INTERVIUL CLINIC STRUCTURAT PENTRU TULBURARILE CLINICE ALE SUGARULUT, COPILULUI $I ADOLESCENTULUI KID-SCID Denise Hien, PhD, Fredrick J. Matzner, MD, Michael Frist, MD, Robert L. Spitzer, MD, Janet B.W. Williams, DSW si Miriam Gibbon, MSWTitiu Original; Structured Clinical Interview for DSM-IV Childhocd Diagnoses Copyright © 1994, (998, 2004 Denise Hien, Ph.D, Fredrick J. Matzner, MD,, Michael B. First, M.D., Robert L.. Spitzer, M.D., Mirriam Gibbon, MS.W. gi Janet B.W. Williams, D.S.W. Toate drepturile rezervate, Original Title: Structured Clinica Interview for DSM-IV Childhood Diagnoses Copyright © 1994, 1998, 2004 Denise Hien, Ph.D, Fredrick J. Matzner, M.D., Michael B. First, M.D., Robert L. Spitzer, M.D., Micriam Gibbon, M.S.W, and Janet B.W. Williams, D.S,W. All rights reserved Pentru varianta fa limba romdnis Copyright © 2007 Tnstitutal lntemnafional de Studii Avansate de Psihoterapie si Santate Mentalé Apli Universitatea Babes-Bolyai str, Republicii nr. 37, 400015, Cluj Napoca, Romania ‘worw.psychotherapy:r0 Pentru citare se va utiliza urmatorul format KID-SCID Hien, D., Matzner, F., First, M.B., Spitzer, R.L., Williams, J.B.W., gi Gibbon M. (1994, 1998, 2004). Inrervin Clinic Structurat peniru Tulburdrile.Clinice ale Sugarului, Copilului si Adolescentului. Adaptare in limba romana David, D. (coordonator) (2007), Editura RTS, Publicat la Editura RTS Str, Uzinei Eleetrice 15/15, 400378 Cluj Napoca “Tol./ax. 0264-58276 Web: yomw.tschujzo email: info@rtsca.r0 ISBN 978-973-88429-0-8 ISBN 978-973-1816-01-2 Pentru comensi: SC RTS Romanian Psychological Testing Services SRL Sit, Uzinei Elecirice 15/15, 400378 Chyj Napoca “Tel./fax. 0264-58276 Web: ywwriscluj.z0 Email: info@rtscluj.ro ‘Toate drepturite rezervate. Nici o parte a acestui material, manual, itetni sau foi de nispans nu poate fi reprodusa sau transmisa sub nici o form sau printr-un mijloc electronic sau mecanic, incluzdnd fotocopicres, inregistrarea ori prntr-un sistem de stocare gi reactualizare a informafiei fir acordul prealabil al celor fn deepturi ‘Tiptrit in RomaniaINTERVIURILE CLINICE STRUCTURATE PENTRU TULBURARILE CLINICE CUPRINSE IN MANUALUL DE DIAGNOSTIC $I STATISTICA A TULBURARILOR MENTALE (DSM) COORDONATOR STINTIFIC ADAPTARE + Prof, Aaron T. Beck" univ. dt Daniel DAVID, Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca, Director al Programului de Psihologie Clinicd si Psihoterapie, Pregedintele institutului Intemational de Studil Avansate in Psihoterapie si Sanéitate Mentald Aplicata (International Institute for the Advanced Studies of Psychotherapy and Applied Mental Health) CONSULTANT! STINTIFICI ADAPTARE Prof. univ. dr. Doina COSMAN, Universitatea de Medicind si Farmacie ,luliu Halieganu’, Catedra de Psihclogie Clinicd gi Sanditate Mentala * Prof. univ, dr. Felicia IFTENE, Universitatea de Medicina gi Farmacie ,lulu Hatieganu’, Catedra de Psiniatrie Pediatrica + Conf. univ. dr. Viorel LUPU, Universitatea de Mediciné gi Farmacie ,luliu Hafieganu’, Catedra de Psihiatrie Pediatrica RESPONSABIL ADAPTARE SCID VERSIUNEA CLINICA (SCID-1 CV) $I VERSIUNEA CERCETARE (SCID-I RV) + Lector univ, dr, Aurora SZENTAGOTAI, Universitatea Babes-Bolyal ECHIPA ‘+ Cercettor Postdoctoral Anca DOBREAN, Universitatea Babes-Bolyai Cercetator Postdoctoral Alina RUSU, Universitatea Babes-Bolyai Cercetator Postdoctoral Florin SAVA, Universitatea Babes-Bolyai Doctor in psihologie Eva KALLAY, Universitatea Babes-Bolyal Asist. Cercetare, David OPRIS, Universitatea Babes-Bolyai Psinolog Amfiana BOBARNEA, Universitatea Babes-Bolyai Psinolog Madina SUCALA, Universitatea Babes-Bolyai Medic Psihiatrs Bogdan VOINESCU Universitatea de Medicina si Farmacie ,luliu Hatieganu® RESPONSABIL ADAPTARE SCID-II + Lector univ. dr. Aurora SZENTAGOTAI, Universitatea Babes-Bolyai ECHIPA + Cercetator Postdoctoral Anca DOBREAN, Universitatea Babes-Bolyal = Cercetdtor Postdoctoral Alina RUSU, Universitatea Babes-Bolyai + Cercetator Postdoctoral Florin SAVA, Universitatea Babes-Bolyai + Asist, Cercetere, David OPRIS, Universitatea Babes-Bolyai RESPONSABIL ADAPTARE KID-SCID ‘+ Cont, univ. dr. Oana BENGA, Universitatea Babes-Bolyal Ecuipa Lector univ. dr. Thea IONESCU, Universitatea Babes-Bolyai Cercetator Postdoctoral Anca DOBREAN, Universitatea Babes-Bolyai Cercetator Postdoctoral Alina RUSU, Universitatea Babes-Bolyai Cercetitor Postdoctoral Florin SAVA, Universitatea Babes-Bolyai Asist. univ. drd, Laura VISU-PETRA, Universitatea Babes-Bolyai Psiholog drd, loana TINCAS Universitatea Babeg-Bolyai Asist. cercetare David OPRIS, Universitatea Babes-Bolyal Copyright: Universitatea Babes-Bolyal - Insttutul Internayjonal de Studi Avansate in Psiholerapie g1 Sandtate Mentalé Aplicata (wuw.psychotherapy.to)INTRODUCERE Psihodiagnostic si Evaluare Clinica Validate Stiit Din punci de vedere etimologic (vezi pentru detalii David, 2003; 2008a). termenul de diagnostic (gr. diagnostikos - capacitate de a distinge; dia - intre; gnosis - cuncagtere) denoté o activitate de cuncastere. Psinodiagnosticul se reiera la cunoasterea factorilor psihologici ai subiectului uman, cu relevanta pentru diverse activitafi, Psihodiagnosticu! clinic vizeazé cunoasterea factorilor psinologisi cu relevan{a pentru sandtate si boal’. Psihodiagnosticul educational vizeaza cuncasterea factorilor psinologic! implicat! in procesele de tnvajare si educatie, iar psihodiagnosticul organizational vizeaz& cunoasterea factorilor psihologici Implicati in dinamica socialé gi a resurselor umane din diverse organizatil. Cunoasterea acestor factori psihologici se realizeaza prin procesul de evaluare (clinica in cazul nostru) in care se utlizeaza doua clase de metodo: testarea psihologica (inoluzdnd teste, diverse sarcini si probe) gi interviut clinic (ibs, sernistructural, structurat). |. Sanatate gi Boal’ (vezi textul detaliat in David, 2003; 2006a, 2006b) Starea de sdnatate este definit in Constitulla WHO/OMS (World Health Organization/Organizatia Mondialé a Sénataji, hitp/Mvww.who.int) ca a stare de bine fic, psihic si social. Boala, pe de alté parte, este definité ca o serie de modificari biologice si/sau psiho- comportamentale care genereaza o stare de distres gi/sau dizabiliate sau un risc cresout spre distres si/sau dizabilitate [American Psychiatric Association (APsyA), 1994; U.S. Department of Health and Human Services (USDHHS), 1999]. Boala, aga cum este ea definita mai sus, are mai multe componente pe care le discutim succint in continuare. (1) Manifestari (pentru detalii vezi Bolosiu, 1990). Fiecare boalé presupune anumite modalititi de manifestare, un anumit tablou clinic (In anumite situatii boala poate s8 nu alba un tablou clinic identificabil sau usor identificabil). Tabloul clinic ~ numit si simptomatologia pacientului ~ confine semne gi simptome. Semiologia (gr. sernion - semn, marcé dupa care ceva poale fi cunoscut; logos - discurs, sti) este slinta care se ocupa cu studiul acestora. Semnele (iat. signum - insemnare, mare) sunt forme de manifestare a boli care pot fi identificate de oiitre clinician sau de catre alta persoana, inclusiv de cdtre pacient, pe baza simturilor propril, independent de cea ce declara paciontul, (ex., modificdri ale culori piel; modificiri in comportament). Simotomele (gr. symptoma = ceea ce se produce, apare, de fa sym - Impreund; piptein - a cada) sunt acele manifestari ale boli care apar in primul rand in sfera de percepfie a bolnavului si sunt experienfiate de ciitre acesta la nivel subiectiv. Ele pot fi cunoscute de ciitre clinician doer indirect, prin intermediul declaratilor pacientului (ex., siarea de frica). Unele semne si simptome tind s& apara impreuna, constituind sindroame (gr. syn-impreun’; dromos-cale, curs’). Un sindrom poate s& alba 0 etiologie mulipla. Daca mecanismele etiopatogenetice ale unui sindrom sunt cunoscute, atunci In principiu putem vorbi despre boala; pentru detalii privind relafile existente intre conceptul de sindrom si cel de boala vezi Bolosiu (1990). Tratamentele care vizeazé direct reducerea acestor manifestari fara a schimba cauzele gi mecanismele care [e-au generat se numesc tratamente simptomatice, (2) Boala presupune anumiti agentiffactori etiologici (cauzali} (pentru detalii vezi (Price gi Lynn, 1981), Doud orterii sunt mai importante tn clasificarea acestor agentifactori etiologici. Dupa natura lor, ei se clasificd in agenti exogeni si agenji endogeni. La randul lor, agentii exogeni pot sa fie fizici (ex., mecanici, termicl, electrici, prin energie radianta etc.), chimici (ex., acizi, baze, saruri), biologic! (ex., microbi, virusuri, paraziti, ciuperc, diferite macromolecule organice etc.) gi psiho-sociali (ex., stresul, stilul de viat& nesénatos). Agentfi endogeni (ex., factori genetici) pot fi considerati primati, producand diverse tipuri de anomali ereditare, In ultima instanté ei sunt ins& agenti exogeni care au actionat fie asupra aparatului genetic al stramosllor nostri, fie asupra aparatulul nostru genetic, in cursul existenfei noastre. Dupa funcfia lor, agenti etiologici se Impart in: (1) factorl declangatori; (2) factori determinant; (3) factori favorizant; (4) factori predispozantide rise si (5) factori de mentinere. Eactorii declansatori se refera la acel faciori care produc tn mod direct simptomvatotogia; ei sunt factor’ necesari declangarii tabloului clinic, dar adesea nu sunt gi suficienfi. Unul dintre factorii declangatori cei mai Importanti in psinopatologie se refera la discrepanja cognitiva dintre motivatiaiit pacientului (ex., scopuri, motive, dorinte, asteptéri gi expectanfe etc.) si evenimentele propriu-zise cate au loc. Cu cat aceasta discrepant este mai mare, cu at&t problemele psihologice sunt mai severe. Studile araté c& discrepanfa este cu atat mai severd cu cat motivatia noastré este mai imperativa, extrema fiind formularea scopurilor gi dorinjelor noastre in termeni absolutisti de “trebuie cu necesttate.." (David, 2006; Ellis, 1994). Tiebuie 8 facem o diferent’ clara intre factor declangatori si cei deten Factori_determinanti au aceleasi caracteristi ca cei deciangatori ~ produc tn mod direct simptomatologia - dar ei sunt legatj specific de un anumit tablou clinic (ex., bacilul Koch pentru tuberculeza), in timp ce factorii declangatori nu sunt specific legal de un tablou clinic (ex., stresorli ca factori daclangatori pot declanga tulburéri depresive sau anxioase), Pana acum, In psihopatologie au {ost identifica clar putini factori determinanti, mai ales de natura psihosocials. Eactorijfavorizanti joacd tn psihopatologie rolul pe care catalizatori i joacd in reactille chimice. O serie de reactii chimice se pot desfaisura si fard catalizatori, dar prezenta acestora eficientizeazé intregul proces. Similar, factorii favorizanti eficientizeaz’ acjiunea factorilor declansatori si determinanti In aparitia tabloului clinic, Factor predispozant| sunt acel factori care au un caracter general, apartin pacientulul, au fost prezenti Inainte de instalarea tabloului clinic si care prin interactiune cu factorii declangatori, determinanti si/sau favorizanti duc la aparitia tabloului clinic. Eactorii de mentinere au rolul de a susfine simptomatofogia. Acest rol poate fi jucat de factoril dectangatori, determinanti, favorizanti sau predispozanti odata ce au declansat tabloul clinic, dar gi de alfl factori care au aparut dupa generarea tabloului clinic. Toll acesti factori etiologici descrigi aici interactioneaza pentru a genera un anumit tablou clinic, dar aceasta nu inseamna ca de fiecare dal’ cand apare un anumit tablou clinic trebule si fie prezenti factori din flecare categorie menjionata (ex., {in anumite situati factori favorizanti pot sa nu fle prezenfl, iar in psihopatologie este adesea dificil de identificat factorii determinanti). Tratamentele care vizeazi modificarea acestor factori si, prin aceasta, reducerea tabloului clinic se numesc tratamente etiologica, ele vizand cauza manifestarilor bolilor. (3) Reactii de raspuns ale organismulul la actiunea agentilor etiologicl (pentru detali vezi Price si Lynn, 1981; Selye, 1976). Aceste react pot s& fie specifice sau nespecifice, fiecare din ele la randul lor putand sa fie locale sau cu caracter general. De asemenea, ele se pot manifesta la nivel biologic (ex. modificarea tensiunii arteriale) sau la nivel psihologic (ex. deficiente la nivelul memoriei implicte). Cu privire la modul in care apar aceste reacfi ca réspuns al organismului fa acfiunea unor factori etiologici a aparut 0 Intreaga stiinfé — patogenia (gr. pathos-suferinté; gennan-a genera). Aceste react sunt identifcabile prin analize de laborator (vezi testele medicale $1 psinologice). Tralamentele care vizeaz’ modificarea lor si, prin aceasta, ameliorarea tabloului clinic al pacientului se numese tratamente patogenetice. Tratamentele etiologice si cele patogenetice (etiopatogenetice) sunt un deziderat in tratamentul medical gi psihologic deoarace ele vizeaza cauzele distale (cele etiologice) si proximale (cele patogenetice) ale tabtoulul clinic. Tratamentele simptomatice nu sunt cauzale gi de aceea rolul for este de a exista pand cand este posibila administrarea unor iratamente etiopatogenetice sau pana cand tablout clinic se amelioreaza ca urmare a evolutiel naturale a boli. in baza celor discutate mai sus, 0 clasiicare cu rol euristic a bolilor este prezentatd in Tabelul 1. (pentru detali vezi David, 2003). Aceasta clasificare considera simultan criteriul etiopatogenetic gi pe cel semiotogic gi arala clar rolul tratamentelor psihologice si al celor biomedicale in diverse ‘ategori de tulburariv Tabelul 1. O clasificare euristicd a bolilor tn functie de tabloul clinic si mecanismele etiopatogenetice, Semne sf | imptome } Predominant Predominant | Mecanisme ~~ psihologice somatice etiopatogenetice “dasice” [vezi DSM- | (vezi Kaplan gi Sadock, Predominant IV pentru detalii | 1998 pentru detali) psihologice (APsyA, 1994] | Tulburéiri somatoforme | {vezi DSM-IV pentru detalii (APsyA, 1994)] Tulburarile —psihice | Tulburéri ed Tulburai peice | Tulburale — somatice | datorate unor condifi | “clasice" [vezi ICD-10 | Predominant somatice | medicale sau | pentru detali | consumului de | (WHO/OMS, 1982)] IV pentru detalii (APsyA, 1994)] substanfe [vezi DSM- LEGENDA: |CD-10 (International Classification of Diseases and Related Health Problems; Glasifcarea Statistica Internationals a Maladilor si a Problemelor in Legatura ou Sdnatatea; editia 10); APsvA (American Psychiatric Association; Asociatia Psihiatrlor Americani); DSM-IV (Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders; Manualul de Diagnostic si Statistica a Tulburariior Mentale; edifia IV); WHO/OMS (Organizatia Mondialé a Sénatafil; World Health Organization). I. Psihodiagnostic gi Evaluare Clinica Validate Stiinfific Daca vorbim de boala, factorii psthologii care trebuie identificati se clasifica tn factori care tin de tablou! clinic (starea de boalé) sau de mecanismele etiopatogenetice (mecanismele de patogonez8). Daca ne referim la sanditate atunc! factorii psihologici care trebuie identificati se refera la ‘slarea de sdndtale (ex. emofii pozitive, calmlrelaxare, emotii functionale negative) si la mecanismele ‘de sanogenzé care 0 genereaz’; desi exist un interes crescut privind identificarea stall de sanatate gia mecanismelor de sanogenezA nu exista inc’ o metodologie clinica articulat’, care s8 fact acest lucru intr-o manier’ validata stiintfic; vom Incerca sa corectém aceasta stare de fapt prin Sistemul de Evaluare Clinica desoris mai jos. Vorbim despre psihodiagnostic gi evaluare clinic validate stiintific - evidence based assessment - atunci cand (1) exist’ o legéturé stabilité prin studii clinice controlate intre factori etiopatogeneticide sanogenezé $i tebloul clinic/starea de sdn&tate | (2) probele psinologice utlizate au cali psihometrice adecvate. Exempla: Daca fablou! clinic este unul de tip depresiv etunci factorii etfopatogenetic! care trebuie diagnosticati sunt scheme cognitive, cognifile irajionale si gandurile automate. Ei sunt factori care in Iiteratura de specialitate au fost ascciali cu tabloul de tip depresiv (Beck, 1895). Alfi factori psihologic! = unii din teorli foarte cuncscute dar nevalidate (ex. .agresivitate introiectata” din teorla dinamic- psihanaliticd) — nu fac obiectul diagnosticului si evaluarii validate stintific. Suntem bombardafi cu zeci de mii de teste psinologice. Cum ne orientéim intre ele? Practic in diagnosticul si evaluarea clinic’ validate stinjfic nu ne intereseazé decat acele probe psihologice ‘care masoard factori psihologici care in literatura de specialitate au fost identificali ca facand parte din rolatia ,tablou clinic/stare de sdnatate — mecanism etiopatogenetic /de sanogeneza’. Restul, chiar Tn condifile in care au calti psinometrice adecvate, nu au utilitate clinica! Infelegem poate mai bine acum afirmatia clasica ca ,cel mai practic lucru este 0 feorie bund"! Diagnesticul si evaluarea clinica sunt componente fundamentale ale interventilor de tip medical sipsthologic,y la. Interviurile clinice structurate (SCID) pentru tulburarile clinice cuprinse in Manualul de Diagnostic si Statistica a Tulburarilor Mentale (DSM) in domeniul tulburarilor mentale si de comportament unul dintre reperele fundamentale tn diagnosticul acestora il constituie Manualul de Diagnostic si Statistica a Tulburétilor Mentale” (Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders; DSM), publical de American Psychiatric Association". El a ajuns la edifia @ patra revizuit8 si se agteapla ca a cincea edifie sa fie publicaia In 2013. La noi in tard (DSM.IV-TR) a fost tradus de ,Asociatia Psihiatrilor Liberi din Romania’, in anui 2003. Pentru a putea utiliza corect diagnosticul pe baza DSM este necesar4 utlizarea unor interviuri Glinice structurate. Trei astfel de interviuri sunt fundamentale, acoperind prin module specifica categorie de diagnostic cuprinse in DSM. + Interviul Clinic Structurat pentru Tulburérile de pe Axa | a DSM (SCID-I}; © SCID-I CV (Versiunea Ciinica/Clinician Version) © SCID-I RVIPE (Versiunea Cercetare /Research Version, Patient Edition) © SCID-I RVINP (Versiunea Cercetare /Research Version, Non-Patient Edition) © SCID-I RVIPS (Versiunea Cercetare /Research Version with Psychotic Screening) + Interviul Clinic Structurat pentru Tulburdrile de pe Axa il a DSM (SCID-II); 2 SCID-II- Interviul © Chestionarul de Personalitate * Interviul Clinic Structurat pentru Tulburérle Sugarului, Copilului si Adolescentulul (KID- SCID). ‘Am adaptat aceste interviur clinics structurate cu drepturi exclusive pentru Romania. Lb. Sistem de Evaluare Clinicd (SEC) Adesea in practica clinic’ si eproape constant in cercetare, acest sistem de diagnostic categorial tip DSM-SCID este ins’ dublat de unul cantitativ, prin teste psihologice, ceea ce da o rigoare mai mare rezultatulul gi permite analize statistics mai complexe. De altfel, mecanismele etiopatogenetice/de sanogeneza asociate prin teorii validate stintilic fabloulul clinic/star de sénatate sunt identificate mai ales prin probe psihologice. De asemenea, acest demers trebule dublat de mecanisme de identificare a stiri de s8natale, oci ipsa boli nu inseamna prezenta sAnatatil, dupa cum prezenta bolii nu anuleaz& complet anumite componente ale stérii de sinState. Agadar, un sistem