REPUBLICA MOLDOVA

NOTARUL PUBLIC DANIELA URCAN

SEDIUL BIROULUI: mun. Chiinu, str. A. Pukin, nr. 37, of. 21

Douzeci i unu februarie anul dou mii aptesprezece

Eu, notar public, Daniela urcan, legalizez aceast copie identic cu originalul
documentului prezentat mie, care nu conine tersturi sau adugiri, cuvinte suprimate sau alte
corectri nespecificate.
S-a nregistrat cu nr. _____
S-a ncasat taxa de stat _____ lei
S-a perceput plata pentru serviciul notarial _______ lei

NOTAR PUBLIC DANIELA URCAN

Subiectul I
Obiectul de studiu al politologiei.

1 Indentificati obiectul de studiu al politologiei:

Definirea obiectului unei stiinte sociale este o problem complex care impune precizarea mai multor
elemente precum:
domeniul strict pe care l studiaz
categoriile
procesele sociale i legile specifice
locul tiinei respective n sistemul tiinelor sociale n general i n cadrul sistemului tiinelor
din domeniul de activitate respective.
Definirea obiectului de studiu al "Politologiei" evideniaz locul i trsturile caracteristice ale acesteia
n raport cu celelalte tiine politice. Obiectul de studiu al politologiei este politicul, ca subsistem al
sistemului social global.
Politicul reprezint acel domeniu al vieii sociale n care se desfoar activitatea contient a
oamenilor pentru promovarea anumitor interese ce se manifest sub o multitudine de forme precum:
- interese individuale
- interesele generale
- interesele naionale
- interesele internaionale
- interesele economice
- interesele spirituale
- interesele politice etc.
Domeniul politic constituie servirea i promovarea diversitii de interese, atunci cnd se realizeaz n
mod contient, prin activiti organizate i programate.
Obiect de studiu al politologiei sunt de asemenea:
- procesul politic
- democraia
- conflictul politic i consensul
- relaiile politice internationale
- cultura politic
- contiina politic.

1.2 Determinai etapele constituirii i evoluiei politologiei ca tiin.

Marile personaliti ale antichitii, Confucius, Platon, Aristotel i alii, au pus piatra de temelie a unui
edificiu specific al activitii umane tiina politic, politologia, lsndu-ne un mare tezaur spiritual.
De antichitate este legat i etimologia noiunii de tiin politic, politologie, rdcinile creea vin de
la cuvintele greceti politike treburi obteti, de stat, i logos tiin, nvtur, cuvnt.
Literalmente termenul politologie nseamn tiina despre politic. Adic un domeniu specific al
activitii umane care este legat de raporturile de putere, organizarea politic a societii, instituiile
politice, principiile i normele care asigur funcionarea societii, relaiile dintre oameni, societate i
stat.

Constituirea politologiei ca tiin distinct ncepe odat cu diferenierea tiinelor. Disocierea

politologiei, individualizarea ei ca tiin de sine stttoare ncepe la mijlocul secolului al XlXlea,
odat cu creterea rolului i determinarea locului politicului n domeniul cunoaterii i al practicii
sociale. n procesul de
emancipare a tiinei politice putem evidenia dou etape principale:
Prima etap este legat de mijlocul secolului al XIX-lea,
In aceast perioad observm c are loc desprinderea politologiei i a sociologiei de celelalte tiine
socioumanistice.
Etapa a doua se nscrie n limitele temporale ale sfritului secolului al XlX-lea nceputul
secolului al XX-lea.
n aceast perioad are loc separarea tiinei politice de sociologie. Politologia la aceast etap se
definete ca tiin a studierii sferei politicului i tot ansamblul de probleme ce in de lumea politicului.
n aceast perioad politologia apare i ca disciplin de nvmnt. Noul statut al tiinei politice este
determinat de:
- direcia comun n cercetrile tiinilor sociale
- ideile efincientei activitatii politice si administrative
- progresul libertilor politice.
Tendina dezvoltrii tiinei politice a fost determint de urmtorii factori:
- revoluia industrial care a contribuit la un nou punct de a vedea societatea
- dezvoltarea individualismului
- creterea valorii tiinei, a cunotinelor tiinifice
- apariia universitilor contemporane ce a dus la creterea numrului profesorilor, cercetrilor clasice.
- apar cercetri specializate.
- crete nivelul de cultur al populaiei. A
- apar diferite publicaii universitare, catedre de studii politice.
Evenimentele care se desfurau n aceast perioad dictau pentru societate necesitatea studierii tiinei
politice.
n rile democratice politologia ocup un loc de prestigiu n sistemul tiinelor socioumanistice. Ea
deine azi ntietatea dup numrul de cercetri i dup numrul de publicaii.

1.3. Estimai rolul politologiei n Republica Moldova.

n Republica Moldova tiina politic este destul de tnr, se afl la etapa de constituire a ei.
Am putea evidenia direciile principale ce confirm ncetenirea statutului social n comunitatea
tiinific a politologiei n Republica Moldova dup proclamarea independenei sale la 27 august 1991.
 * n aspect intelectual, instituional, cultural putem spune, c politologia n Republica Moldova este
recunoscut ca disciplin tiinific i de studiu cu obiectul i problematica sa. i-a ocupat locul su
destoinic n comunitatea tiinific a rii. Este inclus n programele de studii n coala superioar ce
contribuie la rspndirea cunotinelor politice, socializarea politic a cetenilor, formarea culturii
democratice politice, dezvoltarea activismului politic etc.
n Moldova s-a constituit o structur eficient de pregtire a cadrelor n domeniul politologiei,
relaiilor internaionale i administraiei publice. La aceasta contribuie Universitatea de Stat din
Moldova, Institutul de Relaii Internaionale din Moldova, Academia de Studii Economice din
Moldova, etc.
tiina politic n Republica Moldova azi este parte integrat a tiinei politice mondiale. Nu putem
spune c tiina se dezvolt pe loc gol. Exist o baz destul de serioas format pe parcursul istoriei la
izvorul creea se adap, se dezvolt politologia n ara noastr.
n consecin putem afirma, c politologia este o disciplin tiinific i de studiu nou, aplicata in RM.

Bilet 2. Functiile politologiei

1. Functiile de baza ale politotlogiei (3p)
Politologia indeplineste un sir de functii sociale importante ce contribuie la dezvoltarea stabile a
societatii si stabilirea pacii civile si a consensului social.
Functia teoretico-gnoseologica (cognitiva) consta in determinarea naturii relatiilor de putere, a
fenomenelor si proceselor politice. Aceasta argumenteaza formele eficace de dezvoltare a
societatii, adica vine sa propuna calea optima de dezvoltare sociala.
Functia normativa prin care se inteleg caile,mijloacele , metodele privind organizarea si
conducerea politica cat mai eficienta a societatii.
Functia de pronosticare(prospectiva) consta in cunoasterea tendintelor mondiale de dezvoltare
politica, corelatia lor cu societatea, ceea ce permite determinarea in prealabil a eficacitatii deciziilor
politice propuse pentru a proteja societatea de consecinte negative.
Functia culturala(educativa) este o functie a politologiei ce permite perceperea logicii modificarilor
sociale, si determinarea cailor de participare de catre cetatean in viata politica. Fiecare cetatean
trebuie sa stie cum functioneaza puterea si corelatia dintre stat si putere. El trebuie sasi cunoasta
drepturile sale de influenta asupra politologiei. Astfel politologia il formeaza ca subiect constient.
2. Comparai funcia teoretico prospectiv cu cea normativ axiologic (5p)
Pe cand functia de pronosticare este recusocuta de catre mai multi autori , oameni din domeniul
stiintei politice, functia axiologica cunoaste mai mult scepticism din partea acestora. Aceasta se
datoreaza faptului ca functia axiologica are un caracter mai filosofic decat cea prospectiva.
Functia teoretico- prospectiva are un caracter de viitor , analizind fenomenele poitice pe parcursul
anilor si prognozind fenomene politice pentru anii viitori. Functia normativ-axiologica are in prim
plan aprecierea valorilor si normelor politice raportindu-le la idei mai filosofice.
3. Proiectai prin funcia de pronosticare dezvoltarea procesului politic din Republica
Moldova(7)
Bilet 3. Conceptiile principale si definirea politologiei
1. Expunei domeniul tiinei politice. (3)

