42.

Anatomia clinica a urechii externe: 2 parti: pavilion si conduct auditiv extern; pavilion: este
o lama cartilaginoasa si elastica, ovalara cu marele ax vertical, ant mastoidei. Fata ext: are forma
unui cornet, central conca, periferic reliefuri cartilaginoase, inf lobul urechii. Fata int: conf
inversa externei, in 1/3 ant aderenta la peretele lateral al capului. Format din: schelet
fibrocartilaginos, aparat musculoligamentar rudimentar, la ext acoperit cu tegument mobil.
Conductul auditiv extern: repr un tub aerat, de forma neregulata, de 25 mm. Punct de plecare din
conca pana la timpan, curbat orizontal in S italic. Pt vizualizarea timpanului se tractioneaza
pavilionul in sus si indarat. Intern: structura osoasa, ext: structura fibrocartilaginoasa.
RAPOARTE: ant: articulatia temporo mandibulara, post: cel antrale, profund cu nervul facial,
inf: loja parotidiana, sup: baza craniului, ext: se deschide in conca printr un larg orificu iar
extrem int prezinta un sant in care se insera conturul timpanului.

43.Otalgia etiologie: durere resimtita de bolnav in ureche. Datorata unor afectiuni auriculare:
-otodinie, sau poate fi det de o leziune din vecinatatea urechii.sau chiar de la distanta: otalgie
reflexa. Afectiuni care det: A) afectiuni alea pavilionului si conduct aud ext:
traumatice,contuzii,plagi, hematoame, otite ext cu diferite etiologii(microb, micotica, alergica,
zona zoster), leziuni prin inghet sau arsuri, corpi straini endogeni(dop cerumen, dop epidermic),
sau exogeni (animati-insecte, inanimati-margele, plastic), tumori suprainfectate ale pav si cond
aud ext. B) afectiuni ale urechii medii: otita, traumatisme, cancerul urechii medii; C) afectiuni
ale zonelor vecine: cavitatii orale: inf dentare, herpes, neoplazie. Faringelui: inflamatii si infectii,
faringite, amigdalite, abcese, tumori ale faringelui in toate cele 3 etaje, afectiuni inflamatorii ale
parotidei, si ale articul temporo mandibulare. D) afectiuni la distanta: ale laringelui: tuberculoza
laringiana, tumorile coroanei laringiene; stiloida lunga-sdr Eagle; tiroida:leziuni inflamatorii,
tiroida subacuta Quervain, hemoragie dintr un chist sau nodul tiroidian. Ischemia miocardului. E)
isterica: la femei cu dezechilibre endocrine.

44.Clasificarea otitelor:

Otite medii acute: otita congestiva, otita seroasa, otita acuta supurata. Otita supurata(gripala,
sugarului, persoanelor in varsta, otomastoidita acuta, otita medie cronica; Otita medie cronica:
poate fi cu timpan inchis(otita seromucoasa cronica) si cu timpan deschis. Otita cu timpan
deschis are 2 forme: otita medie supurata cronica simpla (otoreea tubara) si otita medie suparata
cronica propriu zisa (osteitica).

Clasif otite

Otita cu timpan inchis cu simptomatologie acuta: otita seroasa,otita barotraumatica,ot.congestiva

Otita acuta cu timpan inchis : otita acuta supurata ( etiol infectioasa )

Otita cronica cu timpan inchis : otita mucoasa cu multe varietati, otita fibroadeziva

Otita cronica cu timpan inchis (supurate): sechele cictariceale,timpano-scleroza

45.Otite externe: otita ext acuta-inf pielii urechii ext+obstr CAE cause: trauma locala, suprinf,
fenom alegice agent pat: strepto (erizipel-otalgie, prurit, otoree sero purul, senz de tens locala )
stafilo- lez se pot ext la niv mastoidei, parotidei si art temporo mand( cand e implic piocianicul).
Trat: elimin cruste si secretiilor, rivanol hidrocortizon acetat ains ab pe cale generala si debridare
chir(necroza)

46.Otita medie acuta banala la adult si copil mare: este amicrobiana: clasificare: A) otita
seroasa acuta, den cataruri tubotimpanic sau otita a vacuo. Frecv la copil, de obicei bilateral,
apare in cursul ultimului episod inflamator faringian det obstructia sau disfunctia trompei.
Prezenta lichidului seros in casuta se datoreste cresterii presiunii venoase ca urmare a resorbtiei
aerului din casuta. Otalgia are intensitate variabila, pasagera sau lipseste. Simptomul predominat:
hipoacuzia. La exam otoscopic: timpan de aspect normal sau rozat, mai mult sau mai putin
retractat, mobilitate diminuata. Prin transparenta timpanului se observa nivelul de lichid.
Evolutie favorabila, vindecarea prin tratament precoce si concordant, constand in dezobstructia
trompei si reluarea functiei de aerisire si drenaj a urechii medii. B) otita barotraumatica sau
aerotita: cauze mecanice, la indivizi supusi diferentei mari de presiune(aviatori, chesonieri)
Cauza: insufucienta permeabilitate a trompei lui Eustachio. Clinic: durere, insotita de surditate si
zgomote si vertij. Tratament: acelasi ca in otita seroasa, desi se vindeca si spontan. C)otita acuta
congestiva: poate aparea la toate varstele dar in special la copilul Adenoidian ca urmare a unei
crize banale acute sau virale. Clinic: dureri, durere brusca care se calmeaza dupa instilatii de
boramid sau alt lichid cald in ureche. Nu supureaza, afebrila.