de evaluare clinica modem trebuie sa permita psihodiagnosticul si evaluare clinica atat a stari de boala cat si a celei de sanatate. In lucrarile noastre am elaborat Sistemul de Evaluara Clinica (SEC). Probele psihologice cuprinse in SEC au fost selectate pornind de la paradigma psihodlagnosticului si evaluarii clinice Validate stiinffic, prezentata anterior. Astfel: ‘+ Am inclus probe psinologice (5 scale clinice) care evalueaz tabloul clinic, focalizate pe cele mai importante componente ale acestuia: distresul, tabloul de tip depresiv gi de tip anxios, Unele seale (ex. PDA, SRGS) evalueaza si aspectele care tin de starea de sandtate (ex. emolii pozitive, emofli functionale negative etc.), lucru ignorat tn majoritatea sistemelor de evaluare ciinicd existente. Toate aceste probe psihologice au calitat} psinometrice foarte bune, acoperd cea mai mare si relevant parte din tulburdrile clinice $i starea de sénétate $i sunt complementare SCID-ului, + Am inclus probe psinologice (15 scale clinice) care evalueaz’ mecanismele etiopatogenstice/de sanogenezé asociate tablourilor clinice (din DSMY/stari de sanatate, Aceasta asociere a fost stabil’ dupa analizele comprehensive ale literaturi de specialitate (ex. Cochrane Review, Pubmed, Psycinfo), cea ce ti conferd 0 validitate stintiica remarcabild. Ele se clasific& in probe psihologice care vizeaza: © mecanisme etiopatogenetice generale (12 scale clinice), cu rol de vulnerabilitate generala (ex. scheme cognitive, cognitiirafionale etc.). © mecanisme etlopatogenetice specitice (3 scale oiinice), implicate in tulouréri specifice (gdnduri automate etc.) Unele scale incluse in SEC masoaré constructe identice siisau similare; ele pot fi utlizate ca modalitaf) alternative de evaluare, atunci cénd: (1) masurdtorile repetate cu aceeagi scala pot fi distorsionate si (2) se doreste confirmarea unui rezultat din surse multiple (Iucru important in domeniul clinic). Agadar, SEC, prin modul in care a fost elaborat, reprezinta astézi unul dintre cele mai avansate - the stale of the art ~ sisteme de psihodiagnostic si evaluare clinic& validate stiintific. Noi scale/probe psihologie pot fi adaugate acestui sistem - SEC — doar daca: (1) ele evalueaz noi componente validate stinffic ale stiri de boala/sanatate si'sau ale mecanismelor de patogenezé/sanogenezé, identificate prin studii de specialitate, care aduc un plus de cuncastere semnificati clinic fafa de cele deja incluse in SEC; (2) au calitati psihometrice foarte bune. Utilzareavi SEC presupune cunostinfe fundamentale de psihologie clinica si psihodiagnostic gi se face in condifile respect&ri stricte a deontologiei profesionale. Pentru detalii privind diagnosticu! si evaluarsa clinica gi modul tn care se combina SCID cu SEC vezi David (2008). Sintetizm aici demersul, de obicei derulat pe parcursul a trei sedinte: © Formularea diagnosticului nosologic (identificarea ‘abloului clinic) (sedinfele 1-2) 0 Formularea diagnosticului nosofogic (DSM) Faza 1 si 2); © Detalierea diagnosticului nosologic prin surprinderea dinamicii acestuia in ‘cazul unui pacient tinté (Faza 3); © Operationalizarea diagnosticului nosologic in probleme de vial specifice pacientului (stabiliea listei de probleme). + Wdentificarea factoritor etiopatogenetial relevant (gedinfa 2) Mai precis: = Sedinja 1 © Intervie clinic semistructurat sau nestructurat (pentru detalii vezi David, 2006) in urma cdruia se identitica probleme potenfiale ~ diagnostic probabil - ale pacientului. Se poate Incepe si direct cu SCID, dupd o scurtd intraducere, 9 Se administeazd provele psihologice din SEC asociate cu diagnosticul potential; unele pot fi date pentru completare acasé. © Sedinja 2: © Seadministreazé SCID © Se poate continua aplicares probelor psihologice din SEC daca acestea nu au fost ‘completate sau daca au aparut diagnostice noi in urma administrari SCID. © Sedinia 3: : 0 Se integreaz’ datele de la SCID si SEC pentru 2 se formula conceptualizarea clinica — care ne spune (1) ce probleme are pacientul, (2) de ce au aparut si (3) ce treb facut pentru le ameliora, lar apoi se poate implementa schema de tratament. Strategii clinice de facilitare a utilizérii SCID (vezi David, 2003; 20062, 2006b) ‘Regul faciliatoare ale diagnostic&rli si evaluaci clinioe: (1). alforarea Intrebarilor deschise (mai ales la inceput) cu stabilirea unei comunicaii deschise gi fluente); (2) comunicare nonverbala adecvatt (3) reflectari empatice frecvente: (8) atentie la ce spune pacieniul, dar si la cum spune. Modul In care spune un lucru aratés perspectiva jul asupra acestuia Tehnici de sparaere a rezistentelor Tn timpul interviului_ clinic pot $8 apara o serie de rezistenje din partea pacientulul si dificult de comunicare in obfinerea de informatii relevante pentru tratament. Sursele acestor rezistente sunt diverse: ‘U) pacientul este prea grav afectat de boala sa pentru a sustine 0 comunicare relevant’; (©) expectantele sale faid de terapeut sau terapie sunt nesatisfacute: terapeut prea ténar/batran, terapeut femeie/barbat; cabinetul terapeutic séracdcios/luxos etc.; (3) a fost adus impotriva vointei iui (ex., amenintat cu divortul, cu pierderea pensiel, etc.). In_primul caz se apeleaza la oblinerea de informatii de la famille, rude, care trebuie apoi corobarate pentru a avea o perspectiva unitara $i a le verifica reciproc. Aceastd tehnica este uti chiar in cazul in care pacientul poate fi intervievat, pentru a compara perspectiva pacientulul cu cea @ familie’ sau rudelor etc, Tal doilea caz, spargorea rezistentelor se bazeazi pe urmatoarea reguld suslinuté de studi de psinologie socialé (Gilbert si colab.,1993): pe masuré ce pacientul impartagesie clinicianulul experiente personale, acesta incepe sd fie perceput mai favorabil de catre pacient. Aceasta inseamnd ca este important ca pacientul s& fle stimulat s8 vorbeasca, urmand ca atitudinea lui s8 se modifice pe masura ce impartageste terapeutului tot mai multe elemente personal, Este indicata urmatoarea strategie clinic’: Terapeut: - Ce probleme sunt? Pacient: - Uite ce este, nu am cova personal cu tine, dar cred of esti prea tandr s méi Infelegi si sa ma alu. Fi eto co ti spunef nfleg 8 suntet dezamdgt st nian un terapeut prea tana (olectare empaticd a rezistentai ul). P:- Da, ma agteptam la cineva mai matur, la varst& ma refer. irebairi finlite/inchise (mai ales dup&vii T: = Cred c& avefi dreptete s& gAnditl astfel, Toti am dori, la necaz, sé avem un om matur gi puternic lang noi care s8 ne ajute (suntem de acord cu rezistenta lui). P:-Da. T.- Am s& incerc eu s& va ajut, recomandandu-va unui coleg mai in varsté in care probabil vet! avea ‘mai multd incredere, Dar pentru asta ar trebui s& gtiu ce probleme sunt ca 34 va pot recomanda cel ‘mai bun terapeut pentru problemele respective. Deci ce necazuri sunt? (oportunitate de dialog). P: - (de cele mal multe ori incepe s& impéirtéseascd problemele personale). inal teilea caz, mecanismul angajat pentru spargerea razistentelor este de aceeagi facturs: T:- Ge probleme sunt? P: - Vite ce este, nu sunt nebun. De fapt, nici nu vreau sé fu aicl, dar am venit de gura neveste — mii, $i nu am nici o problemat T:- Infeleg 8 trebuie s& a rezistentel pacientulul), P:-Da T: - Oricine in locul dumneavoastra ar simfi la fel. Cred c& gi eu ag fi extrem de revoltat 88 fiu dus Lundeva Impotriva vointet mele (suntem de acord cu rezistenta lui). Dar oricum, cine v-a adus aici? P:- Nevasta, De o lund ma tot bate la cap s& vorbese cu un psiholog. T:- De ce credeti cd doreste acest lucru? P: = Crede ca am tot felul de probleme. Dar eu nu am nici una, adio& nu mai multe decat orice om, T: = Totugi mi se pare ca aveti o problema mai ciudata (cu umot): cu sotia dvs., ganditi cam diferit. ‘Sau ma ingel? (oportunitate de dialog). P: - A, nu ored ca aveti dreptate. SA vedeti (pacientul incepe s& vorbeasc’ despre relatia cu sofia, rezultnd si presupusele probleme pentru care sofia La cerut 8 meargé la un psiholog). ‘Agadar, tehnicile pentru spargerea rezistentelor urmeaza trei pagi principall: (1) reflectarea empatica a rezistentei pacientulul; (2) abordarea indirect a pacientului (3) oferirea de tntariri pentru implicarea pacientului in procesul de diagnostic. xtrem de revoltat gi nemullumit cA afi fost adus aici (reflectarea empatica Il, Platforma de Psthodiagnostic si Evaluare Clinica Validate Stiintific (PEC) Impreund, SCID [SCID-1 CV, SCID-I RVIP, SCID-I RVINP, SCID-I RVIPS, SCID-II (incluzdnd chestionarul de personalitate), KID-SCID] si SEC constituie 0 Platforma de Psihodiagnostic si Evaluare Clinica Validate Stiintific (evidence-based assessment) (PEC), cu implicalii majore asupra tratamentului tulburailor mentale, a tulburarilor care cuprind In etiopatogeneza factori psihalogici si'in optimizarea si promovarea sénatail. Ea reprezinta the state of the art in domeniu, in acest moment. Utlizarea PEC presupune cunostinte fundamentale de psihologie clinica si psihodiagnostic gi se face Ih condifile respectarit stricte a deontologiei profesionale. Universitatea Babes-Bolyai — Institutul Intemational de Studii Avansate in Psihoterapie si Sanatate Mentala Aplicaté — are drepturile exclusive pentru Romania pentru toate variantele SCID, pentru SEC gi platforma PEC. WV. CONCLUZII PEC (SEC + SCID) se consfituie intr-o tehnologie avansata in domeniul clinic (cercetare $i practic) care permite diagnosticul gi evaluarea cinic’ validate stinfic, ancorand utilzatorul in paradigma ,scientist-practitioner’, care fi asigura 0 practicd cliicé validaté stintific cu eficienta maxima pe care o permite cunoasterea actuala din domeniu, Pentru intrebari suplimentare si cursuti de formare in regim de educatie continua pentru utiizarea PEC vezi ww psychotherapy.ro Prof. ,Aaron T. Beok" univ. dr, Daniel DAVID Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca Institutul International de Studi Avansate de Psihoteraple gi Sandtate Mentala Aplicataviii INTERVIUL CLINIC STRUCTURAT PENTRU TULBURARILE CLINICE ALE SUGARULUI COPILULU! $i ADOLESCENTULU! (KID-SCID} (text adaptat dup Fredrick J. Matzner) 1. Aspecte generale Interviul Clinic Structurat pentru DSM-IV, versiunea pentru Copii (KID-SCID), este un instrument semistruclurat nou, proiectat pentru a genera diagnostice pediatrice conform Manualul de Diagnostic $i Statisticd a Tulburdrilor Mentale, care are la baza varianta pentru adulll a SCID. Aceasta prima Nersiune contine module pentru Tulburarile de Comportament Disruptiv, Episoadele Afective gi Peinotice, Tulburarile Afective gi Psihotice, Tulburérile Anxioase, Tulburaiile in Legaturé cu Alcoolul si Substanfele si Tulburdrila de Adaptare. KKID-SCID este destinat spre a fi administrat de c&tre clinicien! specializeti in sandtate mintala si permite diagnosticarea unor tulburéri psihiatrice generale si pedialrice in conformitate cu DSM-IV. Interviul este impart in mai multe module, fiecare modul evaluand o anumité clasa de tulburéri. Dupa seellunea de cotare existé un interviu general, urmat de modulele de diagnostic propriunzise. Daca consulta! pagina A-1, Veti vedea modul In care e construit instrumentul. Acesta cuprinde trei coloane. Pe coloana din centru sunt listate cuvant cu cuvant oriterile DSM-IV pentru fiecare tulburare, Coloana in stanga cuprinde Intrebarile amorsa, destinate s&1 ajute pe evaluator s& stabileasc& m&sura in care etiterile de pe coloana din mijloc sunt sau nu prezente. Este important de menfionat ca judecataldiscemamantul clinic joaca un rol sermnificaiv in a stabill daca aceste criteli sunt satisfacute Sau nu. Cu alte cuvinte, in cazul unui copll care prezinta 0 dispozitie afectiva depresiva (trstete) evidenta, criteriul tristefe va fi cotat ca ,adevarat’, chiar dacdi el sau ea neaga c& s-ar simfitrist. In fine, coloana din dreapta confine rubric! in care evaluatorul poate coda réspunsurile. Raspundem mai jos cAlorva intrebari chee privind KID-SCID-ul (pentru detalii vezi hitp:/www.seid4.org/scidfaq.htm). Cine poate utiliza KID-SCID-ul? inetrumentul poate futilizat de orice profesionist din domeniul sanatatii mentale. El trebule s& ‘aba un training adecvat. Diagnosticul la care se ajunge pe baza interviulul se ulizeaza tn functie de profesia de baz, Fiind un diagnostic psihlatric el poate fi utilizat formal, cu implcatillegale (ex. pentru Inragistrare in sistemul medical etc.), doar de c&tre medicul psiniatru. Cellati profesionisti din domeniul s&natafii mentale — inclusiv psihologi — tI pot utiliza doar ca ghid pentru practica profesionald proprie gisau cercetare. De unde pot obfine KID-SCID-ul $i ce tip de formare este necesar pentru a-l putea utiliza? ‘in Romania training-ul este oferit de ,|nstitutului International de Studi Avansate in Psinoterapie $i SSndtate Mental’ Aplicata" (International Institute for the Advanced Studies of Psychotherapy and Applied Mental Health; www.psychatherapy.ro) care define drepturile exclisive pentru Romania ‘asupra acestul instrument. Insttutul va permite utlizarea lui gratulla pentru cercetare, in condi clar specificate printr-o infelegere intre Institut si utizator. Il Recomandari privind utilizarea KID-SCID ‘Mai jos sunt prezentate cdteva recomandéii de care evaluatorii trebule s& {ina cont in uliizarea KID-SCID: Instrumentut este un suport in realizerea unei evalua clinice obignuite. Exista pericolul de a cédea in capcana tratérii KID-SCID ca pe un chestionar, codand pur si simply raspunsurile paciontului, Acest lueru este incorect. intrebirlle amorsa constituie doar directii generale pentru Stabilirea gradului de satisfacere a criterilor. In realitate evaluatorul nu pune Intrebairi, ci stabileste daca sunt prezente criterile. Astfel el ar trebui intotdeauna s& se opreasca si sd citeasc mai intai coloana central pentru a infelege ce trebuie $8 affe, iar apoi sd abordeze Intrebarile amorsa din acea perspeciiva. Unele dintre aceste intrebari duc direct la miezul problemei. De exemplu, in cazul Tulburdrii de Conduit’, unul din criterl specific&: ,minte adesea pentru a objine bunurl sau favoruri {adica ‘escrocheaza’ pe ali)’. Prima intrebare amors& evalueaza ins’ doar daca pacientul minte. Daca rispunsul este .da’, alunci Intrebéirle amorsi urmatoare se focalizeazA asupra aspectului central al criteriului, si anume ,escrocarea” celorial. Evaluatorii Ts vor spune invarlabil .pacientul satisface criterile, aga c& a trebuit s& marchez 3 (adevarat), dar mi-am dat seama ca de fapl nu e asa (indiforent de diagnostic)’. Acest lucru nu se va int&mpta daca instrumentul este administrat corect.ix Evaluatorul trebuie s8 {in cont de propriul discemamant in a stabili dacd evaluarea ca .3" este potrivité. Prin urmare, se coieaz’ itemii corespunzaitor!citerilor, nu réspunsurile la Intrebéti, Cu toate c& sunt oferite intrebéri structurate specifice pentru a faciita accesul ia informafia diagnostic’, este important s& se Inleleagé c& evaluaiile/cotérile KID-SCID vizeaz& citerile de diegnostic gi nu neapérat réspunsurile pacientului la intrebéri, Desi majoritatea intrebérilor din KID-SCID se preteaza la rdspunsuri simple de tip ,da° sau ,nu’, de cele mai muite ori un da” neelaborat nu oferd clinicianului suficient’ informatie pentru ca ef s& poata decide daca un criteriu este satisfécut. De reguld este nevoie ca pacientul sé fie rugat s&-sl elaboreze rAspunsul sau sf ofere exemple spectfice. Unul din punctele forte ale instrumentelor semistructurate fat& de cele structurate tine de faptul 8 evaluatorul poate sd auda un .da" ca réspuns, dar sa il respinga daca el considera acest lucru adeevat din punct de vedere clinic. Cu alte cuvinte, interviurile complet structurate sunt obligate s& accepte un ,da". Aceasta Inseamna ca ele vor fi prea generale, vor genera prea multe diagnostice, $1 prea multi falgi pozitivi. In cadrul unui interviu semistructurat, judecata clinica permite clinicianului s& respinga diagnosticele care ar satistace teoretic criterle dar care, de exemplu, nu cauzeazd 0 deteriorare semnificativa. Mulfi copii se pot teme de clovni, dar ctinicianul poate decide c& acestia nu prezinté o tulburare, Intrebarile amorsa constituie doar sugesti. Asigurati-v8 c& parintele sau copilul Infelege intrebairile. Adesea raspunsul va fi .uneori’, aga incat va trebui s8 mai investigati pentru a stabili de exemplu severitatea sau frecventa (ex. ,Cat de des va certali? Cat de grave sunt corturile?"), Judecata clinica include si examenul statusului mental. Astfel, in cazul unui pacient care neag’ problemele, dar care araté, 84 spunem, extrem de trist, criteriul de dispozifietrist’ poate fi considerat ca salisfacut. La fel in cazul hiperactvitati ~ agitajia evident se poate cota cu ,3" chiar dact pacientul o neaga. Tabelul de codare/evaluare arata astfel: 2Ti [23 COP, PAR ALT ‘OPT t 2° tnseamna informatie insuficienté", .1" inseamna .fals", .2" inseamnd .sub prag” (acordafi atenjlé acestei rubric; majoritatea situafilor de fidelitate sc@zuta apar atunci cand un pacient aste cu ulin sub sau pufin deasupra limite’), iar 3 Inseamna sadevarat cu siguranta", Mai precis: 2 = Informatia este inadecvata pentru a cota criteriul cu 1, 2 sau 3 De exemplu, se neaga prezenta unui anumit simptom, care este ins sugerat de biletul de trimitere ‘sau de intemnari anterioare. Atunci cénd informafiulterioare permit recodarea criteriulul, se taie peste 22" si se inoerculeste evaluarea corecté. De exemplu, itemul poate fi recodat in utma discutitor cu famila sau un terapeut anterior care confirma prezenta simptomutul respectiv. 1 = Absont sau Fals Absent. Simptomul descris in criteriu este tn mod clar absent (de ex., nu existé nicio dovad’ de simptome de fobie sociats). Fals. Afirmatia din criteriy este In mod clar falsa (de ex., este prezent doar unul din patru simptome necesare). 2 Sub nivelul prag Pragul pentru criteriu este aproape atins (ex., simptomul este prezent, dar nu este suficient de sever pentru a produce o afectare sau un distres marca. 