Domeniul politic se realizeaza prin trei aspecte: sistem politic, actiune politica, gandire politica.
Unii politologi considera ca domeniul politic exista de la inceputul vietii sociale. De exemplu seful
unei ginti sau trib stabilea , pe baza unei politici, cum sa-si satisfaca trebuintele fiecare membru al
gruparii sociale. Multi politologi considera cadomeniul politic apare o data cu diferentierea sociala,
cu proprietatea privata etc. Aparitia domeniului politic a condus la o dezvoltare sociala constienta
care a accelerat progresul istoric. Dupa cum se stie dezvoltarea sociala din toate timpurile se
realizeaza sub doua forme : spontana si constienta. Dezvoltarea constienta presupune o activitate
programata , organizata in concordanta cu cerintele progresului istoric. Dezvoltarea spontana are la
baza o acivitate ce nu realizeaza o concordanta intre scopurile propuse si rezutatele. Aparitia
domeniului politic a creat necesitatea organizarii unui sistem politic menit sa asigure functionarea
de ansamblu a societatii. In lumea contemporana rolul domeniului politic este tot mai mare in
functionalitatea societatii, in rezolvarea complexelor probleme cu care se confrunta omenirea.
Realitate reclama ca sistemul politic , structurat de regula , pe criterii nationale, sa se extinda in
forme de organizare internationala. Explicatia o gasim in faptul ca problemele globale afecteaza
viata tuturor popoarelor. Importanta domeniului politic rezulta atit din amplificarea sistemului
politic, cat si din faptul ca in activitatea politica sun atrase categorii mai mari de oameni. Daca in
trecut politica era apanajul unor grupuri restrinse de oameni, astazi actiunea politica cuprinde
categorii sociale tot mai largi. Societatea , ca sistem global are mai multe domenii de activitate :
politicul , economicul domeniu al activitatii producerii, domeniul spiritual care include oglinidrea
in constiinta oamenilor a fenomenelor realitatii obiective. Alaturi de celelalte domenii , politicului
ii revine un rol important in asigurarea dezvoltarii sociale pe linia progresului istoric. Pe masura
dezvoltarii sociale, oamenii simt nevoia tot mai mult a unei activitati politice complexe. Asadar,
domeniul politic este necesar pentru viata sociala in care oamenii actioneaza constient pentru ca
problemele lor vitale sa fie rezolvate in concordanta cu cerintele obiective ale progresului istoric.

2. Deosebii concepia Politologia tiina despre putere de concepia Politologia tiina

despre sistemul politic; (5)
Politologia-stiinta despre putere : Este o orientare destul de raspandita in cadrul gandirii politice
contemporane, atat nord americane cat si din Europa apuseana. Argumentul fundamental in cazul
acestei orientari este acela ca puterea constituie obiectivul oricarei actiuni politice, ca aceasta se
afla in centrul politicii. Si fata de aceasta orientare marea majoritate a cercetatorilor si politologilor
aduc contra argumente. Ca si statul si puterea politica este doar o componenta a sistemului politic
si nu politicul ca atare. In nici un caz, ea nu este in masura sa acopere sistemul politic. Insasi
notiunea de putere, definirea acesteia nu este pe deplin elucidata in stiinta politica, existand
tendinta de extindere a sferei acesteia si asupra unor elemente nepolitice sau dimpotriva de
restrangere a acesteia numai la aspectele autoritatii. In aceste conditii, cu atat mai mult se ridica
semnul intrebarii asupra capacitatii puterii de a umple continutul politicului.
Politologia-stiinta despre sistemul politic : Politicul in multitudinea si diversitatea formelor sale de
manifestare si exprimare trebuie sa constituie obiectul de studiu al stiintei politice. Politologia este
o stiinta de sinteza, de analiza in ansamblu a politicului si politicii, a genezei, esentei proceselor,
legitatilor si relatiilor specifice acestuia. Sintetizand, politologia studiaza si explica natura si esenta
politicului, geneza si dinamica lui, precum si rolul pe care il are in realitatea complexa. Evident ca
nici politologia nu este in masura sa epuizeze intreaga cercetare a politicului, dar ea este singura
care o face de la nivel de ansamblu, de sinteza si din acest punct de vedere este unica stiiinta din
cadrul stiintelor politice capabila prin studiul ei, sa acopere intreaga sfera de cercetare a politicului.

3. Evideniai prile negative ale concepiei Politologia tiina statului.

Aceasta este o orientare mai veche, ea fiind prezenta inca dinainte de Montesquieu ea aducand in
sustinerea sa urmatoarele argumente: - insasi etimologia termenului de politologie polis-stat si
logos-stiinta, adica stiinta care are ca obiect de studiu statul, puterea si institutiile sale; - statul ar fi
cea mai veche si mai importanta institutie politica a societatii, cu un rol central in sistemul politic,
fapt ce ar presupune de asemenea studiul acestuia de politologie. Cu toate acestea, exista contra
argumente a acestei idei si chiar si unele parti negative. Termenul initial de politologie nu avea in
vedere sensul, continutul actual, ci el se referea la politica, putere, conducere in general, iar statul
era conceput si ca o comunitate sociala, nu numai ca o institutie politica. Totodata, asa cum o
dovedesc ultimele cercetari statul nu este cea mai veche institutie politica a societatii, ea a fost
precedata de altele. Chiar daca este cea mai importanta institutie a sistemului politic, dar nu unica,
importanta ei decurge tocmai din existenta celorlalte si interactiunea cu acestea. statul este studiat
si de alte stiinte cum ar fi cele economice, juridice, filosofice fapt ce ne poate conduce la ideea ca
si aceste stiinte ar trebui sa aiba ca obiect de studiu statul. O alta parte negative este faptul ca
politologie-stiinta a statului inseamna o ingustare nejustificata a obiectului acestei discipline. Din
aceasta cauza ,importante elemente ale sistemului politic ar ramane in afara obiectului sau de
studiu. Acestea sunt partidele politice, puterea, spiritualitatea politica, norma, conduita si
activitatea politica. De aceea , conceptia Politologia-stiinta statului nu reprezinta perceptia
perfecta si adevarata in intregul sens al cuvintului.

Bilet 4. Politica ca fenomen social

1. Interpretai conceptul de politic ca fenomen social. (3)

Politologia este stiinta despre structura, distribuirea si realizarea puterii in societatea politica,
realizata prin interactiunea institutiilor puterii publice, a societatii si a indivizilor. Puterea este un
fenomen inerent societatii umane si tuturor sistemelor sociale. Ea este categoria fundamental de
studio a stiintelor politice in particular, totodata, nefiind straina si altor discipline socio-
umanistice. Puterea este functionala; ea apare din necesitatea ordinii si intelegerii intre oameni, din
necesitatea stabilirii echilibrului intern al statelor. Politologul Max Weber sustine ca puterea este
capacitatea unui individ A de a-si impune propria vointa in conditii sociale special, impofida
opunerii din partea individului B. Detinerea puterii ii acorda prestigiu subiectului ei, adeseori
schimbind simtitor pozitia sa in erarhia sociala. Orice putere se sprijina pe aparatul administrativ
si pe credinta in legitimitatea acestuia, datorita caruia puterea actioneaza asupra intregului sistem
de relatii sociale. Obiectul puterii politice il constituie cei asupra carora se exercita puterea
politica : societatea in ansamblul ei , poporul , grupurile sociale sau un cetatean luat in parte.