47.Otite acute din boli infecto-contagioase: rare si cu evolutie benigna: A) otita scarlatinoasa,
incidenta 5-30% la copil. Se poate confunda cu otita medie acuta. Si o forma necrozanta,
rarisima(timpan si distructie osoasa). Apare de obicei in cursul anginei scarlatinoase. B) otita din
cursul rujeolei imbraca caracterul otitei supurate clasice, dar mai frecv sub forma congestiva,
sunt curabile prin antibioterapie, nepunand probleme deosebite. C) otita din cursul difteriei, este
de cele mai multe ori consecutiva difteriei nazale sau faringiene, beneficiind de trat general al
difteriei.

48.Otita sero-mucoasa acuta.(catarul tubo-timpanic) se intalneste frecvent la copil si este de

obicei bilaterala.Apare de obicei in jurul unui episod inflamator faringian care determina
obstructia sau disfunctia trompei prin modificarile reactive hiperplazice limfatice.Prezenta
lichidului seros in casuta se datoreste cresterii presiunii venoase ca urmare a resorbtiei aerului
din casuta.Lichidul este galbui, steril fluid si se coaguleaza in aer.Contine iunoglobuline E si C,
glicoproteine, lipoproteine.Clinic:otalgie, zgomote si surditate.Simptomul cardinal ramane
hipoacuzia de transmisie care este insotita de senzatia de lichid care se deplaseaza in
ureche.Otoscopic:timpanul normal sau rozat mai mult sau mai putin retractat si cu mobilitate
diminuata.Evolutia este in general favorabila si vindecarea se obtine prin trat precoce.La cateva
zile de tratament inflamatia rinofaringiana cedeaza ca si inflamatia tubo-timpanica incat trompa
se repermeabilizeaza rapid.Otita poate recidiva dar cu timpul apar modificari anatomo-patologice
timpano-osiculare si in compozitia lichidului incat trece in stadiul de cronicizare(otita
mucoasa).Uneori pe fondul de otita seroasa acuta pot surveni fenomene inflamatorii infectioase
prin migrarea germenilor in urechea medie si atunci devine tita acuta supurata evidenta.
Tratament:dezobstrucita trompei si reluarea functiei de aerisire si drenal a urechii medii.Daca
trompa nu se permeabilizeaza se punctioneaza timpanul si se evacueaza lichidul prin aspiratie.

49.Otomastoidita acuta.Se caracterizeaza prin osteita apofizei mastoide insotita de leziuni ale
mucoasei.Este cel mai frecvent secundara otitei acute si rareori poate fi primitiva.
Etiologie:monomicrobiana cu streptococ beta hemolitic, pneumococ, stafilococ
auriu.Patogenie:infectia ajunge in mastoida din casuta pe calea mucoasei care se continua prin
aditus ad antrum cu mucoasa antrului si celulelor periantrale.Retentia puroiului in urechea medie
prin paracenteza tardiva sau perforatie insuficienta favorizeaza propagarea infectiei.Anatomie-
patologica:leziunile depind de structura mastoidei si timpul cand a debutat infectia.Initial
congestie si hiperemie urmate de un proces de tromboza vasculara cu necroza aseptica a
endostului si a septurilor celulare.Datorita invaziei microbiene si afluxului de leucocite se
produce o necroza septica cu formarea unui empiem si osteoflegmonul este
constituit.Clinic:durerea e localizata in interiorul urechii cu iradiere spre mastoida, hemicranie
continua sau paroxistica mai accentuata in timpul noptii, hipoacuzie de
transmisie.Otoscopie:puroi in conductul auditiv extern sau oprirea brusca a otoreei, timpan
congestiv, cu bombarea in cadranul posterior cu o perforatie variabila ca marime.Palparea
mastoidei este dureroasa.Paraclinic:audiograma,Rx.Forme anatomo-clinice dupa grupul celular
mastoidian prin care puroiul se dreneaza:-forma retroauriculara-prin peretele extern al antrului.In
cursul drenajului puroiul ajunge subperiostal si apoi subcutanat impingand pavilionul inainte si
inafara cu stergerea santului retroauricular;-forma temporo zigomatica-la copilul mic(puroiul
poate cantona sub muschiul temporal si determina trismus sau ajunge subcutanat si determina
edem masiv in hemifaciesul respectiv si pleoape;-forma cu deschidere in teaca musciului SCM
cu producerea de torticolis;-forma occipitala;-forma jugodigastrica.
Tratament:medical,paracenteza si antibiotice. Daca in interval de 15 zile simptomele clinica nu
retrocedeaza siradiologic apar semne evidente de mastoidita se recurge la mastoidectomie.

50.Forme de exteriorizare a otomastoiditei acute. Forme anatomo-clinice dupa grupul celular

mastoidian prin care puroiul se dreneaza:-forma retroauriculara-prin peretele extern al antrului.In
cursul drenajului puroiul ajunge subperiostal si apoi subcutanat impingand pavilionul inainte si
inafara cu stergerea santului retroauricular;-forma temporo zigomatica-la copilul mic(puroiul
poate cantona sub muschiul temporal si determina trismus sau ajunge subcutanat si determina
edem masiv in hemifaciesul respectiv si pleoape;-forma cu deschidere in teaca musciului SCM
cu producerea de torticolis;-forma occipitala;-forma jugodigastrica.Daca supuratia se dreneaza
prin peretele intern al mastoidei poate ajunge in labirint, deschide canalul lui Falloppe, sau prin
intermediul celulelor perilabirintice ajunge in stanca determinand petrozita si chiar pana la varful
stancii(apexita).Prinderea varfului stancii afecteaza nervii V-VI si realizeaza sindromul lui
Gradenigo caracterizat prin otoree,paralizie de oculomotor extern si nevralgie de trigemen.
51.Forme particulare de otita medie acuta in functie de varsta.Varsta are mare influenta prin
particularitatile anatomice corespunzatoare varstei, momentul instalarii otitei si mijloacele de
aparare locale si generale ale organismului.75% dintre otitele acute apar inaintea varstei de 10
ani cu un maxim de incidenta la 4-5 ani si 20% in a doua copilarie, la purtatorii de vegetatii
adenoide si amigdale cronic infectate.La batran otita acuta apare mai rar dar este mai periculoasa,
indeosebi in formele cu pnenumococ care detrrmina leziuni osoase intinse generatoare de
complicatii fara ase releva pe plan clinic prin simptomatologie alarmanta.Modif starii generale
ale organismului prin diabet,TBC, alergie, convalescenta sau la tarati pot influenta tabloul clinic
al otitei.Predispozitiile patlogice,varsta si si virulenta germenului pot favoriza aparitia unor
complicatii:mastoidita acuta, labirintita acuta, complicatii endocraniene sau se cronicizeaza.