3= Nivel prag sau Adevarat Nivel prag. Pragul pentru criteriu este atins (ex, se admite existenta unui simptom si se oferd un exempl convingéitor) sau este depasit (ex., sunt oferite mai multe exemple convingdtoare, in numeroase contexte). Cotarea cu 3" este justificat’ doar daca s-a oblinut 0 descriere sau un exemplu concludent sau daca exista dovezi, din comportamentul in timpul interviului sau din alte surse, cd itemul satisfaoe oriterile necesare cotari cu 3".x Exemplu: Pagina F21: daca itemul ,Criteriile A, 8, C, D, E si F pentru Tulburarea de Stes Posttraumatic sunt codate cut 3” este adevarat, el se coteazé cu ,3" (nivel prag sau adevarat), si se va pune diagnosticul de Tulburare de Sires Posttraumatic. Daca itemmul nu este adevérat, el va fi cotat cu," (absent sau fals) gi se va trece la eveluarea Tulburaril de Anxiotate Generalizats (pagina F23). Réndul ,COP" din tabel este pentru codarea pe baza interviulul cu copilul gi include toate sursele de informatie din timpul interviului cu acesta, inclusiv, aga cum am aratat mai sus, observatile ‘evaluatorului asupra copilului. De la 9 ani in sus, un copil poate réspunde de obicel la inteebarile ‘amorsa. Cu cat copilul este mai mic, cu att va vefi baza mai mult pe observatii pentru a stabill saiisfacerea ctiterilor. Randul ,PAR" este pentru interviul cu parintele, Din nou, bazali-va pe judecata/disceréméntul clinic, nu doar pe un da" sau .nu’ din partea parintelul, Mai ales in cazul copilor mici, este recomandabil s& intervievati parintele gi copilul improuna. Punefi Intrebari p&rintelui gi codati pe linia PAR’, in timp ce observali copilul si codati pe linia COP". JALT" (ie. ,altele") se referd la TOATE celelalte surse de informatie, ca de exemplu, fige medicale vechi, rapoarte ale profesoriler, prleteni, membril a familie, etc. ‘La rubrica OPT" (ie. ,optim’) clinicianul sintetizeaz& toata informatia adunata. Daca apar contradiofii, ramane la latitudinea acestuia s& decid in ce masurd copilul satistace cu adevarat criterile. Exact ca in orice interviu clinic obignuit! Deoarece nimeni nu detine Un algoritm pentru a combina informatie objinute de la périnti, profesor si copll, acest lucru depinde de dumneavoastra. Tine minte c& atat pairinfi cat si profesori identiicé aproximativ 10% dintre copii ca avand probleme, dar este vorba de doud egantioane de 10% diferite! Faré suprapuneril Rubrica OPT" este cea care se ufilizeaza pentru a stabili daca pacientul prezinté tulburarea, Incereati s8 realizati un interviu c&t mai natural posibil. Citirea intrebarilor amorsé Intr-un mod rigid ca gi cum ar fi un sondaj de opinie va plictisi repede. Utilizali Secfiunea Imagine de Ansamblu pentru a cunoaste copilul mai bine si incercafi s& 0 parcurge ca pe o simpl& discutie. NU puneti o fntrebare al cdrsi réispuns il sti deja, Adesea pérrintele sau copilul va va oferi gi alte Informatil atunc! ‘cand raéspunde la o inirebare (de ex., la intrebarile despre cosmaruri raspunde c& nu doarme bine). De asemenea, in cazul intrebarii pentru Opozitionismului Provocator privind blamarea celorlalfi, ccopilul poate oferi singur informatia c nu minte niciodata. Prin urmare, nu va mai fi nevoie s& punefi ‘ntrebarea referitoare la minciuna din secfiunea pentru Tulburarea de Conduit’. Acordafi o atentie deosebité instructiunilor din subsolul rubricii de codare. Dacé obfineti un .1” ‘ntr-un punct cheie, puteli sari peste restul modulului. La Inceputul anumitor module se poate bifa .nu” si trece peste modul in fniregime. Modulul referitor fa consumul de substante / alcool (G) reclamd, de asemenea, o atentie deosebiti. Codarea se face diferit, find prezentatd la final. Aceasta sectiune este compilicatd, iar clinicianul trebuie s& se asigure ca stie ce face. Desi KID-SCID-ul complet este foarte lung, se intémpla rar ca un interviu s& dureze mai mult de saizeci de minute. KID-SCID este conceput pentru a fi ugor de tolerat de cétre copil. Intrebairle sunt naturale gi existd posibiltatea de a s4ri peste unele sectiuni pentru a scurta fungimea interviulul, De exemplu, daca un copil neagé orice consum de substante sau alcool, aceste sectiuni sunt complet ignorate. lll. Caracteristici psihometrice ale KID-SCID In procesul de elaborare KID-SCID au fost generate date pilot pentru a determina daca fidefitatea inter-evaluatori e adecvata. Datele au indicat o fidelitate interevaluatori excelenta in cazul modulului. Comportament Disruptiv, obfinndu-se un coeficient de 0.84 pentru Tulburaree Opozitionismulul Provocator si Tulburarea de Conduité, respectiv de 1 pentru ADI in cadrul unui studiu preliminar care a avut ca obiectiv evaluarea fidelitafil test-retest pentru diagnosticele de Comportament Disruptiv gi Anxietate intr-o populatie clinica. (Matzner, Silva, Silvan, Chowdhury, & Nastasi, 1997), s-au obtinut urmatorii coeficient! kappa: = Tulburdri de Comportament Disruptiv: Tulburarea de Hiperactivitate gi Deficit Atentional: Tulburarea de conduité: 0.84; Tulburarea Opozitionismului Provocator: 0.63. = Tulburéri anxioase: Fobie Socialé: 1.0; Tulburare de Anxietate de Separare: 0.66, si Tulburare de Stres Posttraumatic: 0.44, 84;xi Jn prezent se afld in dasfigurare un studiu mai extins, Implicand un numar mai mare de copii din fiecare grup de vérst’. Pe baza informaiillor de care dispunem, putem spune cA acest instrument este promilator in raport cu scopul cétuia i se adreseaz’. In Romania KID-SCID a fost acaptat de o echipa de profesionigti de la Institutul de Studi Avansate in Psihoterapie $i Sandtate Mentalé Aplicaté si utlizat intr-o serie de studi clinice conirolate (vezi www.osychotherapy.ro), datele de fidelitate gi validitate obtinute find comparabile cu cele ale versiunilor tn limba englez8. De exemplu, coeficienti de concordanta inter-evaluatori pentru versiunea in mba romana a KID-SCID sunt cuprins! intre 69- .95. BIBLIOGRAFIE APsyA (1994), Diagnostic and_statistical manual_of mentel disorders (fourth edition), American Psychiatric Association: Washington Beck, J.S. (1995). Coanitive therapy: Basics and beyond. New York: Guilford Press, Bologiv, H.D. (1990). Semiolocie medicala, Cluj-Napoca: Medex. David, D. (2003), Castele de nisip. Bucurest: Editura Tritonic. David, D. (2008). Metodoloaia cercetariiclinice, Fundamente. lagi: Editura Polirom, David, D (2006a). Psinoloaie clinica si psihoterapie, Fundamente. lag!: Editura Polirom. David, D. (2006). Tratat de psihoteranii coanitive si comportamentale. lagi: Editura Polirom. Ellis, A. (1994), Reason and emotion in psychotherapy. New York: Carol Publishing Group. Gilbert, D. T., Tafarodi, R. W., & Malone, P. S. (1993). You can't not believe everything you read. Journal of Personality and Social Psychology, 65, 221-233. Kaplan, H.!., si Sadock, B.J. (7998). Kaplan and Sadock’s Synopsis of Psychiatry: Behavioral Sciences, Clinical Psychiatry, 8th Edition, Baltimore : Willams and Wikins. Price, R.H., si Lynn, S.J. (1981). Abnormal psychology in the human context. The Illinois: Dorsey Press. Selye, H. (1976). The stress af life. New York: McGraw-Hill USDHHS (1999). Mental health: A report of the surgeon genersl-Executive Summary, Rockville, MD: U.S. Deparment of Health and Human services, Substance Abuse and Mental Health . Services Health, National Institute of Mental Health,INTER VIUL CLINIC STRUCTURAT PENTRU ‘TULBURARILE CLINICE ALE SUGARULUI, COPILULUI $1 ADOLESCENTULUI KID-SCID Denise Hien, Ph.D; Fredrick J, Matzner, M.D.; Michael B. Frist, M.D.; Robert L. Spitzer, M.D. Miriam Gibbon, M.S.W.; si Janet B.W. Williams, D.S.W. Studiu: Studiu nr: Evaluator nr. Subiect:_________________gvatuatorul este: —-‘Intervievator =. Observator 2 Data interviului: Zi Cans An Evaluare: Initial 1 Reevaluare 2 Orainceperti incheierii interviului Surse de informatie (bifafi tot ceea ce Subiect ccorespunde) Parinte / Paringi Profesori Alle persoane (inclusiv cadre medicale, figa medicals). Consultare cu: Editat gi verficat d is Data:INTERVIUL CLINIC STRUCTURAT PENTRU: TULBURARILE CLINICE ALE SUGARULUI, COPILULUI $1 ADOLESCENTULUL KID-SCID Cuprins Modul Fisa rezumativa intrebari Imagine de ansamblu Tulburirile de comportament disruptiv - Modulul A Tulburarea de hiperactivitate / deficit de atenfic Tulburarea opozitionismului provocator Tulburarea de conduita Episoade afective - Modulul B Episodul depresiv major curent Episodul maniacal curent Episodul hipomaniacal Tulburarea distimica Tulburarea afectiva datorat unei condifii medicale generale Tulburarea afectiva indus’ de o substan Specificanti pentru episoadele afective ‘Simptome psihotice - Modulul C Idei delirante Halucinatii Alte simptome Simptome negative ‘Tulburiri psihotice - Diagnostic diferenfial Modulul D Schizofrenia Tulburarea schizofreniforma Tulburatea schizoafectiva Tulburarea deliranta ‘Tulburarea psihotica datorata unei condifii medicale generale Tulburarea psihotic’ indus de o substangi Tulburatea psihoticd FAS ‘Tulburarea afectiva curent& - Diagnostic diferential Modulul E Tulburarea bipolard | Tulburarea bipotard IT Alte tulburai bipolare Tulburarea depresiva major’ Alte tulburari depresive Evoluia longitudinala a dispozitiei afective Subclasificarea episodulai curent Pagina i Imagine de ansamblu 1 Al A8 All BI B6 BIO BI4 BI8 B20B22 cl c4 C6 cs DI D7 D9 DI0 Dia DI6 DI8 El £2 53 EA ES 6 E7Tulburari anxioase ~ Modulul F Anxietatea de separare Fobia social Fobia specifics Tulburarea obsesivo-compulsiva Tulburarea de stres posttraumatic Tulburarea de anxietate generalizata Panica Agorafobia fara istoric de panics ‘Anxietatea datorati unei condifii medicale generale Tulburarea de anxietate indusi de o substan Tulburarea de anxietate FAS Tulburdrile in legaturs cu o substanfé - Modulul G Tulburarile legate de consumul de alcool Dependenja de alcool ‘Abuzul de alcool ‘Tulburatile datorate consumului de substante ne-alcoolice Abuzul de substante ‘Tulburarea de adaptare - Modulul H FL FS F3 FI2 FI6 F23 F26 F31 F34 F36 F38 Gl G2 Gs Gio G21KID-SCID Figg rezumativ i FISA REZUMATIVA KID-SCID informatie absent sub prag nivel . inadeevata prag, ‘TULBURARILE DE COMPORTAMENT DISRUPTIV Tulburarea hiperactivitate /deficit de atenfie 2 1 2 3 (a7) Subtip: 1] Tipul predominant de inatengie 2 | Tipul predominant hiperactiv-impulsiv Tipul combinat ‘Tulburarea opozitionismul provocator 2 1 2 3 (alo) ‘Tulburarea de conduits 2 1 2 3 (ais) Subtip: 1 | Tipul cu debut in adolescena 2 | Tipul cu debut in copilaticFgh rezumativa i kibscw absent —subprag nivel inadecvat prag TULBURARILE AFECTIVE Tulburarea bipolar ? 1 2 3 €b | Episodul curent: 1 | maniacal 2 | mixt 3. | hipomaniacal 4 | depresiv major 5 | nespecificat 1 | nici melancolic nici atipic 2 | cuclemente melancolice 3_ | cuelemente atipice Severitatea episodului curent: 1 | usor 2 | moderat 3 | sever, firs elemente psihotice 4 | cuclemente psihotice congruente cu dispozitia 5_| cu elemente psihotice incongruente cu dispozifia 1 | cuciclare rapida ‘Tulburarea bipolard IL (E2) 1 | hipomaniacala 2 | depresie majora nici melancolict nici atipicé en elemente melancolice cu elemente atipice 1 | cuciclare rapidaKIp-scIo igh sezumativa fit informatie absent sub prag nivel inadecvata prag TULBURARILE AFECTIVE ? 1 2 3 Alte tulburiti bipelare (B3) tulburarea cictotimicd episoade hipomaniacale intermitente episod maniacal sau hipomaniacal suprapus peste o tulburare psihotica 2 1 2 3 Tulburarea depresiva majord (E4) soar moderati severa, fird elemente psibotice cu elemente psihotice congruente cu dispozitia cu elemente psihotice incongruente cu dispozitia nici melancolic& nici atipicé cu clemente melancolice cut elemente atipice ‘Tulburarea distimi (BI) 1 | debut timpuriu debut tardiv 1 cueiclare rapidFiga rezumativa iv xipscip informatio absent sub prag nivel é inadecvatt prag TULBURARILE AFECTIVE, Allte tulburtsi depresive 2 1 2 3 (E5) oe 1. ] tulburarea depresiva postpsihotic& a schizofteniei 2 | episoade hipomaniacale intermitente 3. | episod maniacal sau hipomaniacal suprapus peste o tulburare psihotic’ 4 | tatburarea depresiv’ minort 5 | tulburarea depresivl recurentd de scurta dutatd Tulburarea afectivi datoraté uni conditii 1 2 3 medicale generale (B19) Specificati cu episod aseminstor depresied majore l 2. | cuelemente depresive 3. | cu elemente maniacale 4_ | cu elemente mixte ‘Tulburarea afectiva indusé de o substanti 2 1 2 3 B21) co 1 | ouelemente depresive 2 | ewetemente maniacale 3_| cuelemente mixtekipscip Figs ezamativi y informatie absent —subprag nivel inadeevata prag SCHIZOFRENIA $I ALTE TULBURARI PSIHOTICE Schizofrenia ? 1 2 3 ) cc Sdssesrebeesedtnesteeetsstaseeteeeesttseeteeeesttneeeteee 1} tip paranoid 2. | tip catatonic 3. | tip dezorganizat 4 | tip nediferentiat 5_| tip rezidual ‘Tulburarea schizofreniforma ? 1 2 3 on co 1 | cu etemente de prognostic bun 2. | fard elemente de prognostic bun ‘Tulburarea schizoafectiva 2 1 2 3 9) ee ee eee eee eee eee 1] tip depresiv 2. | tip bipolar Tulburarea deliranté 2 1 2 3 oy Tulburarea psihotict scurta ? 1 2 3 (p13)KID-Sc1D Pipa eezuration vi informatie absent — sub prag_—_ nivel __ inadeevata prog SCHIZOFRENIA $# ALTE TULBURARI PSIHOTICE (continuare) Tulburarea psihotica datorata unei conditii 2 1 3 medicale generale (D15) Speciticat 1 | cu idei delirante 2. | cu halucinatii ‘Tulburarea psihotic’ indusk de o substan 2 1 2 wit) Speciticat 1 | cu idei delirante 2. | cuhalucinagi Tulburarea psthotica F. (pia)KID-SCID Fish cemimativa vit informatie absent sub prag__ nivel inadeevatt prag TULBURARILE ANXIOASE Anxietate de separare 1 1 2 3 (Fa) Fobie sociala a 1 2 3 (FT) Fobie specifica 2 1 2 3 10) ‘Tulburare obsesivo-compulsiva 2 1 2 3 Fis) Stres posttraumatic 2 1 2 3 21) Anxietate generalizat ? 1 2 3 (F25) Panica 3 (F30) EEE Seer eee See 1 | fri agorafobie 2. | eu agorafobie Agorafobie fara istoric de panict 2 1 2 3 (32)KID-SCID igh eozamativa vii informatie absent. sub prag__ nivel Z inadeevats prag ‘TULBURARILE ANXIOASE (continuare) Tulburare anxioas’ datorath unei condifii ——? 1 2 3 medicale generale (35) oo 1 | owatacuri de panica 2 | cu anxietate generalizata Tulburare anxioasd indus de o substant 2 ' 2 3 (F37) 1 | cuatacuri de panic 2 | cuanxietate generalizatt Tulburare.anxioas& FAS 2 1 2 3 (F38)TULBURARILE IN LEGATURA CU 0 SUBSTANTA ipnotice-anxiolitice Cannabis (G17-G23) Opiacee (G17-G23) Cocaina (G17-G23) Halucinogene/PCP (G17-423) Polisubstanta (Gi7-G23) Alte substanje (Gi7-623) ‘TULBURARE DE ADAPTARE (Ha) Alti TULBURARE DE PE AXATDSM Specificati: informatie absent inadecvata 2 1 1 2 1 2 1 2 1 4 1 a 1 abuz Figa ezumativa ic dependentéKIDSCID FIR rezumativa s DIAGNOSTICUL PRINCIPAL PE AXA 1 - adica, tulburarea care este (sau ar trebul si fie) in central atentiei: DIAGNOSTICUL INTERVIEVATORULUI, DACA E DIFERIT DE DIAGNOSTICUL KID- sciD:Kip-sc1D Figa eezumativa x AXA V A DSM-IV: Scala de evaiuare globald a functionarii Fanctionarea psibologics, social si profesionala se consider’ pe un continuum ipotetic de sindtate-maladie mentald, Nu se include deteriorarea in fimejionare datoratd restricjilor somatice (san de mediu). Indicafi codu! potrivit pentru cel mai SCAZUT nivel de functionare de pe parcursul siptiménii cu CEA MAI SLABA functionare din ultima lund. (A se utiliza coduti intermediate, cdnd sunt corespunzitoare, de ex., 45, 68, 72). 100 | Functionare superioard intr-un larg domeniu de activititi, problemele de vinta nu par a fi seapat 91 yreodata din mand, este ciutat de alfii pentru multele sale calitati, Nici un simptom. 90 Simptome absente sau minime (de ex., anxietate usoard fnaintea unui examen), bund functionare in | toate domeniile, interesat $i implicat fntr-o gami largi de activitati, eficient social, satisficut tn 81. general de viaf, nu mai mult decit probleme sau preocupari cotidiene (de ex., 0 ceart ocazionala cu membrii familiei) 80 Daci sunt prezente simptome, acestea sunt reactii de asteptat si tranzitorii Ia stresori psihosoclatt | (de ex., dificulta¢i in concentrare dupa o cearti in familie); nu mai mult decat o usoar’ deteriorare in 71 functionarea socials, profesional sau scolara (de ex., ramAnere in urma temporard tn activitatea scolar). 70 Cateva simptome usoare (de ex., dispozitie depresiva si insomnie usoaré) sau alte dificultifi in | functionarea sociald, profesionald sau geolara (de ex., chiul ocazional ori furt din casi) dar, in 61 general, functionare destul de bund, are cAteva relatii interpersonale semnificative. fimbaj circumstantial, atacuti de panic& ocazionale) ORL au scolar (de ex., pufini amici, confliete Simptome moderate (de ex., afect plat i dificultfi moderate in functionarea social4, profesional cu egalii sau cu colaboratori 50 Simptome severe (de ex., ideatie suicidar’, ritusluri obsesionale severe, furturi din magazine), ORI | deteriorare sever in functionarea sociabi, profesionala sau scolar (de ex., nici un fel de amici, 41. incapabil s& menting un serviciu) 40 O oarecare deteriorare a simtului realititii sau in comunicare (de ex., limbejul este uneori ilogic, | obscur sau irelevant) ORI deteriorare major in multe domenti, cum ar fi servielul sam scoala, 31 relatille de familie, judecata, gindirea sau dispozitia (de ex., omul depresiv eviti ami neglijeaza familia, este incapabil sii munceasc8; copilul bate copiii mai mici ca el, este sfidator acasi, lipseste de ta scoala). 30 Comportamentul este considerabil influenfat de idei delirante sau de halucinatii ORI exist 0 | serioasa detcriorare in comunicare sau in judecati (de ex., uneori este incoerent, actioneaz’ in mod 21 flagrant inadecvat, are preocupari suicidare) ORI este ineapabil sa funcfioneze in aproape toate domeniile (de ex., sti in pat toatt ziua, nu are serviciu, locuinta sau ami. 20 Un oarecare pericol de a se vatiima pe sine sau pe alfii (de ex., tentative de suicid fra unmarirea | clari a morfii, frecvent violent, excitatie maniacala) ORT ocazional incapabil si menting un 11 minimum de igiend personala (de ex., miroase a fecale) ORI deteriorare flagrant in comunicare (de ex., extrem de incoerent sau mut) 10 Pericol persistent de vitamare sever’ a sa sau a altora (de ex., violenf& recurenti) ORT | ineapacitatea de a menfine o igiend personal minim ORI act suicidar sever cu dorinta clara de 1 amuri, 0 Informatie inadecvati.KID-scID. IMAGINE DE ANSAMBLU Ui voi pune aiste tntrebari despre diferite probleme pe care se poate s& Te fi avut gi voi lua notite pe masurd ce inaintim. Ai intrebii inainte si cepem? DATE DEMOGRAFICE, Citi ani ai? Ai frafi sau surori? (Ai copii? Cafi?) Unde locuiesti? Cine mai locuieste cu tine? EDUCATIE $1 ISTORIC PROFESIONAL La ce scoala mergi? in ce clasa egti? Esti la o scoala obisnuitd sau lao scoala speciald ajutitoare? Ai fost repetent/a? (Cind?) (De cate ori?) ‘Ai remunfat Ia scoall sau ai fincetat 38 ‘mai mergi pentru un timp? De ce? Imagine de ansambiu { SEX: 1. masculin 2. feminin ETNIE: VARSTA: EDUCATIE: 1, invatimant de mas& 2. scoala speciala Clasa: ‘Numar de ani repetafi:kIDSciD. Ai lucrat vreodata? Ce anume ai fuerat? Lucrezi acum? DACA DA: De cat timp Iucrezi acolo? Ce fel de mined ai cut? IMAGINE DE ANSAMBLU A BOLI CURENTE DATA INTERNARIL IN INSTITUTIE (INTERNAT SAU AMBULATOR) PENTRU BOALA CURENTA, Cand ai venit la (spital, clinic’, medic)? ACUZE PRINCIPALE $I DESCRIEREA PROBLEMEI CARE CONSTITUTE MOTIVUL, PREZENTARIL Ce tesa determinat si vii aici (de aceast& dati)? (Care e problema principala cave te deranjeaza?) DACA NU DA DETALIT DESPRE PROBLEMA: Spune-mi mai multe despre aceasta. (Ce vrei si spui prin...) Imagine de ansamblu 2 ‘Numir de stiptimani de la 1. <1 siptimand internare 2. 1-4 siptaimani 3.