Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. GENERALITI
2. MATERIALE
Bordurile sunt blocuri prismatice din piatra cioplita sau beton de ciment dispuse in lungul drumului la
marginea imbracamintei, respectnd proiectele de execuie aferente si prevederile tehnice: SR 4032-1:2001,
SR EN 1340:2004, SR EN 197-1:2011, SR 662:2002, SfggEN 12620+A1:2008, indicativ NE 012.
Beton pentru montarea bordurilor C8/10
Borduri pentru carosabil tip Al
Borduri pentru trotuar tip Bl
Borduri rampa
Nisipul natural spalat sort 0...4 mm
Ciment Portland
Apa
3. EXECUIA LUCRRILOR
Se sapa pamantul manual in vederea creerii spaiului necesar executrii fundaiei.Latimea spturii
va fi egala cu latimea elementului majorata cu 0,20m. Fundul spturii va fi adus cu grija la cotele prevzute
in proiect si va fi compactata pentru a avea 95% din densitatea optima Proctor normal. In cazul unei spturi
mai adanci fata de cota prescrisa, executantul trebuie sa compenseze diferena de cota prin creterea
grosimii fundaiei bordurii. In cazul in care exista bordura se desface bordura existenta si se reface . Se
picheteaza traseul bordurii cu tarusi de lemn sau metal drepi, se intinde sfoara pentru stabilirea liniei bordurii
si se alineaza bordura in lungul sforii .
Se toarna betonul fundaiei C 16/20 manual cu lopata cu circa 2 - 3 cm mai sus dect cota necesara,
pentru ca atunci cand se aseaza bordura sa nu mai fie nevoie de completri cu mortar de ciment dect in
mica masura. Betonul se toarna in asa fel incat suprafaa lui sa asigure o aezare corecta a bordurii.
Bordurile se aseaza manual in funcie de greutatea acestora de unul sau doi muncitori astfel ca
muchia interioara sa urmareasca sfoara care materializeaza linia bordurii.
Bordurile de incadrare se aseaza cu fata superioara la 5 - 8 mm sub nivelul marginii imbracamintilor
asfaltice si cu 10 mm sub nivelul imbracamintilor de piatra cioplita. In profil longitudinal nu se admit denivelri
mai mari dect ale imbracamintii asfaltice . Bordurile de trotuar se aseaza cu fata superiora la 10 - 15 cm
deasupra nivelului marginii imbracamintii, in funcie de cantitatea de apa ce curge pe rigola. In acest caz nu
se admit denivelri mai mari dect panta longitudinala a rigolei si imbracamintii trotuarului. Pentru curbe se
folosesc borduri de trotuar de aceeai seciune ca si bordurile din aliniament dar de lungime mai mica spre a
se realiza o cat mai uoara inscriere in curbe.
Corecturile de poziie se fac prin ciocanire cu ciocan de lemn sau fier, punandu-se mai intai pe locul
unde va fi lovita bordura o scandurica de protectie .
Rosturile bordurilor implica colmatarea cu mortar de ciment M50 a spaiului ce ramane intre doua
borduri alaturate. Rosturile vor avea maxim 2cm. La bordurile de trotuar se traseaza pe mortarul de rostuire o
linie care marcheaza in relief rostul.Tolerantele admise la montarea bordurilor vor fi mai mici de 5mm fata de
cotele precizate in profilele transversale corespunztoare si in profilul in lung.
NOT IMPORTANT
Caietul de sarcini a fost ntocmit pe baza prescripiilor tehnice de baz (STAS-uri, normative,
instruciuni tehnice, etc.) n vigoare la data elaborrii proiectului.
CAIET DE SARCINI - DISPOZITIVE DE SCURGERE I EVACUARE A
APELOR DE SUPRAFA
1. PREVEDERI GENERALE
Prezentul caiet de sarcini se aplic la realizarea lucrrilor de: canalizare pluviala, infiintare, montare,
ridicare la cota cmine de vizitare, guri de scurgere prevzute in cadrul dispozitivelor de scurgere i
evacuare a apelor de suprafa.
Prezentul caiet de sarcini cuprinde condiiile tehnice care trebuie s fie ndeplinite la realizarea acestor
dispozitive, controlul calitii materialelor i a lucrrilor executate conform prevederilor proiectului tehnic.