2. Determinai funciile, structura i nivelul de organizare a politicii.

a. Functiile, structura si nivelul de organizare a politicii
Manifestandu-se in mod organizat, in sfera puterii politice intra (structura):
3. puterea suverana a statului, prin capacitatea sa de a organiza si conduce societatea in interesul
comunitatii umane respective si de a o reprezenta in raporturile cu alte comunitati. De aceea,
statul, cu principalele sale structuri (legislativa, executiva, judecatoreasca), reprezinta pivotul
puterii politice;
4. partidele si alte organizatii politice care, prin elaborarea unor optiuni de organizare si
conducere a societatii, pot sa asigure exercitarea guvernarii in stat;
5. mijloacele de informare care, prin capacitatea lor de influentare, au un mare rol in adoptarea
unor atitudini si impunerea unor pozitii in conducerea societatii.
Pentru indeplinirea rolului sau, puterea are mai multe functii:
6. functia programatica, decizionala care consta in elaborarea unor programe, a liniilor directoare
in care elementul esential il constituie decizia, in conformitate cu care trebuie sa se
actioneze.Prin pozitia centrala a grupului conducator in mecanismul puterii, deciziile politice
devin obligatorii pentru societate, ele luand de regula forma legilor,decretelor, hotararilor. Cu
cat programul de actiune, deciziile luate concorda cu cerintele generale ale progresului, cu atat
mai mult puterea castiga in credibilitate si autoritate;
7. functia organizatorica consta in capacitatea puterii de a stabili formele organizatorice cele mai
adecvate si de a mobiliza grupurile sociale asupra carora isi exercita puterea pe ntru a actiona in
conformitate cu programul adoptat;
8. functia ideologica, de educare a oamenilor in spiritul valorilor ce decurg din programul stabilit
si prin care se incearca obtinerea adeziunii indivizilor la decizia adoptata;
9. functia coercitiva, de constrangere prin diferite mijloace, fie pentru a determina pe oameni sa
actioneze in conformitate cu cele adoptate, fie de reprimare a impotrivirii celor ce se opun;
10. functia de control, de urmarire a modului in care linia stabilita este respectata si a masurilor ce
se impun, in conformitate cu legea;
 11. pregatirea de specialisti care sa se ocupe in exclusivitate de organizarea vietii sociale in
conformitate cu vointa puterii politice, indeosebi in exercitarea guvernarii.
Prin modul in care actioneaza in societate, puterea politica se prezinta sub forma democratica sau
dictatoriala.
Puterea democratica exista atunci cand aceasta se constituie ca un rezultat al consultarii si
consimtamantului cetatenilor si ale carei decizii concorda cu aspiratiile si interesele de progres ale
societatii.
Puterea dictatoriala (sau alie nata) este aceea care nu emana de la popor, aparand ca o forta straina
si ostila si care nu tine cont de optiunile politice ale cetatenilor. Puterea dictatoriala foloseste mijloace
de represiune,ingradind accesul la actul decizional al membrilor societatii, a caror vointa este ignorata
si anihilata prin mijloace coercitive.
In epoca contemporana puterea dictatoriala isi dovedeste tot mai mult incapacitatea de a se
mentine, de a-si indeplini functia publica de conducere a societatii, fiind nevoita, sub presiunea
maselor, sa cedeze tot mai mult puterii democratice. Puterea dictatoriala recurge la mitul politic,adica
la promovarea unor mistificari ale realitatii sociale, la anomie, in care normele de convietuire sociala
nu se mai respecta, conducand la o situatie confuza si de degradare sociala.
12. Constituind o problema centrala a sistemului politic, puterea politica are capacitatea de a
asigura ordinea, progresul social, bunastarea cetatenilor,acest lucru fiind insa conditionat de
caracterul democratic al elementelor cu care opereaza.

Bilet 5 Puterea politica

1 Determinai esena puterii politice:
Puterea politic constituie un subsistem al puterii sociale cu rol determinant n reglarea i funcionarea
vieii sociale, ea reprezentnd capacitatea unor grupuri de oameni de a-i impune voina n organizarea
i conducerea de ansamblu a societii.
M.Weber d urmtoarea definiie puterii: ,,puterea este ansa de a face s triumfe n snul unei relaii
sociale propria voin, chiar n ciuda rezistenelor. Aceast definiie antreneaz treiconsecine: a)
realizarea puterii necesit prezena a cel puin dou persoane; b) puterea nu este deesen abstract, ea
este o practic social; c) exercitarea puterii este o surs de comportament.
Robert Dahl definea astfel acest lucru: ,,A exercit o putere asupra lui B n msura n care obine de la
B o aciune pe care ultimul nu ar fi efectuat-o altfel. Exercitarea puterii antreneaz deci oanumit
responsabilitate.
Puterea politic poate fi definit dup Georges Balandier, prin efectele sale: ,,Proprie oricrei societi,
ea are funcia de a o apra contra propriilor sale slbiciuni i imperfeciuni. Trsturile specifice ale
puterii politice sunt:
- asigur organizarea i conducerea societii;
- deine capacitatea, asigurat prin for, de a coordona celelalte forme ale puterii;
- se exercit, de regul, n baza unui sistem legislative
Puterea politic apare cnd comunitatea uman devine societate, cnd cei care o alctuiesc au
contiinta apartenentei la acea colectivitate.Dac termenul politic desemneaz caracterul social al
puterii, exprimarea putere politic desemneaz puterea poporului. Puterea poporului (politic) are un
continut mai larg dect puterea de stat. Puterea de stat este partea institutionalizata a puterii politice,
existnd relatia de la ntreg la parte. Rezult
, aadar, c trsturile puterii politice se regsesc n puterile statului dar trsturile puterilor statului nu
se regsesc n totalitate n ansamblul puterii politice.

2 Comparai manifestarea funciilor puterii politice.

Pentru realizarea rolului su n societate puterea politic ndeplinete mai multe funcii:
funcia decizional. Principala activitate a unei autoriti politice const n luarea dedecizii.
Acestea se traduc n mod oficial prin legi, decrete sau reglementri. Elabornd iaplicnd
 asemenea hotrri puterea politic i manifest capacitatea de a arbitra ntre
intereseantagoniste i de a coordona multiplele dimensiuni ale vieii n societate.
funcia organizatoric. Const n capacitatea puterii de a stabili formele organizatorice celemai
adecvate i de a mobiliza grupurile sociale pentru a aciona n conformitate cu
programuladoptat.
funcia ideologic. Propagarea valorilor programatice n scopul atragerii de noi adepi.
funcia coercitiv. Const n aplicarea diferitor mijloace de constrngere pentru a determina pe
ceteni s acioneze n conformitate cu deciziile adoptate.
funcia de control. Se urmrete modul n care linia stabilit este respectat i a msurilor cese
impun, conform legii.
funcia de pregtire a specialitilor. pentru organizarea vieii sociale n conformitate cuvoina
puterii politice

3 Evaluai legitimitatea puterii politice, raportnd-o la situaia politic din Republica Moldova:
4 Politica, pentru ca sa-si impuna puterea, are nevoie sa se legitimeze, adica sa fie conform legii.
Legitimitatea politica confera puterii autoritate politica. O putere cu ct este mai legitima, cu att
autoritatea ei politica este mai mare. . Legitimitatea puterii trebuie sa se realizeze n permanenta
prin actiuni, care sa probeze valoarea ei data de consensul dintre aceasta si cetateni. Legimitatea
politica, la fel ca si puterea politica, are un caracter istoric. Din acest punct de vedere, istoria
nregistreaza doua forme de manifestare a legitimitatii:
1 legitimitatea supranaturala a puterii politice, care cunoaste forme diferite, dupa cum este
ntemeiata pe natura divina a monarhului, pe vocatia divina a guvernantilor sau pe
inspiratia divina .
2 legitimitatea civila a puterii politice, care este o forma superioara de legitimitate, pentru ca
are la baza acordul si vointa cetatenilor, n legatura cu exercitarea puterii. Ea include doua
conditii de baza:
- formularea unor obiective n dezvoltarea societatii n concordanta cu cerintele progresului
istoric;
obtinerea acordului cetatenilor n exercitarea puterii n vederea realizarii scopurilor propuse. De
regula, legitimitatea civila a puterii se realizeaza prin alegeri libere cu caracter universal, direct si
secret, prin referendum, prin sondaj de opinie si alte modalitati

Bilet 6 Puterea ca fenomen

1) determinati esenta puterii politice

Trsturile specifice ale puterii politice sunt:

-asigur organizarea i conducerea societii;
-deine capacitatea, asigurat prin for, de a coordona celelalte forme ale puteri
-se exercit, de regul, n baza unui sistem legislativ.
Puterea are capacitatea de a formula dispoziii, de a influiena decisiv soarta,
comprtamentul,activitatea persoanelor prin intermediul diferitor ijloace, cum ar fi dreptul, autoritatea,
voina i
constrngerea.