>4 saptiménikap-sci. DEBUTUL BOLI CURENTE SAU ACCENTUAREA ACESTEIA De end a inceput problema? (Cand ai observat pentru prima dati cf ceva nu ein regula?) (Cand te-ai simfit bine ultima dats? SIMPTOME NOI SAU. RECURENTE ‘Este ceva now sau ceva ce ai mai avut si inainte? (Ce te-a determinat 8 caufi ajutor acum?) FACTORI DE MEDIU $I POSIBILI FACTORI DE PRECIPITARE Al BOLI CURENTE SAU AI ACCENTUARIT ACESTEIA (UTILIZATI ACESTE INFORMATII PENTRU CODAREA AXEIIV) Cum era viafa ta cand au inceput problemele? S-a intamplat ceva sau s-a schimbat ceva cand au inceput toate acestca? (Crezi ci acestea au vreo legaturd cu BOALA ta CURENTA?) CURSUL BOLI CURENTE SAU AL EXACERBARI Ce s-a intdmplat dupa ce a inceput? (Au mai inceput si te supere si alte Iuerusi?) De cand a inceput, cind te-ai simtit ‘cel mai rau? DACA DE MAI MULT DE UN AN: (Cand te-ai simtit cel mai ran ‘in ultimul an? Imagine de ansamblu 3KID-SCID ISTORICUL TRATAMENTULUT Cand ai fost pentrs prima data la cineva datorité unor probleme emotionale sau psihiatrice? (Pentru ce anume? Ce fel de tratament ai urmat? ‘Ce medicamente ai luat?) (POATE FI UTILIZAT ,TRASEUL BIOGRAFIC” DE LA PAGINA 6 A PREZENTARI GENERALE PENTRU A REZUMA 0 ISTORIE COMPLICATA DE PSIHOPATOLOGIE $1 TRATAMENT) Aj fost vreodati pacient/8 al unui spital de psihiatrie? DACA DA: Pentru ce anume? (De cate ori?) DACA OFERA UN RASPUNS INADECVAT, PROVOCATI-LIO (CU BLANDETE; de ex., Nua fost pentru altceva? Oamenii nu merg de regula la un spital de psihiatrie doar pentru cA sunt obosifi sau nervosi ALTE PROBLEME CURENTE Ai avut alte probleme in ultima fund? simit? (Perici, trist, furios, Ai fost siinatos/sinstoasd din punct de vedere fizic? Tei vreun medicament sau vitamine (altele decdt cele despre care mi-ai spus deja)? (Ai avut vreo problema medical?) UTILIZATI ACESTE INFORMATIL PENTRU CODAREA, AXEHIL Cat de mutt (aleoo!) ai baut (in ultima Tuna)? Ai consumat droguri/ medicament (in ultima kuna)? (Dar marijuana, cocain’, alte droguri) Inmagine de ansamblu 4 ‘Numar al spitalizArilor anterioare (nu includeti trans ferurile): wanes (cau mai multe)KID-ScID FUNCTIONAREA SOCIALA CURENTA Cum iti petreci timput liber? Cu cine ifi petreci timpul? CEL MAI PROBABIL DIAGNOSTIC CURENT: DIAGNOSTICE CARE TREBUIE EXCLUSE: Imagine de ansamblu 5KID-SCID Imagine de ansamblu 6 TRASEUL BIOGRAFIC Varsta Eveniment Simptome sau condigie ‘Tratament (sau data)Kib-scIp eTulburares ADHD, ‘Tulburdrile de compurtameat disrupily A Curentie . TULBURARILE DF COMPORTAMENT DISRUPTIV IN ACEASTA SECTIUNE SUNT EVALUATE ADHD, ODD STCD SINDROMUL HIPERACTIVITATE-DEFICIT DE ATENTIE, ACEASTA SECTIUNE PRESUPUNE CA SIMPTOMELE SA FIE PREZENTE DE CEL PUTIN 6 LUNI, INTR-UN GRAD CARE ESTE DEZADAPTATIV $I DISCREPANT {N RAPORT CU NIVELUL DE DEZVOLTARE, TREBUIE SA APARA IN CEL PUTIN 2 LOCURT. SINDROMUL ADHD CURENT CRITERIU ADHD Thi voi pune cateva intrebari despre Al: Inatenfie: Cel pufia gase din felul in care te porti urmitoarele simptome de inatentie au persistat cel putin sase luni intr-un grad care este dezadaptativ gi discrepant in raport cu nivelul de dezvoltare: Lucrutie mirunte care se intdmpla in (a) este ugor de distras de stimuli jurul tau te fae 6 pierzi firul (s8 uit, 8 irelevanté te opresti) in ceea ce faci? (lucruri ae precum zgomotele de afar, masinile on care tree sau oamenii care vorbesc”) (dack da, ce se intdimpla”) cor dati ce ai pierdut firul, edt de grew if este (oft de mutt timp iti ia) ca 58 revii lace Piceai? DACA DA: Se intampli acest lucra (de 6 luni)? Se plang ceilalji oameni, de exempta _(b) adesea nu pare a asculta paringii sau profesorii, c& mu asculfi? Iti edind i se vorbeste direct cor dai scama des ch nu ai ascultat ceea ce bee ne a? spunea alteinev eee DACA DA: Se intampla acest lucra (de 6 luni)*? igi este dificil si fii atent la scoala? Dar (c) adesea are di ciind iji faci temele? $i cand te joci sau susfinerea atentiei aswpra faci ceva ce iti place cu adevarat... este sarcinilor sau activitafilor de joc bien {greu si te concentrezi la ceea ce faci : orr chiar si atunci? cop DACA DA: Se intémpls acest lucru (de 6 huni)*? * Exprimat print-o expresie din caze subivetul si injleagh cd se rofeeS ta ultimele 6 luni (de ex. yin august sau win tot acest an geolae” ete.) ‘informatie inadeevatS [=absent sau fils 2esub prag 3~oivel prag sau adevaratxID-SCID Tolburares ADD, Curentie Faci multe gregeli din neatentie (prostesti, stupide)? Se enerveazA des pe tine profesorii sau parintii pentru neglijenfd sau pentru c& uiti mici detali (luerari) atunci cénd tucrezi? Pofi s8 imi dai un exemplu? DACA DA: Se intémpla acest iucru (de 6 luni"? Este dificil s8 organizezi (sa faci) Iucruri care au mai mulfi pagi sau pe care trebuie si le faci fntr-un anumit, fel? Lucruri ca respectarea unei refete... sau un proiect de la coal... sat asamblarea unui model sau a unei jucarii? Care din Iucrurile de acest tip sunt dificile pentra tine ? DACA DA: Se intampla acest Iuera (de 6 luniy*? Ai probleme in a-i aminti lucrurile pe care trebuie si le faci inte-o zi? Ce fel de lucruri uifi adesea? Se plang adesea profesorii sau parintii cA uiti anumite tucruri? DACA DA; Se intampla acest lucru (de 6 tuniy*? inal pi colar” ee.) aeost: (4) esueazi acesea in a da atenfia cuvenita detaliilor ori face erori prin neglijenta in efectuarea temelor scolare, la serviciu sau in alte activitati (©) adesea are di organizarea sarcit activitafilor (P) adesea este uituc/i eu privice la activitatile eotidiene formayie inadeevath I-absent sau fils 2=sub prag. 3+nivel prag sau adevirat ‘Vathurdcile de comportament diseaptly A ‘co PAR ALT ort 4 | | Ct tt cor. PAR ALT ort cor PAR ALT ort cexprusie dia care subicetul si injeleaga cd se refer la ultimele 6 luni de ex. «din august” sam win totKID-SCID Talburarea ADED ‘Talburdrile de comportament disruptiv A Curenise Pierzi adesea diverse Iucruri? Ce fel de (g) adesea pierde lucruri lucruri? necesare pentru diferite sarcini COP sau activitati (de ex,, jucdrii, a DACA NU: se plang parintii t&i 08 tome pentnt acasa, creioane, ee fntotdeauna ifi pierzi lucrurile? certi, instrumentey DACA DA: Se intémpla acest luert (de 6 funi)*? Este dificil si duci fa bun sfirgit (h) adesea nu se conformeazi ucrurile pe care fi le cer alti si Ie faci? —instructiunilor gi este incapabil”a COP Se pling profesorii sau parintii cd si-gi termine temele pentru PAR trebuie mereu si ifireaminteased si _acas4, sarcinile casnice sau om termini atunci clind iti faci temele sau obligatile la loewl de mune alte sarcini? (nedatorate comportamentuitti opozitionist sau incapacitafii de DACA DA: Spune-mi mai multe a inelege instructiunile) dospre asta... de ce se intimpl8? Pentru ca mu vrei si faci? Sou mu infelegi ce trebuie sé faci? DACA DA: Se intémpl acest Incr (de 6 luniy*? incerei adesea A nu ii faci temele, (i) adesea evit’, se opune, nu chiar gi atunci cand paringii sau este dispus/& s& se angajeze in ‘cor profesorii isi doresc mult ca tu si sarcini care necesita un efort oo incerei? Este greu s& continui s& lucrezi mental sustinut (cum af fi peal atunci ofind iti faci teme care presuipun efectuarea temelor in clas& sau. un timp mai indelungat? Este dificil sa acast) inveti cind esti la scoala? Ai dificultati cind trebuie s8 incepi s& faci diferite sarcini la scoald sau temele de casi? DACA DA: De ce se intimpla acest Inera? Pofi sa imi dai un exemplu? DACA DA: Se intimpla acest lucent (de 6 luniy*? CEL PUTIN 6 DIN SIMPTOMELE DE LA Al 1 2 : (INATENTIE) CODATE ,3” * Eprimotiprint-o expresie din eae subictul s8nfelengh 8 ce refer la ultimele 6 funi (Ge ex, in agus” sai fn ot acest an scolae” ce} Pminformatieinadecvad \=absent sav fils 2nsub prag 3nivel prag sau adevaratKpscr oTelbnrares ADED ‘Tulburavile de comportament Curentie iti voi pune in continuare intrebari despre momentele in care esti prea activ/a gin care fie grou sf stai linistiv’, Este foarte grew pentru tine si stai linistit’& mai mult decat céteva minute? Ceilalfi, de exemplu profesorii sau parintii,ifi spun adesea s& stai linigtita sau s& nu te mai agifi? (pentru adolescenti) Daca esti undeva unde trebuie sf stai linigtit’, incepi sa simfi cli mu ai stare ca gi cum ai avea nevoia de a te migca? DACA DA: Se intdmpla acest lneru (de 6 luni)*? Te ridici de multe ori de la Iocul tie cfd mu ar trebui? Paringii sau profesori trebuie s& iti spuni adesea s8 te agezi la Loc? DACA DA: Se intimpla acest lucru (de 6 tuni)*? Alergi mult in locuri jn care au ar trebui si faci asta... cn de exempta in ‘casi sau in clasd sau intr-un magazin? Te caferi sau sari pe Tueruri...ca de exemplu pe mobild sau pe banc&? Des? Parintii sau profesor trebuie s8 if spun tot timpul sh 0 iei mai ugor... s& nu mai alergi.,. 8 mu te mai cateri pe ueruri? DACA DA: Se intimpla acest Inera (de 6 huni)*? + Exprituti acest an gootar” ete.) ‘informatie nadeevaté Imabsent sau fils 2esub rag 3 nt-o expeesie din care subject sK injsleag A. Miperactivitate- Impulsivitate: Cel putin sase din umatoarele simptome de hiperactivitate-impulsivitate au persistat eel pufin gase unt int tun grad care este dezadaptativ gi discrepant in raport cu nivelul de dezvoltare HIPERACTIVITATE: (a) adesea se joaca eu mainte sau cu pivioatele sausefoiege COP scan . ALT opt (b) adesea isi partiseste Locul in clas sau in alte situatii in care fae fe de dorit si rimand agezat este de dor ag ae ort (0) adesen alearga sau se cati excesiv de mult, in situatii in cor care acest Iucru este inadeevat ae (ln adotescenji sau Ta adulfi,se SET poate limita la senzatia subiectiva de neliniste) A se referd la ultimele 6 tani (de ex. yin august” sau yin tot vel prag sau adeviratscp *Volbararea ADED ‘Tulburdrie de comportament disruptiy AS Carentia iti e greu si te joci in liniste? (@) adesea are dificultati in a se If spun ceilafi ek esti prea zgomotos? ja sau ina se angaa cor ractive in linigte i DACA DA: Se intimpla acest lucru oer (de 6 funiy*? Esti un copil cirnia fi place si alerge _(g) este adesea ,,in continua tottimpul? Care jocuri ifi plac mai _—_migcare” smut actioneazi ca si cor mult: cele in care stai agezat/a site joci cum ,ar fi impins de un motor” we 7 erga? 4 sau cele in care pofi alerge’ bee DACA DA: Se intdmpla acest lucru (de 6 luni)*? Ceilalti spun cA vorbesti tat timpul? —_(f) adesea vorbeste excesiv de Crezi c& vorbesti prea mult? moult Ge iti spun adese: i s& taci? ip iti spun adesea ceilalfi sa taci el DACA DA: Se intémpla acest lueru oe (de 6 luni)*? IMPULSIVITATE: Spui adesea rispunstl in clasd inainte (g) adesea ,trénteste” rspunsuri ca profesorul sa igi fi terminat ‘inainte ca intrebarite si fi fost ee intrebarea? complet formulate Sar (Trebuie mereu s& {fi aminteascs eer profesorul si ridici mana gi s& astepfi pang esti numiv’s2) DACA DA: Se intémpla acest Iuera (de 6 luniy*? Este greu si fi agtepfi rindul cind te (h) adesea are dificult! n a-si joci sau cénd stai la coada? agtepta rindul cor (Ce se intampla atunci cAnd trebuie sa ~ Ahi astepfi réndul? Povesteste-mi despre a aceasta. DACA DA: Se tntamplé acest Iueru Ge 6 luni)*? * Exprimafi printio expresie din care subiectl s&infslezglt ct ‘acest an geolar” ete.) fet’ la ultimele 6 luni (de ex, ydin august” sau yin tot "informalie inadeevath Imabsent sau fals 2sub prog 3=nivel prag sau adeviratxID.scrD eTulborarea ADHD ‘Tulburirile de comportament distuptiv A 6 Carentie {i spun adesea ceilati c& ti tntrerupi? Intervii Intotdeauna In joc inainte s& fi invita? DACA DA: Se intémpla acest lueru (ée 6 tuni)*?| (DACA ESTE NECLAR): effi ani aveai cfind ti s-a intémplat pentru prima data si (numiti simptome din Al si A2)? Se intimplan acestea cand erai jn clasa inti? Dar la gridinita? fnainte de asta? (DACA ESTE NECLAR): vreuna dintre acestea (numifi simptomele) iti cauzeaza probleme in mai multe locuri, de exemplu acasi si la scoala? Spune-mi mai multe despre asta (H adesea fi fntrerupe sau ti i deranjeaza pe altii (de ex., cor intervine ta conversafiile sau ae jocurile altora) Orr CEL PUTIN 6 DIN 1 2 3 SIMPTOMELE A2 (HIPERACTIVITATE - t IMPULSIVITATE) SUNT Cia CODATE 3” Ssncwe FIE Al FIE A2 CODAT ,,3” 1 2 3 1 t Trace la Conta Tatbararea opeditoniem provecators,A.8 B. Unele simptome care au Poet. cauzat deteriorarea erau prezente [___T i inainte de varsta de 7 ani. + t "rece Conta sTulbararea epotitontesul provocalor’, AS C. O anumita deteriorare din 2 i 2 3 cauza simptomelor este prezenti in douit sau mai multe situati T T (de ex,, la scoala, la serviciu, acasii) Treceti fa ‘Continuagi “Tulbarares opodiioninuut provocatorsy AS * Exprimali printt-o expresie din care subiectul sf injeleagl cB so refer’ la ultimele 6 funi (de ex. yin august” sau In tot acest an gootae” etc.) formajie inadeevath '=absont sau fas sb prag Snivel prag sau adevivatxaD-sciD sTulburarea ADHD Talbararite de comportament disraptiv 7 Carentte (DACA ESTE NECLAR): Aceste _D. Trebuie si existe o deteriorare t 12 3 (simptome) te incurcd la gcoald sau semnificativd clinic in functionarea ii creeaza probleme mari acasi? —_ social, scolar sau profesional T T (Simptomele) te-au ficut vreodata aatL rot ‘Continuati nefericiva? cu adevarat nefericiv ‘povitionisewit provocatert, AS Povesteste-mi mai multe despre asta, INTERVIEVATOR: ACEASTA _E, Simptomele nu survinexclusivin 2 23. INTREBARE POATE SA NU FIE cursul unei tulburari de dezvoltare ADRESATA PANA NU S-AU pervaziva, al schizofreniei sau al t Tt ADMINISTRAT ALTE MODULE alii tulburiri psihotice si nu sunt ADECVATE. explicate mai bine de alt tulburare Trecefi la Continuafi mentald (de ex. de o tulburare afectiva, anxioas&, disociativa sau de personalitate), Nota: Dacd tulburarea NU apare {in timpul unuia din aceste dlagnostice, codati 3”. CRITERULE ADHDB,C,DSIE 123 SUNT CODATE 3” t t silica tet TULBURAREA DE HIPERACTIVIFATE pozitionismut -DBRICIT DE. provocator®, AS ATENTIE, SUBTIPUL TULBURARU HIPERACTIVITATE-DEFICIT DE ATENTIE, 1. DACA Al ESTE CODAT 3” $I A2 NU ESTE CODAT 3” TIPUL ESTE predominant de inatentie 2. DACA A2 ESTE CODAT ,,3” $I Al NU ESTE CODAT ,,3” TIPUL ESTE predominant hiperactiy-impulsiv 3. DACA ATAT Al CAT SI.A2 SUNT CODATE ,3” TIPUL ESTE combinat Pentru persoanele (In special adolescent gi adulfi) care in mod curent au simptome care mu mai satisfac in intregime criterile, trebuie specificat ,in remisiune pactiala”. * Exprimsti print expresie din care subject si Infeleagi eX se refer Ia ultimele 6-tuni (de ex, din august” sau yin tot ‘acest an seolar” et.) ‘=informapie nadecvats Iwabsent sau fale 2=sub prog 3=nivel prag sau edeviratKID-SCID ‘*Tulburarea Oposifioniemulal ‘TalburdeUe de comportement disrupiiy AS Provocator Carentie TULBURAREA OPOZITIONISMUL PROVOCATOR* iti voi pune in continuare niste tntvebir despre felul in care te infelegi cu ceilaly Te enervezi des? Ce fel de Iueruri te enerveazi? DACA DA: Se intampla acest lucru (de 6 luni)*? Te certi cu prof-sorii? Dar en parintii? Cu alti adulti (vanzitori, soferi de autobuz)? DACA DA: Se intimpla acest lucru (de 6 luniy*? Faci ceea ce fi se spune? Paringii sau profesorii strig mereu la tine pentru cd nu faci ceea ce ar dori ci si faci? De ce? Pot si te convingd oamenii s& faci Tucruri pe care nu vrei si le faci? DACA DA: Se intimpla acest Iucru (de 6 luni)*? Se enerveaza adesea ceilalji din cauza ta? Faci anumite lucruri cu scopul de a-i enerva? De exemplu pe profesori? Dar pe patinti? Pe alti copii? DACA DA: Se intimpla acest lucru (de 6 tuni)*? CRITERU PENTRU OPOZITIONISMUL PROVOCATOR A: Un patern de comportament negativist,ostil i provocator care dureszi cel putin sase tuni, fn timput cfruia sunt prezente cel putin patru din unmatoarele: (1) adesea igi pierde cumpatul eraiezees cop PAR ALT ovr (2) adesea se cearté cu adulfii 2123 cor PAR ALT opr. (B) adesea sfideaz’ sau refuzi in aa mod activ s& se conformeze cop cererilor sau regulilor adultilor PAR ALT ovr (4) adesea ti agaseazi in mod 242 3 deliberat pe altii cor PAR AUT ort * Bxprimati print expresie din care subiectul i ineloagé €8 se referd In ultimele 6 huni (de ex. im august” sau ,fn tot acest an geolat” ete.) ‘2=informagie tnadecvath I=absent sau fals 2=sub prag 3nivel prag sau adeviratKmD-scD 2 Talburarea Opozitionlsmalai Provocator Curea! uburatile de comportament disruptiv A 9 Cénd te implici intr-o ceartd sau intr-o (5) adesea blameaza pe alii bitaie, cine incepe de obicei? pentru propriile sale erori sau purtare rea cop PAR, ALT CAnd ai probleme, se intampla pentru c& oa ai ficut o gregealA sau este de regula din vina altora? Parinfii dau vina pe tine atunci cénd tu erezi cA nu e vina ta? Da- mi un exemplu, Dai vina pe altii, de exemplu pe frate, sori sau un prieten, chiar gi atunei cénd tii c& tu ai facut acel Iucru? Da-mi un exemplu, DACA DA: Se intémpla acest lucru (de 6 luni)*? Te enerveazi sau te iris des ceilalyi? (6) adesea este susceptibil ori Este ugor si fii scos din strite? ugor de agasat de cétre alti cor oves! lespre asta, PAR Povesteste-mi despre ast cr opr. DACA DA: Se intampla acest Iucru (de 6 tuniy*? Rimi nervos/oasi sau furios/oasii mult (7) edesea este furios gi plin de timp? Ceilalfi spun despre tine ch aio ——_resentimente ‘COP atitudine rea sau cf esti gata de tac”? za Daca te enerveazit un parinte sau un a profesor, rimfi nervos/oasa sau te calmezi fra dificultate? Dar daca te enerveaz’ un prieten? Rémi furios/oast ‘mult timp? Povesteste-mi despre asta, DACA DA: Se intémpla acest hucru (de 6 luni*? Incerci sA te razbuni pe cei care te (8) adesea este ranchiunos gi enerveazi? Povesteste-mi despre asta. __vindicativ or DACA DA: Se intdmpld acest lueru (de oer 6 luniy*? * Exprimali print expresie din care subject sd injeleugh ef se refer Ia ultimele 6 luni (de ex. yin august sau in tot ‘cet an geolae” ete) einformaie inadecvatd Iabsent sau Fas 2=sub prag 3nivel prag sou adevaratKID-ScrD ‘sTuthurarea Opozition Provecator Carentie ao ‘Tulburirile de comportament disruptiy A 10 CEL PUTIN4 SIMPTOME A” __1 23 SUNT CODATE 3” eee eee t Treg *TULBURAZA DE CONDUITA* ‘All B, Perturbarea in comportament cauzeazi o deteriorare i semnificativa clinic in T funefionarea socials, seolard si Tsai a profesional’ “TULBURAEA DE CONDUITA* At INTERVIEVATOR: ACEASTA C.Comportamentele nusurvin 2 1 23 INTREBARE POATE SA NU FIE exclusiv in cursul evolutici une) CT TT) ADRESATA PANA NU S-AU tulburiri psihotice sau afective, t ADMINISTRAT ALTE MODULE Not: Daca tulburarea NU races ADECVATE. survine in cursul acestora ULE RAEA codath 3". DE CONDUITA All INTERVIEVATOR: ACEASTA D. Nu suntsatisfticute criterile 2 1 2 3 INTREBARE POATE SA NU FIE pentru tulburarea de conduits, si [ETT ADRESATA PANA NU S-AU daca individul este in varsta de T ADMINISTRAT ALTE MODULE 18 ani sau mai mult, nu sunt Tai ADECVATE. satisfacute criteriile pentru *TULBURAEA tulburatea de personalitate DE CONDUITA* antisocial Al CRITERUILE PENTRU OPOZITIONISMUL, PROVOCATOR A, B,C $1D. t SUNT CODATE 3” Twecila’ | {TUCBURAREA *TULBURAEA } [OPOZITIONIS- DE CONDUTTA*| | MULUT ran lprovocaror| * tixprtmali printvo expresic din care subiectl wi Injloag ch se referd la witimele 6 luni (de ex, in august” sau «in tot seest an scalar” informatie inadeevatd.Inbsent seu fals 2sub prag 3enivel prag sau adevaralKIDS oTulburarea de Conduit ‘Cuenta *TULBURAREA DE CONDUITA* {i voi pune acum cateva intrebati despre diferitele tipuri de incuredturi in cate se poate sf fi intrat in ultimele sase uni Ai lipsit des de la scoala? DACA DA: Ce ai ficut fn loc si mergi la scoal8? De céte oi ai ficut asta tn ultimele sase luni*? (CODATI ,3” DACA S-A INTAMPLAT DE 2 SAU DE MAI MULTE ORI IN ULTIMA LUNA) Ci ani aveai cfind ai tnceput si Tipsesti de la scoala? DACA ESTE ANGAJAT: Ai fipsit adesea de la servici fiiri motiv? DACA DA: Cat de des? Tisse intimplit des 8 mai stai afar dupa ora Ia cave ar trebui si fii acasa? DACA DA: De efte ori ai ficut acest Iucru in ultimele sase huni? Céi ani aveai cénd ai inceput si ai probleme pentra acest Iver? Ai fugit vreodatii de acasa, dormind altundeva? DACA DA: De ce ai fugit? (A fost ‘numai pentru c@ cineva de acasa fi-a fBcut ru?) (DACA ESTE NECLAR: S-a intémplat de mai multe ori? Cat timp ai stat departe?) * Exprimafiprint-o expresie din care subiectul si injeleaph cX se refer la ultimele 6 luni (de ex, yin august” sau yin tot ‘acest an geolar" ete) A. Un patern repetitiv gi persistent de comportament in care drepturile fundamentale ale altora, normele sau regulile sociale corespunzitoare varstei sunt violate, manifestat prin prezenja a trel (sau mai multe) din urmitoarele criterii