Universitatea Politehnica

Bucuresti
Facultatea de Transporturi

TRANSPORT MULTIMODAL

Studeni
Profesor coordonator
Drgan Melinda-Marina Costea
Ilona
Enaghescu Robert Gbriel
Grupa 8217
 Transportul rutier de marfa
(Drgan
Melinda-Marina)

Transportul rutier de marf desemneaz deplasarea

n spaiu a mrfurilor cu ajutorul autovehicolelor
specializate (camioane). Camioanele au o mobilitate
deosebit, nefiind legate de instalaii speciale fixe cum
este cazul n transportul feroviar, de pild (linii de cale
ferat, depouri, triaje etc.). Deoarece ele pot ptrunde
n locuri unde alte mijloace de transport nu au
accesibilitate, constituie o component indispensabil a
transporturilor multimodale. Cu ajutorul camioanelor se
pot organiza transporturi directe de la furnizor i pn
la beneficiarul mrfurilor din ar sau strintate,
evitndu-se transbordrile pe parcurs i consecinele
acestora: manipulri costisitoare; pierderi cantitative i
calitative; rtciri de colete; sustrageri etc.

Traseul si materialul transportat

Brasov Constanta Odessa
Traseul Brasov Constanta Odessa este format
din doua portiuni.
Pentru prima portiune, Brasov Constanta, se
foloseste ca mijloc de transport camionul.
 Pentru a doua portiune, Constanta Odessa, se
foloseste ca mijloc de transport vaporul.
1. Materialul transportat este cheresteaua (4 tone)
transport de marfuri generale.

Traseul 1. Brasov Constanta

Ruta: Brasov Ploiesti Bucuresti Constanta
Dinstanta totala: Dt = 396km

Portiune Brasov Ploiesti - DN1/ E60

Portiune Ploiesti Bucuresti A3
Portiune Bucuresti Soseaua de centura
Portiune Bucuresti Constanta A2

Camionul folosit va fi Scania G410

Specificatii tehnice
Motor: Scania DC13 115 410: ase cilindri n linie,
turbosuflant i intercooler, volum de 12,7 l, injecie
common-rail (XPI), putere maxim de 410 CP (302 kW)
la 1.900 rpmn, cuplul motor maxim de 2.150 Nm la
1.000-1.300 rpm, Euro 6, SCR/DPF.
Transmisie: Scania GRS995R Opticruise, automat,
12 trepte de vitez. Rapoartele treptelor: 11,32-1.00.
Ambreiaj electropneumatic: ZF Sachs K432 48.
Sasiu: Axa spate: Scania ADA 1302, hipoid. Raport de
transmisie: i=2,59. Patru perne de aer (opional) cu
stabilizator. Axa fa: Scania AM 740. Dou arcuri
parabolice cu stabilizator. Raport variabil de viraj: 17,0-
20,0:1.
Frane: Dublu circuit pneumatic, frne-disc ventilate.
Frn de motor pe evacuare (maximum 256 kW la
2.400 rpm). Opional: retarder Scania (cuplu de frnare:
3.500 Nm).
Dimensiuni si greutate: 5.940x2.550x3.470 mm
(LxlxH). Ampatament: 3.700 mm. Greutate proprie
(modelul testat): 7.260 kg. Greutate total (model
testat): 39.260 kg.
Echipare: Euro 6, ASR, diferenial, cruise-control cu
funcie Active Prediction, cruise-control adaptiv cu
conexiune la retarder, Eco-Roll, alarm de coliziune (n
conexiune cu ACC), dou perne de aer pentru axa
spate, frne disc, direcie cu raport variabil, computer
de bord, sistem de diagnoz, spoiler fa, trap
manual plafon, scaun nclzit pentru ofer, geamuri
electrice, Scania Communicator, aer condiionat
manual, pregtire pentru telefon/radio, radio-CD cu
conexiune MP3/ iPod, flaps-uri laterale cabin, parasolar
exterior, suspensie pneumatic a cabinei n patru
puncte, nchidere electric i sistem anti-furt, sistem de
pre- nclzire al carburantului.

