate de pie-
tatea poporului,
munca sacrificiile
sale bnesti.
Am gsit, la 1878,
pe toatintinderea pro-
vinciei 100 km.
La 1900 aveam 847
km. astzi peste
870 km. adic aproape
60 metri liniari de
sea fiecare km. de
suprafat ceeace,
nu e o stare de lucruri dela. Pind.
ideal, e totusi un sim-
titor progres.
Sub dominatiunea se cultivau Dobrogea 100
la 125 de mii de hectare de pmnt. se cultiv peste
500 de mii de hectare. Randamentul chiar a crescut, dela
la 10 hectolitri, prin o relativ mai rational mai
ingrijit.
Cresterea vitelor, e drept, a tocmai din s'au
inputinat locurile de prin marea extenziune a plugriei.
Din 300.000 de vite mari, cornute, care punau in timpul
www.dacoromanica.ro
DA

minatiunei otomane pe Dobrogei


astzi de abia mai avem 150.000 ; tot s'a
cailor, odinioar de ras, al oilor care se evaluau
la milion, al altor vite
Comertul general al de anexare, e greu de fixat
preciziune. lucru e sigur anume, c el a sczut brusc
in timpul rzboiului in momentul
am luat Dobrogea in primire.
Pentru a o idee despre cresterea comertului
brogei
1903, -
anexare vom

de timpurile noastre, .vom art


doi - anul 1881
apropiat de epoca anexdrei, de al
datele oficiale
care a fost, tone, mrfurilor intrate
toate vmile dobrogene vom astfel, a
:comertul provinciei in perioad de 22 de ani.
lat acele date :

IMPORT EXPORT TOTAL


V \
1881 1903 1881 1903 1881 1903

- 2341

Cenavoda 46.203 50.557

. . 3.536 56.263 01.095 40.736


485

Sulina 735 269 6.603 495

6.622 9.196 55.629 13.449 62.251


68.531 46.665529.518 55.180 598.04'

din acest tablou general al Dobrogei,


1881, de 55.180 tone (8.515 46.665 exportul),
in 1903 el se la 598.049 tone (68.531 importul
529.518 exportul), - ceeace enorma de 866
705 pentru import 1027 0/0 pentru export) !
In special pentru portului Constanta, valoarea
rilor trecute prin ea, chiar in ultima decenal, a crescut
de la 14 la 44 milioane lei.
miscare e necontenit, din an
an, mai ales dup ce se vor isprvi lucrrile portului Cons-
tanta ce el va fi inaugurat.
www.dacoromanica.ro
4MINERVEI

Industria, care sub aproape


a na5tere sub dominatiunea
Fabrici mari s'au se diferite
centruri, intreprinderi noui se
s'au
toate
neexistand, industria agricold, industria
se infiripeze se
-
fiecare an, meseriile
o
activitate viitor.
progrese
mari, realizate intr'un spa-
tiu de timp
A atribui aceste pro-
grese legilor exceptionale,
cum au unii, ar fi
o naivitate ; este
au fost
cu exceptio-
nale de multe
contra pe
de o parte lungei perioade
de pace, de ne
sub con-
ducere a nos-
tru Suveran, pe-de
parte, minunatelor calitti
ale populatiunei dobro-
gene.
Alctuit din oameni de
de de
deosebitd,
populatie a mun-
se afirme
lupte pentru a cuceri case
mai mult -teren a'i
mai terneinic existenta aezarea ei aci. A fost este, de
-
la grup la grup etnic
din aceste
inbucurtoare ce semnaldm.
de la la o de
au regulat progresele
In d-sale dare de asupra judetului Tulcea, pe
anul 1903, d. Luca excelentele ale
de de ce s'a acu-
parte a /imp de un sfert de veac !
(pag. ; anul urmtor (1904) am cu
releveaza d-sa ale populatiunei tulcene genere,
deosebire de cu cat convingere pe
www.dacoromanica.ro
204

de invinovtirile neintemeiate ce s'au colportat pe


alocurea, s'au acreditat cu privire la sentimentele ostile de cari
ar fi de statul Neamul romnesc.
Aceleai constatri le face d. Sc. Vrnav, expunerea
situatiunei a judetului Constanta, pentru
acestui
D-s zice : oElementele de cari dispunem aci sunt minu-
nate ; de odinioard greu asupritd, este
marea ei majoritate i -e dar usor a o
spre ale progresului, - ea este excep-
tional de de ameliordri materiale
intelectuale (pag.
deci, cum progresele de Dobrogeni.
Regimul exceptional nu are aci merite de revendicat. Lui i se
poate cel mult n'am realizat progrese mai mari,
mai multe.
Dar cnd se fac -asemenea elogioase constatri
calittilor populatiunei dobrogene cnd fap-
tele se vorbeasc astfel, cu elocventa
favoarea acestei populatiuni, atunci vechea conceptie
despre dobrogeni trebue Atunci el nu mai e un in-
surectionist, care mai in dect ordine a trit,
cum afirm, la 1880 d. N. Dimancea, cednd impulsiunei
a unei fraze declamatorii de
reaa, - pe care de n'o cunote, - nici un de Piele-
Roie din pustiurile Americei, care face singur dreptatea
judecatd, pe vinovati, cum tot la acea se
despre Dobrogeni regretatul I. C. sigur
informat.
adevdrata conceptie despre Dobrogean este e
un element de ordine de progres, un supus mun-
citor, respectuos de doritor de a tri, el
urmai sub ocrotirea acestor
Dar atunci singura concluzie ce se poate pune asupra
unor asemenea constatri, ca .premise, este c acesti noui
vrednici ai trebue fie Intru toate asimilati
Patriei-mume.
Totui aceasta nu se
D. Luca se multumete a aterne premisele, dar se
ferete a trage concluzia, lsnd cetitorului aceast
In ce privete pe d. Sc. Vrnav, d-sa ajunge la o conduzie
cu preconiznd pentru Dobrogea sistemul
doptat de .Austria pentru Bosnia Hertzogovina reclamnd
pentru prefectii dobrogeni suficiente - ca cum n'ar
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL

destule, emanciparea de sub tutela puternicei


biurocratii din Bucuresti.
Sistemul imaginat de d. Vrnav, pentru Dobrogea, nu numai
nu'l putem dar credem cu totul inidmisibil. In
de a ne duce un sistem da cu
mult de a ne apropia pe Dobrogeni, el ne-ar
ne-ar tot mai unii de alti.
De altmintrelea, chiar punctul de plecare al d-lui Vrnav e
gresit. D-sa pare a
chestiunea mai mult din
tul de vedere al situatiunei
prefectilor dobrogeni, dect
din acel al intereselor popu-
latiunei dobrogene din acel,
mai superior al intere-
selor de stat natiune. Dela
o contrarietate ce un prefect
a putut suferi din partea biu-
rourilor rutinare, de pe
diferitele ministere de care
el drept cuvnt se poate
plnge, la
larea unei teorii att de
ca aceea a se
unei populatiuni
supusk exceptional de
roask darnick setoas de
materiale intelec-
tuale sisternul jandarmaresc
practicat de Austria Bosnia
liertzegovina, e o bun dis-
tantk Prefectul ar avek
sigur, sis-
wuteri suficiente dar din
cine va suferi nu vor fi biu-
rourile administrative, -- orict de mult prefectul s'ar
contra sustrgndu-se de sub dependenta ci ar
suferi populatiunea provinciei, care atunci ar fi, tra-
ca o de sclavi netrebnici, abandonat la discretia
prefectului puteri suficiente.
Chiar in cazul cnd un asemenea prefect ar fi un de
omenie bine intentionat, educa#a pe care
un Stat e dator o in propriul
nu numai nu s'ar pute face nu s'ar ba
www.dacoromanica.ro
CALEN IWL

s'ar pierde rezultatele modeste ce le-am putut obtirie,


aceast directie, cu schiloadele legi exceptionale ; dar s'ar
ca prefectul cu puteri suficiente cuzururi
mari, atunci unde ne-ar duce suficienta puterilor sale? Ne-ar
duce inevitabil la favoruri nepotismuri, la injustitii arbitra-
prin urmare la invrjbiri, la ori ce sentimente
gubitoare cel mai Malt intereselor mari ale Trei, -
ne-ar duce cuvnt, la o dezagregare, la un
d ezastru .
Sistemul constitutional, din are de bun tocmai aceea
chiar defectuoas ajunge la o
echitabild a oamenilor lucrurilor, pentru
el pluralitate de de de puteri
intelectuale ; mai la un sunt, in cazul, mai
expusi singur. contrariul se poate
tmpl, fireste, mai rar). cnd mai ar particip
la conducerea afacerilor publice, cnd acordul mai multor
inteligente ar servi de fiecare ar partea
de merit de rspundere conducere, atunci, nea-
un prefect bine intentionat, un
binele, ar gsi cele mai suficiente
chiar sprijinul mral al factorilor cari ar
cu cari sar solidariz, vrnd-nevrnd, iar atotputernicele
biurouri administrative, cari decid
poadele cu obicinuit, asupra interese ce nu le
care nu cu tipicurile modelate de sacrsancta
biurouri administrative; zicem,
ele nevoite se
Dar ne putem mndri cu progresele realizate pn acum
Dobrogeni, toate privintele, toate sub
toate raporturile, aces.te progrese de sigur nu pot opri aci.
firea ca o inzestrat de
frunroase cum e populatiunea dobrogeand, nu
pe ci a merge vecinic aspire
alte orizonturi cucereascd alte terenuri.
Ei bine, suntern ajunsi la un punct al dez-
noastre, unde regimul exceptional a devenit un obstacol
pentru progres serios viitor.
a se populatie sub
legilor exceptionale va inevitabil, ca ori o stare
de descurajare deprimare ori izbucnirea unei generale
nemultumiri, mai mult sau mai
pentru lumea.
alt parte, vor fi totdeauna
www.dacoromanica.ro
207

derate de neincrederea la care totalmente duce starea aceasta


de inferioritate credintd, la care Dobrogenii din
toate puterile sufletului e vis irealizabil, intru Statul
nu voeste ori nu asimileze pe Dobrogeni.
Am vzut mari proprietari, cari tot cazul
-imobilizat mosii
in Dobrogea. Cine care va fi soarta acestei provincii
zic ei. de sus trebue mai bine, dar atitu-
dinea celor de sus de Dobrogeni, nu e pentru

noi. In chiar aceste temeri ar cu


neintemeiate chimerice, practic vorbind, in
tuturora de a o dobndi, fiecare pentru localitatea sa
ceeace se poate cere obfine dela mijloacele solicitudine
vernului Dobrogea e dezarmat, nefiind reprezentat
Parlament aceast stare de inferioritate lesne se poate
lege de prejudiciabild e intereselor materiale morale .ale
locuitorilor si. eforturi, mistuitoare de puteri, ar trebui
acesti bravi locuitori, pentru a se pas
cettenii din Dunrei, almintrelea prin
urmare altmintrelea satisfcuti de puterea noastr
de Stat.
www.dacoromanica.ro
208

Chestia Dobrogei ar fi considerat din punctul de


vedere al Dreptului
toate cum Alteta Sa Domnitorul
Romanilor Carol I, Sa din 14 Noembrie 1878,
n'am intrat hotarele Dobrogei, trase de Europa, cu-
ceritori, chiar de am fi intrat, ca cuceritori, po-
poarele cucerite pot pretinde popoarelor cuceritoare respectul
oarecdror drepturi, in virtutea principiilor superioare de
rnoralitate echitate social& principii al ansamblu
tuesc Dreptului de care Statele civilizate ale
Europei socoteald.
Nu vom stdrui, toate acestea, a chestiunea din
acest punct de vedere. Dreptul gintilor, de altmintrelea, o
mur a Dreptului, alt sanctiune, imediat trangibild,
de doar aceea ce rezult ca o consecint fatal, din
ori din nesocotirea principiilor ,eterne ale moralei.
Aveni, mult de din experienta altora, aceast
experient ne - c popoarele se apropie, se
se ntre ele numai atunci respect reciproc
drepturile se trateaz ele

I. N. ROMAN

URICII
Se crede inaintea au pe niste
grozav de Gospodaria unuia intr'o unul
ar fi avut nevoie de ceaun ca dincolo in Ardeal
la vecinul lua ceaunul, punea pe a trei munti, umplea cu
din smulgea din codri le foc
n'avea de mestecat trei pasi la
vecin peste Prut, treaba .era gata.
Se zice pe la valeatului oarirenii ; atunci
un pui de un plug cu patru
cea, in tot cela, pe duse
-- Du-te, arate
fel de
pune la
fie asta? lar
sunt urmasii nostri
ne atingem de
Din in spre Matca, la de Negrilesti, in Moldova, se
tinde Dealul Urievilor; e urrna unui de case de pe acele
vremuri, de de ani.
Noi suntem, noi vor Uricii cei mititei,
se vor de multi la un pentru a da un ; ca
se sue pai de pelin le-ar trebui
P. TUDOR.

www.dacoromanica.ro
ROMNH MACEDONENI

Acest e din cartea dstoria Romnilor Macedoneni de Ion


ginteanu. El va ca o orientare celor cari se intereseaa de
sau origina mult incercatilor dela Pind. sacri-
a bandelor suflete romne, e bine
orientati totii. De aceea am ilustrat aceste pagini cu tipuri de ale
fratilor
Arma cea mai de propaganda Mace'donia,
pentru Greci, Bulgari a fost studiul istoriei nationale.
In interesul cauzei de pan-
helenizare, Grecii au mers
acolo au
terat chiar falsificat unele
adevruri fundamentale
din trecutul popoarelor din
Peninsula sau
artat ca
tiune cu drepturi istorice
asupra locurilor cuprinse
in cadrul aspiratiunilor
Bulgarii
nu s'au lsat mai
pre jos. Numai
sunt considerati ca un
por trecut politic, ca o
natiune drepturi
torice.
Cu drept au pu-
tut le zic Grecii
vii cuyintele lui Aron
gInceputul vostru este
necunoscut, numele ce pur-
tati nu este al vostru,
pe care lo-
Tip Firerotesc (Macedonia).
cuiti. Soarta voastr a
fost fie, tot cum sunteti : de Inceputul vostru,
Calendarul www.dacoromanica.ro 14
210

schimbati-vd numele, ori primiti pe acesta ce ;

duceti-v din pe care locuiti, nu


este al vostru, nu mai munciti in zadar, cci nu puteti
fi mai bine de cum sunteti.
Adevrul este Grecii, (nu Bizantinii) n'au domnit
MacedoniA, c Bulgarii sub tarii Samuel, iar
sub tarul urmasii lui, n'au Macedonia mai
mult ca 50 ani, pe elementul
Petru, Asan lonitiu din muntii cu principatele Marea
Vlahie din Tesalia mica din Epir privilegiile de
cari sau bucurat mult vreme dup asezarea Turcilor Europa,
au jucat, Bizantini, cel mai important rol politic Pe-
ninsula Balcanic. Nenorocirea a fost Bulgarii
imperiul intemeiat de fratii Petru Asan, ear Grecii
i-au considerat ca fcnd parte din istoria national, rolul
politic ce din Tesalia Epir jucat Evul Mediu.
Ceva mai mult. Unii istorici au confundat Istoria
nilor macedoneni istoria Albanezilor pe baza pasaj
norocit din Cantacuzen II, 450), care zice Nomazii
autonomi din Tesalia sunt Albanez-i.
Aceast afirmatiune se gseste contradictie cu declara-
tuturor cronicarilor, au vorbit de marea din
Tesalia. Rabinul Veniamin de Tudela, care a vizitat pro-
la 1170, ne natiunea care locueste marea
se compune din Vlahi iar numeste mari
Cantacuzen sustine mai departe acesti Albanezi, Ro-
manii din Tesalia erau cu numele Bui,
trei puternice, numite numele
Pouqtieville, consul francez la lanina pe la inceputul secolului
trecut, care cunoaste pasagiul chestiune, zice Bui, Mala-
'sunt dela 2 ed,
Paris, 1826, p. : a toit de les confondre avec
les Albanais). In parte Les Valaques ne sont plus
:

Schkypetais que Dolopes.