Bilet 7 legitimitatea si autoritatea puterii:

1. explicati categoriile de legitimitate si aurotitate a puterii
Legimitatea si dominatia puterii.
Legimitatea puterii e o notiune ce caracterizeaza nivelul de consens, de intelegere intre conducatori si
cei condusi. Legimitatea este aprecierea pozitiva a puterii de catre cetatean. Termenul de legimitate,
tradus din franceza inseamna legalitate. Legimitatea este o conditie necesara a stabilitatii si eficientei
puterii. Max Weber evidentia trei tipuri de legimitate: traditionala( regale), legala (presedintele,
birocratul), carismatica (conducatorul maselor).
Legitimitatea traditionala.In aceasta situatie, la baza puterii se afla obicieiul, raporturile puterii se
reglenteaza prin mecanisme stabilite de traditie.Individual se supune din obisnuinta, fiindca recunoaste
puterea ca ceva natural dat de la Dumnezeu.
Legitimitatea legala.In cazul acesta, motivul supunerii nu este obisnuinta sau actul perceput de
supunere al parintilor. Motivul supunerii este constientizarea de catre individ a intereselor sale politice,
economice.
Legitimitatea carismatica.Acest tip presupune atribuirea unor calitati exceptionale purtatorului
puterii. Charisma in forma ei pura este capacitatea de a atrage masele dupa sine, fara a utiliza
istrumentele puterii.
Factorii legitimitatii: timpul sau durata/succesul.
2. Demonstrati deosebirile dintre legitimitatea si autoritatea puteri si interactiunea dintre ele
3. Analizati autoritatea puterii politice din RM

Bilet 8: Partidele Politice

Caiet la danu

Bilet 9.
1. Explicai particularitile eseniale ale partidelor politice; (3)
Dupa unii autori partidul politic are urmatoarele trasaturi indispensabile:
O organizatie durabila, in sensul ca ea trebuie sa supravietueasca liderii fondatori
O organizatie completa, trebuie sa se intinda de la nivel central pana la cel local
Vointa deliberata de a exercita in mod direct puterea.
Preocuparea de a-si asigura un sprijin cat mai larg, indeosebi cu prilejul alegerilor s.a.
Constatam ca partidul politic presupune:
Organizatie relativ stabila, formata in baza asocierii libere a cetatenilor
Angajarea unei doctrine politice anumite
Concurenta cu organizatii similare pentru castigarea sprijinului din partea cetatenilor cu
drept de vot
Reprezentarea intereselor anumite segmente sociale
Cucerirea, mentinerea si exercitarea puterii politice.

2. Determinai funciile prioritare ale partidelor politice; (5)

Functiile pardidului politic sint:
Functia de mediere intre cetateni si stat, intre societatea civila si cea politica. PP asigura
comunicarea intre cetateni si puterea politica. Astfel oamenii pot nu doar sa influenteze
puterea dar si sa participe la exercitarea ei.
Functia de exercitare a puterii politice. PP sunt partea principala in procesul electoral. Prin
obtinerea majoritatii la alegeri, ele controleaza p.legislativa si executiva.
Functia de control si critica asupra puterilor legislativa si executiva. Astfel , partidele sint in
stare nu doar sa execite puterea dar sa si o monitorizeze in calitatea lor de opozitie.
Mobilizare sociala. Datorita rolului detinut in societate si a strcturii sale organizatorice, PP
sunt cele cu cel mai mare potential social de a mobiliza cetatenii , de a-i motiva.
Recrutare si selectarea personalului conducator. Dupa cum PP liderii politici, intr-o
societate democratica contemporana , pentru a te afirma ca politician, in majoritatea
absoluta a cazurilor trebuie sa fii membru al unui anumit partid sau sa fii sustinut de acesta.
Elaborarea de ideologii, doctrine, programe. Un PP poate exista doar prin adoptarea unui
program sau doctrina. Acesta va individualiza partidul si ii va oferi un sistem de idei ,
credinte si mecanismeprin care isi vor realiza promisiunile.

3. Evideniai i analizai manifestarea funciilor partidului n campania electoral. (7)

 Partidele politice snt asociaii benevole, cu statut de persoan juridic, ale cetenilor
Republicii Moldova cu drept de vot, care, prin activiti comune i n baza principiului liberei
participri, contribuie la conceperea, exprimarea i realizarea voinei lor politice. Partidele
politice, fiind institute democratice ale statului de drept, promoveaz valorile democratice i
pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, particip, prin naintarea i
susinerea candidailor, la alegeri i la constituirea autoritilor publice, stimuleaz participarea
cetenilor la alegeri, particip, prin reprezentanii lor, la exercitarea n mod legal a puterii n
stat, desfoar alte activiti n conformitate cu legea. In timpul campaniei electorale partidul
politic are functia de mediere intre cetateni si stat. Asa se realizeaza comunicarea intre cetatean
si puterea politica. Aceasta este chiar o modalitate prin care cetatenii pot constientiza, in baza
ideilor pe care le promoveaza partidul, daca acesta corespunde sau nu cu ideile lor. O alta
functie importanta , care din pacate nu mereu este realizata pe deplin, este formarea si
pregatirea cadrelor in scopul asigurarii personalului calificat pentru aparatul de stat in vederea
guvernarii atunci cand partidul ajunge sa preia puterea politica in stat.Preluarea puterii in stat
necesita multa responsabilitate, de aceea cadrele bine pregatite sunt esentiale in efectuarea si
mentinerea functionarii corecte a puterii in stat. Mobilizarea sociala este punctul in care orice
PP tinteste cel mai mult. Dupa cum am mentionat mai sus, partidul politic, detinind un rol
important in societate si o buna structura organizatorica, este in stare sa mobilizeze societatea.
Prinintermediul diferitor metode precum internet , televizor , radio , partidele politice
promoveaza ideile , conceptele, doctrinele sale si pun la cunostinta cetatenilor planul pe care il
urmeaza si il vor urma. Totodata fiecare partid politic trebuie sa-si manifeste activitatea in
conformitate cu legislatia fara a devia de la normele prevazute de aceasta. Toate functiile pe
care le realizeaza partidul politic sint importante deoarece influenteaza societatea si executare
corecta a lor duce spre obtinerea scopului propus- si anume castigul majoritatii.

Bilet 10: Sistemele de Partide.

1. Expuneti principiile relatiilor reciproce ale partidelor in sistemele partinice
democratice
Gradul sporit de participare a unui segment al populatiei (in principal persoane cu un nivel de
educatie peste medie) s-a regasit inca de la inceputul anilor saptezeci in cresterea numarului de
initiative civile la nivel local si regional (de exemplu impotriva construirii de centrale atomice), care
aveau si continua sa aiba ca scop evitarea situatiilor conflictuale si a planificarilor defectuoase. Cu
ajutorul opiniei publice urmau a fi astfel influentate deciziile luate de partide si de parlamente.
Initiativele civile stimuleaza, pe de o parte, cresterea angajamentului politic, avand asadar un aport
considerabil la inlaturarea apatiei care caracterizeaza unii cetateni. Ele sunt expresia unei constiinte
cetatenesti sporite, care nu se lasa transformata intr-un obiect din mana statului sau a administratiei. Pe
de alta parte, majoritatea initiativelor civile au cate o singura sfera de preocupare - iar acest lucru este
cat se poate de firesc, dat fiind faptul ca acestea nu au primit un mandat din partea populatiei, asa cum
se intampla in cazul partidelor. Ele urmaresc niste obiective relativ delimitate in spatiu si timp. Rolul
initiativelor civile intr-o democratie, relatiile acestora cu partidele sunt diferite. Ele pot juca un rol
strict neutru, de colaborare cu toate partidele, ele se pot sprijini pe sustinerea unui singur partid, unele
dintre ele respingand chiar si ideea de sistem de partide in general

2. Clasificai sistemele de partide dup numrul de partidelor,care lupt

pentru putere sau care influeneaz puterea .
Actual, sistemul de partid este structurat i evaluat funcie de 2 criterii substaniale:
1 numrul de partide (monopartidiste, bipartidiste, pluripartidiste)
Monopartidismul- fundamentarea vieii politice pe un singur partid politic.
Exist dou situaii n care n cadrul statului este format un singur partid politic:
Perioada istoric n lupta antifeudal, burghezii s-au grupat ntr-un singur partid, liberal
Lupta pentru clauza naional, pentru a asigura articularea de interese ct mai eficient, dar i o
luciditate n viaa politic.
 Monopartidismul poate fi atesta i n perioade de criz. Acest sistem este caracteristic regimului
fascist german i italian, precum i regimurilor comuniste din Europa de est Asia i America Latin.
Bipartidismul- existena i funcionalitatea a 2 partide apare din necesitatea crerii opoziiei
politice precum i a alternanei n organizarea i conducerea societii. SUA: republican i democrat,
UK, Canada, Australia Noua Zeeland. Exist 2 varieti de sisteme bipartidiste: pure (integrale), n
care partidele guverneaz alternativ i sisteme bipartidiste imperfecte (2 partide i 1/2 datorat
necesitii partidului de conducere a unor membri ai unui partid ai puin influent dect adversarul su;
Germania, Australia, Austria)
Pluripartidismul apare n perioada interbelic, cunoate o dezvoltare eficient n Occidentul european
dup cel de-al II rzboi mond.
3. Proiectai un sistem partinic n .R.M. dup carcterul relaiilor dintre partide

Bilet 11.