52.Otita medie acuta supurata propriu-zisa.Este de etiologie infectioasa si reprezinta

localizarea unui proces supurativ in urechea medie.Se intalneste la toate varstele dar mai ales la
copil la care exista si o hiperreactivitate a tesutului limfoid.Etiologie:infectia microbiana simpla
sau in asociatie cu virusuri care prin modificarile lezionale deschid calea infectiilor cu germeni
patogeni.Se remarca infectii rino-faringiene sezoniere,streptococul si pneumococul, mai rar
germeni gram negativi,anaerobi.Cauze favorizante:hipertrofia vegetatiilor adenoide si a
amigdalelor palatine,rinosinuzite, tumori ale rinofaringelui,cauze generala(stari imunologice
deficitare, terenuri alergice, boli infecto contagioase, boli cronice,carente
vitaminice).Patogenie:Infectia se propaga la uechea medie pe calea nazo-tubara, pe cale
hematogena si pe cale externa.La infectia de cauza rino-faringiana, germenii cu punct de plecare
de la un focar infectios faringian sau sinusal se propaga prin trompa dereglata fiziologic si ajung
la nivelul casutei pe care o infecteaza.Calea hematogena:in cursul septicemiilor, gripa,TBC.Calea
externa:in traumatismele directe ale timpanului, in cursul manevrelor de extragere a corpilor
straini auriculari.Initial se produce hiperemie prin dilatarea capilarelor care duce la apritia unui
exsudat serofibrin,prin dezvolatrea virulentei microbiene si a afluxui de leucocite serozitatea
devine sero-sanguinolenta,apoi mucopurulenta sau purulenta.Clinic:durere intermitenta sub
forma de intepaturi si iradiere in hemifaciesul respectiv si dinti.Hipoacuzia este variabila si se
insoteste uneori de vertij, palparea mastoidei este dureroasa la nivelul zonei de proiectie a
antrului, febra, paloare, supuratie care reduce durerea.Otoscopic:la inceput otoree seo-
sanguinolenta ueori abundenta spumoasa si aerata acre treptat devine muco-purulenta si apoi
purulenta, filanta de culoare galbuie si inodora.Dupa aspirarea secretiei se observa orificiul de
perforarae a timpanului, pulsatil.Durerea inceteaza dupa circa 4 zile de la debut iar otoreea
dispare in 5-10 zile.Perforatia daca nu este mare se inchide in circa 15 zile prin granularea
marginilor.

53.Otita medie acuta supurata simpla.vezi 52.

54.Otospongioza(otoscleroza).osteodistrofie a capsulei labirintice care se traduce prin:osteoliza

si reconstructie osoasa in acelasi focar.Acesta se gaseste de obicei la nivelul ferestrei ovale unde
determina anchiloza scaritei dar se poate dezvolta de asemeni spre cavitatea labirintica cu rasunet
asupra functiei cohleare.Leziunile sunt bilaterale. Etiologie:afectiune ereditara sub forma
recesiva sau dominanta.Surditatea se agraveaza cu fiecare sarcina si indeosebi in timpul alaptarii
prin spolierea de calciu a stancii temporalului. Din pdv anatomopatologic, distrofia capsulei otice
evolueaza in 3 faze: vasculara(congestiva), de resorbtie osoasa(otospongioza), de neoformatie
osoasa (otoscleroza). Clinic:surditate progresiva insotita de zgomote.Surditatea apare discret ca o
hipoacuzie usoara care se accentueaza treptat si manifest in timpul per menstruale prin oboseala,
depresiune nervoasa, surmenaj.Deseori se observa un fenomen neasteptat: bolnavul aude mai
bine intr-o atmosfera cu zgomot decat in liniste(paracuzia lui Willis).Explicatia consta in faptul
ca zgomotul ambiant obliga pe interlocutor sa vorbeasca cu intensitate mai
mare.Otoscopic:timpanul este normal.Audiograma precizeaza la inceput o surditate tipica de
transmisie.Tratament:medical prin fluorura de sodiu care blocheaza activitatea enzimatica in
focar.Tratamentul chirurgical-ablatia completa a scaritei, inchiderea ferestrei ovale deschisa
precedent prin grefa autogena si punerea in pozitie a unei proteze de inlocuire a
scaritei.Contraindicatia operatorie apare daca surditatea prezinta o evolutie labirintica marcata
sau daca urechea cotrolaterala este surda.

55.Complicatiile vasculare ale otitelor cronice: Tomboflebita de sinus lateral-elib de trombi

septici cu prod de septicemia-in evol:faza de process perifeblitic,proces endoflebitic(sinus lateral
cu aspect de frunza vesteda), poate prinde si vena jug int spre inferior-diag: otita medie cronica,
colesteamatoasa, cu febra septic, tumefactie, durere mastoidiana(semn Griesinger) indurarea ant
a SCM, hemocult +, angiogr: ingust sinus sigmoid, CT- lipsa de subst os in sinus sigmoid-trat:
chir(urgent), deschidere sinus indepartare tromb, ligature vena jug int, AB, corticoterapie.