in ultimele 12 Tuni, cu cel putin un criteriu prezent in ultimele 6 Tunis (1) chiuleste adesea de ta scoalt, ‘ncepind dinainte de varsta de 13 ani (pentru persoanele angajate, absent de la locul de munca) @) adesea lipseste de acast noaptea in ciuda interdicfiei piringilor, incepind dinainte de varsta de 13 ani (3) a fugit de acasé noaptea de cel putin dou ori in timp ce locuia in casa parinteasc’ sau a substitutului parental (sau o dat, ‘rd a reveni acasé o hung perioada de timp) ‘eingormage inadecvat®. absent sau fale 2esub prag 3°nivel prag sau adevirat ‘Tulbarsvile de compertament dlsrupaty cor PAR ALT orr cor PAR ALT opr cor PAR AUT oprKips oTulbararen de Conduit Carentie Mingi moult? (4) minte adesea pentru a obtine DACA DA: (Ai mint adesea sau ai nprostit” pe cineva ca s& scapi de cea ce trebuia si faci?) DACA DA: Da-mi te rog cateva exemple. (Ai mintit acasi doar pe cineva care fi-a Pict ru?) Ai minfit mai des decat.o data pe sAptiman’ fn ultimele gase luni? * DACA NU: Ai inéalcat adesea promisiunile ficute? (S-a intimplat des in ultimele gase luni?) i obligi adesca pe copii si facd cea ce dorosti tu, chiar pe copiti mai mici decat tine? DACA DA: Spune-mi mai multe despre ceea ce faci. Ceilalti copii, profesorii swa paint iti spun c& esti batius/a? (S-a intamplat acest lucru-cel pusin o dat pe luna in ultimele gase luni?) Inifiezi adesea bit lovosti alti copii? care impingi sau DACA DA: Poti sa imi dai un exemplu? Ce se intimpla cfind te bati? Cate astfel de bit&i ai avut in ultimele gase luni? (CODATI CU ,3” DACA AU FOST DOUA SAU MAI MULTE) Ai ficut vreodata Iucruri rele cu intengia de a rini-pe cineva, cade cxemplu a isuci mna, a lovi foarte tare sata ‘impinge brutal? S-a plins cineva cd esti 6 persoandi cruda sau rea? DACA DA; Spune-mi ce ai Bicut. S-a {ntémplat acest lucru in ultimele sase uni?” * Exprimafi printro exoresie din care subjgetu sf infoleng cd se roferd Ia ultimele 6 huni (de ex., ,din august” sau yin tot acest an scolar” ete.) bunuci sau favoruri ori pentru a ovita anumite obligafii (adie’, nescrocheaza” pe altii) (5) adeses tiranizeaza, ameninta sou intimideaza pe alii (6) inifiaza adesea batai ‘oameni ‘informatie inadeoveta absent sw fle Qveub prag Senivel prag sau adevarat ‘Tulhurhile de comportament disraptiv ‘cor PAR ALT ort. cop PAR ALT opr cor PAR ACT ort cor. PAR ALT oprKID-ScID Tutburaren de Conduttl ‘Tulburirile de comportument disruptiv A 13 ‘Carentie Aj utilizat vreodatd o armi pentru a rini (8) a Pkout uz de o arma care pe cineva, cum ar fi un bal, o c&ramid’, —_ poate cauza o vatamare Set o sticld spart’, un cuit sauo arm de corporal scrioasa altora(deex., oe foc? Daf, cArimids, sticl8 sparti, cut, 4 7 ort arma de foc) Aj frat veeodatd de la cineva sau ai (9) a frat prin confruntare cu comis acte de vandalism? victima (de ex., furt din pogete, ter DACA DA: Povesteste-mi mai mult _estoreare, atze cuména armata) PR despre acest lueru. Ai facut acest Inert in ultimele gase tur DACA NU: Ai forjat vreodata pe cineva Api dea-un Iuoru pe care tl doteai? orr ‘Ai forfat vreodati pe cineva sé aiba (10) a fortat pe cineva s& alba anotivitati sexuale, ca de exemplu si'se _activitate sexual cop dezbrace si s& iti arate pirtile intime sau tae hii atinga pirfile intime, cand acesta/aceasta nu doree? (ai fortat pe cineva vreodati si fac sex ou tine?) DACA DA: Ai féout acest lucra in ultimele gase luni? * opr. Ai lovit sau ai torturat vreodaté (11) a fost crud fizic ou intenfionat un animal? animalele cor DACA DA: Ce ai facut? S-a intémplat PAR acest lucri in ultimele gase huni? * on * Exprioatiprint-o expresie din care subiectul 8 injeleagh c& se referd la ultimele 6 funi (de ex. din august” su, tot acest an seolar” ete) Formate ina Isabsont sau fals 2=sub prag Senivel pag sau adeviratxDscID eTalbarares de Coadaith Curent ‘Ai furat veeodata din magazin sau de la un membre al familie’ cdind nu era nnimeni in jur s& te vada? DACA DA: Ce fel de lucruri ai furat? Cit de valoroase erau? S-a intimplat acest hucru fn ultimele gase luni? DACA NU: Dar ai semnat cu numele altcuiva ca s& objii bani sau alte fucruri {fn ultimele sase luni? Ai spart vreodati casa sau magina cuiva sau vreo cladire? DACA DA: Povesteste-mi mai mult despre asta, S-a intimplat in ultimele sase luni? ‘Ai dat vreodat® foc ca s& distrugi ceva de valoare sau ca s& rinesti intenfionat pe cineva? DACA DA: Povesteste-mi mai mult despre ce ai facut, Ai Ricut acest lncru fn ultimele gase huni Airupt sau ai distrus vreodata intentionat lucruri care nu erau ale tafe, cca de exemplu ferestre satt lucruri care apartineau altor copii? DACA DA: Povesteste-mi mai mult despre ce ai fiicut, Ai ficut ceva de acest gen in ultimele sase luni? ” Exprimofi print-o expresie din care subiectul si acest an scolar ete.) (12) a frat lucruri de valoare ‘mare fird confruntare cu victima aor (de ex,, furt din magazine, dar PAR : ALT ‘id eftactie, plastogratic) pnd (13) a intrat prin effacfie tn casa, dependinfele sau autoturismul cor cuiva PAR ALT ort (14) s-a angajat deliberat in incendieri cu intenfia de a cauze COP un prejudiciu serios PAR AUT ort (15) a distrus deliberat proprietatea altora (altfel decat cop ‘Tulburdrile de comportament disruptiv A i incendi PAR prin incendiere) ae ort CEL PUTIN 3 DINTRE L SIMPTOMELE DE LA A SUNT CODATE ,3” $1 CEL 1 PUTIN UN SIMPTOM DE LA A.AFOST PREZENT ‘TRECETILA Ml MODULUL UMATOR wd Caterile A Indeplinite injoleas eX se reford Ia ultimele 6 luni (de ex, yin august” seu yin tot ‘infoemnaie inadeevati Imabsent sa thls 2~sub prag I=nivel prag sau adevirtKID-SCID Tulburaren de Condaits ‘Talburdrile de comportement disruptiv A Carsatie DACA NU SE §TIE: Cafi ani ai acum? —_B. Perturbarea in comportament TPE cauzeazi o deteriorare i semnificativ§ clinic tn T funcfionarca sociala, scolaré sau profesionald. ie C. Dac persoana este in virsti «2123 de 18 ani sau mai mul, na satisface criteriile pentru t tulburarea de personalitate is TRECETIEA ae *BPISOADE ABRCTIVES BI TULBURAREDECONDUITA 1 23 CRITERIILE A, B SIC SUNT CODATE ,3” T TRECETILA Tulbira de snrISOADE AFECTIVE* | |" conduita Bt CAti ani aveai cfind ai inceput s& faci CODATI VARSTA LA DEBUT Bee mai mulie din aceste lueruri, cum ar fi a (ENUMERATI SIMPTOMELE), despre care tocmai am vorbit? SUBTIPUL TULBURARIL DE CONDUITA PE BAZA VARSTEI LA DEBUT 1. __ABSENTA ORICAREI PROBLEME DE CONDUITA INAINTE DE VARSTA DE 10 ANT TIPUL cu debut in adolescentit 2. __INSTALAREA CEL PUTIN A UNEI PROBLEME DE CONDUITA TNAINTE DE VARSTA DE 10 ANT TIPUL cu debut in copilirie DACA ENECESAR, INTOARCETL-VA LA ‘TULBURARES OPOZITIONISMUL PROVOCATOR, A 10 * Exprimafi printe-o expresie din cace subiectu s8 infeleags c& se roferd Ja ultimele 6 luni (de ex, in august” sau yin tot acest an feo ) ‘informatie inadcevati Imebsent sau fals 2~sub prag 3=nivel prag sau adeviratKID-SCID “pisod Depresiv Major Cureut» Episoadele afective B1 INSTRUCTIUNI PENTRU INTERVIEVATOR: IN ACEASTA SECYIUNE, SUNT EVALUATE EPISODUL DEPRESIV MAJOR, EPISODUL MANIACAL, EPISODUL HIPOMANIACAL $I TULBURAREA DISTIMICA. DIAGNOSTICUL SE PUNE LA E. TULBURARI AFECTIVE (CU EXCEPTIA TULBURARII DISTIMICE, CARE ESTE DIAGNOSTICATA IN ACEST MODUL). EPISODUL DEPRESIV MAJOR CURENT Iti voi pune acum cfteva intrebari despre dispozitia ta afectiva., in ultima luna... .-- a existat vteo perioada de timp in care te-ai simfittrist& sau supdrat/& aproape toatd ziua in fiecare zi? (Cum a fost?) DACA DA: Cat a duret? (dows siptémani?) DACA NU: Dar te-ai simit foarte iritat/& sau_morociinos /oasii? ai fost mai pufin interesat/a de lucrurile din jur sau incapabil/& s& te bucuri de lucrurile de care te bucurai inainte? DACA DA: Cat a durat? (dowd saptimani?) CRITERIT EPIDOD DEPRESIV MAJOR A. Cel putin einei din urmitoarele simptome au fost prezente in cursil aceleiagi perioade de dou sliptimani si reprezinta o schimbare fati de functionarea anterioara; cel pujin unul dintte simptome este fie (1) dispozitie depresiva, fie (2) pierderea interesului sau a placerii (1) dispozitie depresivi cea mai mare parte a zilei, aproape in fiecare COP zi, indicatd fie prin relatare personala. PAR (de ex. se simte tris sau inutil) saw AT prin observatie Ricuti de altii (de ex. pare inldcrimat), Nota: la copii si adolescenti, dispozifia poate fi Iritabitx (2) diminusrea marcati a interesului sau plicerii pentru toate sau aproape toate activitatile, cea mai mare parte a zitei, aproape in fiecare zi (dup cum este indicat fie prin relatare personal, fie prin observatit fcute de alti) Daca niet item (1), emul (2) nu sunt 3°, tecefi la Episodal maniacal, B6 NOTA; NU SE INCLUD SIMPTOMELE CARE SE DATOREAZA IN MOD EVIDENT UNEI CONDITI MEDICALE, UNOR IDEI DELIRANTE SAU HALUCINATH, INCOERENTEL SAU PIERDERI EVIDENTE A CAPACITATII DE A REALIZA ASOCIATIL, SAU CARE FAC PARTE IN MOD EVIDENT DIN FAZELE REZIDUALE SAU PRODROMALE ALE SCHIZOFRENIEL. ‘?informajie inadecvatd. [absent sau fals 2=sub prag 3-nivel prag sau adevaratKID-scIp “Episod Depresiv Major Curent aceastt perioadi... _ ai slabit? «tevai ingrigat? (Cit?) (Ai incercat si slabesti?) PENTRU PARINTI: A slabit copilul dvs, atft de mult int a intrat sub observatia unui medic? DACA NU: Ti s-a facut foame gi ai méncat tot? (Dar daci facem comparatie cu cét mananci de obicei?) (Au trebuit sa te forteze parinfii sk manénci?) (Manénei [mai mult/mai putin] decat de abicei?) ..ctm a fost somnul tau? (Adormi greu, te trezesti des, e greu s& dormi nefntrerupt, fe trezesti prea devreme sau dormi prea mull? Cate ore dormi pe noapte in comparatic cu eat dormeai de obice!? S-a intimplat aproape in fiecare noapte?) .-ai fost atdt de agitav/8 tncdt nu puteai s& stai intr-un loc? (Au observat gi alli ‘oamieni? S-a fntmplat aproape in fiecare zi?) DACA NU: Dar contrariul ~ te-ai miscat sau ai vorbit mai incet decat ¢ normal pentru fine? (Au observat si alfi ‘oameni? S-a intimplat aproape in fiecare zi?) {i-a sciizut energia? (Ai fost obosita , tot timpul? Aproepe in fiecare zi?) informatie inadecvats I=absent sau fals 2=sub prag (3) pierdere semniticativa in greulate, desi nu ine diet, sau luare in greutate (de ex., 0 modificare de mai mult de 5% din greutatea compului fntr-o und) ori scddere sau crestere a apetitului aproape in ficcare zi. Nota: la copii se ia in considerare incapacitatea de a atinge plusutile ponderale expectate, (4) insomnie sau hipersomnie aproape in fiecare zi (8) agitatie sau lentoare psihomotorie aproape in fiecare 2i (observabila de citre alfii, nu numai sepzafiile subiective de te sat lentoare), Nott: Se ia in considerare comportamentut din timpul interviului, (6) fatigabilitate sau lipst de energie aproape fin fiecare 2i vel prag sau ades Bpisoadele afective ‘cor PAR ALT ort cop PAR ALT opt cor PAR ALT opt cop PAR ALT rTKID-SCID in aceasté perioada.., -.. 6um te-ai simfit? (Fara valoare?) (Te-ai simpit ca find o persoand rea care a facut lucruri rele?) (Aprospe in fiecare zi?) DACA NU: Te-ai simtit vinovat/4 pentru lucruri pe care le-ai ficut sau pe care nu le-ai ficut? (Aproape in fiecare zi?) ai avut dificultapi fn a gindi, ina te concentra sau in a fi atont/&? (Ai avut probleme din aceasti canzA la scoal&?) (Aproape in fiecare zi?) DACA NU: A fost dificil 58 iei decizii referitoare la lucruri de zi cu xi? (Aproape fn fiecare zi?) a fost atft de riu incat te-ai gandit mult la moarte sau la faptul cA ar fi mai bine s& fii mort/moarta? ‘Tevai gandit si te ranesti? DACA DA: Teal ranit in vreun fel? Cat de mult ti-a afectat (episodul depresiv/ echivalentul personal) viata, de exemplu la scoala sau cu prietenii? (A fost dificil st stai fa gcoald sau si te infelegi cu ceilalfi copii, cw profesorii sau cu paringii t8i2) DACA NU INTERFEREAZA: Cit ‘de mult te-a deranjat? informatie inadeevatt 1=absent sau fals “Episod Depresiv Major Curemi+ (7) sentimente de inutilitare sau de culpa excesivi sau inadecvats (8) diminuarea capacitafii de a ‘indi seu de a se concentra ori indecizie aproape in fiecate zi (fie prin relatare personal, fie observati de alli) (9) ganduri recurente de moarte (nut doar teama de moarte), ideatie suicidard recurent, fra un plan anume sau tentativa de suicid ori un plan anume pentru comiterea suicidului, Nott: Se codeazA 41” pentru automutilare fara intentie suieidars. CEL PUTIN CINCI DINTRE SIMPTOMELE DE MAI SUS (A. 1-9) SUNT CODATE ,,3”, CEL PUTIN UNUL DINTRE ACESTEA ESTE ITEMUL (1) SAU Q), IAR SIMPTOMELE AU AVUT LOC PE PARCURSUL ACELEIASI PERIOADE DE DOUA SAPTAMANI. B. Simptomele cauzeaza distres sau o deteriorare clinic& semnificativa fn domeniul social, ocupationel sau {in alte aii importante de functionare, tb prag 3nivel prag sau adevarat ‘pisoadele afeetive cor PAR, ALT opr. cor PAR ALT ort cor PAR ALT ort BS “Trecefi ta Episodal maniacal, B6 t “Treseti la Episodul maniacal, BGKID-scID “Episod Depresiv Major Curent+ Episoadele afective BA Ai fost bolnav in timp ce ai avut aceste C, Nu se datoreazii efectelor poe tea probleme? directe ate unci substante (de ex, droguri de abuz, t Ai lvat droguri sau medicamente care medicamente) sau ale unei Toa ‘ar putea avea o legiturd cu (episodul —_condifii medicale generale amare depresiv /echivalentul personal)? (de ex., hipertiroidism). Noti: atectvi datoratt Dacd tulburarea NU apare pe tanel condifi DACA RASPUNSUL ESTE DA” LA parcursul acestor diagnostice, one ORICARE DINTRE ACESTE codati ,,3”. saeae ee INTREBARI, AFLATIDACA EPISODUL DEPRESIV S-A DATORAT UNEI TULBURARI INDUSE DE 0 SUBSTANTA SAU UNEI TULBURARI AFECTIVE SECUNDARE D, Nuapare pe parcursuladout 2 123 uni de la pierderea cuiva drag = [1 (ca excepfia situatic’ in cate este T t soca co detainee eepll teem semnificativa a functions, cu 0 in |) Bpleo preocupare morbida fata de peel iae g inutilitate, ideagie suicidara, devoreazh simptome psihotice sau lentoare unui doa psihomotorie). normal” Notit: Daci tulburarea NU apare pe parcursul acestui doll ,normal”, eodati,.2”. CRITERULE A, B, C SID 2 1 2 3 PENTRU EPISODUL, DEPRESIVMAJORSUNT =o T CODATE,3” Treeeti la | [ Bpisod Rpisodul |] depresiv maniacal, |] major 6 curent sdecvati 1=absent sau fils 2=sub pray, 3-nivel prag sau adevaratKD-SCD De efte ofi te-ai simi (deprimat/a fechivalentul personal) aproape in fiecare zi pentra cel putin dowd stiptimani si ai avut mai multe probleme din cele pe care mi le-ai descris (simptomele cefui mai grav episod)? DACA E NECLAR: Cati ani aveai find ai inceput si ai (simptomele) pentru cel putin doua saptimani? (S-a {ntimplat cfnd erai in clasa inti? La gradinita? fnainte de asta?) “Episod Depresiy Major Carente ‘Numirul total de episoade depresive majore, inclusiv cel ‘curent (CODATI 99 DACA SUNT PREA MULTE PENTRU A PUTEA FI NUMARATE SAU DACA SUNT INDISTINCTE) ‘Varsta Ia primul episod depresiv major neechivoc (CODATI 99 DACA ESTE NECUNOSCUTA) informatie inadecvats. I=absent sau fals 2~sub prag 3~nivel prag sau adevarat t Trecet la Episodul maniacal, BeKID-SCID ‘Episod Maniaeal Curent= EPISODUL MANIACAL CURENT ‘Au fost momente in ultimul timp in cate te-ai simfit att de bine sau de plin de energie incat ceilalti s-au gandit ca mu esti ca de obicei sau ai fost atét de activ/a incdt ai intrat in incureatuci? (A fost mai mult decét a te simti bine?) DACA NU: Dar te-ai infuriat tot timpul, ai strigat la ceilalti sau te-ai certat? (Ai strigat la persoane pe care nu Ie cunosti?) Povesteste-mi despre asta, Cum a fost? Cat de mult a durat? Cand ai fost cel mai (ECHIVALENTUL, PERSONAL PENTRU EUFORIE SAU IRITABILITATE)? INTREBATI DESPRE SIMPTOMELE ASOCIATE PENTRU CEA MAI REA /GRAVA PERIOADA A EPISODULUI CURENT (in aceasta perioads..) _- cai crezut despre tine? (Ai crezat c pofi face orice?) (Ai crezut c€ ai puteri speciale?) A. O perioadd distinct de dispozitie crescutt, expansiva sau ititabild anormala sau persistentd. DATA: vs care dureazi eel putin 0 siptiméni (sau de orice durat daca este necesara spitalizarea) DACA ESTE —_—dDOAR DISPOZITIE IRITABILA, BIFATI AICI DUPA CE ATI CODAT ,3” MAI SUS B. in timpul perioadei de perturbare a dispozitiei, tei (sau mai multe) dintre urmatoarele simptome au persistat (patra dacd-dispozitia este numai iritabila) si au fost prezente intr- un grad semnificativ:: (2) stima de sine exagerata sau grandoare ‘informatie inadeevatd. T=absent sau fals 2>sub prag’ 3>nivel prag sav adevirat Episoadele afective BS cor PAR ALT opr “Trecet la Episodat hipomnizeal B10 cop. PAR ALT ort. “Treceti la Kpisodul ‘hipomaniaeal B10 cor PAR ALT opr.kD-scID “Episod Maniacal Curent= Episoadele afective BT .». ai avut nevoie de mai puin somn (2) selderea necesitatii de somn decat de obicei? Ai stat treaz/& pind (de ex., se simte reficut dupa cop tarziu si te-ai wezit devreme) mumai trei ore de somn) PAR ALT DACA DA: Simfeai ci ai dormit destul? cer ..ai vorbit mult; mai mult decat de (3) mai locvace deeds in mod obicei? (Ceilalfi te opreau cu greu sau _uzutal sau se simte presat si cop aveau dificultati in a te infelege? Ceilalji vorbeasc& continuu. re nu aut reusit s& scoati nici un cuvant?) er «ffi alergau gandurile tn cap? (Ti'se (4) fugk de dei sau experienta pirea c& vorbesti prea repede in minte si subiectivd c& gAndurile sunt ‘mu te poi opti?) accelerate cor PAR ALT opr ai avut dificultaji ina fiatent/& cand (5) di trebuia? Ceea ce se intmpla in jur te este atrasd prea usor de stimuli COP distrigea? externi fara importanfa sau biel irelevanti) OPT .cum fi-ai petrecut timpul (scoals, (6) cresterea activitstii pricteni, hobbyuri)? (Ai ficut atatea orientate spre un scop (fie in COP lucruri incat prietenii sau familia erat societate, Ia serviciu sau la oo ingrijoragi?) scoala, sau din punct de or, verede sexual) sau agitafie psihomotorie ‘informatie inadecvaid: T=absent sau fas 2=sub prag nivel prag sau adevratKID-ScTD +» ai fScut ceva care ar fi putut cauza probleme pentru tine sau familia ta? Ai facut Iucruri plicute, inst prea mult? (Ti-ai cumparat lucruri de care mu aveai nevoie?) (Ai ficut eeva din panct de vedere sexual, care era neobismuit pentru tine?) (PENTRU ADOLESCENTE: Ai condus cu vitezit mare?) DACA NU SE STIE: [n acel moment, aj avut probleme acasa sau la scoala (la serviciu) deoarece erai (simptomele) sau a trebui sa fii spitalizat/A? Te-au deranjat (simptomele) la scoala (la serviciu) sau in relafiile cu prietenii? Povesteste-mi despre asta, DACA NU SE §TIE: Ai Inat /a luat copilul dvs. droguri sau medicamente? (A fost vreo modificare a cantititii pe care 0 luai?) DACA NU SE STIE: Ai fost /a fost copilul dys. bolnaw/a in acel moment? DACA RASPUNSUL LA ORICARE DINTRE INTREBARI ESTE ,DA” $1 DACA SE STIE CA SUBSTANTA RESPECTIVA SAU CONDITIA MEDICALA GENERALA ESTE ASOCIATA CU SIMPTOME AFECTIVE, URMARITI PAGINA B 18, “Episod Maniacal Carent+ (7) implicare excesiva in activitati plicute care au un inalt potential de consecinfe nedorite (de ex. angajarea in cumparaturi excesive, indiscrefii sexuale sau investifii in afaceri nesAbuite) CEL PUTIN TREE SIMPTOME DE LAB” SUNT CODATE ,3” (PATRU DACA DISPOZITIA ESTE DOAR IRITABILA) C. Perturbarea dispozitiei este suficient de severd pentru a cauza deteriorare semnificativa in finctionarea ocupationala sau in activititile sociale obisauite sau in rolafiile cu ceilalfi, ori pentru a necesita spitalizarea pentru a preveni vatimarea sa sau a altora, DESCRIETI: D. Nu se datoreaza efectelor directe ale unei substante (de ex., droguri de abuz, medicatie) sau unei condifii medicale generals (de ex., hipertiroidism). Not&: Daca tulburarea NU apare in timpul acestor diagnostice, codati 3 NOTA: EPISOADELE MANIACALE CARE SUNT PRECIPITATE IN MOD EVIDENT DE TRATAMENTUL SOMATIC ANTIDEPRESIV (DE EX, MEDICATIE, TERAPIE, ELECTROCONVULSIVANTA, FOTOTERAPIE) NU TREBUIE SADUCA LA DIAGNOSTICUL ‘TULBURARII BIPOLARE I. R/O CMG/SUBST ‘informatie inadeovath. 