1. Determinai esena pluripartitismului. (3)

Pluripartidismul este sistemul de partide competitive in care pentru cucerirea puterii se
lupta cel putin trei formatiuni politice. Pluripartidismul in comparatie cu monopartidismul
si bipartidismul este cel mai raspindit algoritm de interactiune a partidelor politice in cadrul
unui sistem. In virtutea diversitatii sesizate, stiinta politica delimiteaza mai multe tipuri de
pluripartidism. (pluripartidism cu partid dominant, cel moderat si cel extrem)
Pluripartidismul reprezint astfel o expresie elocvent a libertii politice, manifestat prin
existena n societate a mai multor partide, cu orientri i programe diferite, care susin
politici i strategii alternative. De aceea, sistemele democratice garanteaz dreptul de
asociere al cetenilor, dreptul legal al acestora de a forma partide politice sau organizaii
civice, prin intermediul crora s-i promoveze interesele i aspiraiile.

2. Stabilii prile pozitive i negative al pluripartitismului. (5)

+ este principiul la baza democratiei intr-ucat Limitarea sau anularea dreptului de asociere
politic sau interzicerea partidelor concurente reprezint trsturi ale regimurilor
nedemocratice (autoritare, dictatoriale sau totalitare)
+diversitate in idei
+diversitate in alegeri pentru societate
+concurenta
-diversiunea politica, ceea ce presupune distragerea atentiei oamenilor de la anumite
probleme dificile ale vietii sociale si deturnarea acesteia spre alte probleme , mai putin
serioase.
-demagogia, ceea ce inseamna actiunea de flatare a sentimentelor si starilor de spirit ale
oamenilor prin promisiuni false, prin inducerea lor in eroare, cu scopul de a obtine avantaje
politice. De multe ori oamenii politici propun unele programe politice de a caror irealizare
sint ei insisi convinsi, dar o fac in speranta obtinerii sprijinului poporului pentru infaptuirea
adevaratelor lor obiective.
-politicianismul , ceea ce este un comportament politic bazat pe practici imorale , pe
inselatorii, si masinatiuni politice. Unii lideri politici folosesc abuziv pozitia lor in sistemul
puterii pentru realizarea unor interese personale. Ei recurg la viclenie , manipulare in
drumul obtinerii unei functii politice.
-interese inguste de grup.

3. Evaluai rolul pluripartitismului n societatea moldoveneasc contemporan(7)

Pentru Republica Moldova punctul de sprijin n promovarea reformelor economice, n
consolidarea independenei i ridicarea bunstrii oamenilor poate fi numai o putere
democratic aleas prin voina poporului. Tnrul stat independent Republica Moldova,
realizeaz mari transformri democratice, susine pluralismul politic n toate sferele vieii
sociale. n aceast ordine de idei subliniem faptul c alegerile multipartidiste , fiind o form
major a democraiei pluraliste au generat n Republica Moldova apariia unor procese i
fenomene politice noi. Concurena subiecilor politici pentru includerea lor n structurile de
putere a condus la apariia n perioada campaniilor electorale a diverselor comportamente
att n cazul formaiunilor social-politice, ct i n cel al diferitelor segmente ale
electoratului. Confruntarea ntre diferite interese politice, economice i sociale a condiionat
att cristalizarea, ct i scindarea blocurilor electorale n funcie de programele politice i
de platformele preelectorale, de simpatiile i antipatiile diferitelor pturi sociale. Este
incontestabil faptul c sistemul multipartidist din Republica Moldova a devenit o realitate,
fiind un fenomen imanent unei societi democratice. Partidele politice reflect
revendicrile diverselor segmente ale societii direcionndu-le pe canale instituionaliste,
pe baza pluralismului de opinii i toleranei ideologice. Principala cauz a instabilitii
pluralismului politic din Moldova const att n lipsa tradiiilor i experienei democratice,
ct i n divizarea etnic a partidelor i organizaiilor politice. Aceasta nseamn c n
programele de activitate ale partidelor i organizaiilor politice, problema structurii
naional-statale joac un rol principal. Problemele generale ale societii privatizarea,
trecerea la economia de pia sunt plasate pe planul doi. Instabilitatea sistemului de multe
partide din Moldova este clar vizibil i n cadrul atitudinii electoratului fa de partidele
politice. Electoratul are mai mult ncredere n personaliti politice proeminente, dect n
partide politice.

Bilet 12

1. Relatai despre esena conceptului de cultur politic. (3)

Cultura politica este realizarea cunostintelor politice, a orientarilor valorice, e o mostra de
comportare a subiectului social (a personalitatii, clasei, societatii) intr-un sistem concret
istoric de relatii si activitati politice. Ea include experienta politica a societatii , care este
fixata in traditii , obiceiuri si legi ale claselor. Cultura politica cuprinde totalitatea faptelor
concrete ale omului referitor la institutiile politice, orinduirea politica a societatii ,
procesele si evenimentele politice trecatoare. Aceasta este gradul de intelegere a unor
anumite teorii si conceptii politice si realizarea lor de catre oameni in viata cotidiana. Deci
cultura politica nu este altceva decat iscusinta omului de a folosi cunostintele politice
acumulate de el. In concluzie, conceptul de cultura politica reprezinta dimensiunea
subiectiva a sistemului politic . Cultura politica a unei natiuni deriva din modul in care se se
reflecta sistemul politic in gindirea membrilor societatii. Ea provine din modalitatile de
apreciere a sistemului politic de catre indivizi, din pasiunile si efectele politice ale acestora.

2. Analizai structura culturii politice. (5)

In cadrul culturii politice se evidentiaza dimensiunile cognitiva , afectiva si evaluativa ale
atitudinilor fata de obiectele politice. Dimensiunea cognitiva se refera la cunostintele asupra
sistemului politic si faptelor politice. Dimensiunea afectiva include sentimentele de
atasament, de angajare sau refuz fata de institutiile si evenimentele politice, deci partea
amotionala a atitudinilor politice. Dimensiunea evaluativa se refera la judecatile de
valoare , la opiniile exprimate asupra sisemului politic si fenomenelor politice, iar intre
aceste dimensiuni exista interdependente. Evaluarea istemului politic este posibila in baza
cunostintelor despre acest sistem. Cunostintele despre sistemul politic modeleaza si sunt
modelate de sentimentele acumulate fata de acesta. Conceperea culturii politice din
perspectiva acestor dimensiuni are o importanta teoretica si practica. Pornind de la
dimensiunile de mai sus se realizeaza o tipologie a culturilor politice si o clasificare a
indivizilor a unei societati.

3. Evaluai tipurile de cultur politic existente n societatea contemporan .

 O mare parte din populatia tarii manifesta un indiferensm total fata de politic, considerind
ca tot ce merge rau in societate sar datora politicului. La cealalta extrema se afla cei care si-
au imaginat propriul program de reforma si care sunt nemultumiti de tot ceea ce nu
concorda cu el. Societatea moldoveneasca contemporana se carcaterizeaza printr-o cultura
politica fragmentata, si conflictuala atit in aspectul deosebirilor dintre exponentii ei cat si in
ceea ce priveste modalitatile de exprimare si functionare a ei. Acest tip de cultura politica se
carcaterizeaza si prin izolare sociala, prin lipsa increderii reciproce intre diferite grupuri si
categorii sociale, intre elite si mase. Cultura politica a societatii noastre prezinta azi o
sinteza a diverselor valori politice politice, orientari si standarte ale activitatii politice.
Procesul de formare a unei culturi politice noi , democratice este destul de complicat.
Schimbarile in cultura politica a societatii de tranzitie presupun modoficari ale mentalitatii
omului, infruntarea stereotipurilor ideologice , familiarizarea membrilor societatii cu noi
valori si inlaturarea celor vechi. In Moldova epocii comuniste exista doar cultura
identificarii si alienarii cu regimul , nu o cultura a cetatenilor ci a unor oameni dependenti
de regim. Oamenii erau preocupati de viata personala , de munca si de imbunatatirea
nivelului de trai. Tranzitia de la un regim politic totalitar la unul democratic este insotita in
tara noastra de transformari structurale in toate domeniile vietii societatii. Stabilitatea
politica in societate apare nu numai datorita politicii social-economice eficiente, care
satisface cerintele crescinde ale indivizilor , ci si prin intermediul formarii culturii lor
politice constiente de comportment participativ.