56.Abcesul cerebelos- unic la varste extreme,origine otogena, propagate vasc sau prin
labirint,clinic : sdr infectios +sdr de focalizare, tulb de echil, hipotonie musc ,
asinergie,adiadocochinezie, nistagmus, af nervilor 3,5,6,7,,9,10. In faza terminal tulb bulbare ,
modif puls si resp, af nervilor cranieni; trat Chir/ Ab.

57.Paralizia periferica de facial - etiologie, tratament--centrala/periferica-lezarea facialului

motor pareza /paralizie motorie a muschiului mimicii , uni sau bilaterala ,
incompleta( disociatie cervico-faciala) sau completa ( temporo-cervico-faciala); Clinic :
asimetrie faciala ,tulb de motilitate a mush mimicii, disfunctii fonatorii si masticatorii, de
deglutitie sau hipotonie si atonie musc, absenta reflexului cornean si reflexului stepedian.poate fi
genetic ( sdr moebius) traumatica ,chir ,inflamatorie ,tumorala sau idiopatica-lezarea
intermediarului wrisberg afectarea facialului senzitiv ce poate fi iritativ(nevralgie otica
otodinie,otalgie rflexa,otonevralgie) sau distructiv ( anestezia zonei Ramsey-Hunt)-lezarea sist
senzorial Guezic tulb linguale-lezarea sist autonom vegetativ.

58.Meningita otogena-cand infectia otica a depasit duramater, afecteaza mai intai spatiile
subarahnoidiene si produce o meningita acuta.Caile de propagare:direct din cavitatile urechii
medii la spatiile subarahnoidiene prin intermediul vaselor care travereseaza dura mater, prin
intermediul stancii, pe calea celulelor osoase perilabirintice care conduc infectia pana la varful
stancii si meningita se instaleaza la un interval indepartat,secundar unei mastoidite acute,mai rar-
calea venoasa prin tromboza sinusului lateral consecutiv unei raincalziri a unei otite cronice
supurate latente. Germeni implicat:stafilococ, pneumococ, colibacilul. Anatomo-patologic:
congestia meningelor moi si a cortexului cerebral, turgescenta vaselor, prezenta unui edem sau
de puroi cremos in santurile circumvolutiunilor.Clinic:cefalee, varsaturi, febra 38-39 grade,
pulsul devine accelerat, convulsiile la copil,opistotonus, reflexe osteotendinoase exagerate,
hiperestezia cutanata si forofobia,treptat apar paralizii ale nervilor cranieni, ale centrului
respirator dupa care urmeaza coma si exitus.Punctia lombara:lichid hipertensiv,tulbure, cu
polinucleare, putine limfocite si germenul in cauza, cresterea albuminei si scaderea clorurilor din
LCR. Tratament: antibioterapie masiva si tratament etiologic.

59.Abcesul cerebral af supurativa a subst cerebrale, pct de plecare otomastodian, diseminare

hematogena sau prin continuitate; clinic : in fct de stadiu : stadiul 1 . supuratie otica greturi
varsaturi tulb de comportament si semne meningeale; stadiul 2. Latent semen neurologice stadiul
3. manifest, edem papilar, afazie, hemiplegie, ataxie, aflexie, crize epileptic, stadiul terminal
fen de torpoare si coma; trat : chir/AB/Ains.

60.Traumatisme ale urechii externe-Plagile pavilionului-limitate numai la tegumente-

pansament obisnuit. Plagile pavilionului auditiv extern:agresiuni, grataj, tentative neadecvate de
extragere de corpi straini.Prin interesarea partilor moipoate surveni in timp o atrezie de
conduct.Contuziile pavilionului: formare de otohematon(acumulare de sange sau serozitate cu
sediu pe fata externa a pavilionului in 1/3 superioara).Otohematomul-decolarea pericondrului la
niv fosetei naviculare +rupere vasc det cicatrici si ingrosari a pav(aspect conopidiform)-trat:
incizie drenaj pansament compresiv-complic: suprainf cu lez de pericondrita(AB)
fibrozarea/calcifierea tes conj de la niv pav(deformari pav).

61.Tumori ale urechii externe-benigne(papilom,adenoma, hemangiom, limfagiom, tum

dermoide, condrom)Trat: ablatie chir.Maligne( carcinoma scuamos(spinocelular)- ulcereaza det
mts ggl precoce si in parotid .Trat: exereza chir +- parotidectomie adenectomie. Carcinom
bazocelular: forma nodulara cu margini prelate si ulcerate central.Trat: excizie chir larga sau prin
procedeu Mohs.Tum mici criochirurgie.Nevul pigmentar+melanomul malign-rare, chir
+radiochimo terapie.

62.Labirintitele. Proc inflam ac sau cr al urechii int produs prin propagarea inf de la urechea
medie pe cale hematogena ,meningeala sau din aproape in aproape sau prin fistulizarea in canalul
semicirc oriz.Forma acuta localizata/difuza ,are 3 stadii ; congestiva,sero-fibrinoasa,supurativa;
clinic : fenomene labitintice ( vertij, vomismente, surditate si nistagmus ).In faza supurativa are
loc invazia bacteriana a urechii interne prin fereastra rotunda su fereastra ovala si invazia se
poate continua prin apeductul cohlear la meninge.Otitele cronice colesteatomatoase pot
determina prin proces de osteita labirintite localizate care se manifesta clinic prin semnul
fistulei(vertij,instabilitat); trat AB doze mari si AINS, chir elim polip ,colesteatom,osteita sau
drenaj.Forma cronica apare la 1-2 luni d la forma acuta , 2 forme : circumscrisa /difuza
,leziune: labirintul sufera o transf fibroasa; clinnic : vertij si nistagmus de partea sanatoasa; Trat :
AB si chir drenaj si evidare petromastoidiana ,labiritnectomie.