Determinarea vitezei medii de

circulatie.Limitele de viteza pe drumurile din
Romania

Categorii Drumuri Alte

drumuri/ national categorii In
categorii Autostrazi europene de localitati
de permis drumuri
A , B, BE 130 100 90 50
C, CE, D, 110 90 80 50
 DE, D1,
D1E
A1, B1, 90 80 70 50
C1, C1E
Tractoare, - 45 45 45
mopede
Camionul face parte din categoria CE de
circulatie, deci vitezele maxime admise pe traseu
vor fi:

De la La Categoria Viteza
de drum maxima
admisa pe
sectorul de
drum
Brasov Predeal DN1 90
Predeal Azuga DN1 90
Azuga Busteni DN1 90
Busteni Sinaia DN1 90
Sinaia Comarnic DN1 90
Comarnic Campina DN1 90
Campina Ploiesti DN1 90
Ploiesti Bucuresti A3 110
Bucuresti Constanta A2 110

Localitate: 14%
In afara localitatiilor: 20% din totalul de 396Km
Autostrada: 66%
Vm = 50*0.1 + 90*0.14 + 110 *0.76 = 97km/h
Determinarea timpului necesar pentru
pauza
Conform normelor in vigoare pentru fiecare minut de
mers soferul are nevoie de 0.166 minute de pauza.
Cunoscand aceste prevederi se poate calcula timpul
necesar de pauza:
Tpauza= Tmers * 0.166
Tmers= Dt/Vm * 60
Unde:
Tmers= timpul direct de parcurs al traseului
Dt= distanta totala a traseului
Vm= viteza medie de circulatie
60= numarul de minute intr-o ora
Tmers = Dt/Vm *60 = 4.08 * 60 = 245 min = 4h 5min
Tpauza = 245 * 0,166 = 41 min

Costurile de transport
-Combustibil= 32 litri/100km => 127 litri => 733 lei
- Rovinieta 242 lei
- Salariu sofer 100 lei
Costul total: 1075 lei
Orar
Ora plecare: 6:00
Ora sosire: 10:05

Traseul 2: Portul Constanta- Odessa

(Ucraina)
Enachescu
Robert Gabriel

Ora sosire camion : 10:05

Durata incarcare cherestea : aprox 2h
Ora de plecare (local) : 12:30
Ora de sosire (local): 18:40
Durata -aprox 6 ore
Numarul de containere: 1
Distanta: 317 km
Costul transportului 320 Eur.
Tip sistem transport: maritim