Istoriograful grec Arvantinos, consultat de
strini, de asemenea trie Buii, Malacasii
au fost pe cari gresit numeste Cantacuzen
Albanezi. Despre Malacasi se afirmatiunea lui Pou-
queville, din Tesalia Epir la inceputul
secolului trecut, erau cu acest registrul biroului
de dela Constantinopol comuna
Malacasi. ce nationalitatea a
acestor trei este de rolul
www.dacoromanica.ro
Sf.
undo k

www.dacoromanica.ro
212 CALENDARUL

elementului din Sudul Peninsulei Balcanice apare cu


mult mai mare de s'au obisnuit acum
considera.
familie macedonean care a domnit trei sute de ani
Albania, Macedonia a fost pe care Hahn Hopf
i-au considerat de Albanezi, prin faptul domnit Albania,
Musachia este astzi locuit aproape
de .Musatins este macedo-romanescul
= frumos, sau albanezul frumoash,
se unul din membrii ce se in linie colateral
Musat.
.Acest rol politic insemnat pe care
jucat Mediu, nu trebue pe nimeni surprinza,
o explicatie poate de natural. In tot timpul dominatiunei
Bizantine, erau ca oamenii imperiului,
nu ca supusi cuceriti, precum erau Albanezii,
Bulgarii.
Dela ocuparea Constantinopolului de Latini, elementul
manesc constituit in puteri autonome, a astfel
alungarea mult vreme chiar asezarea Turcilor
Europa. Un document din .mijlocul al XVIH4ea des-
coperit Arhiva din Biblioteca din
dapesta, de dr. Alexici, asupra acestei
Se spune ocuparea Constantinopolului
de Turci, numeros element de din refugiat la
Moscopole 60 de comune. In ce anume
raporturi cu Genovezii cu au
fost 60 de comune fondate, in ce proportie a emigrat
in Italia elementul alte intrebri,
nu se poke cercetri minutioase la Arhi-
vele din Neapole, fcute nu de un strein, ci de un
asemenea bibiiotecele'si hrisoavele de pe la
tirile din Meteore, din Seres, Drama, Muntele Athos, Bibliotecile
din Athena, 'din Constantinopol, documente
nepretuite despre rolul elementului Peninsula Bal-
macedoneni in Austro-Ungaria, dup
clistrugerea Moscopolei, au putut vreme ocupe
mai politice, numiti baroni, conti consi-
intimi ai La lupta dela Zenta s'au distins
din Macioni, emigrati din
in la ei, nobilii moscopoleni, mai ales
Turcilor, posedau prin mostenire titlul de
-unde altdat se o
de
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL MINERVEI

Privilegiile de cari s'au bucurat Romnii. din Tesalia Epir


sub Turci cari au fost confiscate de Sultan prin sute de
manuri n'au fost deck o continuare a Jor anterioare de
libertate independent. De astfel de privilegii nu s'a bucurat
sub domnia Sultanilor nici o in Peninsula Balcanic.

Astzi natiunea romneasc Turcia se mai


putine drepturi ca Slavii. Totui viitorul este asigurat.
Un popor care conservat individualitatea de 1300
ani prin va viitor de
ori atta cultura
ION

RCEDO-ROMN

grdin grdin
Sfrintellu el ea
SfrintelIu s'o

www.dacoromanica.ro
MACEDONEAN

La munti, Aromni! de acuma


stingem
prin prin
se nici bruma !
Destul am noi de-a
Antarte, tu n'ai vrut
Orfani ne-ai pe
De-acum te judece
Ea ne
am
In lacrimi amare-am
Rugina-i vremi de urgie.
ea v'arate
C'ajuns e la os,
De cntecul ei nemilos,
tu, 'n palate !
Prin ca uraganul
Mi-oi face cu flinta mea vad,
de mi-o fi s
mor invrtind buzduganul.
De-al Pindului
pace nu-i mai
Dar dreptu-i de-i furl,
Te mnie.
SERGIU V.

www.dacoromanica.ro
LIMBA DIN ALBANIA

Credem nimerit a reproduce acum, se de despre


romnii farseroti din Albania, acest fragment din importanta lucrare a
d-lui C. N. Burileanu.
Limba Romnilor din Albania este limb
tritat cu vorbe albaneze curn e natural, putine grecesti unele
italiene. particularitti, 1) unele forme vechi 2) pres-
cu mpestritrile altereaz limb
la punctul ea ar considerat bastard de ar
judeca-o superficial.
Defectele limbii se cu calittile ei, funda-
ei limba rmne aceea ce este
litate :
observatii capitale am fcut asupra limbei Romnilor
din Albania ; m'au izbit din primele.zile ale debarcrei mele
la Vallona prima cltorie :
Apropierea de limba din a
limbei Romnilor nu a
2. Neexistenta a lui limbci din Al-
bania, precum din verbelor cart la
noi finesc
Cred art metoda urmat cercetrile care m'au
condus la observatiile de mai :

prima zi a debarcdrei mele Vallona vorbind cu Farse-


rotul din Selenita, m'a mare greutate ; iar
cnd am auzit pentru prima oar Farserotii vorbind ei,
repede ca de obicei, am vorbe romne leg-
ele din cnd cte-o pur ;

primele zile limba aceasta mi se foarte curioas.


1) Es. vorba : cu glie pronuntat ca italienii Ro-
2) In conjugri mai ales, corespunzand formelor vechi ale limbei noastre
ca de ex. Unele forme ale verbelor sunt latine italiene,
mai la perfectul ; compus lipseste. Gerundiul verbelor
lipseste.
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL

Vorbind dela ei cam tot pe att


ei dela mine ; cum mie mi se tot
li se de curioas ce le vorbeam eu.
eu contact direct cu acesti
studiind, oarecum, mecanizrnul limbei fcnd
practick convins c Romnilor din Albania
e bazele ei este romneasc cu toate
infiltratiunile, formele
vechi
file ce
urma observatiu-
nilor puteam
mai usor cu
Frserotii, ,iar mai
greutate.

prima cltorie
prin
testi din imprejurimile
observatiunile
mele rezumam astfel :
De obicei
vorbesc repede

dm.
-
vorbele, es : s'le
de s le
oare-
cum aspr, dar
cnd e vorbit de
femei copii, se aude
Tip
r
reduplicat ca de
: vorba ; cteodat o indulcesc sau o omit.
romneste avem pe e, frseroteste avem pe i
invers ; de multeori aproape De multe-
ori pe pn omite Voscopoie, Vos-
,:

copoia de Voscopole, ; de

de pronumele eu, tu, el, intrebuinfeaz


flexivele mine, tine, demonstrativul acel la plural acei.
Cte-odat schimb pe n iar urmat de i
vorbe un sunet ca de ex. vorba : mino.

multe din defectele franilor zic ca


accstia : gegetu, cicioru, clziatra,de degetu, piatr.
www.dacoromanica.ro
217

Afar de aceste mici particularitti, in limba


se gsesc unele expresiuni proprii astfel formate din
vinte rornne, de un precum vorbe
romne cu alt :a
a
drumul spre Berat unul din satele Mifoli
am remarcat in de
; in de
Ajungnd Poiani Graboveni, am observat ime-
diat puteam mai bine cu Grabovenii
aci Frerotii.
impresiune am generalizat-o mai privire la
tuturor Romnilor nu din zisa regiune.
La reintoarcerea din Berat, domnind comuna Calfaoi am
auzit dela frerotii Petru Mitru din
Linari. aceste am putut observatia
sem privinta luila Mifoli ; toate astea m in
mare nedumerire cuvintele care romnete
avem pe atdt mai mult mi se
mai aproape de a de .
M'am gndit trebuiam s scriu i cum le pro-
nuntau i i ori a imprejurri.
N. BUR1LEANU.

CANTECE

Trandafir, subtire Trandafir, fir ,

un gione eu suschir, eu suspin,


Gione al di niare de
ca prota vriare. Dulce ca dragostea

Dit dit Din din vale

Te ni-i tali. Cari

www.dacoromanica.ro
DIN BOSNIA

Obiceiuri superstitiuni la inmormntare.


Caravlahii zic cunosc de va cineva
cas. se frige pecenita (porcul)
dimineata ziva de o taie, se uit in
gsesc semne cari' ar va muri

(Rudari emigrati Purcovici (Bosnia).

cineva sau se va nate un casa


sus la (beveand), atunci e semn va
cucuveica ziva in atunci o s se
dac noaptea, e semn o s fie
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL (MINERVEI 219

Cnd s'a curmat bolnavului se zice : A murit,


a piwit. nu moare bolnavul, e pe patul
model, se tot descnt se face a maslului,
mndu-se la casa bolnavului. daca aceasta nu
atunci se iertare cunoscuti de
prin rugciune dela poporul bolnavul
se chinueste mult, se zice a mult.
Cnd bolnavul va atunci cel mai btrn care
e muribund, aprinde lumnarea o pune in mna
a bolnavului. E moare cineva lumnare ;
atunci nu vede nimic pe lumea cealaltd. Acela care lu-
rnnarea ochii rposatului cu degetele, s nu se sperie
de mort.
e nevoie, se Despre aceia cari mor dela
la Rusalii, se crede merg Rai. Se zice e
mai bine rnoare cineva ziva deck noaptea. Cnd a murit,
se zice: I-a picat steaua.
mnainte de a incepe_trupul mortului se se
o fac doi oameni pe femei le
bele. Mortul se ca curaf pe lurnea cealalt;
se cu Barba se rade totdeauna pn
e viu, cnd se vede va ; atunci se taie unghiile.
Despre unghiilor se crede, trebue se taie, ca
intre curat pmnt. Oamenilor li-e de mort,
cred se face strigoi, care oameni. se privi-
ca se moroi, ce se poate usor
trece peste mort Fetelor mari cari au murit, ce
s'au scldat, li se impletesc cositele. in care s'a
apa se cu gura jos se dimineata
se crede nu e bine se in Locul unde
bolnavul se bine, ce s'au toate hai-
nele, apoi bate acolo un cui de fier, ca mai
altul. mortului se la se pun gard unde
nu oameni se acolo Aceia cari au
pe mort o demncare. Mortul se
ce s'a splat piepanat ; e voinic : in isrnene,
ciorapi. Mortul se ca fie curat, aceia
cari nu pe mort haine curate,
Picioarele se cu o in sau de
bine, se crede e la Dumnezeu dar
fata e trist, se zice s'a dus
Mortul se acuma pe curte, pe aco-
(bez) e iarn, atunci odaie.
i se el ard e in
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
casd, s'a groapa (o de zi), a murit
dimineata, dar a murit seara,_atunci cas
a doua zi dimineata. Cat vreme mortul in
dnii ginile
Mortul acuma de Clopotele nu se trag, pentru
biserid nu satele Caravlachilor preotul
adese ori abia opt zile citeasc molitvele in Fe-
meile rudele se de jale pun
pe cap, fetele dau jos salba dela incep a a
boci. boceste totdeauna vine cineva la mort, nu-1
Bocitoarele sunt de femei Aceste
cete sau de jale sunt diferite, mortul e
imum, fecior sau
Pentru brbat femeia boceste de ex. ;

ce-ai fcut, ,
te-ai Mai !

De

Pentru copii, a mama :


Maic, pentru ce ne-ai lsat ?

mortul e nu se zice dimineata se


intrd,:ca nu mai din cas. La priveghiu se
aud numai tac nu e permis nici un sau
de
La Caravlahii din regiunile muntoase nu e uzitat cum-
prat, ci se face din trei un sicriu cu un capac din dou
scanduri, in forma coperisului casei. La cap se pune un
de aschii. pentru ia nuia, apoi vre-o trei
insi se duc sape groapa.
se face, regiunile muntoase, cum am
spus, a murit zor la amiazi preot, cci biserica
e foarte deprtatd. Mortul se duce pe la se
sicriul ce toate rudele au pe mort, ei se
la Dumnezeu primeascd Rai atunci se
sicriul.
mortl a avut podoabe, ele se iau dela el de
s'a sicriul
peste sicriu. ce se se la capul
mortului crucea de lemn, pe o de a
Din cimitir poporul la casa mortului,
pe ei se opresc ajung
www.dacoromanica.ro
222 CALENDARUL

peste luat cineva singur


viata, acela nu se Despre acesti se
crede sunt
Pentru pomand se taie un berbece mortul a fost brbat,
dar a fost femeie, atunci se taie o oaie. cimitir vin
toti la Cnd se toti la mas, atunci zice un
mai Dumnezeu s-1 ierte Dumnezeu raiul
brate. : fie deschis. Ceilalti : Doamne.
ce au de trei ori rachiu, atunci copiii :
Dumnezeu ierte. se mai dup patruzeci de
zile dela apoi de an un an.

foto comuna (Bosnia).

Fetele cari jelesc nu pun mrgele la gt nu se gtesc. Cnd


iese sufletul din orn, merge pe pe unde a umblat cnd
viu, iatunci la iad. sufletul
rai, atunci trece o punte iad,
trebue peste o punte subtire ca cutitului. Cu
fletul merge Arhanghel Mihail.
Dracii vin din pietre bolovani. eo care fierbe,
din care nimeni nu poate deck numai Precesta
scoate de acolo cu o In iad merg aceia cari au
iar cei cari au fcut bine merg in rai. Cnd va fi judetul
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL

atunci va fi potop mare o fie plan ca masa,


oamenii vor crete ca ciupercile, ei nu vor atunci, nici vor
mai mncd.
La Caravlahii cari locuiesc ca de ex. la cei din Bat-
covici (o mare care are preot mahalaua
cu mime, Batcovici), obiceiurile sunt ctva
mintrelea. acest sat se mortul sicriu se acopere
cu apoi rmne 24 ore anume peste zi
curte, noaptea se aduce Oamenii cari vin la
mort privigheazd, ca s nu se moroiu
vre-o peste mort. Ei vorbesc despre lucruri obicinuite,
cnd femeile bocesc. a murit un voinic, atunci bocesc :

Mai mai !

Da cum te bage maica in ?


Da eu cum ? m. d.

Cnd a murit o atunci bocete


Mai meu!
Cum pustie sarac ni. d.

a murit mama a un fecior in :

Mai !

Ce fac tine ?
Incotro o ?
gol
pe poteci ?
bate lumea,
sunt

In Batcovici se pun mortului verigi la picioare, ca nu se


moroiu. Cnd duc la picioarele cu
rosie. La cimitir, de a-1 mormnt, dez-
strama. Preotul face rugciunile in cas
mort, dar nu merge la cimitir.
Caravlahii din.Batcovici se ca lemnele din cari s'a fcut
crucea nu se in foc : s'ar face
atunci se pot arde acel foc. la trei
zile se o numit trecini trei prti), sau
cum zic ei, mica de suflet. Trecini se
atunci se taie trei capete : u porc, un miel,
un bou, sau e un curcan, un gnsdc un coco.
cum se vede pomana aceasta e un care mult
starea materiald a acestei populatiuni. luni se mai
o
www.dacoromanica.ro
MINERVE

e obiceiul la argvlahi la mort de


cu picioarele de
a-1 La cimitir, cnd mortul mormnt,
se nojita, se aduce se ascunde bine
patruzeci de zile. Piedeca aceasta se ia la patruzeci de se
duce la Acolo se pe patruzeci
din apoi se duce se de jale.
La trei zile se pomana iar
patruzeci de zile se o
In femeile bocesc a murit tata a rmas un orfan :
Mai ce ?
Cum ?
Cui taicu ?
Lemnelor pietrelor ?
maick
Ca cand m'am din piatra.
frati, surori
Ca rn'am din m. d.
F1LIPESCU.

Arnintiri din teatru.

Viata lui mai mare astru al scenei un


de anecdote picante. era din cei mai de spirit improvizatori
Totdeauna se ivei incident neprevzut, Millo
pue pelecul.
in sala Bossel din Bucuresti cu niste foarte nesu-
ficienti, Millo intre culise ; aude imediat
capul scena:
domnilpr, artist a zice cu voce pu-
banii eu i-am luat.
La avertisment publicul hohot general
se aplause.
N. A. BOGDAN.

www.dacoromanica.ro
CODRUL
Eu dela bunicul Manole multe vechi.
din cnd cnd lumea lui, a tineretii, adormit vesnica
totdeauna cnd vorbek aduc aminte,
focul vnt de se oftnd pe la
restre. Cum el anume nu ; acuma

itia

mai ; s'a bunicul spre lumea umbrelor.