63.Surditatea brusc instalata. Scadere brutala a auditiei cauzata de ocluzia vasc acuta(prin
ateroscleroza) sau labirintita virala.-fact predisp: surdidate de perceptie totala a urechii opuse sau
predisp constitutional;-simpt:pierdere brusca a auzului unilat, acufene, senz de plenitudine in
ureche,apare in general in contextul unui surmenaj psihic sau fizic;Trat: medicamentos PIV
dextran + heparina+ hemisuccinat +vasodilatator 8-10 zile, blocaj anestezic al ggl stelat.

64.Protezarea auditiva-Examenul functiei auditive se va face fonic, acumetric, audiometric

pentru a preciza tipul si gradul leziunilor.Protezarea trebuie facuta chiar din prima luna de
viata.Contraindicatii:absenta conductului auditiv extern,atreziile congenitale, imperforatia de
conduct, in otospongioza daca una din urechi este total nefunctionala in hipoacuzia bilateral ce
nu beneficiaza de trat cu scaderea auz de 30-90 Db se face la urechea cu auditie mai buna
monoaural-tipuri proteze: pe cale aeriana retroauriculare sau intrameatala. Pe cale osoasa: la cei
cu stenoza meatala, supuratii, -implantabile in urechea medie in hipoacuziile neurosenzoriale -
proteze de ureche int( implant cohlear) la cei cu hipoacuzie profunda dar activit electrica a
nervului cohlear .impl trebuie facut cat mai rapid de la surzire fiind necesara confirmarea ca
fibrele auditive sunt functionale prin stimulare electrica.

65.Surditatea la copil.Absenta vorbirii la copil se datoreste unei surditati congenitale sau care a
aparut din diverse cauze inaintea varstei de 4 ani.Surditatea care apare intre 6-8 ani poate altera
vorbirea dar nu o suprima complet.1.Surditatile de perceptie:-ereditare(recesiva fixa in are
deficitul auditiv existent la nastere ramane stabil,frecvent la baieti, sever, bilateral,
simetric;dominanta evolutiva intre 3-30 de ani)-castigate:1.prenatale(embriopatii si fetalopatii de
cauza virala-rubeola mamei-toxica(streptomicina in doze mari si
prelungite)parazitare(toxoplasmoza mamei),sifilisul;2.neonatale(traumatism obstetrical-prin
hemoragie meningee sau cerebromeningee si mai ales anoxia pot leza organul lui Corti-icterul
nuclear);3.postnatale(traumatisme, toxice, infectioase).2Surditatile de transmisie-catar tubar,
orite seroase, otite cronice supurate, malformatiile urechii externe, edii.Importanta gradului de
surditate:sub 40dB-deficienta auditiva usoara,40-70dB-deficienta auditiva medie,70-90dB-
deficienta auditiva severa,peste 90 dB deficienta auditiva profunda.Tratament:in surditatile de
transmisie-medical si chirurgical cu o recuperare de aprox 20 dB., proteza auditiva pentru
surditatile bilaterale importante.In surditatile de perceptie de la nastere-depistare precoce
educarea mamei si a copilului.

66.Surditatea profesionala(traumatism sonor cronic)-deficitul auditiv determinat de expunera

prelungita la zgomot in timpul muncii.Etiologie:1.nocivitatea zgomotului(riscul incepe de la
95dB si este deosebit de grav peste 105Db,zgomotele cadentate sunt mai nocive decat cele
continui, sunetele de frecventa acuta sunt mai nocive decat cele de frecventa grava.Surditatea se
agraveaza progresiv in cursul expunerii indelungate timp de luni si ani de zile);2.factori
individuali:susceptibilitatea individului, varsta,, afectiunile auriculare anterioare.Clinic:faza de
adaptare:rau general,astenie, acufene senzatie de ureche infundata;faza de latenta:instalarea unui
deficit permanent de importanta moderata localizat la frecventele acute; faza de surditate
manifesta.Diag pozitiv:anamneza, examen clinic, audiometrie.Tratament:atenuarea vibratiilor
sonore la nivelul sursei, masuri de protectie individuala-casti de protectie.

67.Anatomia clinica a laringelui.-laringele este un organ musculo-fibro-cartilaginos,situat

deasupra traheeei si sub faringe in care se deschide prin vestibuluil laringian dlimitat prin
coloana laringiana.Forma-piramida triunghiulara cu baza anterosuperioara deschisa in
hipofaringe si varful in continuarea traheeei.Fata posterioara reprezinta peretele anterior al
hipofaringelui, fetele antero-laterale fiind acoperite de lobii laterali ai glandei tiroide, de muschii
subhieidieni si tegumentele regiunii cervicale anterioare.Raporturi:-antero-lateral-piele,tesut
celular subcutanat,aponevroza cervicala superficiala, ce prin unire formeaza linia alba cervicala
si loja viscerala ce contine ductul laringo-traheal, faringo-esofagian corpul glandei tiroide;-
lateral-lojele carotidiene;-posterior-ccorespunde corpurilor vertebrale V,VI,VII cervicale,
marginea superioara a epiglotei putand ajunge indaratul valului palatin la sugar in momentul
suptului. cheletul este alcatuit din 3 cartilaje mediane(cricoid,tiroid,epiglota) si 2 aritenoizi situati
lateral.