Biletul 13Structura culturii politice:

a.Descriei structura culturii politice;
b.Caracterizai subculturile politice dup V. Amelin;
c.Evideniai rolul culturii politice n democratizarea societii.
A.Descriei structura culturii politice Structura culturii politice: 1. Cultura constiintei politice: -ideile si
convingerile politice -valorile si traditiile, normele, obiceiurile politice 2. Cultura comportamentului:
-cultura participarii in viata politica -cultura activitatii politice 3.Cultura functionarii institutiilor
politice: -cultura comportamentului electoral (cei care ales si cei care vor sa fie alesi) -cultura adoptarii
si realizarii deciziilor politice -cultura solutionarii conflictelor politice
B.Subculturile politice dup V. Amelin; O cultur politic naional de tip fragmentar include
subsisteme structurializate, care, n literatura de specialitate, sunt numite subculturi politice. Aceast
formul este orientat spre modelul comportamentului politic, caracteristic unui anumit grup sau unei
comuniti. Fiecare subcultur are propriul hotar, specific unui grup, care, la rndul su, se deosebete
de orientrile culturale ale altei comuniti. Subculturile politice pot avea ca suport o clas social, o
etnie, o grupare religioas etc. care, prin reacie la procesul de omologare i generalizare a valorilor
politice oficiale, i edific propriile lor sisteme de valori care reprezint o sublimare a nevoilor,
atitudinilor i stilului lor de via la nivelul vieii comunitare. Subculturile politice rezum concepia
despre lume i via a unor colectiviti cvasinchise. V. Amelin clasific subculturile politice ca fiind:
radicale, reformiste, oportuniste, conformiste i loiale.
C. Rolul culturii politice n societate este inestimabil. Acest rol este dublu: comunitii i ofer
ostructur sistematic de valori, norme, idealuri i simboluri, care asigur funcionalitatea icoerena
instituiilor sale, n timp ce individului i pune la dispoziie cteva linii directoare
pentrucomportamentul su n sfera public i cea politic. Cultura politic influeneaz mediul social
ncare se afl i, firete, ea nsi este afectat de acest mediu. Formarea, funcionarea i
dezvoltareaculturii politice depinde att de factori politici, ct i de unii factori extrapolitici. ntre
factorii, careinflueneaz, ntr-o anumit msur, cultura politic se pot evidenia: poziia geopolitic a
rii,caracterul relaiilor sociale, structura social i politic a societii, specificul culturii
naionale,particularitile psihologiei naionale. Un aspect important al culturii politice este stilul
corelaiilordintre societate i stat, ce se exprim att n atitudinea ceteanului fa de stat, ct i a
statului fade cetean. Existenta si functionalitatea unei culturi politice, constituie o conditie esentiala
infiintarea si functionalitatea unui regim politic democratic.. Ca forma de guvernare, regimul
politicdemocratic nu se poate realiza fara o solida cultura politica. Ea se implica atat in fundamentarea
sistructurarea sistemului politic, cat si in functionalitatea componentelor sale. Eficienta
functionariiunui sistem politic democratic este indisolubil legata de modul cum membrii societatii isi
insusescnormele si valorile politice, cum le transpun in practica. Gradul participarii al membrilor
societatiila viata politica, eficienta si responsabilitatea acestora este in mod direct legata si de nivelul
lor decultura politica. In ultima instanta, cultura politica se materializeaza in participare, in actiune si
comportament politic

Biletul 14. Sistemul Politic

1.Distingei conceptul de sistem politic.
-Sistemul politic reprezinta un subsistem al sistemului social ce cuprinde relatiile politice, institutiile
politice si conceptiile politice, sistemul care asigura organizarea si conducerea de ansamblu a societatii
, functionalitatea ei. Diferitele comunitati umane, ajunse la o anumita treapta de dezvoltare, nu mai pot
exista si functiona fara sa fie organizate intr-un sistem politic, aceasta constituind o necesitate, o lege
generala a progresului istoric. Constituindu-se ca un sistem de organizare si conducere ansamblu a
societatii, sistemul politic slujeste si trebuie sa slujeasca atit societatea in intregul ei, cit si fiecare
subsistem in parte, interesele general ale societatii, cit si cele individuale. Experienta istorica a dovedit
si dovedeste ca numai organul comunitatilor umane in sisteme politice puternice, bine structurate, le-
asigurat acestora viabilitatea. Majoritatea politologilor lumii contemporane inteleg prin sistem politic
ansamblul relatiilor politice, al institutiilor politice, al conceptiile politice si al raporturilor dintre ele,
existente la un moment dat intr-o societate.
2 Determinai elementele structurale ale sistemului politic.
Sub aspectul dimensiunii structurale a sistemului politic, cele mai multe pareri converg spre acceptarea
urmatoarelor componente:
relatiile politice (alcatuiesc unul din fenomenele cele mai importante ale vietii sociale, studierea lor
prezentand un interes deosebit atat pentru teoria politica, cat si pentru practica social-politica)
institutiile politice
constiinta politica
cultura politica
normele si comportamentul politic (Norma politica reprezinta un ansamblu de reguli, prescriptii,
indicatii referitoare la comportamentul politic al indivizilor si al grupurilor de indivizi organizati in
institutii, partide, formatiuni politice, raportat la viata politica specifica a unei societati. rin
comportament politic se intelege acel
mod de a actiona, de a se comporta si raporta al membrilor societatii, claselor, grupurilor sociale, al
partidelor si formatiunilor politice fata de valorile si doctrinele politice, de principiile si normele
politice ale societatii, de activitatea politica desfasurata de organismele si institutiile politice societale)
comunicatia politica (Comunicatia politica exercita in cadrul societatilor democratice prin excelenta o
functie de difuzare a valorilor politice, deci, ea joaca un rol informational cu dublu sens, atat din
directia celor ce guverneaza catre cei guvernati, dar si invers)
actiunea politica.
3 Evaluai sistemul politic din Republica Moldova
Moldova n prezent este republic parlamentar. Puterea de stat este determinat de Constituia
adoptat de Parlament la 29 iulie 1994 i completat la 19 iulie 1996 i 5 iulie 2000. n conformitate cu
prevederile Constituiei, Republica Moldova este stat de drept democratic, n care demnitatea omului,
drepturile i libertile lui, dezvoltarea liber a personalitii, dreptatea i pluralismul politic sunt cele
mai nalte valori i acestea se garanteaz. Prevederile constituionale cu privire la drepturile i
libertile omului n Moldova se trateaz i se aplic n conformitatea cu prevederile Declaraiei
Mondiale ale Drepturilor Omului i alte tratate la care face parte Moldova. n cazul existenei unor
necorespunderi ntre acorduri internaionale cu privire la drepturile omului la care face parte Moldova
cu legislaia intern, valoarea au norme internaionale.
n conformitate cu prevederile constituionale, democraia n Moldova funcioneaz n baza principiilor
pluralismului politic, care nu poate fi compatibile cu dictatura i totalitarismul. Nici una din ideologii
nu poate fi instalat n calitate de ideologia oficial de stat.
n Republica Moldova, puterea legislativ, executiv i judectoreasc snt separate i colaboreaz n
exercitarea prerogativelor ce le revin potrivit prevederilor Constituiei. Constituia Republicii Moldova
este Legea ei Suprem. Nici o lege i niciun alt act juridic care contravine prevederilor Constituiei nu
are putere juridic.
Republica Moldova se oblig s respecte Carta Organizaiei Naiunilor Unite i tratatele la care face
parte, s-i bazeze relaiile cu alte state pe principiile i normele unanim recunoscute ale dreptului
internaional. Intrarea n vigoare a unui tratat internaional coninnd dispoziii contrare Constituiei va
trebui precedat de o revizuire a acesteia.
Proprietatea n Republica Moldova poate fi public i privat. Ea const din valori materiale i
intelectuale. Proprietatea nu poate fi utilizat n defavoarea drepturilor, libertilor i demnitii
persoanei. Piaa, iniiativa economic liber i concurena sunt factorii de baz ale economiei.
Republica Moldova proclam neutralitatea sa permanent i nu admite dislocarea de trupe militare ale
altor state pe teritoriul su.
Limba de stat n Republica Moldova este limba moldoveneasc, care funcioneaz n baza grafiei
latine. Statul recunoate i ocrotete dreptul la pstrarea, dezvoltarea i funcionarea limbii ruse i altor
limbi, care sunt utilizate pe teritoriul statului. Statul favorizeaz studierea limbilor de comunicare
internaional.
Regulamentul funcionrii limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova se stabilete printr-o lege
organic.
Biletul 15 Sistemul politic democratic
1.Descriei particularitile caracteristice ale sistemului politic democratic
Caracteristica fundamentala a sistemului politic democratic rezida in functionalizarea sa pe fondul si
prin integrarea valorilor fundamentale ale democratiei.. Existenta democratiei este exprimata in
principiul suveranitatii poporului, ceea ce insemna ca guvernarea poate fi legitimata doar prin vointa
celor guvernati.
Acest principiu se deosebeste de procedurile democratice care sunt mijloace ce permit punerea in
evidenta a vointei poporului. In ceea ce priveste celelalte proceduri ca: separarea puterilor, limitarea
mandatului pentru reprezentantii alesi in sistemul puterii politice, precizarea anumitor reguli
constitutionale etc.--acestea ajuta la
functionarea in bune conditii a sistemului democratic. Democratia
reprezinta un sistem de institutii si relatii prin care membrii societatii actioneaza, fie direct ca autoritate
eliberatoare de politici(democratia directa), fie prin reprezentanti, care elaboreaza politica in numele
celor care l-au ales(democratie reprezentativa). Concomitent se asigura prin decizii globale, evolutia
directionala a societatii, mobilizand resursele umane si materialele necesare in sustinerea deciziilor
strategice pentru dezvoltarea sociala controlata, negentropica. prin capacitatea de raspuns la cererile si
presiunile care se exercita asupra sa, politicul asigura integrarea schimbarilor intrsociale--din mediul
social internsau extrasociale--din viata internationala--prin transformari care vizeaza modificarea
sau innoirea relatiilor si comportamentelor sociale institutionale.
2.Demonstrai specificul sistemului politic de tranziie spre democraie
Perioada de tranzitie spre democratie presupune schimbari radical in economie,
in sfera politica,de producer,in cea sociala si se contureaza o etapa calitativ noua a dezvoltarii
civilizate.Asupra constituirii sist politic democratic influenteaza negative un sir de factori,de ordin
obiectiv si subiectiv:dezechilibrul dintre fortele pro si contra reformelor;diferenta prea mare de opinii
privind modalitatile si ritmul reformelor;nivelul redus al culturii politice, al constiintei civice
characteristic cetatenilor,fortelor politice si elitelor lor.Problemele tranzitiei la un sist politic
democratic pot fi rezolvate in baza promovarii consecutive a reformelor democratice in toate sferele
vietii societatii.In complexul multidimensional al trasnformarilor rolul principal revine reformelor
politice. Reformarea sferei politice asigura conditiile necesare pt reformarea celorlalte laturi ale vietii
in societate.Sist politic ipoate functiona cu success doar adaptandu-se conditiilor transformarilor
democratice,in cazul dezvoltarii
capacitatii de a reactiona adecvat la diverse situatii provocate de fortele sociale si
politice.E important ca reformele promovate sa fie sustinute de societate,sa fie
consfintit acordul societatii civile fata de continutul si metodele transformarilor democratice din statul
dat.