Mi-a rmas totusi ceva suflet, mine, in
se
ce

Mande am cunoscut
fantome. -
impresoar, din cnd in cnd, glas domol, -
parc bunicul
spre munte, pe-un
pdurar pe Voinea...
Oalendaral
www.dacoromanica.ro
1907.
CALENDARUL MINERVEI

Codrii stpneau o Intindere de cinsprezece mii


de erau codri btrni, pdurarul
Voinea la o margin, in prisaca lui Ion, o supt
un de vre o zece stupi. Pe
pe stupi se prin Cer-
bului. La o parte veche
Vezi dumneata, Voinea, csufa am eu de iz-
se mai cunosteau niste urme de brne.
Da' fntna am gsit-o cu limpede ca lacrima... Tot
Fntana-lui-Ion zice... Prisaca-lui-Ion... colo,
pentru Aici a stat unu Ion... nimenea
nu-1 mai fine minte... nimenea nu poate ce fel de
a fost... A pe-aici,' pe a murit...
Voinea, cu se juru-i
la toate, mici spre
pdurii, se la vie* care a fost odat pe-
acolo, se la Ion acela, cine ce suflet
de necjit o fi pe scurt
capul privind spre nevasta-sa Mriuca. sub-
In de strns tare sub sni cu
cu ca helgea, se pe
zgomot prin spre Cozile strns impletite le
leg& totdeauna la obraz, parc,
ochii
Odat 1-am pe pdurar :
Ce are nevastd-ta, Voino ?
- Ia, s nici pe dracu! Nu dumneata
mtferea ? cu ochii mici ca
de apoi dela nevastd-sa privirile
parte :
laca, vezi 0iubeiele acestea ?... zice c-s niste a
Eu am prins aici, copac, un roiu, ian
uit-te dumneata ce albinrit! Ce s mai
ceste omul sufletul din cnd in c'un dram de miere...
Face cine cum poate...
Cu cofa de brad, iarb spre
pe care o Liniste
peste marginea aceia de pdure, usoar pe care
o strluciea luminii
Nu mai codrului, erau priponite vnturile..,
Prul frmnd lumina usor erburile florile,
treceau albine prin soare ca niste scnteioare de aur.
mi se sufletul de pace, acolo, de lume.
Treceam destul de des prin acele cu afacerile mele :
www.dacoromanica.ro
227

pentru ba p6ntru la poiana cea


mare dinspre Solomoneti. duceam cateodat la
de cprioare codrului. erau drumurile
mai totdeauna cu Voinea, la intoarcere
opream in de hodineam prispa
ap limpede din Fantna-lui-Ion.
Si-mi drag tare mai ales codrului aceluia, miezul
lui piscuri pietroase. Acolo, departe, boltile se
ca de amurg, rar floare de se
vie, covorul moale d o culoare

I4xpozitia Mesoriailor.

dulce, nu zburau nici nu ajungeau :


le singurtate. Cerbului pe
sure de lacrimi de pietre scumpe pe muchiul
gros, verde al malurilor, zvon moale,
trerupt ; zvonul lui, singurtate, pe oglinda a
undei, cteodat dintr'un tufi, ca dintr'o de intunerec,
neclintith, ca din lespede, o cenuie,
inteo micare de o de
: opream auzeam inimei
coul pieptului. Rar glas de corn departe
la mine trist, ca din fundul
www.dacoromanica.ro
228

Treceam printre fagii uriai de Eram


'uneori Voinea. eu, ne strecurarn
printre tufiuri, pe poteca de ver-
Cnd ddeam la margine, lumina se auzeau
spre tlngile vacilor boereti. Sunau lin, cu sunete
unele joase altele tot mai subtiri, o de sunete
dulci, care picurau domol alegeau ca un depArtat,
uor, de clopote melodioase depArtate nevAzute.

Intr'un timp, pe vremea aceia, pdurarul lng mine


cu ochii cu ca de un necaz mare.
ceva dela o vreme ; mie nu-mi dar eu de
la ori in mijlocul. codrului se
eu m Am uitat spun
ceva nevestei... trece s ce s
Se zream grbind tot mai tare pasul prin lumina
slab dintre arbori. se m la
de cu puca gata; se el mine, un
timp de ostenealA, aceia se Ing mine
de tcut de de multe uitam de
Nevastd-sa slab, o zream
cu ochii plni.
Intr'n rnd cu boerul tocmai cnd din
prisaca lui pe calul negr. cu un
zmbet pe fata-i brbteascA
vzut pe Voinea ? L-am la nu
gsit...
Nu ce i-am rspuns. Pe Voinea nu-1 s'a
prut nici n'a bgat de seam la vorbele mele ; sltat
puca spate, a calul cu pintenii s'a dus prin
lumina lui August, ce s'a pierdut prin bungeturile dirt
marginea nedesprtit totdeauna de
un mare, ro, cu prul lung, dreapta
calului strbtea prin toate desiurile Intr'un
ce disprut cal auzii putii adnc
sunnd, clocotind din in poian : am a dat
boerul peste erunci acesta lui cel mai plcut
de vreme.
Dar cum m la suprarea nevestii
veni in minte lmurirea lucrului. Ce
boerul ? lar Voinea de ce se repede de des ?
Trebue fie ceva la mijloc.
dup ce conteni picurarea a muzicei
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL

clopotelor in poeni, ce zdarnic la


poteca Hotului, ne eu cu Voinea, cu in
spate. cum m gndul de peste zi, pe :

n'ai fost pela Clrie, Voineo ?


- Nu, da'ce-i ?
- Te-a boerul.
- Care ? Cel ? Cuconu Enacache ?
Da. nu te-a gsit.
Apoi nu, c eram colo dus, spre Fundeni....

Nationala Pavilionul

timp lumina ;o vie se din


pdure : ne apropiam de pru.
Voinea spre mine capul :
cuconu Enacache? - Apoi cine s fie?
btrn nu se mai urnete de-acash... te-ai
cu dnsul ?
Da, in
se un timp, apoi zise cu glas necjit:
! cine ce-avea s-mi spue...
uitam la cu coada ochiului. Cumpnindu-i uor
parte alta trupul scund linitit ca de obiceiu ;
obrazu-i ars de vnturi, cu mustata de
www.dacoromanica.ro
230

linistea trist de totdeauna. Nu putea fie nimic. Ce putea


? Omul linistit.
*

m duceam eu des Prisaca-lui-Ion. ceva


ascuns din fundul fiintei mele spre cci eram
pe-atunci, ademenea acolo necazur ei pe care
pricepeam. ales pentru care
aveam o dragoste aproape bolnav. In marginea
negre, mai mai mai
cum cteodat neclintit, pe gnduri, cnd umbrele
serrii cresc, o care nu-i din lumea aceasta,
taina din: arborii codrului intunecos,
frunzelor grele adevr tremurarea
cresteau din arbor in arbor, din in
deau, se deprtau, spuneau ceva ceva foarte vechiu
foarte trist. cnd aceau boltile
sufletul din mine neclintit, asteptnd; n'aveam bu-
n'aveam durere, intram fire, marea
pmntului. lar murmure oftri
cnd s valul vnturilor,
grei rscoleau sufletul, cntec
mine, cntecul care iubirile tineretii. fur-
tuna m'a prins la din Voinea pdurarul
mi
voiau rdcinele din se
mntau plopii cenusii dela marginea poenii; fagii
cutremurau se aplecan prelung iar se
pe cnd printre ca pe niste ghetoase, din inima
drului cu vrtejuri, cu frunze tpulberate, gteje,
furtunei. zvon greu, nourii negri po-
iana frmntat ca de ca o buciumare
chemnd spaima din mohorit, de pulberi rs-
bubuind buciumarea invluiri dese
de stropi se abtur, duruir la geamurile mici, se
deprtar, ca o mnie care osteneste,
de usurare, se adncurile, soarele ,deodat
orbitor poiana.
pe nevasta pdurarului. lmprejurimile
neclintite ;o ca fir de ;

cu albastre lucind ; o o
de - apoi tcii ; se
ca limpezimea unei ape.
Femeia ca totdeauna, eu, iar, voiam
prepusurile.
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL

le Mriuc, spune-mi dumneata ce ai ?.. ceva


pe suflet, priveti la lume...
Ea privi lung, zmbet :

N'am nimk, ce s am? Dumneata nu c n'am nimic ?


; m'a fcut maicd-mea, bucurie...
c'o inmldiere de glas din care se
dduse un rspuns de
din :

Poate-i Voinea dumneata ?...

Expozitia a

Cum poate s se poarte Voinea cu mine ? Ca


un brbat cu nevastd-sa...
gndindu-se.
amndoi o vreme. Apoi femeia spre mine
ochii mari, frumoi, oftat,
subtire, strns pe sub sni cu bru
dumneata
ce n'ai dat de necaz ! Dumneata
ca mierla ceia, care a cntat tdcut...
S'un zmbet iute fata ochii ca un
fulger sufletul meu.
Dumneata n'ai auzit, zise ea domol cteva
ce-a ptit Ileana lui Ion Macovei... S vezi ptit femeia aceia,
www.dacoromanica.ro
232 CALENDARUL akINERVEI

te mama, de-ar mai


din leagan, pe fata noroc S'a
mritat Ileana cu ce nu-i era drag, s'a
tanr... ei vieafa.... era suflet...
Da' vezi brbatul par'c i-a fost duman... Este-o acolo,
in sat la una care sttea lng Ileana,
numai gardul de cum femeia,
se ba la o nevast, ba la baba de
tire brbatului seara... a fost... s'a mai intmplat de
i-a fost drag femeii unul, un bhetan... da' ea nu
mnui... nici betanul nu De nu da'
aa-i s mai ias lume, s mai soarb
numai casa urtului se a
o bate, a ao azi, o
bate mni, nimeni nu A grmdit-o zemnic
batut-o... A fugit Ileana la tatu-su la - dar n'au
vrut s'o primeasc Ai brbat... Du-te la
du-te la casa ta la copiii s'a dus
zcut pe coaste... ce s'a sculat, brbatu-su
iar a prin sat, a cas,
a zvor, iar a batut-o... zice par'c
la injunghiere o srit oamenii,
rcneau pe-afar... Uite, a trit Ileana cu brbatu-su...
zi a czut la pat, valeu valeu !, azi,
mni, - ce dimineafd zice : Apoi vie ttuca
mmuca care m-au fcut, eu de-acum am mor...
venit btranii... brbatu-sau in ea nu nici-o
cu la prete; dup ce ee el, se
cu : omul ista
mi-a scurtat zilele... lumea asta !.. venit
vecinele cu baba : s-i dea Ilenei baba din pumni,
altfel se duce s erte pe lumea cealaltd...
apropiat baba, vecinele, venit Ion, - da
cu dosul mnii semn de respingere spre : Nu!
nu! m lase, s lase s mor pace!..
n'a vrut din pumni, - nici pe baba, Gahifa
n'a ertat-o, nici pe brbatu-su nu l-a ertat,- murit. cnd
au scAldat-o de ? numai pielea ;
trupul negru de negru de attea bti crunte...
nedintit spre fundul
lui Ion.
dumneata unde poate o
femee pe lumea asta ?...
mirat :
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL MINERVEI 233

bate Voinea ? Mie nu pare ru.


- Nu, de ce pe mine? Dar eu vorbesc de altele...
nu de mine...
- Atunci ce ? Te suprat
Femeia la ceva.
in pmnt privirile. Apoi : se
scul in picioare, intr In
De departe, din spre poate, se corn'ul lui
Voinea. prelung, duios, - sunete scurte apoi
iar adiere prelung; apoi In liniste, glas

Pavilionul Gerota.

cheme. se venea ca o adiere


prin codrul des: Mi Onofrei, mi glasul. 'ntr'un
o secure a undeva, adncuri, boltile
mai ploae.
Femeia pdurarului cu cofa spre
se apoi se Pe cnd venea
repede spre incovoiat spre stnga, cu cofa
spre mine privirea ridicai
picioare, luai pornii, pe stupii de
prin spre
la nevasta lui la suferinta ei
www.dacoromanica.ro
; cu mirare la vorbele-i la
vestea ei Ileana lui Ion Macovei, simtiri nelamurite, ames-
tecate vechi, nelinisteau
Voinea venea incet pe Venea intunecat
a vacilor boeresti, in
tocmai cnd din pe care venisem se
boerul Enacache calu-i iute, cp mare ros, care
stnga toate tufisurile adulmecnd.
Se opri boerul, se opri pdurarul.
Ce este pe Voineo ?
- Bine, cucoane Enacache...
apoi, spre mine capul, rosti limpede :
ziva!, repede Cnele se oprise
neclintit, ca de cu coada Cu botul spre
un de tufe Eu cu Voinea. Auzii
ce un plc de strigatul cunoscut : Aici,
Hector !... Intr'un cteva bubuituri singurttile ;
se aceea contenise bocanirea
securei in
:M'a pe semne pe-acas... zise
mine.
- Cine ? ?
Da. m'a gsit nu mi-a nimic.
Eu Se Voinea. eu.
tacere. pe stupi, prul;
Mriuca prag ne privea, fata-i
tare, umbra a ciobanesc al padurarului
sari innainte, zbprdnd.
Uite, durnneata, zise Voinea, cineva cnele
ista, el se ; are mai mare deca
- el rznd privind
rabd tace... Asta-i o
spre ferne.ia lui.

Nu vreau povestesc despre padurarului ale


nevestei lui, nici despre vre-o dragoste care-mi su-
flet; eu codrul care-mi de drag vor-
besc, despre tineretele mele. Toate au : nici codri

nu mai sunt, tineretele s'au


mirosul al mine puterea
domol al vntului frunzisuri imi auzul, ce
stralucire ce vie,
ametitoare, aveau florile din poenile de margine ! Ca 'nspre
o dor, pornii, luni de spre codrul
www.dacoromanica.ro
ULENDARUL

Antiletilor. Innaintea ernii, in trziei voiam mai


odat boltile de podoaba grea intunecoas de frunze.
Poate chemau alte doruri spre Prisaca-lui-lon - poate
chemau, dar de-atunci au trecut erni multe
tineretii s'au dus soarele care atunci.
Mriuca prin csuta cum
Din nici fata nu i desluia bine;. luciau ochii numai
din cnd cnd, spre ferestre. Voinea
-
ascult linitit
Cele din urm frunze
dintr'un puca,
fluturnd, din fagii uriai;
prin grmezi galbene foneau grmezile, paii
notri prin ele. Ca o oftare aspr trecea pe
ramurile goale ; pustii triste se deschideau adncurile,
mai pustii, cu ct mai rzbteam ele. Sufletul
era de negur.
trziu, m- oprii :

Ce mai face, Voineo, boerul Enacache ?...


Voinea privi drept, mirat :
Cum ? nu ? Enacache a pierit. L-au gsit oamenii
dela sub dela Fundeni... Cine tie cum
pe-acolo ; tocmai a malul... gsit supt
mal, cu cnele alturi... cnele ro...
? a murit boerul ? nu nimic.
- Da a murit...
Rspunsul lmurit, dar mi se c ochii
neclintiti ai pdurarului tinteau prea indrtnic. Nu
putea spune de un fior o de foc, mi se
prin Intr'o aceia, am avut o bnu-
: am avut bnuiala pdurarul a ucis pe
Nici nu mi-am dat seama cum am :
? Nu s'a gsit cine omort ?...
- Cum se zise Voinea. A murit aa, de moarte
Eu tcui. era foarte foarte pustie jalea
ei de toamn. eu poate din pricina asta, o greutate
mare in suflet, o greutate, o amrciune nedesluit, ca fata
cnd eeam din desiuri, se dezvluird ne-
gurile ; codrul in adncurile
taina lui, codrul ca o mnii, cu
Toamna ca un vis al Mriuca,
nevasta pdurarului, se o ca din aburi
se ; pieirii boierului rmase mine,
fiorul fierbinte, ca un sloiu de
www.dacoromanica.ro
236.

tare mi-a fost drag mie codrul in


tele mele
soba mare,
povesti, se vntul toamnei.
6 Noembrie, 1906. MIFIAIL SADOVEANU.

TABELA DE PE TIMP DE AN

41/20/0
Lei
Lei Lei B. Lei Lei Lei B.

3.-
6.- --- 3.5
-- 4.01 4.51 --
9-
12.- --
7.0
10.5
-
8.01
12.01
-
9.01
13.51 -- 10.00
15.00

5
-- 15.-
18.- --
14.0
17.51
-- 20.0
01

--
18.01
-- 20.00
25.00

-- ---
. 21.01 24.01 27.01 30.00

-
21.-
24.-
27.- -- 28.01
31.51
-- 28.11
32.11
36.01
- 36.01
40.5
40.00
45.00

10 -- 30.-
60.
-- 70.01 -- 40.01
80.01 -- 90.11
-- 1
50.00

- 90.- 1 5.01 1 20.01 1 1


-
50.0
40
50
1
1
1
20.-
50.-
80.-
1
1
40.01
75.01
1
2
2
-
40.01
1
2
2
25.01
70.0
2
2
3 -
50.00

9
'2
2
2
10.-
40.-
70.-
2
2
3
2
3
3
80.0)
20.01
60.0
3
3
4
3
4
4
-
50.