68.Endolaringele-prezinta o poriune mai larga superioara su una mai stramta in portiunea

mijlocie, ca apoi sa se largeasca treptat spre trahee.Regiunea supraglotica sau vestibulul
laringian-limitat superior de coroana laringiana formata din epiglota, repliurile ariteno-epiglotice
si aritenoizi intre care se gaseste incizura aritenoidiana.Regiunea glotica-delimitata de comisura
anterioara, marginea libera si fata superioara a corzilor vocale si posterior spatiul dintre
aritenoizi.Spatiul glotic se imparte intro regiune anterioara, fonatorie si una posterioara,
fonatorie.Coarda vocala in portiunea fonatorie este formata din muschiul vocal, ce pe partea
interna reprezinta ligamentul vocal.Regiunea subglotica-are forma unui con trunchiat, delimitat
superior de marginea libera a corzilor vocale si dedesubt de marginea inferioara a cartilajului
cricoid.Peretii laterali sunt formati din muschiul crico-aritenoidian lateral si inelul cricoidului,
posterior fiind pecetea cricoidului, iar anterior fiind inelul cricoidian cu membrana
cricoaritenoidiana.Mucoasa laringelui este alcatuita dintr-un epiteliu cilindric de tip respirator,
pseudostratificat, cu exceptia unor zone ca:fata laringiana a epiglotei, fata superioara si marginea
libera a corzilor vocale, fata anterioara a aritenoizilor si coroana laringiana ce prezinta un epieliu
pavimentos stratificat, fara cheratinizare.Spatiul Reinke este fusiform si se gaseste de la insertia
tiroidiana a ligamentului vocal si pana la apofiza vocala aritenoidiana, mergand pana sub
marginea libera a corzii vocale si pana in planseul ventricolului, reprezentand un spatiu
decolabil.

69.Clasificarea laringitelor.Din punct de vedere clinic: acute (specifice si nespecifice) si

cronice.Laringitele acute nespecifice sunt:Laringita catarala(simpla,benigna)-inflamatie acuta a
mucoasei laringiene determinata de agenti patogeni banali in cursul unor inflamatii ale arborelui
respirator,Laringita subglotica(striduroasa sau pseudocrupul)-se datoreste unor particularitati
morfofunctionale ale copilului:dimensiuni scazute ale lumenului laringelui,formatiunile limfoide
situate in tesutul conjunctiv lax subglotic, inextensia inelului cricoidian, caracterul morfo-
functional unitar intre segmentele arborelui respirator,Epiglotita(supraglotita),Laringo-traheo-
bronsita acuta a copilului mic..Laringitele acute specifice sunt:din cursul difteriei, cand se
asociaza cu angina difterica,din cursul scarlatinei, din cursul febrei tifoide, din cursul
gripei.Laringitele cronice nespecifice sunt reprezentate de:laringita catarala cronica,laringita
pseudomixemadoasa(edemul Reincke),laringite ahidermice rosii,laringita pahidermica
alba.Laringitele cronice specifice:tuberculoza laringiana, lupusul laringelui,sifilisul
laringelui,scleromul laringelui.

70.Papilomatoza laringiana-clinic,dgn,tratamant.-hiperplazii didermice.Sunt formatiuni

exofitice, cu suprafata neregulata, epiteliale si conjunctive, formand adevarate vilozitati roz-
albicioase pe suprafata endolaringiana.Papilomul poate fi unic la adult sau multiplu la copil,
separat de zone cu mucoasa sanatoasa.Papilomul adultului-tumora mica, de obicei pediculata, in
treimea anterioara a corzii vocale sau comisura anterioara.Datorita cheratinizarii pericolul
malignizarii.Diagnosticul se pune pe baza disfoniei si al laringoscopiei.Leziunea impune
biopsie.Papilomatoza laringiana la copil-caracter difuz, recidivand si multiplu.Poate induce
obstructie-necesita traheotomie.Simptome:raguseala cu disfonie, cu localizare la nivelul corzii
vocale si al coroanei laringiene,putand conferi tulburari respiratorii.Tratament:extirparile
chirurgicale pot fi realizate prin chirurgie endoscopica sau vaporizare cu laser, necesitand
menajarea zonelor sanatoase pentru evitarea extinderii formatiunilor.Se poate folosi deasemenea
crioterapia,ultrasonoterapia.

71.Laringita acuta catarala-complicatii +tratament-inflamatie acuta a mucoasei laringiene

determinata de agenti patogeni banali in cursul unor inflamatii ale arborelui
respirator.Simptome:jena fonatorie,raguseala,fara dispnee.Laringoscopia:congestie difuza
supraglotica si a corzilor vocale, eventual depozite muco-purulente.Perceperea la palpare, in
regiunea laringiana a unui emfizem subcutanat poate decela prezenta unui traumatism cu solutie
de continuitate laringo-traheala sau o infectie cu anaerobi propagata de la o afectiune acuta
faringo-laringiana si tiroidiana.Complicatii:Laringita edemoatoasa-starea generala se altereaza,
febra creste, otalgie reflexa, disfonie si dispnee cu evolutie spre stari asfixice, Abcesul si
flegmonul laringelui-complicatie a laringitei edematoase spre o supuratie circumscrisa, abces,
flegmon, Pericondrita si condrita laringelui datorita infectarii scheletului.Tratament:diferentiat in
functie de gradul de afectare al mucoasei laringiene.In cazurile simple:regim igieno-dietetic cu
repaus vocal 3-5 zile, evitarea mediului poluant, al bauturilor reci sau foarte fierbinti, alcoolului,
tutunului, condimentelor. Se adm ceaiuri calde, prisnite locale sau alcool, inhalatii cu solutii
tipizate si aerosoloterapie pentru fluidifierea secretiilor, alaturi de antiinflamatorii. In cazurile cu
inflamatie pronuntata si edem al corzilor vocale se adm antibiotice: Ampicilina,Amoxicilina,
Cefalosporine, antiinflamatorii antisteroidiene, antihistaminice.