Prezentul caiet de sarcini se aplica la lucrrile de modernizri strzi din municipiul Cluj-Napoca.
Executantul este obligat s asigure msurile organizatorice i tehnologice corespunztoare pentru
respectarea strict a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2. MATERIALE FOLOSITE
2.1. Capace carosabile sau necarosabile si grtare de scurgere pentru cminele de vizitare si
gurile de scurgere utilizate vor fi din tipurile prevzute n STAS 2308-81, respectiv STAS 3272-80.
2.2. Cmine de vizitare ale canalelor pentru evacuarea apelor meteorice vor fi in conformitate cu
prevederile STAS 2448 - 82.
2.3. Guri de scurgere cu sifon si depozit pentru ape meteorice vor fi conformitate cu detaliile din
proiectul tehnic si se vor amplasa conform prevederi STAS 6701-82.
2.4. evile si ftinguri din PVC pentru instalatii de canalizare si drenare utilizate vor fi in conformitate
cu normativele I 22-99, NP 084-2003 si GP 043-99.
nainte de nceperea lucrrilor se va stabili cu exactitate existena instalaiilor subterane, natura lor i
felul cum sunt amplasate sub pmnt. Pentru aceasta se va solicita prezena unor delegai competeni ai
administratorilor reelelor edilitare existente pe amplasamentul strzii care s indice poziia acestor reele
i s indice msurile necesare pentru protejarea integritii i funcionalitii acestora. Pentru depistarea
gospodriilor subterane a cror poziie nu se cunoate cu exactitate se vor face sondaje manuale n
prezena delegatului unitii ce administreaz instalaia respectiv.
Pentru orice modificare a prevederilor din proiect, care intervine n timpul execuiei i care afecteaz
traseul, nivelele, pantele sau stabilitatea canalelor se va obine acordul proiectantului.
4. RECEPIA LUCRRILOR
La terminarea lucrrilor sau a unor pri din acestea se va proceda la efectuarea recepiei
preliminare a lucrrilor verificndu-se:
-concordana cu prevederile caietului de sarcini i a detaliilor de execuie;
-daca verificrile prevzute n caietul de sarcini au fost efectuate n totalitate;
-daca au fost efectuate recepiile pe faze i rezultatul acestora
In urma acestei recepii se incheie Procesul verbal de recepie preliminar n care se consemneaz
eventualele remedieri necesare, termenul de execuie a acestora i recomandri cu privire la modul de
inere sub observaie unde s-au constatat unele abateri fa de prevederile prezentului caiet de sarcini.
In cadrul recepiei pe faze (de lucrri ascunse) se va verifica dac partea de lucrri ce se
recepioneaz ( marcarea terenului si fixare de repere n vederea execuiei lucrrilor la cotele din proiect,
verificarea traneei i a patului conductelor, pozarea conductelor la cotele din proiect, probarea canalelor,
executarea umpluturilor i refacerea terenului, montare cmine de vizitare, nfiinare gura de scurgere
etc.) s-a executat conform proiectului i atest condiiile impuse de documentaii i de prezentul caiet de
sarcini.
Recepia final a reelei de canalizare cuprinde examinarea amnunit a fiecrei pri
componente a reelei i a funcionrii ntregii reele recepionate.
La recepie executantul va prezenta certificatele de calitate ale materialelor puse n oper precum
i procesele verbale de lucrri ascunse, nsuite de beneficiar.
n urma verificrilor se ncheie "Proces verbal de recepie calitativa pe faza", n care se confirm
posibilitatea trecerii execuiei la faza imediat urmtoare si care va face parte integranta din Cartea
Construciei - "Documentaie privind execuia", conform Regulamentului numrul 273/1994 modificat prin
H 940/2006.
NOT IMPORTANT
Caietul de sarcini a fost ntocmit pe baza prescripiilor tehnice de baz (STAS- uri,
Normative, Instruciuni tehnice, etc.) n vigoare la data elaborrii proiectului.