Portul Constana
Portul Constana este cel mai mare port la Marea
Neagr. El are rol de autoritate portuar pentru
porturile maritime romneti Constana, Midia i
Mangalia i pentru portul turistic Tomis. Portul
Constana beneficiaz de o poziionare geografic
avantajoas, fiind situat pe reeaua central TENT, pe
ruta ce leag Marea Nordului de Marea Neagr, prin
culoarul RhinMainDunre. Portul are un rol major n
cadrul reelei europene de transport intermodal, fiind
situat la intersecia rutelor comerciale ce conecteaz
pieele rilor din Europa Central i de Est cu
regiunea Transcaucaz, Asia Central i Extremul Orient.
Portul Constana acoper o suprafa total de3.926 ha,
din care 1.313 ha uscat si 2.613 ha apa. Cele doua
diguri situate in partea de nord si in partea de sud
adapostesc portul, creand conditiile de siguranta
optima pentru activitatiile portuare. In prezent,
lungimea totala a Digului de Nord este de 8,34 km, iar
cea a Digului de Sud de 5,56 km. Portul are o capacitate
de operare anuala de aproximativ 120 milioane tone,
fiind deservit de 156 de dane, din care 140 sunt
operationale. Lungimea totala a cheurilor este de 29,83
km, iar adancimile variaza intre 7 si 19 m. Aceste
caracteristici permit accesul tancurilor cu capacitatea
de 165.000 dwt. si a vrachierelor cu capacitatea de
220.000 dwt. In Portul Constanta exista n total patru
terminale de containere, care ofer facilitati pentru
operarea navelor portcontainer. Serviciile directe de
linie lansate intre portul Constanta si porturile din
Orientul Indepartat din ultimii ani, au avut ca efect
transformarea portului Constanta intrun port de
distributie pentru regiunea Marii Negre si pentru Europa
Centrala si de Est, portul Constanta deservind si
porturile vecine prin intermediul navelor feeder. La
finele anului 2003, in portul Constanta a fost inaugurat
cel mai mare terminal specializat de containere din
Marea Neagra. Cu o suprafata totala de peste 76 ha (52
ha operationale), terminalul ofera o capacitate anuala
de operare de aproximativ 1,5 milioane TEU. In prezent,
se afla in derulare mai multe proiecte care au in vedere
atat construirea de noi facilitati pentru operarea
marfurilor, cat si imbunatatirea legaturilor de transport
dintre Portul Constanta si hinterland.
Aceste proiecte sunt localizate in principal in partea de
sud a portului. Terminalul ofera servicii de coordonare
feroviara prin cele 3 linii de cale ferata, fiecare avand o
lungime de 616 metri, fiind capabile sa manipuleze 3
garnituri de trenuri cu cate 30 de vagoane fiecare.
Facilitatile, adancimile oferite de catre Portul Constanta
au facut posibila in anul 2007 atingerea unui trafic
anual record de containere in regiunea Marii Negre,
totalizand 1.411.387 TEU. Incepand cu anul 2005,
alaturi de liniile maritime de containere au fost lansate
servicii de transport containerizat pe Dunare, care leaga
Portul Constanta de destinatii precum Giurgiu, Belgrad
si Budapesta. 30 Traficul de mrfuri din portul
Constana a nregistrat creteri succesive ncepnd cu
anul 2009, n tabelul de mai jos fiind prezentat
evoluia acestuia n ultimii 4 ani:
Evoluia traficului de mrfuri n portul Constana n
perioada 20092012 2009 2010 2011 2012 Trafic total
2009-42.014.178 2010-47.563.879 2011-45.972.095
2012-50.584.662 Sursa: portofconstantza.com
Asfel, n cretere cu 1,9% fa de anul precedent,
traficul de marf arat un trend mai favorabil dect n
alte porturi importante din Europa: doar 5 porturi dintre
primele 20 din UE au crescut mai mult, aproape toate
fiind localizate n Nordul Europei.
Tipurile de vase pentru transportul maritim.
Pentru transportul de mrfuri, vasele variaz n funcie
de tipul de ncrctur. Ele se clasifi c n vase pentru
mrfuri uscate, petroliere, nave Ro-Ro i vase pentru
transportul substanelor chimice. Vasele pentru mrfuri
uscate sunt nave comerciale relativ mai sigure dect
petrolierele. La transportul de containere, mrfurile sunt
puse pe nave n cutii mari, n timp ce navele Ro-Ro (roll
on roll off) au fost dezvoltate pentru transportul de
vehicule cu roi. Ca urmare a creterii rapide a
consumului de energie la nivel mondial, petrolierele
joac un rol important n transportul ieiului la
destinaiile unde acesta este rafi nat. n ultimii ani, pe
lng transportul petrolier s-a dezvoltat i transportul
de gaze naturale. De asemenea, tancurile chimice sunt
folosite pentru transportul diferitelor substane.

Date tehnice nava ZTU10

Bibliografie
Wikipedia.com
http://www.portworld.com/map
http://www.ukrferry.com/eng/tariffs/tariffs-cargo-
constantza
www.google.ro
http://www.distanta.com/