72.Laringita acuta catarala-etiologie+anatopato. - factori favorizanti:frigul,

umezeala,schimbarile bruste de temperatura,tulburarile vasomotorii ale mucoasei,carentele
alimentare vitaminice, starea de oboseala cat si flora saprofita existenta ce in anumite conditii
poate deveni patogena, determinand modificari la nivelul laringelui.Anatomo-
patologic:hiperemia mucoasei cu transudat, apoi exsudat si posibila supraadaugare de miozita
sau artrita crico-aritenoidiana ca si diferite eroziuni ale mucoasei.

73. Laringita acuta catarala-clinic. Simptome: jena fonatorie, raguseala, fara dispnee.
Laringoscopia:congestie difuza supraglotica si a corzilor vocale, eventual depozite muco-
purulente.Perceperea la palpare, in regiunea laringiana a unui emfizem subcutanat poate decela
prezenta unui traumatism cu solutie de continuitate laringo-traheala sau o infectie cu anaerobi
propagata de la o afectiune acuta faringo-laringiana si tiroidiana.

74.Laringita subglotica-se datoreste unor particularitati morfofunctionale ale copilului:

dimensiuni scazute ale lumenului laringelui,formatiunile limfoide situate in tesutul conjunctiv
lax subglotic, inextensia inelului cricoidian, caracterul morfo-functional unitar intre segmentele
arborelui respirator in conditii normale si patologice,imperfectiunii mecanismului de pregatire al
aerului inspirat si instabilitatii neuro-vegetative a copilului.Apare un edem subglotic cu crize
asfixice asemanatoare difteriei de unde si denumirea de pseudocrup difteric, intalnita dupa
rinite,adenoidite, tuse convulsiva,gripa.Simptome:criza de dispnee cu cornaj, tiraj suprasternal si
intercostal,cianoza.Laringoscopic:edem si inflamatie a mucoasei subglotice, cu ingustarea
evidenta a lumenului, in contrast cu aspectul mucoasei gloso-supraglorice, cuingustarea evidenta
a lumenului.Discrepanta intre tusea ragusita si vocea clara+ aspect laringoscopic=diagnostic.Fara
tratament se poate complica cu laringo-traheo bronsita membranoasa sau bronho-
penumonia.Diagnostic diferential:laringita supraglotica,aspirarea unui corp strain,
pneumopatie.Tratament:umidifierea aerului, hidratare, oxigenoterapie, comprese calde, sedare cu
luminal sau largactil, antibioterapie, mucolitice si corticoterapie in cazurile severe. In cazurile
grave se face traheotomie.

75.Laringite cronice.-Nespecifice-inflamatie difuza superficiala a mucoasei laringiene, avand o

evolutie indelungata.Laringita catarala cronica-primul stadiu al inflamatiei cronice, reversibila
prin tratament corect si laringoscopic prezinta o roseata difuza a vestibulului laringian si al
corzilor vocale si secreti vascoase albicioase.Laringita pseudomixomatoasa-apare la cei cu
afectiuni laringiene la care se adauga fumatul si malmenajul.Corzile vocale prezinta un edem alb
translucid gelatinos, fara ingrosare de mucoasa sau cheratoza.Laringitele pahidermice rosii-
disfonie aproape permanenta, prezentand o ingrosare a mucoasei de culoare rosie.5 forme:cordita
pahidermica simpla,cordita pahidermica verucoasa, ulcerul de contact, granuloamele, pahidermia
intraaritenoidiana.Laringita pahidermica alba-aparitia pe o zona de mucoasa inflamata rosie a
unor zone plane sau exofitice albe, cheratinizate.Tratamentul laringitelor cronice
nespecifice:suprimarea focarelor de infectie cronica,suprimarea factorilor iritativi si toxici,
administrarea de vaccinoterapie, vitamina A, inhalatii de aerosoli, alfachimiotripsina si tratament
chirurgical prin laringoscopie in suspensie cu laser, in special in cazurile cu suspiciune de
degenerare maligna.SpecificeTuberculoza laringiana:localizare secundara a TBC
pulmonara.Anatomopatologic:infiltratie circumscrisamsau difuza cu noduli si posibile
ulceratii.Se gaseste sub forma productiva, exsudativa si miliara.Clinic:disfagie, tulburari
respiratorii, alterarea starii generale.In forma miliara:febra,tuse productiva,disfonie.Lupusul
laringelui-consecutiv celui al nasului si faringelui.Anatomopatologic:asemanator tuberculozei, cu
leziuni circumscrise si incapsulate, cu localizare la nivelul epiglotei si al pliurilor
aritenoepiglotice, cu posibile ulceratii.Clinic:simptome fruste descoperite cu ocazia unei
laringoscopii si confirmata prin prezenta celulelor lupice.Tratament:vit D2 si Ca, alimetatie
bogata in proteine, legume, fructe, glucide.Sifilisul laringelui-f rar.4 forme
primar,secundar,tertiar,nervos.Scleromul laringelui-infiltrate mici rotunde, situate pe o baza de
tesut dur, scleros, caracteristic fiind lipsa ulceratiilor .Biopsia este obligatorie.
Tratament:Streptomicina.