50.00

36 -- 3 4 4
- 5 --
201
9- 7
10
-
50.01
9
12 -- 9
13 50.01
-
10
--
400
50
12
15 17
-
50.0 20 - 18
22 50.01
-
20
25 --
21 -
21
24
-
24
28 -- 27
31
-
30
35 --
800
900
24
27 -
28
31 50.0
32
36 - 36
40
40
45 -
1.000 30 - 40 -- 45
-- 50
--
2.000 60
90
120 -
70
- 80
120 - 90
135
-
100
150
4.000
5.000
140 160
200 - 180
225
200
250 -
10.000
20.000
300
600 -
350
700
400 -- 450
900
-- 500
1.000
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL

TABELA DE PE DE LUNA

Capital 3 0/0 . /0

Lei B. Lei B. B. Lei Lei

0.25 0.33 0.42


2 0.5 0.5 0.67 0.75 0.83
3 0.75 1.00 1.13 1.25
4 1.17 1.33 1.5 1.67
1.25 1.67 2.08
6 1.5 1.75 2.25 2.50
7 1.75 2.04 2.33 2.63 2.92
8 2.33 3.00 3.33
9 2.25 2.63 3.38 3.75

10 2.5 2.92 3.33 3.75 4.17


20 5.0 7.5 8.33
30 8.75 10.0 12.50
40 11.67 13.33 15.0 16.67
12.5 14.5 16.67 18.75 20.83
60 15.0 16.5 20.0 22.5 25.00
70 17.50 20.42 23.33 26.25 29.17
80 16.67 30.0 33.33
26.25 30.00 39.75 37.50

100 -- 25.0 29.17 33.33 37.5 41.67


200
300
400
- 1
50.0
75.00
1
58.33
87.50
16.67
1
60.67

33.33
75.0
12.5
50.0
1
1
25.00
66.67
500 1 25.0 1 1 66.67 1 87.5 2 8.33
600 1 50.0 2 2 15.0 2 50.0(
700 1 75.0 9 2 33.33 2 62.5 2 91.67
800 2 2 33.33 2 66.67 3 3 33.33
900 2 25.00 2 62.50 3 3 37.5 3 75.00

1.000 2 50.00 2 91.67 3 33.33 3 75.0 4 16.67


2.000 5 83.33 6 66.67 7 50.0 8 33.33
3.000 8 50.0 8 10 11 12 50.00
4.000 10 11 13 33.83 15 16 66.67
5.000 12 14 58.33 16 66.67 18 75.90 20 83.33

10.000
20.000
25
50
29
58
16.67
33.38
33 33.33
66.67
37
75 -
50.00 41
83
66.67
33.33

www.dacoromanica.ro
238 CALENDARUL uMINERVEI

TABELA DE DOBNZI PE TIMP DE ZI

% 0/0 42/20/0 50/0

B. Lei Lei Lei

- 0.01 0.01 -- 0.01 -- 0.01 -- 0.01


0.02, -
0.03 -- 0.02
-- 0.02
0.03 -- 0.03

--
0.03
0,04

-- 0.0
0.0 -- .0.04
0.05
--
0.04
0.06 - 0.05
0.06
--
0.06
0.07

-- 0.05
-- 0 06

-
0.07 0.08

--
7 0.06 0.08 0.09 0.10

9 - 0.07
- 0.09
0.09
0.11
0.11
0.13

10 - -- 0.10 --- 0.11


- 0.13 -- 0.14
20
30
---
0.17
0.25 -- 0.22
0.33
0.25
0.38
--- ,
0.28
0.42
40
50
-- - 0.39
0.49 -- 0.44
0.56
--
0.5
0.63
0.56
0.69
60
70
--
0.5
0.5 - 0.58
0.6 - 0.67
0.7
--
0.75
0.88
0.89
0.97
80
90 0.75
67
- 0.7
0.88
0.8. 1.0
1.13 - 1.11
1.25

100
.-
- 0.84
-- 0.97 - 1.11 -- 1.25 - 1.39
200
300
-
1.67

-- 2 92 -- 2.22
3.33 3.75 - 2.78
4.17
400
500
-
3.3
4.17
--
3.89
4.86 -- -- 5.56
6.94
600
700
-- 5.8
-
5.83
81
---
6.67
7.7: -- 8.75
- 8.83
9.72
800
900
6.67 8.89
- 11.25
11.11
12.50

-- 8.3 -- 9.72 -- 11.11 -- 12.51

-- -- -
!.000 16.67 19.44 22.22 27.78

-- --
3.000 29.17 33.33 41.67
1.000
.000- - 41.67 48.61 55.55
55.05
69.44

1( ).000
).000
-1
83.34
66.67 1
- 97.2
94.
1
2
11.11
22.22
1
2 77.78

www.dacoromanica.ro
PATRU SCRISORI ALE LUI

Pe urma lui n'a o corespondenta intinsd. Fie


la fieputini erau acei ce se puteau de slova lui, fie
in cele cteva au avut soarta
de mni nedeprinse pastreze. Insemnat va fi fost
pondenta lui L Crean& Eminescu, din corespondenta nu
se deck cele rnduri publicate d. Th.
'n care e despre fiul povestitoiului. Alte
acele adresate d-lui T. Maiorescu, care au fost reproduse 4Convorbiri.
Aceste din 4 sunt celui ce aceste
duri, prin felul cum ele sunt pe de post, pot fi date la
mai ele aduc asupra lui
asupra prietenilor lui, ales asupra boalei care nu
cinci ani mai (31 Decembrie 1899) l'a dus la mormnt. Din aceste
scilsori mai bine bundtatea inimii lui care se
la celorlalti, vreme a lui era att de sdruncinata.
-
Din serisoarea
se vede
fratele
credincioasd de
de linistit
Zahei,
nevoi
'din aceia a d-rei Tinca
la moarte a scriitorului
Creang despre boala lui, de care
da att de bine seama, care in acest an mai
Caracteristic e felul deslusit care adresele.
aceste ele pot ceva cunoasterea
mai a vietii a legaturilor de familie_ povestitor.
GARLEANU.

D-sale d-nei Elena Gheorghe a Chitei (Chitei) sau preotului Vasile Ti-
peitru Elena foast. Creang, la comuna Galu, din
plasa sau Muntele, (prin La satul Galu.

1883, August 30.


Drag sor Elenut,
Ni s'a umplut sufletul de bucurie, aflnd esti te ocupi
cu gospoddria. Dorim fericitd, unire
nostru, sotul ce ti l'a dat D-zeu noi suntem
mila lui tare te Eu nu
pe la Neamt. Numai Maria lui Zahei a Despre partea de
din Humulesti, Cred nu aveti acolo.
nu t'a dreptul, vom trdi : Mihalache Tinca
nu pot mai mult, de li se Dar casa in

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
ALENDARUL 241

stare s se foloseascA de venitul ei, a pustie s'or folosi


srut drag doresc ne vedem.
I.

Tare vre s am 20 de coti suman de noaten, buni pentru


un suman pentru mine. I-asi plti am. Scrieti-mi
s'ar trimit bani. face chiar acum o manta pentru
din suman de noaten. Mai cum aflati.
C.

Ludo

Am ajuns in 14 Slnic, m'am asezat la locul destinat am


a be apel de dr. mi-a acum. Hrana este
scump aici se cam greu ce-ti trebue. Eu am mai avut
ori ametele ; sper timpul vor a dispre.
salut pe drag sntate. Complimente lui Musnitanu
la toti Al vostru sincer prieten.
1.

Dommilui Zahei la debitul de tutun I. din


strada
Grabnic.
24.
Frate
in 13 a curntei, sara, am mas pe
2 am ajuns la Pe drum la vr'o cteva zile
am -avut ; iar mai ales noaptea spre (in 16) mi-a
fost ; perdusem chiar cdnostinta. dr. Aronovici grabnic
mi-a .dat ajutorul cuvenit, mi-am venit sine. De ape amlost oprit a
be 24; calde numai 3 am acum
simpt mai bine ametele pu am de vr'o zile. Sper
face bine ajutorul lui Am primit scrisorile tale, cea
din brosur asta 22, multumesc din tot sufletul. V'am eu
o se vede s'a - Pe aici au ploi un
pohoiu grozav, a mare stricciune stighirealA (sic)
tuturor.
salut drag, .

Mai cum aflati. doresc bucrie la !

sale, d-rei Tinca Vartic, strada devale, peste drum


de Mustea Casapu. La
f: grabnic,
12.

Am primit .scisoarrea m'am 'bucurat dar


m'am de bieata Zamfirit, este curaj ! D-zeu

mai ai lui Creangii, pictor


de sus, din Iai, ari portretul po
vestitorului, in pictor.
www.dacoromanica.ro
Calendarul sMinervei>, 1907. 16
au s'o - Pe necontenit ; potop, nu
prea pot be nici apele, face Mile in Doctorul chiar m
din de abiea am 19 feredee.'Spre 17 lunie
spre 3 lulie noaptea pe la 2 ceasuri a mi-a fost foarte
ru. (Ametele) Dar mi-a dat ajutorul cuvenit, mi-am venit sine.
Acum sunt mai bine, D-zeu! Spune d-lui Musnitanu am

primit scrisoarea multamesc din suflet, dorindu-li bucurie


Lui Zahei deasemen din parte-mi. Zam-
firitei, lui Singhel, lui Mihalache deasemine spune-le doresc
cu drag. Cucoanei Rucsandei serutri de tuturor
doresc deplin sntate bucurie ! Eu dac' pute sta la
finele lunei acetia. Mai scrieti, cum v aflati ? ne vedem !

CREANGL
www.dacoromanica.ro
REGINA CARMEN SYLVA REGELE CAROL

Celebrul romancier francez Pierre Loti car cum se a fost acum


ani, oaspetele M. L. L. Regele Regina, a publicat, sub titlul de
mai sus articol in ultimul numr al les politiques et

am avut onoarea de a vorbi cu Maiestatea


Sa Regina nu
m'a mirat loc faptul,
de o auzi vorbind
tr'un cu totul deose-
bit de lucruri insemnate;
de mai
va fi:
Dar, o Re-
este datoare fie
vesnic cu
buze, foarte natural
nu oaresicari
oaresicari
ferinti ale sufletului
nesc, mare a fost
mea am
zut, din
toate chinurile, toate
zeriile inimei, celor mai
mici mai umili, tot
de bine ca acele ale inimei
celor mari, a principilor.
Pentru a astfel
Suverana, a din Palatul Artelor. Grupul lui
Sa
castel din Nord ; copilria Sa tinut
dins departe Curti contact cu sferintele sracilor
cari pe mosia
Pentru a o face de de pentru acei
ce a trebuit la o educatie simpl de familie,
www.dacoromanica.ro
ca aceea, pe care a primit-o Principesa de Wied,
mama Sa, Regina Suediei., Sa. In urm au venit
ltoriiie la Londra, la Paris, la Curtea din
Petersburg unde a fost mtua Sa, marea
Elena de Rusia. in toate unde se maitri cei mai
alei o inifiau asupra tuturor conotinfelor, tuturor literaturilor.
a fost acest timp destul de lung petrecut
tronul Romniei.
foarte aceast care se a
fost nevoit de a privi de aproape multe drame, cari aduceau
mirarea
vduvele, fiinfele ajutor, mamele copii,
lipsite de au devenit prietenile Sale.
A crezut datoria Sa de de a nu respinge niCi
confidenfele, cele mai triste, cari erau de
lacrimi, - rolul a fost de a de a de
de a aduce Fiicele sale adoptive, crescute la
palat, apropiere, au fost totdeauna alese deosebire din
- familiile sau nenorocite toate acele cari suc-
cedat, cari urm au plecat pentru a se
pstrat pentru Regina o adevrat adorafie.
adnc comptimire nimic schimb, care
iart totul, care peste tot, este, cred, darul
reche apr9ape supra-omenesc, pe care timpul, suferinfa,
cepfiile, nerecunotinfele, l-au acestei Regine. Dar natura
sa erituziamul pasionat pentru tot ce este
nobil, a trebuit prin multe sup-
innainte de a ajunge acest ultra-pdmn-
tese care pare acum, face parte chiar finuta ei.
Fiecare din aproape, a un
a acei cari numai aparfin
Din numeroaele ce mi-au de la castelul din
Sinaia, printre cele mai de
neaf pe erau dintealtele
cari de a vorbi mult Maiestatea Sa.
La care este reedinf naturi, in Carpafi,
viafa de Curte mai ca in marele palat din Bucureti
ea chiar in aproape
.extremei a
Aceste petreceau pe la orele 9, obicei, diminefile
de la lui Septembrie. camerier bte
- Maiestatea Sa la plimbare d-le

www.dacoromanica.ro
CALENDARUL 245

Eu coboram iute covoare de Orient,


nite superbe panoplii. Jos, peron, gsiam pe
toare, cu frumoasa sa statur, costum european de stof
(costurnul romnesc vlul lung nefiind de rigoare de ct
interiorul castelului).
Respiram plcere aerul curat muntilor. Soarele
irnprtiind o orbitoare. Pe pe luceau
piaturi mici cristale de pe
aleele umbroase, cari se
pierdeau pdure sub bra-
seculari.
Regina fericit,
Figura sa nu
nici cea mai de
osteneald toate acestea
Regina lucrase patru sau
cinci ceasuri. Intr'o
luxoas, la lumina unei
lmpi, scrisese ordinele
toat corespondenta.
Aceasta pentru liber
de a se de ocopitele
Sale de de
muzic jocuri.
Cte Regele Ca-
rol, la plimbrile
acestea de dimineat,
ca 'n totdeauna
uniform, acest Rege care
a fost un soldat
De oarece i-am pronun-
numele fie-mi permis
din Grupul
de a zice un cuvnt despre
Sa
voitoare de o regularitate de o
incadrate de o foarte Pe frunte un nour
de cugetare de preocupare poate intunecnd de obicei
figura ; dar sursul luminnd totul, - un binevoitor
atrgtor ca acel al Reginei. atta simplicitate distinsh, atta
natural Maiestatea pentru Si, o de
curtoazie...
De obicei Regele pai cu Principesa
de Hohenzollern, Regina la acea epock nu mai
convorbirile acestei mame acelui uniti printr'o aa.
www.dacoromanica.ro
246 MINERYEI

mare iubire care s se despart curnd -


imi aduc aminte de asemenea de aceast zi de care
Principesa se reintoarse Germania care ne duserm cu
totii o petrecem pn la frontiera Austriei).
Cu un sentiment de veneratie regsesc in memoria
pe aceasa de toatk
vrsta lungile ei dantele rochiile ei negre de
femee vrst; a fi idealul Principesei de ase-
menea idealul mamei, avnd o asemnare a mea cnd priva
pe fiul
PIERRE LOTI
la Academia

INDEX AL JUDECTORIILOR

OCOLUL OCOLUL
1. Adjud Putna 32. Ialomita
'2. Teleorman 33. Prahova
3. Amaradia Dolj 34. Muscel
4. Muscel 35. 1 Caracal Romanati
5. Babadag Tulcea
6. 37.
7. Bahluin 38. Congtanta Constanta
8. Romanati 39. Copou
9.
R -Sarat 41. Botoati
11. Roman 42. Cotmeana
12. Dolj 43. I Craiova Dolj
13. Bechet
14. 45. Crasna Vaslui
15. Blahnita Mehedinti 46.
Dmbovita 47. Dmbovita
17. Botosani Damieneti Roman
18. I Britila 49. Doroboi
50.
20. Brosteni Suceava 51.
21. Bucecea Botoani Suceava
22. I Buc. Ilfov Focani Putna
23. (galben) 54.
24. III (verde) 55. I Galati Covurlui
IV (albasti.) II Galati
V (negru) 57. Gilortu
27 VI (alb) 58. Giurgiu
28. Neamtu 59.
29. I Buzu Buzitu 60. Herta
30.11 61.
Calafat 62.
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL RVEI 247

OCOLUL 000LUL
63. Husi 98. R.-Valcea
64. ta 99. R.-de-Vede
65. a BrAila Sabar ilfov
66. I 101. .Dorohoi
67. II Iasi 102.
68. III Iasi 103. Constanta
69. Jijia Botosani 104. Sirnila
70. Jiu Gorj Siret
71. 106. Slatina
72. Marginea R-Srat 107. Snagov Ilfov
73. Medgidia Constanta 108. Stemnicu Vaslui
74. Mihileni Dorohoi 119. Strehaia Mehedinti
75. 110. Salina
76. Moinesti .111. Tecuci Tecuci
77. Mostistea Dmbovita
78. 113. Targu-Jiu
79. Novaci 114. Neamta
80. Odobesti Putna 105. Topolog
81. 116.
82. Oltenita Illov 117. Tulcea
.83. Vlcea 118. Teleorman
84. Prscov BuzAu Mehedinti
85. Suceava 120.
86. BuzAu 121. Prahova
87 Covurlui 122.
88. Piatra 123. Prahova
89. I Pitesti 124. Vaslui Vaslui
125. Vidra
91. I Prahova 126. Voineti Dmbovita
127. Vrancea Putna
93. Podgoria Muscel 128.
94. Podoleni 129. Putna
95. Racova 130. Zeletin Tecuci
96. Roman Roman 131. Zimnicea
. 97.