3.Evideniai rolul statului n funcionarea sistemului politic din R.Moldova

Odat cu obinerea independenei i a suveranitii, Republica Moldova a fost pus n faa unor cerine
imperative i de mare necesitate de a ntreprinde, ntr-un mod radical, reformri n sistemul su nou
creat n scopul de a crea un stat prosper i democrat dup un model occidental. ns, acest scop nu a
fost atins nici pn n prezent, deoarece crearea instituiilor democratice a fost tergiversat i ineficient
efectuat, n rezultatul creia nu s-a putut realiza nici buna funcionare a sistemului politic i nici a
celui economic din Republica Moldova.
Fcnd o retrospectiv regimului democrat, care s-a dezvoltat n Republica Moldova, trebuie de spus c
n doar 10 ani sistemul democrat a funcionat n 5 regimuri[5]:
1) parlamentar (27 aprilie1990 3 septembrie 1990);
2) semiprezidenial / semiparlamentar (3 septembrie 1990 5 martie 1991);
3) prezidenial (5 martie1991-29 iulie 1994);
4) semiprezidenial / semiparlamentar ( 29 iulie1994 5 iulie 2000);
5) parlamentar ( 5 iulie 2000 prezent).
Acest fapt ne demonstreaz clar de ce pn n prezent democraia n Republica Moldova nu a avut mari
succese, deoarece toat energia decizional se pierdea n transformri de regimuri i de instituii
democratice. Buna funcionare a sistemului democrat nu avea o funcionare eficient deoarece
structura i instituiile sale nu erau deplin finisate. Pe parcursul anilor de independen, Republica
Moldova a lucrat mult i ntr-un mod dificil la crearea instituiilor sale democratice cum ar fi: partidele
politice, alegerile democratice, sistemul legislativ, drepturile omului, modul de guvernare etc. n
prezent parc dezvoltarea acestor instituii este n faza de ncheiere.
O problem aparte n ceea ce privete partidele politice const n aceea c n Republica Moldova nc
nu este dezvoltat, la nivelul corespunztor, contiina politic. Acesta este i motivul de ce nu
dispunem de un sistem de partide stabil, de tipul celui american, german sau britanic. Pentru Republica
Moldova este specific faptul c partidele politice caut propria lor baz social, electoratul, ale cror
interese trebuie s le apere.
Deci, fcnd o analiz a sistemului politic prezent, putem spune c exist o mulime de carene la
aspectul funcional. i, dei, situaia politic din Republica Moldova se reducea, n trecut, doar la
demonstraii, greve, instabilitate, lupte crncene de partid, astzi putem vedea o schimbare la acest
capitol cnd partidele cu reprezentan n organele statale ntreprind o aciune de reformare i de
construire a valorilor democratice i a celor social-economice .

Biletul 16.Subiectul:Sistemul politic totalitar

1.Definii noiunea de sistem politic totalitar
Totalitarismul este un regim politic n care puterea aparine n mod total unei persoane sau unui grup
de persoane.
Sistemul politic totalitar
Cultur politic dubioas i contradictorie cu valori pseudoumaniste, deoarece ele
suntimpuse cetenilor prin constrngere
Absena asociaiilor benevole ale cetenilor

2.Stabilii cauzele stabilirii sistemului politic totalitar

Statul totalitar, de regula, o fuziune de stat--partid unic, distruge tesutul social,anihileaza individul,
controleaza infailibil toate detaliile malignei sale inginerii societale. Chiar daca exixta similitudini
intre analizele
sociologice si patologice ale totalitarismului, totusi contributii ca cele lui H. Atunci merita relevate in
sensul ca particularitatile totalitarismului se exprima in:
a)dizolvarea legaturilor proprii societatii civile prin dezorganizarea sistematica a multiplelor asociatii,
cluburi, grupuriprofesionale sau confesionale;
b)disolutia solidaritatii locale prin politici ce submineaza raporturile traditionale ale lumii taranesti;
c)promovarea de forme de integrare economica, institutionala (partidunic, ideologie sociala acceptata
de toti, planificare, centralizare
a tuturor activitatilor);
d)ierarhizarea societatii insotita de supunerea individului la rigorile organizarii piramidale;
e)promovarea unor forme de mobilitate sociala care asigura formarea de elite noi care impartasesc
idealul totalitar. La aceste elemente se
adauga o combinatie de monopoluri exercitate de putere: monopolul
politic, prin partidul unic, monopolul ideologiei, monopolul mass-media monopolul politienesc.
Caracteristic sistemului politic totalitar este fuziunea puterilor(legislativa, executiva si judecatoreasca),
iar
unitatea puterilor se identifica in fapt cu puterea personala a conducatorului.
Impactul social al totalitarismului s-a rasfrant prin consecintele sale in toate componentele societatii.
3.Constituii deosebirile sistemului politic autoritar de cel totalitar
Sist pol autoritar:centralizarea intregii puteri politice intr-un centru unic de adoptare a deciziilor
politice;extinderea maxima a competentelor puterii executive,realizarea stricta a principiuolui
nomenclaturist,excluderea alegerii organelor representative,limitarea activitatii partidelor si
organizatiilor de opozitie, limitarea drepturilor si libertatilor cetatenilor
Sist pol totalitar:supracentralizarea puterii si instaurarea conducerii totalitare a unui lider sau cerc
limitat de indivizi,crearea mecanismului structurii puterii in baza unipartidista cu o subordonare
ierarhica stricta si disciplina severa;subordonarea tuturor institutiilor politice si structurilor puterii
partidului aflat la guvernare si liderului lui;reglarea totalitara a intregii vieti economice intr-un centru
unic,
lichidarea tuturor formelor de pluralism,implicarea in viata private a cetatenilor;impunerea societatii a
unei ideologii oficiale,tendinta spre ducerea in eroare a populatiei prin convingerea in unitatea
regimului si a societatii,a elite guveratoare si maselor,partidului si poporului.