1=absent sau fals 2=sub prag 3+nivel prag sau adevarat Episoadele afective BR cor PAR ALT opr t “Trecet la Kpisodul jpomaniacal B10 cor PAR ALT OPT 1 “Trecef la Episodul hipomantacal B10 t Trecefi la Tulburare| afectiv’sKD-SCID “Episod Maniacal Curente Episoadele afective BS CRITERILE A, B,C §1D PENTRU EPISODUL MANIACAL SUNT CODATE 3" t 1 ‘Trecefi la teoee Boot | | pean} | aio | |S. x De cite ori ai fost (FOARTE ‘Numarul episoadelor maniacale, ENERGIC/A /ECHIVALENTUL inclusiv cel curent (CODATI 99 PERSONAL) si ai avut (SIMPTOME — DACA SUNT PREA INDISTINCE, MANIACALE RECUNOSCUTE) SAU PREA NUMEROASE) pentru o perioad’ de timp (sau cu spitalizare)? (Cafi ani ai avut ond ai avut pentru Varsta la primul episod maniacat prima data probleme serioase sau a (CODATI 99 DACA NU SE ‘rebuit s& mergi la spital deoareee erai © CUNOASTE) (MANIACAL/A /FOARTE. ENERGIC/A /ECHIVALENTUL PERSONAL)? ‘Informatie inadcevati Leabsent sau fals 2=sub prag 3=nivel pag sau adevaratKID-scID + Episod Hipomaniacal « Episoadele afective B10 DACA SUNT SATISFACUTE CRITERULE PENTRU UN EPISOD MANIACAL CURENT, BIFATI AICT $I TRECET! LA SPECIFICANTM EPISODULUI B 22 EPISODUL HIPOMANIACAL A: 0 perioada distinct de dispozitie orescut’, expansiva. COP. sau iritabila persistent, care fe dlureaza patra zile si care este pr net diferith de dispozitia none depresiva uzualt Cénd ai fost cel mai (PLIN DE ENERGIE “rece la /IRITABIL /ECHIVALENTUL DATA: ‘Tulburarea PERSONAL), a durat ce! pufin patru zile? stick BLS DACA ESTE DOAR DISPOZITIE IRITABILA, DACA AU FOST MAI MULTE BIFATI AICI DUPA CE ATI PERIOADE DE CATE PATRU ZILE IN CODAT MAI SUS ,3” ULTIMA LUNA: Cénd ai fost cel mai : (ACTIV IRITABIL /ECHTVALENTUL —_B. In cursul perioadei de PERSONAL)? perturbare afectiv, au persistat trei (sau mai multe) dintre urmatoarele simptome (patru daca dispozitia este numa iritabil&) si au fost prezente in mod semnificati: INTREBATI DESPRE SIMPTOMELE (1) stima de sine exagerati sau ASOCIATE IN CEA MAI GRAVA grandoare cop PERIOADA. PAR ALT opt (Gn aceastl perioadé...) .. 66 ai gandit despre tine? (Ai crezut cf poti face orice? Ai crezus cl nu poli da greg in nimic?) (Ai crezut c& ai puteri speciale?) (2) scaderea necesitifii de 2 ta 3 somn (de ex., se simte reficut COP. dupa numai trei ore de somn) PAR ovr in aceasta perioada... . ai avut nevoie de mai putin somn decat de obicei? Ai stat treaz/a pind tirziu gi te-ai trezit devreme) DACA DA: Simteai ca ai dormit destul? informatie inadecvaté {absent sau fals Qesub prag nivel prag sau adeviratKip-scmp + Episod Hipomantacat + Episoadele afective B11 ..ai vorbit mult; mai mult decat de obicei? _(3) mai loovace decat in mod. (Ceitaiti te opreau cu greu sau aveau ‘uzual sau se simte presat s& dificultiti in a te infelege? Ceilalfi nu au vorbeasca continint reusit s& scoatd nici un cuvnt?) .. i alergau gindurile in cap? (Ti se plirea cd (4) fuga de idei sau experienta ‘vorbesti prea repede in minte ginu te pofi _—_subiectiva e& giindurile sunt opri?) accelerate . ai avut dificult8ti tn a fi atent cand tebuia? (5) distractibilitate (adic& Ceea ce se intémpla in jur te distriigea? atentia este atras’ prea usor de stimuli externi fri importanfi sau irelevangi) 1m fi-ai petrecut timpul (scoala, prieteni, (6) cresterea activitatii hobbyuri)? (Ai ficut atdt de multe lucruri_ orientate céitre um scop (fe incat prietenii sau familia erau ingrijorati?) _sociala, fie la serviciu sau Ia sooali, fie sexuala) sau agitatie DACA NU APARE ACTIVITATE, psihomotorie CRESCUTA: Ai avut dificultati in 2 sta linigtit, de exemplu fa film sau la scoala? (cat de ria fost?) .. ai flout ceva care ar fi putut cauza (7) implicare excesiva in probleme pentra tine sau familia ta? Ai ficut activitai plicute care au un Iucruri phicute, tas prea mult? (Fina inalt potential de consecinfe ‘cumpirat fucruri de care mu aveai nevoie?) —nedorite (de ex. angajarea in (Ai font ceva din punct de vedere sexual, cate era neobignuit pentru tine?) (PENTRU ADOLESCENT: Ai condus cu vitez mare?) cumparaturi excesive, indisoretii sexuale sau investitii in aface! nesibuite) ‘informatie inadecvata.Isabsent sau fale 2=eub prag nivel prag sau adevarat cor PAR ALT ort cor PAR ALT opr cop PAR ALT oPr cop PAR ALT ort cop PAR ALT ort‘KID-SCID DACA NU SE §$TIE: Te simfi foarte dierit fafa de felul tn care esti de obicei? (cfnd nu esti deprimat) (in ce sens diferit? La scoala? Cu prietenii?) Povesteste-mi despre asta DACA NU SE S$TIE: Ceilalfi cred c& esti diferit’#? (Ce au spus?) DACA NU SE STIE: in acel moment, ai avut probleme acasi sau la scoala (la serviciu) deoarece erai (simptomele) sau a trebuit si fii spitalizat/a? DACA NU SE STIE: Ai luat /a luat copilul dvs. droguri sau medicamente? (A fost vreo modificare a cantititii pe care o luai?) DACA NU SE STIE: Ai fost /a fost copilul dvs. bolnav in acel moment? DACA RASPUNSUL LA ORICARE DINTRE {NTREBARI ESTE ,DA” $I DACA SE $TIE CA SUBSTANTA REPSECTIVA SAU CONDITIA MEDICALA GENERALA ESTE ASOCIATA CU SIMPTOME HIPOMANIACALE, URMARITI PAGINA B 18. + Episod Hipomaniacal + CEL PUTIN TREI SIMPTOME »B” SUNT CODATE ,3” (PATRU- DACA DISPOZITIA ESTE DOAR IRITABILA) C. Episodul este asociat cu o modificate fard echivoc in activitate, care nu este caracteristica persoanei atunei cand nu prezinté simptome D. Perturbarea dispozitiei gi modificarea in funcfionare sunt observabile pentru ceilalti E, Episodul ma este suficient de sever pentru a cauza 0 deteriorare semnificativa in funcfionarea sociala sau profesionald sau pentru a necesita spitalizare gi nu exist elemente psihotice F. Nu se datoreaza efectelor directe ale unei substante (de ex., un drog de abuz, un medicament) sau ale unei condifii medicale generale (de ex., hipertiroidism) Not: Daci tulburarea Nu apare {n timpul acestor dingnostice, codatl ,3”. NOTA: BPISOADELE HIPOMANIACALE CARE SUNT PRECIPITATE IN MOD EVIDENT DE TRATAMENTUL SOMATIC ANTIDEPRESIV (DE EX., MEDICATIE, TERAPIE ELECTROCONVULSIVANTA, FOTOTERAPIE) NU TREBUIE SADUCALA DIAGNOSTICUL ‘TULBURARII BIPOLARE IL ‘informatie inadecvatl I~absent sau fels 2sub prag nivel prag sau adevirat Episoadele afective B12 r } “Treogf la ‘Talburarea lsthmcd aid cor PAR ALT cor PAR, ALT opr cop PAR ALT ort [7] 2 4 2 3 1 1 EMG | [Contina| Subst afi Treeefi la Tulburis fective datorate cMG| BISKID-SCID De eéte ori ai fost (PLIN DE ENERGIE /ECHIVALENTUL PERSONAL) gi ai avut (SIMPTOME MANIACALE RECUNOSCUTE) pentru o perioada de timp (sau cu spitalizare)? Cati ani aveai cind ai avut pentru prima data probleme serioase sau a trebuit s& mergi la spital deoarece erai (HIPOMANIACAL/A /PLIN/A DE ENERGIE /ECHIVALENTUL PERSONAL)? + Episod Hipomaniacal « CRITERULE A,B,C §1D PENTRU EPISODUL HIPOMANIACAL SUNT CODATE 3” Numarul episoadelor hipomaniacale, inclusiv cel curent (CODATI 99 DACA SUNT PREA. INDISTINCTE SAU PREA ‘NUMEROASE) Varsta la debutul primului episod hipomaniacal (CODATI 99 DACA ‘NU SE CUNOASTE) ‘7informaticinadecvatd. absent sau fals 2=sub prag 3=nivel prag sau adevirat Episoadele afective B13 t t Treceti la ‘Tulbura- rea dlstonled Bi fErisop IHPOMA ACAL "URENT |KuD-scip sub prag 3nivel prag sau adevarat‘KID-SCID De cAnd esti (echivaientul personal}, care este cea mai lung perioadi in care te-ai simtit bine? (FARA SIMPTOME DISTIMICE) Cit timp te-ai sirmpit astfel? (Cind a inceput) COMPARATI INSTALAREA SIMPTOMELOR DISTIMICE Cu DATELE EPISOADELOR DEPRESIVE MAJORE TRECUTE PENTRU A DETERMINA DACA A FOST VREUN EPISOD DEPRESIV MAJOR IN PRIMUL AN DE DISTIMIE DACA UN EPISOD DEPRESIV MAJOR A PRECEDAT SIMPTOMELE DISTIMICE: As vrea A stiu acum daca te-ai reficut complet dupa acel (EPISOD DEPRESIY MAJOR) pe care Iai avut (DATA), fnainte de aceastd perioada lunga de tristete moderata, de a fi mohoratla si ‘moroctinos /oasa? (Ai redevenit cel/cea dinainte pentru cel pufin sase luni?) “Talburare Distimica* CEL PUTIN DOUA SIMPTOME »B” SUNT CODATE ,3” C. in timpul anutui respectiv, persoana nu ¢ fost niciodats fra simptomele de Ie eriteriile A si B timp de mai mult de dowd [uni odat, CODATI 1" DACA A. AVUT DISPOZITIE NORMALA PENTRU CEL PUTIN DOUA LUNI CONSECUTIVE D. Nici un episod depresiv major nu a fost prezent in cursul primului an al tulburarii, adica perturbarea nu este explicatd mai bine de tulburarea depresiva majord eronic& sau de tulburarea depresivé majoré in remisiu-ne partial’. CODATI ,3” DACA NU A EXISTAT NICTUN EPISOD DEPRESIV MAJOR TRECUT SAU DACA EPISOADELE DEPRESIVE MAJORE NU SUNT PREZENTE IN TIMPUL ANULUL, Varsta la instalarea distimiei curente (CODATI 99 DACA NU. ESTE CUNOSCUTA) D, Poate si fi existat un Episod Depresiv Major anterior cu condit ca st fi fost urmat de remisiune completa (nici un fel de semne sau simptome timp de 2 luni) fnaintea aparifiei tulburirii distimice. In afard de aceasta, dup’ acest an pot exista episoade suprapuse de tulburare depresiva major’, in care caz vor fi puse amblele diagnostice cand sunt satisficute criteritle pentru un Episod Depresiv Major CODATI,3” DACA NU A EXISTAT UN EPISOD DEPRESIV MAJOR ‘TRECUT SAU DACA EPISOADELE DEPRESIVE MAJORE NU SUNT PREZENTE IN PRIMUL AN. ‘Tinforrnafieinrdéevacd! absent sau fals| sub prag 3°nivel prag sau adevrat Episoadele afective B16 ‘Tulburare afectivi datorati unel CMG Bis Pee ate g) TI = “Trecepi la ‘Talburare afectivi datoratd unel CMG Bis pee z “Treceti la Tulburare afectivi datorati nel CMG Bis Trecefi la ‘Talburare afectiva @atorath unei CMG BIS,xID-scED DACA NU ESTE CLAR, REVENITL LA ITEM DUPA CE ATI COMPLETAT SECTIUNEA TULBURARILOR PSIHOTICE. DACA NU SE STIE: Ai luat / a luat copilul dvs. droguri sau medicatie in cea perioads? DACA NU SE STIE: Ai fost / a fost copilul dvs. bolnav in acea perioada? DACA RASPUNSUL LA ORICARE DINTRE INTREBARI ESTE ,DA”, TAR SUBSTANTA SAU CONDITIA MEDICALA ESTE ASOCIATA CU SIMPTOME DISTIMICE, TRECETI LA PAGINA B18 ‘informatie nadeovata Imubsent saw fals 2=sub prag, 3: “Talburare Distimiei+ B, Nua avut niciodatd um episod ‘maniacal sau un episod hipomaniacal neechivoc F. Nusurvine exelusiv in cursul tune’ tulburiri psihotice cronice, cum at fi schizofrenia sau tulburarea deliranta, CODATI ,3” DACA NU EXISTA NICIO TULBURARE PSIHOTICA CRONICA SAU NU ESTE SUPRAPUSA PESTE 0 ‘TULBURARE PSIHOTICA CRONICA, G. Nu se datoreazi efectelor directe ale unei substange (de ex., un drog de abuz, un medicament) sau ale unei condifii medicale generale (de ex., hipotiroidism). DACA EXISTA UN FACTOR ORGANIC, DESCRIETI-L: (Factorii organici recunoscui includ administrarea prelungitt de rezerpind sau metildopa, sti de sevtaj recurente gi hipotiroidismul cronie) H. Simptomele cauzcaza distres sau deteriorare semnificativa clinic in domeniul social, profesional sau in alte domenii importante de functionare. CRITERIILE A, B, C, D, E, F, G §1 H PENTRU TULBURAREA DISTIMICA SUNT CODATE ,3” vel peng sau adevarat Episoadele afective @ 47 ‘Trecef a Sindroamsele psihotice Ci T 7 RIO Fick CMGSUB || exiologie ST Treeeti || organic a Tulburare afectivi aatorati nei CMG pre eat! t “Trecefi le Sindroamele psihotice CL peut tit Treeetita | [FuLBURA Tulburare RE afeetiva | [DISTIMICA] datoratiKID-SCID sindusi de CMG / substangie Episoadele afective B18 DACA SIMPTOMELE NU SUNT ASOCIATE TEMPORAL CU O CONDITIE MEDICALA GENERALA, BIFATI AICI SUBSTANTA B20 ‘TULBURAREA AFECTIVA DATORATA UNEI CONDITHL MEDICALE GENERALE CODARE BAZATA PE INFORMATI OBTINUTE DEJA. (intrebati de asemenea parintii): Au ‘nceput ori s-au inrdutigit (SIMPTOMELE AFECTIVE) numai dupa de a inceput (CMG)? DACA CMG S-A REZOLVAT: S-au ameliorat (SIMPTOMELE. AFECTIVE) odati cu ameliorarea cma? §LTRECETI LA TULBURAREA AFECTIVA INDUSA DE O CRITERULE PENTRU TULBURAREA AFECTIVA DATORATA UNEI CONDITEL MEDICALE GENERALE A:O perturbare a dispozitiei evident si persistent, caracterizata prin oricare (sau prin ambele) din unmatoarele: (1) dispozitie depresiva ori diminuare ‘marcati a interesului sau plicerii pentru toate sau aproape toate acti- vitafile (2) dispozitie crescutt, expansivi sau iritabita = Deed nici CD, nici (2) ma este 53” “rece a Indusi deo substantia 20 B: Din istoric, examenul somatic gi datele de laborator rezult& proba c& tulburarea este consecinta fizicd = directé a unei conditii medicale mee generale substan 20 C. Perturbarea mu este explicatd mai bine de o alta tulburare mentala (de ex, tulburarea de adaptare cu Pee dispozitie depresiva, ca rispuns la Trecai Ia stresul determinat de conditia Pensa: ‘medical& general8) a URMATORII FACTORI TREBUIE LUATI IN CONSIDERARE $I ‘TREBUIE SA SUSTINA CONCLUZIA CONFORM CAREIA CMG ESTE ETIOLOGICA PENTRU SIMPTOMELE AFECTIVE: (1) exista date in literatura care atest o legitura clara intte CMG gi simptomele afective ‘informatie inadcevath I=absent saw fils 2=aub prag. 3nivel prag sau adevlratKID-scID DACA NU SE STIE DEJA (intrebati de asemenea pirinfii): Cat de mult v-au afectat (SIMPTOMELE APECTIVE) viafa dvs. sau a copilului dvs.? “Indust de CMG / substanja (2) exista o relatie temporal claré intre evolutia sirapto- melor afective gi cea a conditiei medicale generale, (3) simptomete afective se caracterizeaza prin elemente neuzuale (de ex. debut tardiv) (4) nu exists explicatii alter- native (de ex. Simptome afec- tive ca reactie psihologica la MG) D: Simptomele cauzeazi distres sau deteriorate semnificativa clinic in domenit! social, profesional satin alte domenii importante de functionare E: Tulburarea nu survine exclusiv in cursul unui delirium sau al dementei Not: Daca perturbarea NU apare pe parcursul acestui diagnostic, codagi “3”. ‘Tinformatie inadecvats I=absont sau fals 2=sub prag. 3+nivel prag sau adevirat Episoadele afective B19 z Treoet la Indus’ deo substangs B20 1 beirtum | [TULBURA- DATORAT RE NEI CMG | | AFECTIVA DATORATA| ‘UNEL CMG: CONTINUATI PE PAGINA URMATOARExD-scD DACA EPISODULUI B22 TULBURAREA AFECTIVA INDUSA DE O SUBSTANTA DACA NU SE TIE DEJA (fntrebati de asemenea patinji): Cand au ‘nceput (SIMPTOMELE AFECTIVE)? (Ai utilizat deja /a utilizat deja copilul dvs, (SUBSTANTA) sau tocmai te-ai oprit /copitul dvs. a atrerupt utilizarea ei?) ADRESATI ORICARE DINTRE NTREBARILE DE MAI JOS PENTRU A EXCLUDE O ETIOLOGIE CARE NU DEPINDE DE SUBSTANTE: DACA NU SE STIE: Cea fost mai intdi: (UTILIZAREA SUBSTANTEI) SAU (SIMPTOMELE AFECTIVE)? DACA NU SE STIE: Ai evut/ a avut copilul dvs. 0 petioada de timp in care mt ai mai folosit/ copilul dvs, au a mai utilizat (SUBSTANTA)? DACA DA: Dupai ce nu ai mai utilizat / copilul dvs, nu a mai utilizat (SUBSTANTA), s-au ameliorat sau au persistat (SIMPTOMELE AFECTIVE)? DACA NU SE $TIE: Cat de mult (SUBSTANTA) luai / lua copilul divs, cand au inceput (SIMPTOMELE AFECTIVE)? sIndusi de CMG / substan Eplsoadele afective B20 IMPTOMELE NU SUNT ASOCIATE TEMPORAL CU UTILIZAREA UNOR SUBSTANTE SAU A MEDICATIEI, BIFATI AICT. SU TRECETI LA SPECIFICANTI. CRITERMLE PENTRU TULBURAREA AFECTIVA INDUSA DE © SUBSTANTA, A.O porturbare a dispozitiei evidenta si persistent®, caracterizati prin oricare (sau prin ambele) din urmatoarele: (1) dispozitie depresiva sau diminuarea marcati a interesului sau TI plicerii pentru toate sau aproape toate. activitatile. (2 dispozitie crescuts, expansiva sau iritabila B. Din istoric, examenul somatic sau datele de laborator rezulti ca fie (1) simptomele de la criteriul A apar in ‘timpul sau in decurs de o hind de la intoxicatia sau abstinenta de o substant§ sau (2) utilizarea unui medicament este etiologic’ in relatie cu tulburarea [Nive indust de o substanp Reveri ll ‘episoudele fective. C. Perturbarea nu este explicat’ mai bine de o tulburare afectiva care nu este indusé de 0 substanti. Nota: dack simptomele NU apar fn cursul unuia dintre aceste diagnostice, codati “3”. Proba c& simptomele sunt explicate mai bine de 0 tulburare afectiva care mu este indusa de o substanté pot include urmatoarele: (1) simptomele afective preced debutul abuzului sau dependenei (2) simptomele persist 0 perioada substangiala de timp (de ex. aproximativ o lun) dupa Incetarea abstinenfei acute sau 2 intoxicatiei severe ‘Peinforralie inadecvath Isabsent sau fals 2=sub prag S-nivel prag sau adevdsatKSC DACA NU SE §TIE: Ai avut/ a avut copilul dvs. alte episoade de (SIMPTOME AFECTIVE)? DACA DA: Ai luat / a luat copilul dvs. (SUBSTANTE) in acel moment? DACA NU SE STIE: Cét de mult tieau afectat (SIMPTOMELE AFECTIVE) viata /viata copilului dvs.? sIndusi de CMG / sabstantie (3) simptomele sunt evident in exces fatd de ce se agteapth avénd {in vedere caracterul, durata sau cantitatea substanjei utitizate (4) existd dovezi care sugereaza existenfa unei Tulburari psihotice ‘independente, neinduse de o substanfi (de ex., un istorie de episoade psihotice recurente neinduse de o substanf’) E, Simptomele cauzeaza distres sau Episoadele afective B21 deteriorate semnificativa clinic in domeniul social, profesional sa alte domenii de funotionare ‘importante D: Perturbarea nu survine exclusiv fn cursul unui delirium, Noté: Dac perturbarea NU apare pe parcursul acestui diagnostic, eodagi “3”, ‘winformatie inadeevat®. absent sau fals 2>sub prag 3enivel prag sau adevarat t Nie induss de 0 substan, Reveni la episoadele afeotive. 