CUVINTE REGALE

.Dumnezeu diiruindu-Ne,In Noast asupra acestei numai


ani de glorie, ca viteaza ,Mea ostire pot da independenta
o pozitiune statornicd, dar ani de Domnie, am lucrat
prosperitatea Romniei.

www.dacoromanica.ro
TAINA
verde rugi de
Pe sub deal pe
b nevast lume
Cu pruucutul de
In seara despre cea mare, Ancuta pus toate la cale prin
prejurul casei, cum se cuvine in ajunul unei mari.
straele de a pus untdelemn in un mnun-
chiu de proaspete la icoank toate ai bate din palme.
Acum s'a lsat cu capul gol
pieptanat frumos, c'o floare de
teior la ureche, pe
e zi de lucru.
e mai
la c'un de
de horbotic, care stau
lipiti jur imprejurul
implinit alb.
cuta nu-i dintre mai bune,
c-i da-i
mai adineaori.
A scos din o batistioar
la care a muncit mai lunk
o pune cu in
dela cask
la
ac se abate pic prin
dinita la mai
propteasca vre-o tufe care
au prea buieci
la
udate rcorite
stau vesele, vioaie, ca ni$te
cu pletele muiate,
acum din
Ancuta rupe-un busuioc,
pune 'n altul pe
altul intre palme ca
aninoase.
Expozitia Cula. Dar nu cum, mai e
Ancuta cea de ieri,
tieri... Ea, fata dea mai
de se-ntrecea cu la cea mai sburdalnick cu gurita ca o
care atinea tot satul, plecase acum capul, de zile, ca o
! l-a corajul.

www.dacoromanica.ro
CALENDARUL 249

cum soarele spre asfintit dup dealul din spate, cum


a bate bisericuta d pe coasta dealului din fati, cum mirosul
de umple Ancutei i se pare ci s'a lisat ca o jale peste lumea
asta, un nod i se din piept, ea cade pe-o brazdi de iarbi
lacrimile prind a-i curge,
de scnteioare i-ajunge la crestet, floricelele rosii
mngie ca s'o impace. Toate cati duios la Pini
ciripitul randunelii de sub s'ar auzi ca o intrebare nedume-
; numai pisica se nepdstoare cu labele ei albe, pe un colt de
prispi.
Cum vieata asta Ea de Costachi, Costachi Cazacu,
cel mai mai mai vrednic din sat, 0-ar da viata
pentru dnsa. El muntele acela de sta la picioare.
ei i-i drag, drag, i se mistuie ca de para focului. Peste-o
nunta, vrut Dumnezeu, ca cel mai bun din sat
cu cea mai si se poati
Sti pe zestrea de-ajunge'n podele. Cusituri, impletituri,
minunilor... Una-i Ancuta lui Ion Mihai
Costachi ridicat casi cu toate acareturile de prin prejur,
inchis zaplaz ograda. Cine mai e ca el de gospodros !
Un sat intreg asteapt nerbdare ziva nuntii, de
duiosie, ea, mireasi norocoas, cobeste ca de-un
pustiu.
Ah, ea, Ancuta, ce-o apasi pe !..

Dar seara are de mers Se


ochii cu coltul pestelcii, rupe vre-o garofite le duci.. Costachi o
colo- sus in deal la vie.
s'apuce portitii, i se face negru innaintea ochilor... Vasile
vine pe Pe unde scape ca vadi ? Sare in
grdina cea mare, iea la printre ppusoi. fugek ba
numai de-un haz de ca batd joc de
De multe ori se :

De ce i-o fi ei de Vasile?
poate dar de ce ?o
un de ciudi : cum, nimea s'ndrsneasc s-si ridice
nasul la ? Ori unde are cteva filci mai mult ca
alti flicii, dar pe care -nu-i vrednic le ?
Apoi ce-a fost, a fost; dar acum cnd o asupra Costachi,
ce-i mai bate urmele ?
Cnd ca si urce la mama lui Costachi.
- Srut Mam' Mario !
- Sirut ochii, puica mamei... Te duci la ?..
- Poi asa.
- Du-te, ci Costachi te-asteapti la arie. Ai gsesti minios.
Da ?
- S'a cu de Mitriti.
?
- Apoi iar, lui de nebun !
-- Da de la ce s'au luat ?
- Parc-i greu simnti- de sfadi ? Lui Mitrit nu a
bine toat ziulica asta. dimineati a prins a se cu toti care
treceau pe drum, ci-i ba ci-i a tras cu pusca in ginile
vecinilor poama din vie... Pusca are pue
zarvi pe deal, de-ti puneai mnile'n cap.

www.dacoromanica.ro
250 CALENDARUL

-- S'a legat Costachi ?


din senin de tachi. Cic ast-noapte, era cu
la au trecut murgii pringul lui. nu se s fie-
no$tri stau priponiti pe Costachi, el, de-i sare tan-
dra a la vale, s-1 cre, de toti
Du-te mai

Costachi sttea lng o claie, lungit cotul pe patul pu$tii.


Ancuta pe la spatele clii, tusind drege glasul.
- Hai, Ancuto mai repegior, de te-a$tept !
- Veniam eu mai degrab, da am Maria,
stat de Mi-a spus de sfada
-
mi-a el in mni vre-
de nebun,

Pe V.asile nu l'ai mai


intlnit ?
- Ba zrit
pe abtut nu
dau ochi el.
- Ai ori atinut
calea '?

-
di te'ntoli,
nu tu al dracului.
azi pe : Ti

? M'ntol, m,
da tu nu te'ntoli ?
nu-mi mai
el, tare mi-e urit
- De ca, ?,
frumos coprins...
- Costachi, n'ai
eu plec.
mai stai, nu-ti fie
degrab. Nu zici te-am
visat cu !
Am !

- Anco, intoarce-te innapoi


-Nu de fel,iaca
- Anco, mai
lerg ca s te pe !

- Ba nu alt vorb n'ai !


- Am eu multe de da
Nationala -
cui duceai garoafele estea ?
Treaba mea.
- D-rni mie !
!
- Nu'mi ?
- Nu.
-- Ei hai,
- lar aduc vorba te tin colea nu mai
vedem de alt' dat mai viu la tine !
te mai ncjesc.
fugi.

-
- In ast' te duci cu
duc, acolo-i iarba
porn esc gospoddria cu vitele slabe.
?
pasc bine sracii, nu vreau s

- ce ti-am adus ?
c'apoi oiu !

www.dacoromanica.ro
CALENDARFL

- la cine-a mai avea


mndrete
ca tine ?

-- Ti-o acn, ori mni


acum.
batista nu-i a bine.
?

aduceam s'o vezi era


dau mni la
- Mai bine
- Las-o la mine.
- Ascultk Ancuto... dimineat, de-a se de
caii acas.viu spre tine. ti-oiu in grdinita
gata. Acu mai hai o prin vie, vedem : nemerim bobiti
coapte la lumina lunii ? Ori bobite, ori gurite...
- Merg eu, Costachi, mie nu mi se mai de pe
greutate, tu care.
- Taci, Ancuto, tatk nu Nu vezi la mine, . zbor nu
gndesc mai o ne
casa ? Atunci ce-ai mai zici ? la uite luna
iese din ? a luat foc pdurea... era fata ta de
cnd te-am srutat mai minte ?.. Hai la ciugulim
din strugure copt pe care

noapte asta, Ancuta. A dormit un somn, s'a trezit,


acum nu mai 'poate 'nchide ochii. Se duce la fereastr, se spr
Senin sticl. Stelele stau ca tinte de foc infipte in cer. Luna a trecut
in spatele casei un de peste flori. Roua
ca o brurn.
Ancuta nu mai poate de neastmpr. Soarele drumul de
nu se mai vede.
la i s'a ori a fost de venea din-
spre partea ceia spinarea, simte pe o sudoare rece. Se
mai odat pe Lini$te. Nici-un nu zice bleau. stea se
desprinde, un de pierde. Ancuta 'n gr-
Departe, peste din fat, se de
incep vesteascd ziva.
De ce-o fi intarziind Costachi ?
S'aude-o zarv tropot de multi pe drum... Ce-a mai
Ancuta fuge vad...
- Ce-ai cne turbat ?
- Hot de drumul mare !...
- La !

- Pe dnsul, !

Bocete, injurturi, strigte, de Toate se intr'o


groaznic. N'a mai rmas un in
-A murit, a murit... Costachi Cazacul 'mpucat nebunul... Pe el,.
nu-I ldsati... Legati-l...
- Nu legati, oameni buni.. Nebun sunt, dar de
N'am vrut s dau in el... Nu cum de nemerit... duc singur
dau pe mna de mine -
Un urlet necontenit crete din ce ce mai tare, convoiul lume e
intrerupt pe coasta dealului, unde c'o zi apusese soarele,
totdeauna, din Ancutei.' Bocetele, blestemele vzduhul.

www.dacoromanica.ro
252 M1NERVEI

copiii, unii a de ce,clopotele de la bisericuta din


acum, ziva de nu ci a-jale, a jale
mare, cum n'a mai dat de mult peste satul acesta!
acolo, pe a dealului dinspre soare-apune, in fata lunch,
fierbinte a razelor de soare trupul voinic frumos al lui Cos-
tachi de la rana din care-a a
balt Batista cu care el trebuia miresii azi la
e ea in doar un colt a alb. departe
cicorile stau stropite cu
De-oparte de alta a .cadavrului, durerea mai deck moartea, a
in nestire, cu fata la pe Ancuta pe baba Maria.
Costachi cu in in starea care l'au lsat ultimile
Nimeni n'are dreptul clin-
teasck s-i puie pe piept
ca la toti crestinii, soarele a
ridicat sus, arde cumplit,
torittile de departe intarzie...
Srrnana De ce nu
las mcar mort,
de pe s-1 mai
in casa ei. . nu voinic
ca un bujor, ci
tins pe mask colac de
pe la cap, cu
preotul care citeasca, cu
ei fete mari care
ceasc cu
.

lump !...
Se de suspine
vin toti vadk
pe Vasile "nu-1 vede nime,
rnerica! Poate, dac'ar fi
btut cineva din drep-
tul mortului
de ar fi
in casa Dru-
acesta fcut firul
Peste-o s'a
acolo nu Ancuta, ci mama ei.
Au murit floricelele
totdeauna. Bozii, cucuta toate
Artelor. Legionar roman. Mille au
ba au pe coperisul
casei, pustie.
de chiliuta intr'o parte pe spate, cu
-trele de dou palme se ridic drepte curate...
la ce aici tot pustiul a singura viat care
strue, e baba Maria, ea nu mai este orn.
a vrut Dumnezeu, se nrue trei case de-o dintr'o
la o zi mare.

- la Vasile : capul trei ani de zile ca s te


_Acum te-am luat... luat,'mi, din d'a auzi tu ? ori te-apuci
www.dacoromanica.ro
253

de ori te taiu sapa asta! pe buctile oamenilor,


arate smnate, numai a ta a mai rmas. via asta am eu
vrei spatul s-1 Iasi tot in ? Ce-s eu, roaba ta:?
Am eu, Ancuta, slug la mgar? S tiu un trntor degeaba ? S
tu grea, copil nu te de-un lucru ?
tu femeea la munca ? gard la nu mai este-
nici-o : tot eu la pdure ca s nuele esti tu,
? Ti-ai luat plecat-o? Ai pornit-o ? Du-te, du-te,
du-te-o mie de nu te-ai mai Ei, srac Ancut in ru
!

ai mai venit pe lumea asta! eu te plng de ce n'ai


bocesti pe mine de !
Ancuta rndurL de altele isvorau din nou, erau
pe semne ei destepti, numai pentru Blestemele-
!

yeniau pe buze grozave ca ei, se mai spre


care dispruse Vasile... Te-ai dus s te-afunzi la toti
netrebnicii satului ! ales voi c'ai gsesti
paralele in lacra lzii ? in tara Moldovii
Copilasul se desteptase sub cortul de haine care i-1 msa, scosese
mnutele mititelute, fragede, se dar Ancuta a aler-
gat l'a luat brate l'a pus la piept...
- Taci mama, Costchel, crisorul mamei sufletul
mamei... Pentru tine mai fac eu pmnt, m'oi robi,
ca s te vd mare. Are s-1 dea mama la destul n'am avut
eu parte s-nvt o boab de carte. De-o lun de cnd m bat gndurile...
Ast-noapte m'am : Nu la aista, duc in lumea
tine-n brate. Nu m mai nu-1 mai vedea'n ochi Mi-am
singur. Mai bine de-atunci eram bun
tot duc, chiar Cum pun la mai
se gara in colo spre soare ieau peste de-adreptut
gura apoi iaca gara ei. . lume, ce eram un
ce-s Mai Costachi plugul brazda
ca de numai altul Eu mama aram
ici, in capul viei, chiteam s'nfig. fierul tot
ca dnsul. cum mi-ai luat, Dumnezeule, pe amndoi, cui
lsasi pe mine !...
und de vnt miros de care
o ap printre spinisorii din capul Viorelele
oarele, cum le zic cei din satul sta, ,fiecare
de pe bucata nearat.
se alungau prin colbul de soare se amestecau cu
petalele albe, cele mireasma amrue att de dulce, pe care
resul toti puisorii dimprejurul lui. zbrniau agtati
pe acolo, ciocarliile voioase sprintare vs-
duhul ploaia ciripirii de limpede dulce, in sborul
intre pmnt cer. Cu asta a se un bocet duios
care de departe dar se din ce in ce mai bine
rndunelele, numai nu te !

-inflorit neroarele, dar tu nu esti ta le pui la


ti-a rmas, nearat, nesmnat !
Ti-a rmas, via
Ti-au vitele n'are munci
ti-a rmas, de clrie !
Ti-a rmas cas pustie
mireasa ca o floare, s'a plit de
www.dacoromanica.ro
!
- Aici e mireasa, boceste ca matale
- Anco, tu esti Nu mai pot, draga mamei, foc am mai
- Ai cules .!

- Am cules, pune-le tu la !

- la asaz-le cole la betelului zi-i pe !..

-
- Cu
! Costachil..
bine la el, cu cine
cu msa, cu cine
hotule,
?
?..
!

- Cu tat'so cu m-sa, dar bine


Anco, nu-mi spune tu mare
- Ba chiar asa-i nepotul
- Maica Domnului, ce-a fost
aflu zi de
aceia nu-mi mie a crede
Costachi fie mort chiar de ;

asteptam
pe cmpul de de
verdeat.. biatul, s-1
strng la piept, mai simt
de la Rzi, ?
Stii tu cine-i baba asta care
te ?Unde-i, ttucu-to,
-
cui ai s zici tu,
n'are
n'a avut parte s-i
tat
?..

!.. Ce matale
duceam eu
dela moartea lui Costachi,
cine, potca oamenilor ? Ce
eram s ? nu fi
fac
Incotro s'apuc ? vzut,
s'am m'am legat la ochi,
s'am intrat foc.
Da, azi mi-a fost.
cine
stie cnd l'ai mai vede
- Da de ce, ?
- Pentru eu mai dau

din Artelor. dac.


--
jos in sat de-acii.
und'te ?
oi ochii...
Chiar s'o plec, sar...
- Anco, vorbesti tu ca oamenii,
or ?
- Nid nu mai in ochi... Ce am eu
casa ? Nu trage de Bine n'am apucat a
-atunci er mai reu. Numai de zestrea mea doare In
rele celea e tot dragul, tot dorul meu de Costachi. le de-acolo,
s nu unul ! ai se poate-or
vre-o
- Anco, mai stai, poate te mai besparte-te de el
- Nu mai pot tine-nwww.dacoromanica.ro
mine taina asta, mi-e de s cread lumea
CALENDARUL 255

acela-i tata nu vreau de satului...


pe mine de dar astea
n'or cum se prpdeascA. duc, duc, m'm
Mario, s Dumnezeu ne mai vedem !..
nu-mi vine-a crede, pled cu dinadinsul?
- Crede-o mi-i nu'nsereze...

Expozitia Primariei

-
a tinut mngierea mea?!..
mai de ce
Anco,
ieai tocmai acum, numai
c'oiu muri nu
mai cresc eu
- Nu-i chip, eu ce alta mai am pe asta?
Nu
- Nu, am spus
o la cu pruncul in brate, de-adrptul peste
.Fusta coltul tulpanului fluturau in in nu s'a mai zrit.
NATALIA IOSIF.

CUGET
Un ca fie de departe, se suie pe trufiei
pune obrAzniciei.
N.
www.dacoromanica.ro
-1 Pop a avut amabilitatea scrie aceast anume pentru
Calendarul oMinervei. E un gen vesel acesta, in care Pop a produs
trecut admirabile. Nimeni in prins de bine
sufletul naivitatea copiilor ca d-sa, care e socotit _astzi cu drept
printre cei mai falentati prozatori romni. D. Pop fcut intrarea
literaturA de mici intitulat Fleacuri A
continuat apoi cu volumele de nuvele Din Ocna vietii, De dragul
celor mici A tiprit un roman Domnita Viorica
a trecut la un gen, care e menit ridice valoarea : face
psihologie social in nuvele mult gustate, Talentat e de prisos
mai cA Pop in acela timp e printre mai mult
de unii colegi critici.

- Mai o
tndu-se de scris. De attia ani, nici un
nici un semn, m'a iertat... Cum poate fi mama de ?
Nici ani, nu ierte? Mai
o privke celor doi copii, ale dragostei
vinovate, - se _duce la ei, aseaz al le
cteva le spune o s le
ce vede pune un scaun la
ca scrie.
Fata, un de cinci ani, foarte asezat
fatele ei mai cnd vede e cu-
fundat in cele ce are de cnd aude oftnd, o vede
mna la ochi, lui fatele ei, foarte
:

- Sss ! mama stlie !