CAIET DE SARCINI - SEMNALIZARE RUTIERA PE TIMPUL EXECUIEI
1. SEMNALIZARE RUTIER PE VERTICAL
- INDICATOARE DE CIRCULAIE IN TIMPUL EXECUIEI LUCRRILOR
Pe toat durata execuiei lucrrilor se vor amplasa panourile de semnalizare vertical, impuse de
desfurarea lucrrilor pe un drum aflat sub circulaie: drum ngustat (circulaie pe o singur band), restricii
de vitez, reglementarea accesului utilizatorilor drumului in zona de drum unde se efectueaz lucrri
(eventual semaforizare, circulaie pe timp de noapte, etc.)
Pentru semnalizarea pe vertical se utilizeaz indicatoare rutiere cu tabl reflectorizant montate pe
stlpi metalici.
Prezentul caiet de sarcini se aplica la lucrrile de modernizri strzi din municipiul Cluj Napoca.
Forme, culori, semnificaii ale indicatoarelor
Indicatoare de avertizare a pericolului
Acest tip de indicatoare se prezint in urmatoarele doua forme:
- triunghiurile echilaterale au chenar rou prezentnd o figura desenata in culoarea neagra pe
fond alb.
- dreptunghiurile sunt de mrimi diferite prezentnd pe fond alb sagetf roii )care indica sensul
virajului sau benzii nclinate descendente spre partea carosabila.
Indicatoare de reglementare
De prioritate:
Formele cele mai variante sunt intlnite la acest tip de indicatoare:
- triunghiuri echilaterale albe cu chenar rou
- octogon de culoare roie avnd nscrisa inscripia STOP
De obligaie
Sunt in totalitate circulare, pe fond albastru prezentnd sageti albe, reprezentri
schematice, valori pentru viteze de circulaie.
Indicatoare de orientare si informare
Indicatoare de orientare
Forma in care se prezint acest gen de indicatoare este cea dreptunghiulara si cea cu sageata,
majoritatea avnd fond albastru, pe care sunt inscrise cu diverse caractere denumiri de localitati cu culoare
alba.
Indicatoare de informare
Acest tip de indicatoare au forme patrate sau dreptunghiulare de culoare albastra (fondul) pe care
sunt prezentate simbolic diverse utilitati din imediata apropiere.
Semne adiionale
Acest tip de indicator are forma dreptunghiulara dar cu cteva excepii si pe cea patrata, sunt montate
sub indicatoarele prezentate mai sus cu scopul de a atentiona conductorii autovehiculelor asupra unor
particularitati ale tronsoanelor de drum.
Controlul calitii panourilor
Verificrile ce se efectueaza sunt:
- forma i dimensiunile, n conformitate cu SR 1848-1 : 2008
- planeitatea feei
- verificarea rezistenei i nedeformabilitai ale dispozitivelor de prindere pe stlpi
- aspectul i exactitatea executrii simbolului
- aplicarea corecta a foliei reflectorizante, care trebuie sa prezinte o buna aderena, sa nu aiba ncreituri
i umflturi
- aspectul i exactitatea inscripiilor
Dimensiunile indicatoarelor
Dimensiunile indicatoarelor vor fi in conformitate cu reglementrile Comunitatii Europene.
Condiii de montare
Materialele retroreflectorizante vor fi clasa 2 (high intensity grade).
Foliile care aparin acestei clase dein o inalta performanta de retroreflexie. Aceste folii sunt constituite din
microbile de sticla aderente la o rasina sintetica, ncapsulate de ctre o suprafaa plana la exterior. Foliile
retroreflectorizante sunt marcate de ctre productorul lor.
Semnele de marcare sunt integrate in folii in timpul fabricaiei si nu pot fi indepartate prin metode
fizice sau chimice, fara a nu provoca distrugerea sistemului de retroreflexie.
Modelul si locul de aplicare a semnelor de identificare vizuala permite identificarea productorului si
numrul anilor de utilizare a foliei retroreflectorizante.
Semnele de identificare vizuala pot fi vizibile la lumina retroreflectata, cnd suprafaa foliei
reflectorizante este iluminata perpendicular.
Controlul calitii materialelor nainte de punerea lor n oper se face de ctre Antreprenor.
Recepia lucrrilor
Recepia final se face odat cu mbrcmintea, dup expirarea perioadei de verificare a comportrii
acesteia, conform normelor legale in vigoare.
2. ANEX - DOCUMENTE DE REFERIN - STANDARDE
NOT IMPORTANT