2017

Proiect sondaje si
anchete statistice

SOARE ALEXANDRA IONELA,GRUPA 1061

CIBERNETICA ECONOMICA
 Scopul si obiectivele

Scopul acestei cercetari este de a observa elementele care influenteaza consumul

tigarilor in randul fumatorilor,motivele pentru care au inceput sa aiba acest viciu si
daca au intentia de a renunta la el.
Vor fi urmarite:
-Atitudinea persoanelor fata de efectele acestui viciu .
- Gradul de influenta al stresului sau anturajului asupra persoanelor care fumeaza.

Pentru colectarea informatiilor a fost aleasa metoda indirecta realizata prin

intermediul chestionarelor distribuite in cadrul studentilor din ASE,
specializarea Cibernetica , persoana intervievata avand la dispozitie o perioada de
timp pentru completarea acestuia.

Raspunsurile studentilor la intrebari au fost introduse intr-o baza de date realizata

in SPSS. Aceasta cuprinde codificarea tuturor intrebarilor. Intrebarile din
chestionar cu o singura varianta de raspuns au rezultat intr-o variabila in baza de
date. Pentru centralizarea intrebarilor cu raspuns multiplu s-a hotarat ca acestea sa
fie separate in "sub-intrebari" cu o singura varianta de raspuns ( atatea sub-intrebari
cate variante de raspuns sunt in cadrul intrebarii). Pentru intrebarile al caror
raspuns era reprezentat de un interval s-a introdus in baza de date centrul
intervalului.

1
1. Prelucrarea variabilelor calitative
Pentru prelucrarea variabilelor calitative am ales ntrebarea numarul 4 din chestionar, aceasta
fiind:
4.Intr-o zi obisnuita fumati:
-mai putin de 5 tigari
-intre 5 si 10 tigari
-intre 10 si 20 de tigari
-intre 20 si 40 de tigari
-peste 40 de tigari

2
3
4
Interpretare:
Media: 1,83
Lower Bound: 1,70
Upper Bound: 1,96
Pentru un nivel de semnificatie de 95%, intervalul de incredere este [1,70, 1,96] de unde rezulta
faptul ca raspunsul prefererat de respondent (valoarea reala a mediei) se afla in acest interval.

5
Interpretare grafic:
Analizand graficul de mai sus dar si din tabelul de frecvente de mai sus, se poate observa ca
40,1% dintre respondeti fumeaza mai putin de 5 tigari pe zi, 41,3% fumeaza intre 5 si 10 tigari,
14,5% fumeaza intre 10 si 20 de tigari pe zi, 3,5% fumeaza intre 20 si 40, iar 0,6% fumeaza mai
mult de 40 de tigari.

2. Analiza variabilelor numerice

Pentru analiza variabilei numerice am ales intrebarea numarul 6 din chestionar,si anume:

6
Interval de incredere
Pentru un nivel de semnificatie de 95%, intervalul de incredere este [4,11 , 4,99 ] si semnifica
faptul ca raspunsul care apare cel mai frecvent se afla in acest interval.

7
Interpretare
Analizand graficul de mai sus putem spune ca din totalul de raspunsuri(170) , cel mai frecvent
raspuns corespunde valorii medii de 4,55 , de unde rezulta ca stresul nu este un motiv atat de
important pentru respondent.

Masura in care stresul influenteaza varsta la care respondentul s-a apucat de fumat:

8
9
10
11
Teste pentru esantionare independente
Testul t

Testul T s-a facut pentru a observa daca stresul influenteaza numarul de tigari
fumate de catre persoanele care au raspuns la chestionar, fiind folosite raspunsurile
de la intrebarile 4 si 5 pentru analiza.
Ipoteza nula : Stresul nu influenteaza numarul de tigari fumate
Ipoteza cercetata: Stresul influenteaza numarul de tigari fumate

Interpretare Group Statistics

Factorul de grupare folosit este numarul de tigari fumate, iar in urma output-lui se
observa ca persoanele care fumeaza mai putin de 5 tigari pe zi au raspuns cu o nota
medie de 4.22 despre importanta stresului in cee ace priveste influenta lui asupra
fumatului, iar persoanele care fumeaza intre 5 si 10 tigari prezinta o medie de 4.48.
Statistica testului
Test bilateral, nivel de semnificartie 95%.
F 2=M 2
Sig. = 0.000 < 0,05 putem spune ca exista diferente intre raspunsurile despre
importanta stresului in ceea ce priveste fumatul in functie de cate tigari fumeaza
respondentul, cu o probabilitate de 100%.(1-0.000).

12
Testarea homoscedasticitatii
Ipoteze:
H0:F 2=M
H1:F 2M 2
Testul F = 0,11 si Sig. F =0.74 > 0.05, deci acceptam ipoteza nula( H0 ) si
respingem ipoteza H1 . Rezulta homoscedasticitatea erorilor aleatoare.

Normalitatea distributiei datelor se poate analiza in functie de valorile Skewness si

Kurtosis. Se calculeaza z-scores pentru valorile Skewness astfel:
Sub 5: 0,541 / 0.289 = 1,87197 [-1.96, 1.96]
Intre 5 si 10: 0,364 / 0,285 = 1,27719 [-1.96, 1.96]
Concluzie: populatia statistica nu este normal distribuita.

13
3.Analiza variabilelor nominale:
Pentru analiza variabilei nominale am realizat tabelul de contingen si am folosit intrebarile
:Intentionati sa va lasati de fumat*Ce motive v-ar influenta sa va lasati, obinut n SPSS
selectnd opiunile din meniu: Analyse/Descriptive Statistics/Crosstabs.

14
Toi aceti coeficieni sunt calculai pornind de la valoarea testului X^2. V al lui
Cramer este cel mai popular test dintre cele bazate pe chiptrat deoarece variaz
doar ntre 0 i1,spre deosebire de coeficientul de contingen pentru care limita
superioar a intervalului de valori depinde de numrul de linii i coloane ale
tabelului de contingen. n cazul de fa valoarea obinut pentru acest coeficient
de 0,197 indic o legtur de intensitate redus ntre variabila Lasatul de fumat i

15
variabila Motiv. Coeficientul este semnificativ pentru un nivel de siguran
=0,001 ce corespunde unei probabiliti de 99,9%.

Anova

In urma analizei ANOVA,deducem:

Din tabelul Fisher aflam ca Fcritic =3.04 iar din tabelul ANOVA avem Fcalc=1,506.
F calc este mai mic decat Fcritic , fapt din care deducem ca ipoteza nula este
accepata, ceea ce inseamna ca nu exista un numar semnificativ de motive care
influenteaza persoanele sa se lase de fumat. De asemenea, acest lucru poate fi
dovedit si cu Sig= 0,225 > 0.05, ceea ce inseamna ca se accepta ipoteza nula.

16