- Mama stlie gravitate limba printre
albi. Amndoi
Ada, o prescurtare a numelui Rada, a de attea ori
pe stliind la cari ins nu pri-
meste nici un in ct cnd o vede
de
Amndoi acuma o
www.dacoromanica.ro
ochii.
RUL 257

-
Ada face semn lui
mamisa,
ridicnd degetul la
ea, netiind ce

- o

Stiu
gata
'nu gigea ? (Plnge
? Pndze
nu e cuminte?)
stlie la mama male, (mare).
lsnd la o parte, Ada se apropie de
o mngie uor, cu o atingere cu
accent dulce, care e sufletului ei mititel,

Expozitia Generale a

- Nu pndze, mamisso, stliu si io a mama male.


- Si (scrie), cu un aer convins
bine de ce este vorba, fetita a luat un
creion s'a aezat pe covor scrie pe un petic de hrtie
el imite sora sa, un creion fiindc
nu are pe ce timp pe covor, apoi ese
in curte dnd peste o hrtie de pachet de tutun, o
desface, victorios in pe brnci alturi de Ada
de-1 trec
Att el, Ada Nu s'ar putea
ce sunt acele litere cuvinte ce scriu ceti doi : sunt rcituri
de sunt hieroglife, ce sunt? Destul totul face impresia
Calendarul www.dacoromanica.ro
1907. 17
258 CALENDARUL MINERVEi

unei de incurcat, cu fire rupte, aplicate


pe scrisul Incetare, ce toate
calciturile amenint se unifice, formeze o singur pat
merge ceva mai : este i explicabil, el e mai mic
nu stlie de repede ca sora sa mai mare.
Ada, scrisoarea ce compune, apas cu creionul pe
ca s cuvintele ei mai la :
- Mmissa t ubeste tine... se nu-i stlii ? Stlie !
are unui matur el cuvintele,
scriind de :
Missa ubete tine, !
- Dat nu stlii, zice Ada, scriind mereu, nu t mai ubec ;
nu eti gigea.
gray, creionul in scriind cu toat
convingerea.
'- n' mai tu n'gigea, tu
: .
La auzul acestui Ada sare sus speriat :
- Te ai lepede volba aia! Nu se stlie asa a
mama male ! fata mare trage repede cu creionul peste scri-
soarea lui cavaler e gata protesteze
contra acestei a liberttei de a dar, la se con-
vinge unei bunice trebue i se scrie ceva mai respectuos,
admite altul, de aceea
:

N'gigea!
- Asa, e bine, atuma istleste ! (acuma zice Ada.
Dar este o de cei doui
copii se decid recurg la mama pentru a gsi un chip
de a iscli. Ada tinerei mame cele scrisori :

- Mamisso, am a mama male.


-- Istleste ! zice Ada gray,
se uit la
vrei tu puiule, ce
el,
?
un ecou
acest lucru de sine :

- gLeste... (iscAleste).
se uit la scrisorile uit la ei are o inspiratie.
Ea pune condeiul lui conducandu-i degetele scrie :
Acestea le-am scris eu, ca vezi te iubesc
de mult, mare. te
- Si eu vlau s istlest, zice Ada condeiul. Eu
vleau : gigea, lspunde, te slut
de tot.
mana tocmai termine fraza, fata
vrea mai adaoge slut piciorul).

www.dacoromanica.ro
CALNDARUL

Ei ii pare simplu de tot, piciorul buniculei, mai ales


ea fiecare zi, culcare la sculat, de ori
o o mamissa, piciorusele. E ajuns
acest lucru att de in fetifa, seara, se
pat vede pe apropiindu-se, scoate piciorusul de
sub spre mamii.
mmissa buzele, dinfii,
de nu mai poate, piciorusele albe grsufe. Cum Bunicufa
de sigur nu cunoaste acest mare secret, cere
alt cuvnt. Fetifa se opreste cu
getul pe buze :

al

- Slut oitii ; zice ea in urma unei inspirafii.


femeie conduce ce scrisul,
duce degetele fetifei gur i-le acoperind tot braful
mic cu Apoi fetifa din brafe, ia condeiul
st pufin pe aceea scrie adresa pe
in colful din dreapta, sus: confine o scrisoare din partea
copiilor.
*
femeie ca de cincizeci de ani unui scrin, luxos,
deschis prin niste hrtii. Ea peste un teanc scri-
nedeschise, le gest brutal ;

www.dacoromanica.ro
260 CALENDARUL

- ! n'am s-i citesc nici


capt o
scrisorile !
de asprime,
ea pune pe plicurtle nedeschise. Doamna tine
mana pe ele, obrazul ei pare a se a se ca
sub amintiri duioase din trecut, dar acest moment de
e inlturat un gest brusc, gest care pare a
-
iubirea de
care abia
inlturi,
! Auzi !
cu acele
nici
un lucrtor,
n'are cu ce
un necioplit
Nici
n'am o mai nici o revad...! Nici n'o
citesc scrisorile.
servitoare mai multe Ea
pare sale la un pe care
ar s-1 : ei
- Conit, zice servitoarea, e o scrisoare dela fata d-tale,
nita Florica.

--
- Eu n'am fat !
ai, uite-o
plicul acolo
!?

celelalte... zice doamna,


-
a se
copiilor.
spre scrisoare.
el sunt dou din

Doamna tresare, un gest involuntar spre


face un gest ca ar
arunce scrisoarea ; se fata servitoare,
o vede obrazul contractat, buzele tremurande, gata
-Ano ? ce ai ? fiorul de
emotie ce simte o patrunde. ?
Oof conit... scriu cei mititei, D-ta
n'ai de nu, zice servitoarea, vocea
de lacrimi, ochi.
- Ce n'am ? ce-ti pas tie Ce, ai
in slujba mea, am dau socotealh de
-
fac ?

Florica, s o
nu. Dar d-ta n'ai
ti-a peste
Bine,
dar
pe
ce ti-au fcut? Uite scriu D-ta, d-ta
nim ! n'ai inim ! zice slujnica,
ochii
se crunt la servitoare, fata
se uit la scrisoare, la cuvintele de pe e gata arunce
scrisoarea celelalte, dar privirea ei cade din nou pe sdisul
tremurat din cellalt, vrea, cele
Fata ei, se putin, timp dar
www.dacoromanica.ro
261

care tremurat, ea plicul desface, apoi,


ca pripite, scoate scrisorile ; peste
de cei doui copii, le vede, isimtecum un fior
tot corpul, ochii i umezesc, gura i deschide,
femeia rupt aerul. Cu un gest ea duce hrtiutele
la le srut febril, izbucnind hohot de ne-
printre suspine :

Expozitia de peste hotare la serbarea


premiilor.
- Angerasii mamii ! dragii mamii,
bunicuta cade pe scaun astampere hohotele
ce-i nvlesc din piept.
Servitoarea s'apropie : cu o
ochii, pe o spre scrisorile copiilor. Ea
una din scrisori, aceea a lui cu necurtia
o la gur o ca o clipind pripit din
pleoapele Inrourate.
VASILE
www.dacoromanica.ro
CINE A
Boerul Torna fereastr cresteau,
ianele in Nitiodat nu i se pruse earna de intristarea
care o a fulgilor
intr'una ninsoarea,
ganditoare
s
se aseze. Ingropase ograda,
ca penele,
dea-
dreptul cu dinspre sat, soproanele, singur
morman, aruncase peste toate aceiasi invelitoare de supt care se
nu vor mai
cunoscute. cut
cu vederea prin perdeaua
a ninsorii, dar nu za-
se s prind
auzul un vuiet, un strigt,
unui sat, ltratul
infrigurate.
Nimic.
firea in acea
ce-ti poate da
Nici
rile focului din nu
nau, focul se stinsese. Numai cea-
mare rotund din
rete, rar, ca de
; scuturnd clipele din
rotilor lui, mersul
Un de moarte, un din-
tr'acele se strecoard
ca otrava, care se schimb in
pe singuratecul- boier. Ar
fi vrut pe cineva, pe-un
chiar, numai s-1
spaima veni repede undele ei de
tulburare. se repezi la
pot, trase putere,
rupse, de sus din casei
un veni. Ce
oare ; s-i dar ?
eri departe. El singur
deprinsese slugile nu vie deck chemate, ca in
cotelile ; ca nu cumva zreascd, deschise, fier ce
supt greutatea cutreiere odile infrigurate, in
care nu fcei foc. Aceiasi liniste de moarte mcar de
www.dacoromanica.ro
CALEN MINERVED 263

haine trecute pe lemnul panza unei mobile.


durile earn care o singur. Dela moartea
nevestii lui se jumtate de an singurtatea abia. azi
prin.moartea sufere o pierdere, ca aceea ce ar
n'ar mai haina pe care o dar care totusi
cald, o aproape de trupul lui. din pustiul unui colt
se mira cat prinsese in fiinta ceia nu
de aur ca galbenii lui, nu-i mai binevoitor, nu-i
pentruc atunci cand simti c-ti sufletul impotriva cuiva
care este, ea nu - un abur care se dintr'un intr'altul. Asta
fusese ea. totu$i aburul acela parca lipsea acuma.
Dar boierul se opri locului, incremenit. I se pruse auzise
unei rochii, dincolo, intoarse capul. Nu era nimeni :
desprinsese o perdea lunecase 'o parte - se 'un
singur fald ; o cenu$ie in odaie, 'n dosul geamului
pe se vedeau ramurile negre ale copacilor,
ca niste suliti pieptul alb al grddinii. pasere printre ele
ca o foarfec de ninsoare, Lini$tea se din nou.
Boierul se intr'un colt, pe scaun. Ziva aceasta de
pe aceia din anul trecut, aduse aminte chipul pietenului celui mai bun,
chipul Filip care nu lipsise niciodata mai indelung din casa
scrisese acum zile, rugandu-1 vie, vine, dar pe
semne se rsgndise.
Ce se Doamne ! i se aude
clinchete ca loviturile de in paharele odat
ele i se strecur o in suflet. Se repede la
geamul in sal. In rsri negru, care se
ce se e un se piepturile de fruntea
troianului, se o surugiul desnadejde pe
deasupra capului, caii se opintir, capetele in sus, taie
prin Dar toate puterile incordate se
Surugiul se in scri, se auzi intretiat strigtele :
argatii Cine dracul in iadul ista...
Mortilor... n'auziti Toma putere
intepenit de cerdac, el la argatii care de
capetele ce se ca ni$te oameni
buimaci de se pe la prin
Mosafirul ce venise se din sanieo lu spre desgro-
la fiecare pas picioarele. Filip Lui Toma i se strecurase
o de bucurie in suflet cum niciodat nu simtise. venitul nu-$i
chipul destins de buntate cum nu
aflase la Trietenul Se la Toma mirarea omului ce o
scrijilitUra unei
In vreme ce Toma mosafirul de blnurile ce le pe
de veneau glasurile ncjite ale de urcau
-sania inspre grajduri.

se face in seara a Ajunului anului nou, boierul Toma


singur la acoperit curat, de supt a
revrsare de rumenea sticla vin rubiniu, aprindea
din picturile 'rmase in cele pahare de cristal. Prietenii
acuma la un pahar de vin. de butura veche, stteau
rsturnati in Frica boierului Toma se dusese,
rmsese omul din trecut, sufletul lui adevarat. Fire$te, se
www.dacoromanica.ro
'364

la munca lui, la munca in care-i viata pe


in pe soare 'n pentru banului rotund care la
nu se rostogolea, ci pe lat in de tinichea ale de fier.
pentru cine Pentru Numai pentru ! N'avea un copil,
n'avea pe nimeni. Mai bine nu avusese copii, desi ei nu i-ar fi luat
o parte de din dragostea lui bani, dragoste in
suflet ca radcinele ce nu pot fi starpiti. Dar copiilor le
foc, deajuns nevasta. bine pe
Nu-i ceruse multe in mai nimic. foarte
frumoash. Foarte fru-
cu toate
cestea nu o iubise
niciodata. iubise
zestrea ; de ce n'ar
spune-o ? Cele trei
sute de mii de lei,
cari ajutase fac
milioanele de
Da, e foarte
nu o iubise de
Doamne !
i se
ar fi prins
mult in
casa asta !
Boierul se pe
din
asupra Acolo
portretul neye-
stei lui. U prezent
a lui Filip, de ziva ei.
vreie
simti nevoia

Ana
- despre
bine
portretul
cela. Filip
toarse repede
se la chipul pe
in
al femeiei,
scurt, cu
tremurat :
- Da, foarte bine.
pe
Cipulici (Bosnia). duri : de li se
amintirile ?
De se asezase
la in asta,' se la la femeia care acum
luni blajin, cu trist, de acolo, din coltul acela de
De venise odaia aceasta se aceia care fusese
sotia prietenului de el. somul cu vorba cu sufletul fricos
mic. Dar nu acestuia fusese el prieten, ci al ei, al femeiei pe care o
iubise puterea lui, femeiei iubise
din credinta jurase, fata lui Dumnezeu,
barbatului ei. pe i prin minte toate clipele petrecute
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL

in aceste acum pustii : in grdina de dup peretii


acestia, in 'serile de pe supt bratele copacilor in floare. Inchisese
zmbetele ei, strbtuse in soaptele, ascultase rugmintele
ei fierbinti. aminti toate se intrebase la ce trise atta sbucium,
la ce neclintit de nu i se
aminti un cutremur de singura ce inviorase
dragostea o care nu se niciodat, care nu ti-a
dat-o buzele, ci sufletul cuiva... acuma venise numai pentruca s mai
locurile care-i mngdiase viata,. ca mai calce odat pra-
care adormise somnul in care glasul ei cet
slab optise in clipa din urm, singuri: Numai pe tine...
Restul cuvintelor stansese, ca sunet, ci ce piere pentru
totdeauna in noapte. se dusese
Tocmai Filip aved sufletul mai plin de amintirea celei ce iubise,
glasul lui Toma uscat, sgrietor, ca dinteo lume de
nu pute unei spovedanii para, a spovedanii
nu din credint ci dintr'o dki din nou rsunet
-
vintelor boierului Toma :
Filip
foarte frumoas...
se
toate aceste n'am iubit-o niciodat.
pe scaun, apoi glasul
neputndu-si care veni deodat un clocot :
- N'ai iubit-o... N'ai iubit-o. I-ai inselat numai viata... Ai amgit-o ani
Toma nu bgase de felul care prietenul vorbise. Urma :

- N'am iubit-o, dar i-am dat tot ce-a vrut. A avut de toate aici
Nu a dus o Nu i-a lipsit nimic, spune tu i-a lipsit ?
Filip se in picioare, venise lovease peste gura care
mintea, furie din in care o tinuse acum
ca pe un izvor ce pe unde la apoi cuvintele, cur-
- repede, deslntuindu4e, aproape rsuflet :
lipsit, i-a lipsit dragostea ta. Dragosted pe care sufletul tu n'a
avut-o, sufletul sterp ca un pmnt nisipos din care nu rsare I-a
lipsit cuvntul tu care nu-ti iesi de pe limba
numere. I-a lipsit blndeta pe care faptele tale de zgrcit stoarce
banul, nu putea i-o de. I-a lipsit fericirea, intelegi, fericirea pe care tu ai
gustat-a lng lzile tale bani, dar pe ea n'a avut-o pentruck... pentru
cinstit, pentrua jurmntului ei. Tot i-a lipsit in casa
asta, tot, tot. -
Filip se prin odaie, prin prul lung, crunt. Se
simte tot mai luat de apa Toma se indreptase el in scaun, trupul
i se scuturase de deschisese ochii mari, se nedumerit la
chipul prietenului pe care aproape recunostea. spaim :

- Ce ? De ce-mi spui vorbele aceste


-Filip i se
ai
in
le spun de mult
aproape de tot, sufl ca un
singur vorba care nu te cost parale.
foarte de
cuvintele :
desi ar fi trebuit s-mi
pentru acasta, dar fi fcut-o ar fi venit o
ca cea de azi, fi fcut-o, nu pentru tine, ci pentru incercat
mai mult, fi dat viata pentruca o vd mai mai .multu-
fi dat tot, fi ochii, te-asi fi fcut
o parte ct de din iubirea pentru bani s i-o
dai ei, atunci nu ti-asi mai fi clcat Dar nu ti-am putut spune
nirnic pomenit niciodat - pomenesti cnd
nu mai este, cnd ai sapat de dnsa, cnd vorbele nu-i mai pot
aduce o acolo, ei, care ar trebui stai
intregi ca un nemernic.
www.dacoromanica.ro
CALENDAREL

Toma se sculase in picioare. Supt biciuirea cuvintelor lui Filip


incoltise o o care fapte din trecut
inteles se
fulger. In
furase de o avere
acuma,
aceia Toma simtise
colt,
de
un simtimant
-
scprare ca de
asupra
care-i
umpluse pieptul apoi golise repede, - poate o de ru.
in Filip incredintarea c spusese prea

tin

ar fi vroit adaoge mrturisirei, Toma prerea de


nu totul, dorinta de a mai Si toate acestea intele-
trebuiau tack mai vorbeasc un unul altuia,
niciodat. Intre se intrupase o o vedenie, care le pusese
pe buzele peste mormantul sufle-
tului Se la altul, apoi Filip repede,
peste fruntea sudoare, inspre odaia lui, se de
in zotii zilei,
GARLEANU.