76. Laringite cronice catarala.-vezi 75.

77.Cancer laringe-dgn+tratam-diagnostic:un rol important il joaca simptomatologia.In

cancerul corzilor vocale:raguseala, precedata de inasprirea vocii si senzatia de uascaciune a
gatului, mergand pana la afonie.In cancerul supraglotic:tulburari de deglutitie,senzatie de
plenitudine si iritatie in gat, cateodata dureri sub forma otalgiei reflexe si disfagie.Schimbarea
vocii se face in formele tardive ale bolii.In cancerul subglotic:dispnee ce poate ajunge rapid la
insuficienta respiratorie acuta si disfonie.Punerea in evidenta a cancerului laringian se face
prin:laringoscopia indirecta folosind laringoscopul rigid si fibroscopul opric flexibil.Alte
explorari:Rx simpla,CT,ecografie in depistarea metastazelor ganglionare cervicale.,RMN, si
biopsie.Tratament:chirurgical si radiochimioterapie, depinzand de forma anatomo-patologica,
localizarea, stadiul tumoral si acceptul bolnavului.In localizarile supraglotice stadiul I laser, chir
functionala, laringectomie orizontala supraglotica sau epiglotectomie Huet +radioterapie ; stadiul
II laringectomie subtotala supraglotica+ radioterapie+ chimio ( daca chir =esec) stadiul III si IV-
chimio + laringectomie totala si radioterapie+ adenectomie radical.In localizarile glotice stadiu
I terapie laser, chir partial verticala functionala ( cordectomie, laringectomie frontal-anterioara)
radioterapie ; stadiul II exereza cu laser,hemilaringectomie,radioterapie,stadiul III
chimioterapie+ cricohioidopexie sau cricohiodioepiglotopexie sau laringectomie totala cu
evidare ggl radical plus radioterapie; stadiul IV la fel ca la localizarea supraglotica.

78.Cancer laringe-etio,anatopato,clinic-macroscopic-3 forme:proliferative,infiltrative si

ulcerative.Microscopic:carcinoame spinocelulare,bazocelulare, glandulare cu diferite grade de
diferentiere,fibrosarcoame si rabdomiosarcoame(f rar melonoame, limfoame maligne si
carcinoame verucoase. Neoplasmul etajului glotic : pct de plecare marg libera a corzii pana la un
plan ce trece prin planseul ventricular cu extensie pe aripioara tiroidiana lat spre coarda vocala
opusa prin comisura ant ; in post catre aritenoizi si piriforme , sup spatial supraglotic iar inf
spatial subglotic.Neoplasumul etajului supraglotic:a. neoplasmul vestibular cuprinde
epiglota,benizle ventriculare,reliuri ariepiglotice si aritenoizi cu pct de plecare fata laringeana a
epiglotei; extensie inf spre glota si ant si lat spre loja HTE si spatial paraglotic ,sup valecule si
baza limbii b. neoplasmul ventricular intre coarda vocala si banda ventriculara . extensie sup
banda ventriculara , inf etaj glotic , lat cartilaj tiroid , drenaj limfatic spre lantul jugulo
carotidian la grupul subdigastric si omohioidian .Neoplasmul etajului subglotic- rar , manifestat
prin dispnee, extensie spre traheea cervical, dreanj limf lantulul jugulocarotidian si
recurential.Dg dif : laringinte edematose, sclerom laringean, polipi, angioame ,schwanoame,
papilom, lues tertiar, TBC,laringite cr albe.

79.Spasmul glotic.La copil:in primii 2 ani de viata avand ca etiologie rahitismul si

tetania.Exacerbarea se face in cazul coexistentei adenoiditei cronice.Crizele spasmotice sunt
declansate si de excitatii psihice, stari febrile, tiraj, cianoza fetei. Tratament:oxigenoterapie,
vitamina D2,calciu, rar traheostomie, extirparea si indepartarea surselor de infectii cronic tip
adeno-amigdalita cronica.La adult:in caz de hiperestezie faringo-laringiana(fumatori,alcoolici, la
cei cu tumori laringiene pediculate, cu lueta voluminoasa, tabes, tetanie, tulburari
psihice.Simptomele de insuficienta respiratorie merg pana la asfixie si sunt precedate de accese
de tuse .Diag dif se face cu astmul bronsic si cardiac.Tratament:etiologic si cu sedative.

80.Traumatisme laringiene.Traumatisme interne:eforturi vocale exagerate(cand se produc

leziuni musculare sau hemoragii sub mucoasa corzilor vocale, cauzate de surmenajul vocal sau
oboseala generala), corpii straini laringieni(alimentari,diverse obiecte, cu accese de tuse
violenta,dispnee si spasm laringian),arsurile laringelui(inhalatii de gaze toxice,subst caustice cu
dispnee,afonie,disfagie),leziuni secundare unor terapeutici si explorari intralaringiene(dupa tubaj
laringian, cauterizari laringiene, crioterapie laringiana,
laringoscopii,bronhoscopii).Traumatismele externe-traumatisme deschise-arme albe,arme de
foc,agenti perforanti si corpi contondenti;-traumatisme inchise-accidente
rutiere,sportive,strangulari,spanzurari.Traumatismele deschise-riscuri:hemoragia ce poate inunda
arborele bronsic,emfizemul cervical si mediastinal,infectia.Traumatismele inchise sunt sub forma
de:contuzii(prin edem,hematom, care se poate suprainfecta-abces,condrita,si stenoza
secundara),fracturi(supraglotice,transglotice,gloto-subglotice,dezinsertia laringo-traheala,
zdrobirea complexa a laringelui, luxatii).Simptome:dispnee,,tuse,tulburari de deglutitie pana la
stare de soc traumatic si hemoragic cu edem si hematoame locoregionale.La acestea se oate
adauga emfizemul scubcutanat-semn de fractura si solutie de continuitate
laringiana.Paraclinic:laringoscopie indirecta, directa, CT, angiografie,
stroboscopia.Tratament:primul ajutor,combaterea socului,hemostaza primara,adm de oxigen si
perfuzie,traheotomie de urgenta,urmarirea si tratarea emfizemului subcutanat si profilaxia
infectiilor secundare,antibioterapie si antiinflamatorii energic aplicate, repaus vocal.