1 t DELIR_| fTULBURARE INDUS DE} |arECTIVA © | |iNDUSADEO supsTAN| |SUBSTANTA TA Revenii la Episoadele afectiveKSC “Specificantit Episodutair Episoadele afective B22 SPECIFICANTII EPISODULUI ~ DACA NU EXISTA UN EPISOD DEPRESIV MAJOR CURENT, BIFATIAICL.. (CU ELEMENTE MELANCOLICE fn ultima luna atunci cdind ai fost / copilul dvs. a fost deprimati CODATI PE BAZA RASPUNSULUI LA ITEMUL AQ) DE LA EPISODUL DEPRESIV MAJOR (la pagina Bl), Dacé ti se intampla ceva bun sau daca cineva incearcé si te inveseleasca, te simfi mai bine pentru un timp? Senzatia de (ECHIVALENTUL, PERSONAL PENTRU DISPOZITIE DEPRESIVA) este diferita de tipul de sentiment pe cate I-ai avea daca ar muri cineva apropiat? (Sau daca ti sar intmpla altceva rau?) DACA Da: ince fel ¢ diferitt? De obicei, te simti mai rau dimineaja? CODATI PE BAZA RASPUNSULUL LA ITEMUL A(4) DE LA MDE (la pagina B2) DACA NU ESTE CLAR: Lace ori te trezesti dimineata? (Cu cat timp mai devreme decat de obicei [dinainte de a fi deprimav/a]?) .. $I TRECEJI LA MODULUL URMATOR, CRITERULE PENTRU ELEMENTE MELANCOLICE NOTA: POT FI APLICATE LA TULBURAREA DEPRESIVA MAJORA, LA TULBURAREA BIPOLARA SAU LA TULBURAREA BIPOLARA IT A: Oricare dintre urmitoarele, dacé par in timpul celei mai severe petioade a episodului curent (1) pierderea placerii pentru toate sau aproape toate activitajile (2) lipsa reactivitatii la stimuli de regula plécuti (nu simte mai bine, nici temporar, atunci cAnd se intampla ceva bun) B: Cel putin trei din urmiitoarele: (1) calitate distinct& a dispozitiei depresive (adic&, dispozitia depresiva este perceputi ca fiind diferits de tipul de sentimente traite dup ‘moartea unei persoane iubite) (2) depresia este de regula mai accentuata dimineaja (3) se trezeste foarte devreme (cu cel pufin dou ore inainte de trezirea obisnuit) ‘?einformafie inadecvath absent sau fels 2=sub prag 3=nivel prag sau adevarat DACA NiCr NICI AQ) NU s trecefi la Elemente catatonice BM AC) cunt 3" 2 12 3 212 3 2123Ki-scD “Specificani Episodulnie Rpisoadede afeetive B23 CODATIPEBAZARASPUNSULUILA (4), lentoare psihomotorie 2 1 23 ITEMUL A(5) DE LA EDM (dela pagina marcatf sau agitajie Co B2). CODATIPEBAZARASPUNSULUILA —(S)anorexie sau pierderein. = 2123 ITEMUL AG) DE LA EDM (dela pagina _greutate semnificativa Cc B2). CODATIPEBAZA RASPUNSULUILA (6) sentimente de vinovatie pence ITEMUL A(7) DE LA EDM (de la pagina _excesiva sau nepotrivita B3). DACA NU ESTE CLAR: Te-ai simfit vinovat/ pentru lucruri pe care le-ai ficut sau pe care nu le-ai cut? DACA DA: Povesteste-mi despre CEL PUTIN TREIITEMIB) 123 asta, SUNT CODATI,3”. t TRECETI LA Elemente catatonice B24 niRBOHTIEN Klements catatonice Bad CRITERILEASIBSUNT 13 CODATE ,3” = Gur slemente relancolice ‘=informarie nadeovats. I=absent sau fals 2esub prag nivel prag sau adevaratKID-SCID (CU ELEMENTE CATATONICE PRIN OBSERVATIE SAU PE BAZA ISTORICULUI *Specificani Episodului+ CRITERSILE PENTRU ELEMENTE CATATONICE, NOTA; POT FI APLICATE LA CEL MAL RECENT EPISOD MANIACAL SAU LA EPISODUL DEPRESIV MAJOR DIN CADRUL TULBURARII DEPRESIVE MAJORE, LA TULBURAREA BIPOLARA SAU LA TULBURAREA BIPOLARA IL Tabloul clinic este dominat de cel pujin dou dintre urmatoarele: (1) imobilitate motorie evidentiat prin catalepsic (incluzand flexibilitatea ceroasf) sau stupor (2) activitate motorie excesivi (care este aparent lipsiti de scop si nu e influengata de factori extemi) (3) negativism extrem (rezistenta parent nemotivatt fa toate instructiunile sau menfinerea unei posturi rigide in ciuda incercérilor de a fi migcat) san mutism (4) bizarerii ale migedrilor voluntare evidentiate in postur’ (asumarca voluntari a unor posturi nepotrivite sau bizare), migctiri stereotipe, manierism evident sau grimase evidente (5) ecolalic sau ecopraxie CEL PUTIN DOI CODATI.3” ITEMI. SUNT ‘informatie inadecvatd. Ieabeent sau fals 2=sub prag nivel prag sau adevarat Episosdete afective 824 Cu elements ‘catatoniceKIDSCID DACA EPISODUL CURENT ARE ELEMENTE MELANCOLICE SAU CATATONICE, BIFATI .. $1 TRECETI LA SINDROAME PSIHOTICE Ct AICI CU ELEMENTE ATIPICE DACA SE APLICA CRITERIILE, PENTRU UN EPISOD DEPRESIV MAJOR CURENT: fn luna trecuti, cfd erai deprimava... DACA SE APLICA CRITERIULE PENTRU O TULBURARE DISTIMICA (NUMAI CURENTA): Cand te-ai simtit deprimatla NOTA: INTREBAREA URMATOARE ESTE ADRESATA IN CONTEXTUL ELEMENTELOR MELANCOLICE: Daca ti se intampla ceva bun sau dac& cineva incearci si te inveseleascd, te simfi mai bine pentru un timp? CODATI PE BAZA RASPUNSULUIL DELA PAGINA A2 Cate ore (pe durata a 24 de ore) dormi de obicei (inclusiv somnul din timpul zilei)? Aji simti mainile gi picioarele grele, ca gi cum ar fi de plumb? Esti mai sensibil [a felul in care se porta ceilalti cu tine? Co se intmpld cu tine atunei efind cineva te respinge, te critica sau te desconsidera? (te superi sau devii furios /oasi? Pentru cat timp? Cum te afecteazi? Ai o reactie mai putemici decat alii?) Aj evitat sé faci anumite lncruri sau si fii cu alfii de teama de a fi criticat/a sau respins/a? *Specificantii Episoduk CRITERULE PENTRU ELEMENTE ATIPICE NOTA: POT Fl APLICATE LA CEL MAL RECENT EPISOD DEPRESIV MAJOR DIN CADRUL TULBURARIT DEPRESIVE MAJORE, LA TULBURAREA BIPOLARA, LA TULBURAREA BIPOLARA IL SAU LA TULBURAREA DISTIMICA A: reactivitatea dispozitiei (adic8, dispozitie euforicd drept réspuns le evenimente pozitive actuale sau potentiale) B: Dowa din elementele de mai jos, ptezente pentru cea mai mare a timpului pentra cel pujin dowd siptimani: (1) crestere semnificativa in greutate sau apetit crescut (2)hipersomnie 3) paralizie ca de plumb” (adiea, senzatia de main gi picioare grele, ea de plumb”) (4) vn patern durabil de sensibilitate la respingerea interpersonal (care nue limitati la episoadele de perturbare a dispozitiei) care rezulta in perturbarea sernnificativa in domeniul social sau ocupafional CEL PUTIN DOUA CRITERII ,,B” SUNT CODATE.,,3” ‘2informaye inadecvati, Imabsent sau fale 2"sub prag 3+nivel prag sau adovarat Episoadele afective B25 13 t “Trecefi la ‘Sindroamele psihotice C1 12 Treceti la Sindroamele psihotice C1KID-SCID +Specificaatit Episoduku Ryilsoadele afective B26 C:Nu satistace criteriile penta cu 13 elemente melancolice” sau ,cu ] clemente catatonice” pe parcursul aceleiagi perioade. Trecetila Sindroamele psthotice C1 CRITERULE A,B $I SUNT 13 CODATE,3” ‘Cuslemente atipice ‘tinformatie inadecvatt. absent sau fas 2esub prag 3-nivel prag sau adeviratKID-SCID *Simptome Psihotices SIMPTOME PSIHOTICE $I ASOCIATE ACEST MODUL ESTE UTIL PENTRU CODAREA SIMPTOMELOR PSIHOTICE $I A CELOR ASOCIATE CU ACESTEA CARE AU FOST PREZENTE IN ORICE MOMENT [N DECURSUL VIETII PERSOANEI. Sindroame Psthotice C1 PENTRU ORICE SIMPTOMS PSIHOTICE $1 ASOCIATE CODATE ,.3”, DETERMINATI DACA SIMPTOMUL ESTE IN MOD CATEGORIC ,PRIMAR” SAU DACA EXISTA 0 SUBSTANTA CU VALOARE POTENTIAL SAU CERT ETIOLOGICA (INCLUSIV MEDICATIE) SAU O CONDITIE MEDICALA GENERALA. URMATOARELE INTREBARI S-AR PUTEA SA VA FIE DE FOLOS IN CAZUL IN CARE EXAMINAREA GENERALA NU AEVIDENTIAT INCA INFORMATIA: Chiar inainte de a incepe s& ai (SIMPTOME PSIHOTICE), ai consumat cumva droguri sau medicamente?...ai but mult?.ai fost bolnav/2? DACA RASPUNSUL ESTE ,DA” LA ORICARE DINTRE ELE: Ti s-a intimplat vreodati shai (SIMPTOME PSIHOTICE) cind mu ai MEDICAMENTE / BAUT / FOST BOLNAV/A)? DACA NU A RECUNOSCUT SIMPTOMELE PSIHOTICE: Acum te voi intreba despre niste experiente neobignuite pe care le au cateodats oamenii. DACA A RECUNOSCUT SIMPTOMELE PSIHOTICE: Mi-ai povestit despre (EXPERIENTE PSIHOTICE). Acum te voi intreba mai in detaliu despre astfel de lucruri, IDE] DELIRANTE Convingeri false bazate pe inferente eronate privind realitatea gi sustinute cu tirie in ciuda parerii majoritagi i sin ciuda dovezilor incontestabile si evidente care s contrariul. Codati ideile putemic valorizate (nerealiste i sutinute, care nu au intensitate detiranta) cu oe" sjin OBSERVATIE: O SINGURA IDEE DELIRANTA POATE FI CODATA 3” PE MAI MULTI DINTRE CONSUMAT DROGURIY LUAT URMATORITITEMI: Tis-a pirut vreodatt c& oamenii dei delirante de refering: adic& 2123 vorbese despre tine sau c& te observ’ —_evenimentele, obiectele sau CoP in mod special? alte persoane din mediul a individului au o semnificatic on Tis-a parut vreodatt c& primesti deosebiti sait neobignuits ¥ mesaje speciale de la TV, radio, Tain a reviste sau din modul tn care erau = DESCRIET calel sure i il ? “Tatbararen aranjate lucrurile in jurul tu? Tabane net ew" ormafie inadecvati I=absent sau fals 2-aub prag Jenivel peng sau adevaratKID-SCID -Simptome Psihotice Ti s-a parut vrcodatl o& cineva iti pune befe in roate sau cA inceare& si iti facd ru? DACA DA; Cine IncearcA si ifi facd au? Mai este gi altcineva care crede cl € adevarat? Ai simtit vreodatd ca esti in mod special important in vreun fel sau c& ai puterea si faci lucruri pe care alti oameni nu le pot face? DACA DA: Povesteste-mi mai multe despre cle, E ca gi cunt ai fi un super-erou? Sunt un fel de puteri speciale pe care ceilalti copii nu le au? Aj simfit vreodata ci uncle patti din corpul thu s-au schimbat sau cf nu mai functioneaza? (Ce au spus pi doctorul2) (Ai simfit vreodata c& ai comis 0 fapts grava sau cf ai ficut ceva foarte riu pentru care ar trebui sa fii pedepsit?) Idee detiranta de persecutie: credinga falsa cur eX individul (sau gruput luifei) este atacat, harfuit, pagubit, persecutat sau finta uni conspiraii DESCRIETI: Idee deliranti de grandoare: confinutul acestora se referi la puteri deosebite, ccunogtinfe sau importanfa sau a relatie speciala cu 0 divinitate sau persoand importanté. DESCRIETI: dee deliranta somaticd: continutul se refer Ia modificéri sau tulburii in aspectull exterior satt functionarea organismului DESCRIETI: Alte idei delirante, de ex. idei delirante de vinovatie, gelozie, siracie, erotomanic DESCRIETI ‘informiagieinadeevats '=absent sau fals 2=sub prag nivel prag sau adevarat cop PAR ALT ovr Tae led stuthoraren Prlhotca ttorath wet cmc Sindroame Psihotice C2 cor. PAR ALT. ort Tain ane OMG? Pre aes cor. PAR ALT ovr oatie ahs ened OMG cop PAR ALT corr Pri mark itn “ale abot SataKiD-scID Ai simfit vreodati 8 cineva sau ceva din afara ta {ti controleazé gandurile sau actiunile impotriva vointei tale? DACA Da: Era o persoan’ imaginard care te punea s& faci fapte rele pe care tu nu vroiai si le faci? Ce fel de lucruri te punea sa faci? (Ai simfit vreodati of anumite ‘ginduri nu sunt ale tale sou c& sunt puse de altcineva in capul tau?) (Sau & gandurile sunt furate din capul tu?) Ai simfit vreodata ca gi cum gindurile tale ar fi auzite in afara ou voce tare, ca printr-un difiwzor? DACA DA: Era atit de tare incat alte persoane puteau efectiv sii audi ce géndeai férd ca tu s8 trebuiasc si scofi un cuvant? Cum if explici tu [CONTINUTUL IDET DELIRANTE] nivelprag sau adevirat Sindroame Psibotice C3 ane OMG cor PAR ALT opr. Toa ‘Tabarares Paha Pri markK1D-SCID HALUCINATI Ai auzit vreodata lucruti pe care alte persoane nu le puteau auzi, cum ar fi zgomote sau voci de oameni care sopteau sau vorbeau? (Brai treaz in ‘momentul respectiv?) DACA ERAU VOCE: Au comentat ‘ceva despre ce ficeai sau gandeai? Cite voci ai auzit? ‘Vorbeau una cu cealaltt? Ai avut vreodati viziuni sau ai vazut Tucruri pe care alte persoane nu le puteau vedes, cum ar fi stafii, animale sau orice altceva? (Erai treaz/& la ‘momentul respectiv?) NOTA: A SE DISTINGE DE ILUZIE, ADICA 0 PERCEPTIE ERONATA A. UNUT STIMUL EXTERN REAL, ‘informatie inadecvatd sSimptome Psihotices Sindroame Psihotice C4 HALUCINATIE (PSTHOTICE) O perceptie caracterizata printr-un puternice sentiment al realititii, dar cate apare in absenta stimuli exteme a organelor de simp relevante, (copaticy 2" HALUCINATIILE CARE SUNT PREA PASAGERE PENTRU A AVEA SEMNIFICATIE DIAGNOSTICA ‘Halucinatii auditive in stare de 2423 veghe, auite fie in interioral = H capului, fie in exterior ie : ort DESCRIETE: 7 Pe ‘otberoea | | mart aes 0 voce cere comenteaza continu comportamental sau gandurile persoanei pe masura aparitiei acestora Doni sau mai multe vooi care converseazi una cu alta Heahucinatii vizuale 212 3 cop [TTT] : PAR DESCRIETT: PAR opr ¥ Pri mars osent sau fils 2=sub prag Senivel prag sau adevaratKID-SCID *Simptome Psihotices Sindroame Psikotice C5 Dar senzati ciudate in corp sau pe -—-“Hafucinarfi tactile, de ex., curent eee pielea ta, ca insecte care se tarise pe electric ‘tine sau un curent care fi circul& prin corp? DESCRIETI: 7 : x DACA DA: Povesteste-mi mai multe ne despre asta. (Exist vreun motiv pentra oy care se intémpl8 asta, ca de exemnplu o& rai bolnav sau foloseai droguri?) (Dar mirosuri pe care alfii nu le puteau Alte halucinafii, de ex., gustative, 2123 simi?) olfactive ‘cor PAR ALT DESCRIET) ion z tae Pre Tuloararen | | rt abot Store wn CMG ‘informatie inadecvaré I=absent sau fals 2esub prag 3=nivel prag sau aevaraKD-scD ALTE SIMPTOME. (Acum voi lua 0 pauza de un minut ca si iau céteva note...) URMATORI ITEMI SE CODEAZA PE BAZA OBSERVATIEI SI A ISTORICULUI PERSONAL (CONSULTATI TABELE MAI ‘VECHL ALTI OBSERVATORI - DE EX., MEMBRI FAMILIE, PERSONALUL MEDICAL). *Simptome Psibotices ALTE SIMPTOME, Comportament catatonic: Imobilitate motorie (catalepsie sau stupor) Activitate motorie excesiva (agitatic lipsita de sens, care mu este influentaté de stimuli externi) ‘Negativism extrem (rezistenta nemotivata la instructiuni sau incercarea de'a fi migeat) Mutism, adoptarea de posturi sau misciri stercotipe Boolalie sau ecopraxic DESCRIETL: Comportament flagrant dezorganizat: care merge de la tonterii copilaresti pan’ la agitatie impredictibit, Individul este foarte neingrijit, pot apirea bizarerii in tmbrdcdminte {de ex. poarti palton, fular si manusi intr-o zi cilduroasé de vari), comportamente sexuale inadecvate (de ex., se masturbeaz 1n public) sau agitatie impredictibila gi nemotivata (de ex,, strigd sau injurd) DESCRIETI: Afect flagrant inadecvat: starea afectiva este in evident discordanfa cu continutul limbajutui sau ideatiei, de ex. ambeste cind discuti despre faptul ci e persecutat DESCRIETI: ‘7informfie inadecvat®. I=absent sau fs 2=sub prag 3=nivel prag sau adevérat cor PAR ALT Orr Sindroame Psikotics C6 Toate i cane ‘Tulburaren ee ater nt p23 cor PAR ALT ort * = Tae aa iat cop PAR ALT ovr aaa Toate Telbunarce ilk daterattXxID-ScID c imptome Psihotices Sindroame Psihotice C7 Limbaj dezorganizat: ,deraiere” freeventi (relaxarea asociatiilor”) COP sau incoerenj&; deraierea se refers PAR Ta um pattem de comunicare a caracterizat prin ,alunecarca” de la un subiect la altul, care mu are nici [tape za 9 legatura cu cel anterior, Persoana_ a mark poste schimba subiectul in mod sh net OME idiosincratic, trecand de la un cadru de refering’ fa altu, iar ideile pot fi juxtapuse, astfel incdt se pierd relafiile cu sens. Incoerenta se referd fa un fimbaj devenit incomprehensibil pentru ceilalti deoaroce cuvintele sau propoziile sunt asociate far nici o legtiturd logica inadecvats T=absent sau fals 2=sub prag 3=nivel prag sau adevaratxD-scD *Simptome Psibotices Sindroame Psihotice C8 SIMPTOME NEGATIVE, SIMPTOME NEGATIVE, PENTRU ORICARE DINTRE SIMPTOMELE NEGATIVE CODATE ,,3", DETERMINATI DACA, SIMPTOMUL ESTE iN MOD CLAR PRIMAR SAU DACA ESTE IN MOD POSIBIL SAU CERT SECUNDAR, ADICA ASOCIAT CU O ALTA TULBURARE MENTALA (DE EX. DEPRESIE), © SUBSTANTA SAU O CONDITIE MEDICALA GENERALA (DE EX. AKINEZIE INDUSA MEDICAMENTOS) SAU CU UN SIMPTOM PSIHOTIC (DE EX. COMENZI HALUCINATORI. DE A NU SE MISCA). DACA NU SE §TIE: Cum iji petreci vole: incapacitatea de a initia gi 2423 timpul? de a persista in activititi orientate OP spre un scop. Atunci cfind atinge ae intensitate patologica, avolifia este (Lt pervaziva si impiedicé persoana in ducerea la bun sfirgit a mumeroase [Tags activitifi (de ex., muned, activitigi cae intelectuaie, autotngrijire). "peu sncteotes Alogte: Sirdcirea gindirii care se 223 reflectd in limbaj gi comportament COP verbal. Poate aparea o diminuare a ae Jimbajutui spontan si raspunsuri | ALT scurte gi concrete la intrebai 7s (sirdcirea limbajului), Uneori Tanne fa limbajul este adecvat din punct de | 2% | | acs vedere cantitativ, dar transmite pujind informatie din cauza faptului c& este excesiv de concret, excesiv de abstract, retetitiv sau stereotip (sirdicirea confinutului). Aplatizare afectiva: Absenta 2123 totala sau aproape totalé a oricarui = COP semn de expresie afectiva. PAR ALT ort 7s Cant Pa ‘sia sara DACA SUNT PREZENTE IDEI DELIRANTE SAU HALUCINATH, NOTATI DATELE $I DACA AU APARUT IN ULTIMA LUNA (DE EX. ,IDEI DELIRANTE BIZARE, INTERMITENTE DIN 1969 SI PERSISTENTE IN ULTIMELE 6 LUND). Bifafi aici daci aw apirut in ultima Tun’ __ DATE: “inform inadecvatd I~absent sau fals 2=sub prag 3-nivel pray sau adoviatkaD-sciD “Dingnostic Digerential al Talbur Tolburiri Psihotice Di Paihoticee NOTA: IN CAZUL RAR fN CARE 0 PERSOANA CARE SE RECUPEREAZA DE PE URMA UNEL TULBURARI PSTHOTICE (DE EX. TULBURARE DELIRANTA) SI ULTERIOR DEZVOLTA 0 ALTA TULBURARE PSIHOTICA (DE EX. TULBURARE SCHIZOAFECTIVA), ‘TREBUIE CODATA DOAR CEA MAI RECENTA TULBURARE. DACA: TOATE SIMPTOMELE PSIHOTICE DIN MODULUL B. SUNT DATORATE UNEI SUBSTANTE SAU UNEI CONDITI MEDICALE GENERALE, TRECETI LA *SUBSTANTA/CMG", D.14 DACA:NU EXISTA ITEMI CODATI ,3” IN C. SIMPTOME PSIHOTICE $I ASOCIATE, BIFATI AICI____ $I TRECETI LA TULBURARI AFECTIVE MODULUL E.1. DACA A AVUT LOC Sinmptomele psihotice apar in alte to 23 VREODATA UN EPISOD _perioade decit in timpul Episcadelor DEPRESIV SAU MANIACAL —_depresive majore sau maniacale. 1 t MAJOR: Ai avut vreodati Turgara | [70 (SIMPTOME PSIHOTICE) NOTA: CODAT!,3" DACA NU Se, | | tae cind nu eral (DEPRIMAT/A/ EXISTA EPISOADE MANIACALE Tees, | | nites INTR-O STARE SAU DEPRESIVE MAJORE SAU seine’ | | Stat MANIACALA)? DACA SIMPTOMELE PSIHOTICE uu APAR IN AFARA EPISOADELOR AFECTIVE. CODATI,,1” DOAR DACA SIMPTOMELE PSIHOTICE APAR EXCLUSIV IN TIMPUL EPISOADELOR AFECTIVE. CRITERU PENTRU SCHIZOFRENIE {NOTA: CRITERILE SUNT iN ALTA ORDINE DECAT IN DSM-IV] ‘URMARITI LA ITEMIE A, Dou (sau mai multe) dintro eee eee CODATI,3” INMODULUL _ urmatoarele simptome, fiecare prezento [__ DE SIMPTOME PSIHOTICE _porfiune semnificativa de timp in cursul H SLASOCIATE (MODULUL —_mnei perioade de o lund (sau mai putin, Treset le ©). daci sunt tratate cu succes): ee D.10 (2) idei detirante (2) halucinatii () limbaj dezorganizat (de ex. deraieri frecvente sau incoerent®) (4) comportament catatonic sau flagrant dezorganizat (5) simptome negative, adic& aplatizare afectivi, alogie sau avolitie (Not: Este necesar doar un singur simptom de la criteriul A daca ideile delirante sunt bizare sats halucinatiile constau fntr-o voce care comenteazi continu comportamentul sau géndurile persoanei sau dac% dow’ sau mai multe voei converseazt intre efe.] ‘einformafie inadeovatd: S~ubsent sau fals 2-sub prag Snivel prag sa adevdratKID-SCID DACA ESTE NECLAR: S-a “Diagnostic Diferential al Talburirilor ‘Tulburiri Psihotice D2 {intémplat vreodat 38 ai (SIMPTOME DIN FAZA ACTIVA) in acelasgi timp in. care erai (deprimat / maniacal iritabil/ /ECHIVALENTUL, PERSONAL)? DACA ESTE NECLAR: Cat timp din perioada in care ai avut (SIMPTOME DIN FAZA ACTIVA SI REZIDUALA) ai. sptine tu cf ai fost de asemenca si (deprimat/8/ maniacal/i’ initabi/a/ ECHIVALENTUL PERSONAL)? IRECETI| LA “TULEU- RARE PsinoTr CARAS? Dis TRECETI LA =TULBU- RARE SCHIZO- AFECTI. Vie Ds CONTE NUATT cu PAGINA TOARE Paiheticee B, Tulburarea schizonfectiva gi tulburarea 7 L238 afectiva cu elemente psihotice au fost Li excluse deoarece se manifest una dintre urmatoarele situaii: TRECETILA STUBLURARE PSIROTICA FAS* (2) nici un fel de episoade depresive ‘majore, maniacale sau mixte nu au survenit ‘concomitent cu simptomele fazei active (adied, simptomele A” enumerate mai sus) NOTA: CODATI,3” DACA NU A FOST NICIODATA VREUN EPISOD DEPRESIV MAJOR SAU MANIACAL SAU DACA TOATE EPISOADELE DEPRESIVE MAJORE SAU MANIACALE AU APARUT EN TIMPUL FAZEI PRODROMALE. CODATI 1” DACA EXISTA ORICE EPISOADE AFECTIVE CARE SE SUPRAPUN CU SIMPTOMELE PSIHOTICE. NOTA: DATORITA DIFICULTATII DE A DISTINGE INTRE SIMPTOMELE PRODROMALE $I REZIDUALE ALE SCHIZOFRENIEI SI UN SIDROM DEPRESIY MAJOR, CEL CARE CODEAZA AR TREBUI SA RECONSIDERE ORICE EPISOD DEPRESIV MAJOR COTAT ANTERIOR PENTRU A SE ASIGURA CA ESTE FARA ECHIVOC. (2) durata totalé a Episoadelor depresive. 2? 123 majore sau maniacale [aparute in timpul tulburdrii] a fost mai scurti in raport cu cE RECENT] CONTE Gurata totalé a fazelor active gi reziduale, EGET CONT eritae. | cu BAREA | PAGINA sean. | ACIS FECT | TOARE OBS: CODATI ,.1” DACA SIMPTOMELE CARE SATISFAC CRITERIILE PENTRU UN EPISOD AFECTIV SUNT PREZENTE PENTRU O PERIOADA SEMNIFICATIVA PE, DURATA TOTALA A FAZELOR ACTIVE $I REZIDUALE. formayie nadeevath '=absont sau fals 2>sub prag 3enivel prag sau adevaratKip-sciD ACUM REALIZATI UN DIAGNOSTIC DIFERENTIAL INTRE SCHIZOFRENIE $1 TULBURARE SCHIZOFRENIFORMA DACA ESTE NECLAR: intre (EPISOADE MULTIPLE), fi- ai revenit la cum esti tu in mod normal? Cat a durat fiecare episod? DACA NU SE STI: Cand ai avut (SIMPTOME DE LA CRITERIUL A”), ce Riceai (mergeai la gcoalé, iti petreceai timpul cu copii de varsta ta, ficeai du gi ajutai la ‘reburile casei)? DACA NU SE STIE: Consumai