Glevetirea nu ucide, nu face ran ; ea numai, -


care a pornit.

nu se pogoard ceiace ai jertfit.


N.
www.dacoromanica.ro
D. Czaban, autorul acestei schite, e un talent remarcabil printre tinerii
nostri scriitori. A tiprit pan acum volumele Destept biat, Cutreerand
Departe de oras, - culegeri de schite nuvele a colaborat la diferite
reviste ziare din Capital.
Cei din primdria se pomenir,
un pe care nu-1 mai prin acelea.
fata lui de neodihn, opincile ferfenitite din

Expozitia Pavilionul A.

care pufne praful, cum se pe picioare


se inchieturi, se
drum lung obositor.
Primarul vre-o - adunati acolo ca vai-
www.dacoromanica.ro
268 CALENDARUL

nevoile, de ca pe
adus de vnturi prin meleaguriIe
le- zpcit, prive Intr'aiurea
mnele in toate de nici un rost. Nici buna
nu le numai care gte,
dnd drumul glasului, :

- Ni-o furat !

Numai a spus, .s'a pe Din desndejdea


fundul ochilor sticloi, o privire spre
fereastra din fund prin care se veded satul cu casele lui mici,
repezite pe coasta adnc de corhane cari ca
trepte uriae spre pdurea unde drumurile se
unde zarea se intunec.
adnc, in linitea mut a primriei, suspinul lui
atinse inimele.
Primarl :

Da, din care parti ?


- Din jos... di la Poiana, di acolo 's tocmai. Di trii zile 'ni-o
furat... noaptea i-o furat. Cum di nu m'am sculat cnd o
btut cnii ? - I-am pisti tot locu, da cine li-o dat di
urm !... Di nu'i gsesc nici aici, apoi 'i-am prapdit, c'o trecut
Prutu cu ei.
- De trei zici ?!... inveselit,
du-se ctre notar, N'or hi cum-va
: di la RApeni...
yorbi mai ieri Nitulescu, - la tilifon, c'o oprit acolo
nite de pripas... Ti pomeneti c'o hi cretinului...
-A niei trebue s ! a crui
- ca fulgeratd de o ndejde mare.
cari ,sfredelir adnc sufletul stri-
nului, notarul in adevr, la Rpeni se
sete o pereche de juncani acolo de trei
- Nu's ai ai is ! - strig omul
- Ce m fac eu ? Undi duc mai caut ?..
S'o isprvit di
Primarul s-1 mai imbrbteze, zicndu-i se
linitit acas n'o avut timp hotii la Prut,
vita merge doar nu'i cal.
Omul totui mergea Cnd
de sat, opri la o rscruce. Se uit dreapta, se uit
in stnga, dar nu drumurile pustii :
unul la spre vadurile Prutului, altu la apus, spre ogoa-
rele de porumb
- Cum de n'am eit, cnd o ltrat cnii ?
www.dacoromanica.ro
ARUL 269

minte mustrarea asta, ca chinuiascd


doar nu ca cnd li se
fi intrat cineva
De supdrare, mna poala a sumanului...
gura mare
strige drumetii, pe cari
ca cu totii omul ce la fel toti
oamenii, nu mai orn, nu mai din Poiana,
cel care boi ca toti rornnii de ci un lipit
mntului, o de ochii se cnd
pe intinznduzse ogparele intelenite.
Cine o sd'i mai are ?
un umblet pe

Espozitia Piehetului de

praf orbitor, ajunse la o unde mai multe


care Un dejugase spre jghiabul
fntnei ca adape... se de ;

- Pe ai niei ni-o !

foc aprinse o
pe care o de cnd i se furase
Apoi, povesteasc cum s'a hotia. Cellalt,
ca mai spuse lui i se furase
www.dacoromanica.ro
270

dupa ce umblase o cutndu-i, ocol


cnd se
Injugnd romnul car, amndoi mergeau
Dar, dup de jos, ne
mai putnd se cu n'o mai ajung
vre-odat.
Acum, mai ca scurteze drumurile, o
deadreptul peste coclauri, trecnd peste rpi ponoare. De pe
dealuri repezi, la ; dela cmp in dela netezi-
uri curate, mlatini mocirloase. Intr'un se opri,
se puse pe brnci bu din de bou, ardea
arita din suflet.
un drum de zile care
timp popasuri scurte, dormind, - cnd de oboseal,
- pe unde apuc, - fie pe umed al esurilor, fie prin
irile de paie cari noptilor senine, hanuri pustii,
neprimitoare de adpost, - drumetul se de satul lui.
Cnd de branitea ajunse culmea
dealului, ochii asupra satului, casa...
Uite, curtea boereasch nalt alb, cu ocolul gemnd de vite,
cu hambarurile lungi acoperite cu tabl peste care se
purtau pestrite de hulubi inselbtciti. Uite casa
Petru Ghindoc, a popei, a Smboteanului,
A lui nu se nici de unde s se vad
infundat cealalt tocmai ht-incolo, sub coasta
pdurei. acum se necji fcuse casa pdure. Nu
mai bine o punea lng a lui Vlstaru, cum chitise
dela Atunci, cui 'i-ar fi dat mna s se apropie de
!

ocolul ? lar acum, ar fi de departe dac sunt


ocol. -

Cobornd ajunse drum. Da o lu dea-


dreptul sat, ci coti stnga, pe o ulit din margine, care
ddea drept poarta, lui. Se apropiase de
ochii doar o albind, gardul ocolului, spinarea
totui nu nimic nu cine deschrcase un car de
crngi stufoase, tocmai lng ograda lui.
Da cnd deschise poarta, se cerul se
Ocolul pustiu. Numai dintr'un rznd barba
lui drciasch, un ied batjocoritor.
Femeia care nu ce tot cnd intrnd,
privi numai cu coada ochiului, nu-1 -nimic. nici
el nu -deschise gura. n'aveau nimic de
ce se mai prin femeia
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL 271

prin ocolul deert, se spre prleaz sdrindu-1,


pe poteca dintre spre
se pe marginea patului, rmase atolo ca prostit,
cu picioarele spnzurate. Apoi, incep opincile ca
le scuture de ; ssind dinti un cntec ce de mult
mai cntase. se rsete copilre*ti,
zgomotoi, un biat o Cum cu ochii de
sfioi, tinnd atintiti ochii rotunzi
tului se de pretele cuptorului. albie, jumtate
sub pat, se -uor, 'un scncet de copil necji linitea
din cas. Fetita aplecndu-se asupra albiei, - cu grija

Expozitia animal, Dr.

cumintenia unei mame, s'o legene, tot de


o melodie cu note adormitoare.
Dnil, s-i spre ea capal, trase picioarele
pat, se pe spate inchiznd ochii,
Cnd cu bratul de gteje, ei
adnc.
Ochiurile celor ferstruici strve-
zenia, o culoare plumburie care se din ce
ce mai mule, cu ct umbrele serei nvleau tot mai dese, tot mai
www.dacoromanica.ro
272 CALENDARUL

intunecate. Omul de greu e nici nu simti


ca se scoale la mas.
tocmai, -
ca speriat
fi trecut de miezul
mijlocul casei. Luna pe
-
lui, luminndu-i ochii obrajii supti... Mugise un bou,
da, auzise bine : mugetul al lui
de uit ca ad ape de cu ?!
Se npusti la us. In puse pe esind
afar* nucit, se spre fntn de-o-
se opri ca trezit dintr'un de lunatec. Toat neno-
rocirea lui, - ocolul pustiu, -o argint
de
se de cteva prin se oftnd
pe prisp.
noaptea atta se umbra
unui fir de paiu. Crucea bisericei se intreag,
ei de fier, reci subtiri, din una strmb.
Dnil aminti ea chiar de cnd o adu-
sese mesterul. Par'c acum pe neamtul in
albastre, ptate ulei de acatrndu-se ca o pe
lunecos al bisericei, ca s aseze crucea...
beat Cnd s'a dat jos de pe biseric, a intrat
a but noaptea... A apoi sat vre-o
- umblnd hai-hui, de nici un rost, - ce zi
gsit de lucru la din apropiere... N'avea bietul
neamt, nici pmnt, nici vite... singur de capul
Spunea c fus'ese el odat rostul lui, dar de n
arsese atelierul, fr fr familie,
prieteni... dar asta nu'l s fie vesel
mereu
Pdurea o din coasta
dealului sub care dormea liniste de pustiu.
Un liliac, desprins din umbra pdurei, fc cteva
repezi d'asupra ocolului, se repezi par'c suprat spre locul unde
st p'aci s-i aripa lui unsuroas,
dar se sus, se mai suci de cteva ori, apoi se
spre pierind negrul clopotnitei.
rmase acolo privind
drumului unde nu se mai cunostea nici urme de
nici de omeneasc, acoperise colbul.
Din pdurii infiornd valea, straniu
huhurezului.
zrnunci din cu
vine lesin, - foamea,
- totusi se gndi se din nou.
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL 273

A doua zi, se scul fata ca boal. Sufletu-i


zbuciumat se linisti, cum s'ar i o mare tulburat pe care
ar prinde-o gerul talazurile. posomoreal
Insprise trsurile fetei, de
Cum veni minte deodat neamtul
cela cu dracului srcie. toat ziva !
Care
nu-i rspunse Se numai dela locul lui,
se de lada de pe pat, scotoceasc fund.
scotnd de acolo punga cu tot ce putuse pune

Expozitia din aripa

la o dar nu s-1 nici cnd vz chiar


se spre us.
seara aceea, bietei femei nu-i s ochilor,
brbatul intrnd cas, tinndu-se pe picioare
de beat
se trezi, de mustrare de cuget. Se
singur s'adune acum bani, se pusese s
putinul ce-1 mai Femeia la
cu bani, ca fac la
se spr curtea boereasc. Da, i-a fost
destul numai s'aud glasul boerului strignd din ca s-i
pe pofta de a mai de el.
Calendarul www.dacoromanica.ro
1907. 18
274

ca nu muerea de slbiciunea lui, se


acas, intr ca s se mai
o tot o vorbesc eu grecului !
sAptmn punga se
Un sat o unde gseai tot ce
trebuete, ca la Lipvanul mai o parte
bani imprumut, pe amaneturi.
intr in a pete, fringhie gudron.
- Jupne Vasca, aduc plugul ?... mi-ar vre-o
treizeci de lei...
aduci...
a doua zi, nevasta lui incep s in gura
mare, p'aci scoat ochii cnd acesta
veni ridice amanetul.
bocit femeia odat, de atunci de multe ori a
mai intrat lipovanul a ridicat
carului, in alt coul tnjala...
Da, se femeia, mult se carciumarul,
de ori lipovanul spre el ziva aceea
muteriu bun.
In merse vestea
betivan din sat. De multe ori cules din noroaie
simtire
*

Trecur doi ani...


pusfiirei btuse peste gospoddria lui Ograda
de mult deSgrdit... Nici nu se mai de
sau portit... Fusese grea de tot iarna din pdurarul
ar fi de un brat de uscaturi..:
Se desprimvrase, nu mai mult Pati, dar cerul
nu se limpezise de iernateci...
repezi de grauri ocoalelor,
se deprteze de sat, se spre deschise
unde vnturile, - aducdtoare de - colindau
nesupdrate.
In se aspre, apoi plnsete infundate
copii. De se deschise vuet mare, prag
cu aprini, suduind Un
grit s se gudure in jurul lui, ltrnd prietinete.
Nie, stul de foame !... - izbindu-I cu btul,
plea mormdind.
abia pai se opri.
la ochi, se uit lungul drumului, plecndu-se cnd
du-se. Nu-i : Din capul ulitei negre,
www.dacoromanica.ro
CALBNDARUL 275

crupele
In urma
albe, doi mari, -
venea Savu consilieru
-
bdiatu-su lui
la pas.
- Ei, muiere ! - de vezi tu!..
Femeia se Cnd cari abia descletau
cioarele din noroiul cleios, ca o din Apoi
duse mna la
iei pe bot
pe frunte, coarne.
- Doamne ! Doamne minune !
se trezi ca dintr'un vis Fata i se ochii

Expozitia Pavilionul

i se limpezi semnul cel adnc de


tersese.
ce pe cei doi oameni de chipul au
fost descoperiti dobitoacele de funie se
vesel spre Dar cum vdz . pustiul din se

- Na muere ! - aspru, dndu-i funia boilor. - N'a


bine, unde-i Numai nu-i fure faci
intru
intrebndu-se :
- Nici acu, n'are el mie pe !...
A doua zi, - din zori la iarmaroc...
www.dacoromanica.ro CAZABAN.
SANITARE A FABRICATIUNEI AtIMENTELOR
BXUTURILOR A COMERCIULUI -CU
157 LEGEA SANITAR4

Partea generali.
Art. 1. alimentele biluturile destinate pentru comercio,
fabrici, usine, ateliere, piete publice in ori
co alt local in care se produce biiuturi, ali-
biiuturile din ambulant, precum materialele
din cari alimente sunt supuse controlului admi-
nistratiunilor sanitare, generale. In orasul Bucureti contro-
alimentelor biluturilor se face care laboratorul muncipal.
La control pot fi supuse alimentele aflate
intrepozite, depozite, serviciilor vamale,
acsize comunale, ale intreprinderilor de navi-
Nu vor fi supuse nici un control sanitar alimentele
importate in din alte cu bine
a ca transit
alimente din din porturfle
,
Art. 2. -- medicii comunali alti
ai primarilor ' capii in rurale
primarii in serviciul public,
dreptul intra localurile se
biluturi, a 'a 'prybe
in piete publice sau comerciul ambulant,
a le supune la examinarea sanitarii.
Veterinarii comunali in orase, de in rurale,
au a diferite uzine, ateliere,
unde se vand animale, a le a lua
pentru
fruntarie, in la vamale, pot
probe din
speciale ce li se vor da
In Bucuresti Iasi, chimistii ai chi-
mie penclinte de Ministerul de interne, pot fi ca, impreunil
de alimente biluturi in comerciu.
La luarea probelor va un proces verbal dublu exem-
plar : un exemplar va fi oprit de scare a luat probe,
lalt exemplar va fi in orase1e capitale de judete, primarului
www.dacoromanica.ro
judetului. verbal va fi subscris de fabricautul ori comer-
ciantul
Probele vor fi insemnate cu fabricantului ori
adresa lui,, cu numAr va corespunde cu numrtrul
sului verbal sigilate cu sigilul care a proba.
Fabricantul ori comerciantul care s'a proba, dreptul
de pune sigiliul semnItura sa.
el cere, i se va o despre luarea probei. Ase-
menea se va sau fabricantului va a
doua sigilat de functionarul care a
Debitantul poate ca i proba- pretul care'l
; asemenea poate fabricantului plata probei cu
costr el insusi. In va face
sul verbal de plata de plata cerut Luarea
probei, nu poate fie sau din functionarii
luarea probei n'au adus banii a ci plata
se poate face mai Urziu. Probele se vor plitti comunele urbane
din in comunele rurale din budgetul judetului
care buget, se va aloca o pentru acest scop.
Probele vor fi intrziere, unuia din institutele
chimie, ale de interne, ale autorizate de Minister
puse sub privigherea sa sau alt expert competinte, care
pune de un laboratoe pentru examinarea alimentelor biauturilor
care expert autorizatiunea ministerului de interne, baza
avizului consiliului sanitar superior.
Art. 3. -Nu este permis de a opri probele mai timp, dedt
strict necesar pentru scrierea raportului ; se vor lua precautiu-
necesare pentru ca proba nu se strice in timpul transportului.
Probele diferitelor alimente, se vor lua

Alcool 1
Bere 2 litri sau 2
Cafea altelele 30 grame
Carnati, salam, o sau
Ceaiu 40
Qofeturi 25
Conserve alimentare ciltie
Condimente 25 grame
200
Hrtie de o coaK o cutic, ori cornet sau decimenti
Lapte
Licoruri alcoolice .
Miere
.. , .
,
300 grame sau o
1 litru
50 grame
unt de . 250
250 grame
o
Paste alimentare 100

www.dacoromanica.ro
278 CALENDARUL

Rachiu 500 grame


Unt,
Vin sau o sticlii.

Art. 4. - Organele sanitare locale generale


examineaz calitatea alimentelor materialul aflat in
fabrica din care sunt produse, modul fabricatiunei, modul
titrei conservrtrei alimentelor precum localele in
cari se fabricit in cari ; uneltele
vasele de cari se debitantii.
Art. 5. toate cazurile, se poate
examen microscopic, calitatea rea a unui aliment, ori a
turi, administratia procede imediat la constatarea faptului prin
proces-verbal, care se ya autoritatii judiciare competinte, la
sechestrarea provizorie a acelui aliment sau
torului facultatea a cere o expertizil special. va crede este
necesarii. Asemenea cazuri sunt : laptele fals,ificat prin adogire de
ori prin luarea smntnei, vinul otetit (devenit turbure cauza
micadermelor otetului), porumb (pitpuoi) necopt ori muced, acru,
necoaptit, carne bolnavi cisticerc (de
de carne stricat, 'stricat general
puse intr'un care poate lesne cercetri speciale.
6. - probabilitatea sau bnuiala grav o
turn sau aliment este stricat sau falifioat, functionarul adminis-
trativ, care a luat probe pentru examenul chimic micrescopic, poate
in mod provizoriu, cererea acelei
sau aliment poate la primirea rezultatului expertizei.
Art. un comerciant sau s'ar opune luarea
probelor, se va prin proces-verbal contra-
venientul se va in juclecat.
Art. Directorii institutelor chimie experti autorizati
de ministerul. interne, comunica rezultatul analizei, in cel mai
scurt termen terminarea ei, care le-au trimes
proba. Analizele calitative obiectelor fermentatie
(bere, vin, etc.) se vor face dup primirea probelor.
Se vor in raportul asupra examenului, in mod precis, avizul
obiectul examinat este curat, falificat sau stricat prin reaua
conservare sau alte cauze, el calittile cerute de regu-
de f sau nu, in din caz, prin care anume
ticol este fabricarea ori vnzarea obiectului
In cazuri dubioase, consiliul sanitar superior decide conclu-
ziunilor raportului de expertiz declar, aliment sau o
este ori el corespunde
sau nu regulamentului
Art. Cettenii dreptul a administratiunei locale (pre-
fectului, sub-prefectului, primarului, capului medicului primar
medicului primar ori medicului medicului plei)
verbal sau petitie, calitatea rea a alimentelor bituturilor din
in
www.dacoromanica.ro
279

zuri, imediat la probelor pentru examinare cu observarea for-


malitatilor prescrise.
Art. 10. - Institutele chimice pendinte de ministerul de
interne (directia generala a serviciulni sanitar) pot examin alimente
bauturi ce li se aduc de particulari pot buletine despre
rezultatul analizei, aceste nu au valoare de acte nu
pot fi inaintea justitiei de o cu rapoartele
analizei probelor luate de autoritate observarea pres-
crise, ci ele numai pentru
Pentru asemerica analize private, cari nu sunt de autoritate
se va un onorariu, tariful aprobat de ministerul de
Art. 11. -Este se va pedepsi prevazute
la art. 157, 175 legei sanitare aducerea in .comerciu inerea
in localurile comerciantilor generul :
a) De alimente a caror compozitie (naturala) a
schim.bata Sustragerea substante, prin scoaterea de
constitutive, sustragere, sau inlocuire,
valoarea nutritiva alimentului ori a bauturii, sau nu
este informat despre schimbarea caracteruhil ori buturei,
inlocuirea alimentului natural ori a bauturei naturale print'un
aliment artificial, ori printr'o
prin de materii cari nu au aceiasi valoare
ori naturalii, sau cari fi
sau cari .caracterul, alimentului ori al bauturei.
b) De fructe (crude) ori stricate, de alimente
bauturi in general aricate, reaua conservare, prin vechime ori
prin alto cauze.
De bauturi cari nu cerute prin
lamentul de ori cari alterate ori prefcute, mod
probat prin prescriptiuni speciale ale regulamentului de
d) De alimente s'a pentru mai
servare, sau. pentru alt scop, (otravitoare), chiar
cantitatea acelor substante de nu poate
deveni in cazuri ordinare.
e) bauturi. s'a un niedicament in
(antite) in care produce actiuni medicamentoase, cu
cari sunt competinte a a vinde asemenea medi-.
camente incorporate unor alimente ori
De alimente buturi colarante poprite prin .

de fatit, sau impachetate in ori


toxice, poprite prin acest -regulament, sau alte
a otrvitoare.
12.- Este interzis a se intrebuinth, pentru prepararea ori
servarea alimentelor bauturilor, ori pentru masurarea alimentelor
bauturilor, vase masurLfabricate prin aliage metale toxice
vitoare) precum : plumb, (cositor) amestecat cu o
plumb mai mare 1 la din cositor cupru ames-
tecat cantitate de antimonin mai mare de 1 la 100 din zinc
sau cari so

www.dacoromanica.ro
280 CALENDARTJL

Cositorul spoirea vaselor de nu va


plumb cantitate mai mare de la 100, arsen cantitate mai mare
de 10.000 (1 la 10 grame). Vasele de lut (de
ars) vor fi mod perfect astfel ca plumbul
nu se disolva otetul care se fierbe acele vase.

La cari sunt supufi acei ce sau pun ali-


mente ori falqificate.

Legea sanitar.
Art. 157. -Un regulament special va preciza cantitatea
pe alcool ce pot contine diferitele spirtoase, materiale colo-
rante permise, permise pentru limpezirea buturilor
esentele permise pentru aromatizarea bor.
Acelasi regulament va prescrie diferitelor alimente din
merciu, expuse modul de control ce se va
pra falsificatiunei comerciului
Administratiunile locale pot sechestra, mod provizoriu, ali-
mente buturi declarate de falsificate sau de atre
un expert autorizat administratiunea sanitar, chiar in cazul
declaratia expertului este fcut sub rezerva constatrei falsifiarei
prin analize mai scrupuloase, procesele de a alimentelor
se vor judeca de urgent. Abaterile dela regulament
asupra vnzrei alimentelor buturilor, se vor pedepsi
la art. 175 din aceast lege.
Pentru ca farmacistii din toate poat servi de experti
in materie de falsificatiune a alimentelor buturilor,
va un special de de examen, la na-
de farmacie.
Art. 175.- Prefectii, primarii comunelor rurale,
inspectorii sanitari, medicii de urbe, de spitale, inspectorii veterinari,
veterinarii de judete, veterinarii de veterinarii de desprtiri
zona punctelor de observatii, dentistii, moa-
sele, de spitale vaccinatorii cari vor aceast lege,
vor fi pasibili amend dela 50 la 100 neglijenta
a suferit sntatea sau chiar viata cettenilor, ei vor fi pedepsiti
inchisoare corectional dela 15 zile la un an.
La aceleasi pedepse vor fi supusi administratorii medicii
vor regulamentele instructiunile speciale pentru
carantinesti.
Asercenea se vor supune la aceste penalittilabricantii,
alte persoane private, vor prescriptiunile legei de fat
regulamentelor publicate de ministerul interne baza ei.
Abaterile comise de farmacisti se vor pedepsi art. 119 al
legei de fat. Aceste amende vor intra in casele comunelor respective
spre a fondurile medicamentelor gratuite pentru sraci.
www.dacoromanica.ro
pr++
+ + +

TABLA DE MATERII
Pag.
Cronologia pe 1906 2
Srbatorile ce tin comerciantii de orase genere de
sorii de carciumi, restaurante, cofetrii, brutrii, farmatii, teatre,
concerte, menagerii; panorarne distractii publice 2
nationale domnesti 2
Srbtorile ce se tin in Administratia a C. F. R. . . 3
Srbtorile prescrise de Sf. Sinod, ce se -de biserici, de autori-
de publice de judecatorii, tribunale 3
legale ce tin de judiciare de vacante
de Duminici 3
Calendarul 4
28
Deslegarea 28
Compt eclesigstic 28
Calendar Catolic 28
Calendar Musulman 28
Calendar Evreesc 29
Tarifele postale, telegrafice telefonice ...... 30
Tarifa intern pentru taxarea obiectelor de mesagerii 33
Tarifa cutiilor scrisorilor cu valoare declarat a coletelor pos-
tale pentru strinatate 34
Taxele telegramelor simple destinate in strintate 35
C. F. R. Notiuni diverse relative la transporturi 36
Tariful pentru statiunile balneare 37
Tariful pentru
Tariful biletelor pentru trenuri de plcere 43
pentru 43
Tariful biletelor de ducere intoarcere clasa III-a
Balciurile din
Croniceanului
Carmen, de Goga 71
Expozitia jubiliar national .............. 72
www.dacoromanica.ro
282 CATANDARUL 4MINEVEI

Pag.
Cuprinsul Expozitiei
Pavilionul Minervei 109
Eu n'am covoare '11 Persia tesute, de St: O. 113
Festivalul coral dela Expozitie 114
Societtile corale cari au luat parte la festival. . 124
Societatea Carmen din 124
Corul Motilor din Abrud-sat 126
Societatea Armonia, din lad 127
Renniunea de din (Banat). . 128
Corl bisericesc din Boioviciu 129
Corul trnesc din Breaza-de-sus Prahova 131
Reuniunea de din Dalboet . . . 133
Corul trnesc din Dumbrveni, (Moldova). 133
Reuniunea de din Lugo. 135
Corul de din Ocna Sibiiului . 137
Reuniunea de Hilaria din Oradea-Mare 138
Reuniunea de din 139
Reuniunea de Concordia, din Oravita-romaneasa. 141
Corul trnesc din Osoiu, jud. 143
Reuniunea de din Reita-montana (Banat) . . 145
Reuniunea de din 147
Reuniunea de din Mare 148
Reuniunea de Armonia din Tigvaniul-
mare 148
Societatea Doina din Turnu-Severin 151
Legende traditii 154
Noi nis acas .. Victor belamarina 155
-Corurile din Banat (tablou) 156 157
Savantul, de 158
Junii din 159
Scurt istorte desctiere a Junilor
Dr. Vasile Saftu. 172
Moartea lui Axente Severu
Scormon 183
Tabela recapitulativ de numrul din 190
Pe Turcului, de G
Cafeaua lui de N. A. Bogdan 198
Progresele realizate de Dobrogeni de N. Roman 199
Urieii Uricii de P. Tudor 208
Macedoneni de Arginteanu 209
Chiuitura 213
Haiducul Macedonean, de Sergiu V. Cujbd . . 214
:

www.dacoromanica.ro
CALENDARUL 283

antece Macedonene 217


din Bosnia de Teodor 218
Amintiri glum ete din teatru de A Bogdan 224
Codrul de Sadoveanu 225
Tabela de pe timp de an 236
Tabela de pe timp de lun 237
Tabela de pe timp de zi 238
Patru scrisori ale lui loan de Ion Creangd 239
Regina Carmen Sylva Regele Carol de Pierre Loti 243
Index al Judectoriilor 246
de Natalia 248
impcrei de Vasile pop 256
Cine a iabit-o de Em. 262
de Al. Cazaban . . , 267
Regulament asupra privigherii sanitare a fabricatiunei alimentelor,
buturilor a comerciului alimente (art. 154-155-
156 57 din legea 276

www.dacoromanica.ro
A APARUT:
BIBLIOTECA MUSICALA

Continnd cele mai frumoase


mante cntece nationale pentru
voce piano

UMERILE
1. Romne. 12. etito din sat...
Cntec patriotic. Arie din Transilvania.
2. Luna doarme. 13. Popa zice nu
populara. Arie populara.
3. Arie popular. 14. Inimioara mea. Arie
4. crude.
populara. 15. Am len
5. bean. popular.
populara. 16. Pasre 'n
6. Calugrnl. Melodie po- Cntec popular.
17. regal, de
7. tine Jano. 18. Gina. Cuvinte de
tec V. Alexandri.
8. Dona fete 19. patriotic.
Arie populara. 20. Steagul uostru. Imn pa-
9. te legeni codrule triotic.
21.
10. Mare.
11. sus. 22. Tudor. Cntec
Cntec popular. National.

PRETUL UNUI EXEMPLAR 20 BANI

DE VANZARE LA TOATE LIBRARIILE

www.dacoromanica.ro
DESFACEREA PRODUSELOR
DE PE DOMENIILE

r
STRADA EDGAR QUINET No. - BUCURESTI

CURENT
VINURI
Vin alb din Lespezi-Baltati butelia de Litru 1.20
recolta anului 1902 750 1.20
, 1900 750 1.50
negru din butelia de litru 1.20
recolta anului 1903 750 1.15
. 1901 750 1.75
VINURI DE DEALU-MARE (Via Mellor)
anului 1892 de 750 1.70
. 1889 . 750 2.75
. negru . . 750 2.50
VIN DE DESERT
Vin alb recolta anului 1884 butelia de 750 grame 4.-
PELIN
Pelin din Viile butelia de 1 Litru 1.20

de prune butelia de 750 grame 1.50


butelia de 750 grame 1.50
Rachiu de Drojdie butelia de 750 grame 1.70
butelia de 750 grame 2.25
OTET
Otet de vin butelia de 1 Litru
Lux 00 de 5 kilograme , 2.25
. . 5 1.75

mare 1.50
0.80
VII
3 -
. 1.50
. 1.-
PRUNE USCATE
Prune uscate sist. de 1 kgr
4.50
Sticlele goale se bani 0.20
mari se . 0.15
mici 0.10

comand se prompt prin trimetere


domiciliu

www.dacoromanica.ro
....
Din comorile neamului nostru

La institutul de arte graf ice editur


RVA, Bucureti, B-dul Academiei
Str. Edgar Quinet, 4, se
-
de vnzare:

Din ornamentica

A BUM
AR IC
284
dupa originale
incredintarea
Reuniunei Agricole ro-
din Sibiin de d.
COM*A, prof. la Seminarul
dreian pre$ed. al Reuniunei.

PRETUL: LEI 70.


www.dacoromanica.ro
deosebi atentiunea Onor. public asupra
REVISTEI PENTRU COPII

AMICUL TINERIMEI"
Apare sub directiunea D-lui I. MOISIL la BUCURE*TI
oseaua Kiseleff No. 3.

ANUL V. 1907. - 4 LEI ANUAL


acestei excelente reviste ilustrate este a da o
lectur cu mintea cppiilor, a-i educa ;
a le nobiliza caracterul.

complecte legate din anii al II,


LEI 4.

-
L RESSEL
STR. CAROL, 14 -BUCURETI
Singurul Reprezentant

AUTOMOBILE DE DION BOUTON"


PENTRU AUTOMOBILE

mai mare deposit de DE lnzestrate apa


ratul de brodat Rontonier. Renumitc le de
Velocipedele Motocicletele .PEUGEOT *

fort motrice unde se Reparatiuni,


lagiuri, email tuturor obiectelor sub garantie. *
Preturi moderate: Instructle
VNZARE RATE LUNARE
www.dacoromanica.ro
COLECTIUNEA GENERALA
A

LEGILOR
ADNOTARI ISTORICE SI DE CONCORDANTA

Dem. C. Victor Const.


in Drept, Advocati

Lucrare de Consiliul de dis-


al Baroului de Ilfov.

conventiunile internationale,
comerciale, decretele, regulamentele,
instructiunile ministeriale, avizurile consiliului de ministri
alte acte de publicate In 1905,
acte de care o
sunt citate Monitortd celelalte
acte care -interes deosebit In aface-
rilor publice 'sau practica afacerilor private sunt
cu,numeroase adnottri istorice de
special, adnotate foarte pe eu istorical,
anterioara, lucrarile parlamentare, motivele,
nile din Camerele legiuitoare, etc.
Prin numeoase prin
lucrrile oficiale la existente prin
alfabetice cronologice ce coprinde,
de practica, esind totul din cadrul
zise adnotate ce s'au acum, este
de mai mare pentru persoanele ce cu
pentru chiar pentru care se cade
de drepturile

Lucrarea coprinde peste 320 pagini format se


vinde pe pretul de 8 Lei.

www.dacoromanica.ro
CATALOGUL
DE

MINERVA"
BUCURESTI. 3 - Str. Edgar Quinet, 4.

Bucuresti. Editia II-a.


344 p. o de A. Vlahut.
Pentru toate versurile lui Alecsandri, dela 1842
la moarrea sa, se prezint singur volum in editie
Rspandirea versurilor lui Alecsandri se impune mai ales
incereare de a ne de o dezvoltare culturala
trebue bardului dela toate
limb, fie ca idei de a ne
de in dragostea de scriitorii zice
d. - Alecsandri a mai aproape de popor,
gandirea, graiul frumos, de el
trebue iarsi in popor de unde s'a inspirat cu putere.
Versurile lui cunoscute sub titlurile de IDoine
apoi cantecele care au fcut educatia ge-
neratiei de trebuesc cunoscute ca rugaciunile de toate
Pretul Lei 1.50
de lux. . . Lei 3.-
Opere complete. Teatru. Vol. I, Vol. II,
Vol. Vol. IV.- 4 volume separate,
400 p.
aceste patru volume se o mare parte din scrierile
matice ale lui comice, scenete, operete,
deviluri inedite. Volumele ce vor urma in
vor restul comediilor drarnele. Editia e cea mai
eftin din au ei este a face accesibili
poporului opera lui Alecsandri, a teatrului la
a muncitului momente de prilejuri de
o e de ca literatura aceasta
bat mai in straturile stiutoare de carte, ce, prin
populare, s'ar putea ultim volum va da tragediile
cele mari ale lui Alecsandri. Pretul volum . Lei 1.50
Editia de . . . . Lei 3.-
Poezil. Op. Bucuresti. vol.
344 ; prefata de A.
Tote versuri poetului genial, dela 1842 la
vietii sale. sunt cuprinse aici, 'o editie ideal de
t ste editia cea mai E o adevrat binefacere pentru
cititorul s poat avea in schimbul unei jertfe
de aur a poeziei bardului