S-ar putea să vă placă și

• Fear: Trump in the White House

  

  De la Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Evaluare: 3.5 din 5 stele

  3.5/5 (738)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  De la Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (122)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  De la Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (4610)
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  De la Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (266)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  De la Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Evaluare: 3.5 din 5 stele

  3.5/5 (231)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  De la Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (590)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  De la Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (842)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  De la Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (5807)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  De la Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Evaluare: 3.5 din 5 stele

  3.5/5 (2259)
• Principles: Life and Work

  

  De la Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (599)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  De la Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (821)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  De la Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (271)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  De la Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Evaluare: 3.5 din 5 stele

  3.5/5 (401)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  De la Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (234)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  De la Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Evaluare: 3.5 din 5 stele

  3.5/5 (137)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  De la Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (897)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  De la Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (537)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  De la Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brene Brown

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (1091)
• John Adams

  

  De la Everand

  John Adams

  David McCullough

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (2409)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  De la Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (1716)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  De la Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (4203)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  De la Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (1929)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  De la Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (346)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  De la Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (789)
• Yes Please

  

  De la Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (1898)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  De la Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (440)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  De la Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (474)
• Wolf Hall: A Novel

  

  De la Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (3811)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  De la Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (2104)
• The Woman in Cabin 10

  

  De la Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Evaluare: 3.5 din 5 stele

  3.5/5 (2521)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  De la Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (74)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  De la Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (98)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  De la Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (1104)
• Brooklyn: A Novel

  

  De la Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Toibin

  Evaluare: 3.5 din 5 stele

  3.5/5 (1946)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  De la Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (45)
• The Outsider: A Novel

  

  De la Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (1850)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  De la Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Evaluare: 3.5 din 5 stele

  3.5/5 (104)
• Introduction To Personality Mischel Walter

  

  Document318 pagini

  Introduction To Personality Mischel Walter

  Florina Andrei

  100% (1)
• Little Women

  

  De la Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (104)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  De la Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Evaluare: 3.5 din 5 stele

  3.5/5 (792)
• Steve Jobs

  

  De la Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (806)
• Bad Feminist: Essays

  

  De la Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (1016)
• 3018898

  

  Document6 pagini

  3018898

  Florina Andrei

  Încă nu există evaluări
• Sex

  

  Document9 pagini

  Sex

  Florina Andrei

  Încă nu există evaluări
• Sexual Morality

  

  Document2 pagini

  Sexual Morality

  Florina Andrei

  Încă nu există evaluări
• Interaction of Media, Sexual Activity & Academic Achievement in Adolescents

  

  Document6 pagini

  Interaction of Media, Sexual Activity & Academic Achievement in Adolescents

  Florina Andrei

  Încă nu există evaluări
• Cecetare

  

  Document11 pagini

  Cecetare

  Florina Andrei

  Încă nu există evaluări
• 1 s2.0 S088761770100124X Main PDF

  

  Document16 pagini

  1 s2.0 S088761770100124X Main PDF

  Florina Andrei

  Încă nu există evaluări