Biletul 17
1. Identificai esena noiunii deregim politic.
Regimul politic exprima totalitatea procedeelor de realizare a puterii de stat, evoca raporturile dintre componentele sistemului
social-politic si economic, adica reprezinta ansamblul institutiilor si al mijloacelor prin care se realizeaza puterea. Esenta
regimului politic se limiteaza la aceea ca prezinta totalitatea mijloacelor cu ajutorul carora se exercita puterea in stat.

Biletul 18.Constiinta politica

1 Esenta constiintei politice
Constiinta politica - ansamblu de reprezentari, idei, conceptii, cunostinte, mentalitati, stari de
spirit si sentimente ale subiectilor sociali, prin care acestia sesizeaza sfera politica, manifesta atitudine
fata de fenomenul puterii politice, al participarii politice.
Indiferent de modul, de latura sau unghiul din care este definita si interpretata cultura politica,
aceasta trebuie conceputa din cel putin doua aspecte:
- ca parte componenta a culturii si civilizatiei nationale si universale;
- ca dimensiune psihologica, subiectiva a sistemului politic.
Constiinta politica constituie o forma a constiintei sociale, definindu-se ca un ansamblu de idei,
teorii, conceptii politice elaborate, structurate si sistematizate in doctrine, programe politice, precum si
stari de spirit, sentimente, traditii, modalitati de gandire cu caracter politic existente in societate. Ea
reflecta fenomenele si procesele politice referitoare la raporturile dintre clase, grupuri sociale, dintre
partide, cetateni si institutiile de stat, dintre natiuni si popoare. Fiecare societate isi are propria sa
constiinta politica.
2 Legatura dintre elementele constiintei politice
 Din studiile intreprinse de diferiti politologi,se disting trei dimensiuni ale culturii politice:
cognitiva,afectiva si apreciativa.
3 Dimensiunea cognitiva se refera la cunostintele privind, indeosebi,sistemul si actiunile
politice.
4 Dimensiunea afectiva include sentimente de atasament, de angajare sau de refuz fata de
institutiile si actiunile politice.
5 Dimensiunea apreciativa se refera la judecatile de valoare, la opiniile asupra sistemului si a
fenomenului politic.
Intre aceste dimensiuni exista o interdependenta, in sensul ca evaluarea sistemului politic, nu se
poate face fara cunostinte politice, iar acestea, la randul lor, genereaza judecati de valoare care,
impreuna, conduc la o anumita atitudine de participare sau neparticipare la viata politica.
De regula, cultura politica conduce la participarea la viata politica, la influentarea actiunii politice,
de aici, concluzia ca, in general, cultura politica este preponderent participativa.
Deoarece cultura politica are un rol important atat pentru societatea politica cat si pentru
societatea civila, unii politologi acrediteaza ideea pentru societatea civila a unei culturi civice. Este
evident ca, in acest sens, se poate vorbi de o cultura civica care este definita, in principal, prin
raportarea cetatenilor la valorile politice democratice, si, deci, la participarea acestora la actiunile de
sustinere a democratiei. Dar, in final, aceasta cultura civica este in realitate o forma a culturii politice.
In functie de dimensiunile culturii politice (cognitiva, afectiva si apreciativa), se manifesta trei
tipuri de stari de spirit ale populatiei unei tari in raport cu politica: acordul, apatia si alienarea.
6 Acordul presupune prezenta celor trei dimensiuni: cunoastere,afectivitate si evaluare.
7 Apatia nu exclude existenta cunostintelor politice, dar, pe plan afectiv si apreciativ, se
manifesta indiferenta.
8 Alienarea presupune, de asemenea, existenta cunostintelor politice si elemente apreciative,
dar se caracterizeaza prin ostilitate fata de sistemul politic.
Cu cat starile de apatie si alienare sunt mai numeroase in societate, cu atat stabilitatea sistemului
politic este mai fragila.
Pentru realizarea unei culturi politice valoroase, care sa-si manifeste din plin dimensiunile sale
cognitive, afective si apreciative, este nevoie de un climat democratic , in care sa existe, pe de o parte,
libertatea de gandire, de exprimare, de libera circulatie a informatiei, de acces liber la instruire si
informare, iar, pe de alta parte, sa existe o responsabilitate fata de veridicitatea informatiei si a unui
comportament corespunzator democratic in societate din partea tuturor cetatenilor, atat a guvernantilor
cat si a guvernatilor.
3 Rolul constiintei politice la formarea societatii civile RM
Pornind de la faptul ca RM este un stat in tranzitie spre democratie, este importanta constiinta politica
in contextul transformarilor democratice. Noi tindem la o anumita democratizare, la o egalare cu
sistemele de drept si politice europene, iar aceasta implica in primul rand o constiinta politica mult mai
superioara atat din partea societatii civile, cat si din partea spectrului politic. Societatea noastra
postcomunista are nevoie de schimbari majore in constiinta ei....

Biletul 19 Structura contiinei politice:

a.Explicai structura contiinei politice din punct de vedere al subiectului;
b.Demonstrai diferena dintre contiina politic empiric i teoretic;
c.Analizai contiina politic a elitei politice de opoziie din Republica Moldova.
A. Explicai structura contiinei politice din punct de vedere al subiectului; Formula exponentiala a
structurii constiintei politice (se focuseaza asupra purtatorilor constiintei politice: a subiectului): -
const.pol. de masa ( constiinta unei comunitati,grupuri sociale mari care participain viata politica si o
influenteaza), ea exprima opinia publica dispozitia sociala si actiunile maselor. Particularitati:
diversitatea elementelor idei,,conceptii, stari de spirit, reprezentari; este fragmentata si contradictorie;
dinamismul sporit. -const.pol. de grup ( aceatsa genera limita de catre grupurile sociale mici si
mijlocii, ex: partid politic, comunitate). Spre deosebire de const.pol.de masa , cea de grup are un
caracter mai stabil, sunt reflectate acele pozitii si diferentieri ale partidelor politice si elitei politice.
-const.pol.individuala : cunostintele si valorile care asigura perceperea si reflectarea politica la nivel
individual.
B. Diferena dintre contiina politic empiric i teoretic; a)Constiinta emirica - este acea parte a
constiintei politice creata si acumulata in mod spontan, pe cale empirica, de oameni, pe baza
experientei si a traditiilor istorice. Ea este difuza, nestructurata, nesistematizata si are o valoare
stiintifica limitata, intrucat in cadrul ei precumpanitoare sunt elementele empirice. Constiinta comuna
este constiinta de toate zilele sau constiinta maselor. Dezvoltarea stiintei in randul maselor atat prin
sistemul de invatamant, prin mass-media dar si in urma activitatii desfasurate de partidele politice
interesate in ridicarea nivelului lor politic, in vederea insusirii si receptarii programelor si doctrinelor
lor politice, a determinat restrangerea considerabila a sferei empirice a constiintei din cadrul constiintei
politice. b)Constiinta politica teoretica este componenta ideologica a constiintei politice. Ea este
elaborata, structurata si sistematizata in teorii, conceptii, doctrine, programe politice, fundamentand si
promovand interesele, aspiratiile unei clase, grup social sau ale unei societati. Aceasta forma a
constiintei este in mod constient si organizat creata si difuzata prin mijloace de informare si
comunicatii in cadrul societatii. Numai prin aceasta componenta, constiinta capata, de fapt, caracter
politic La nivelul general al fiecarei societati exista o constiinta politica intemeiata pe valorile
fundamentale politice ale acesteia. Intr-o forma sau alta, aceasta constiinta se regaseste intr-o societate
pluripartidista, in ideologiile si doctrinele partidelor si formatiunilor politice. 28. Cultura politic:
a.Definii noiunea de cultur politic; b.Apreciai trsturile caracteristice ale culturii politice;
c.Analizai cultura politic a populaiei din Republica Moldova. A,Definii noiunea de cultur politic;
Cultura politica: -cuprinde totalitatea faptelor concrete ale omului referitor la institutiile politice,
orinduirea politica a societatii, procesele si evenimentele politice ..., este gradul de intelegere si
interpretare a domeniului politica,constituie formele si metodele de realizare de catre oameni in viata
cotidiana a unor teorii si conceptii politice. -iscusinta omului de a utiliza in viata cea de toate zilele a
cunostintelor politice acumulate B. Trasaturile caracteristice culturii politice -are caracter total
(atotcuprinzator) -caracterizeaza constiinta politica si comportamentul politic a majoritatii populatiei
-este rezultatul dezvoltarii firesti istorice a societatii si a creatiei politice colective -fundamenteaza
relatiile dintre elementele procesului politic -experienta politica
C.Analizai cultura politic a populaiei din Republica Moldova. Cultura politic este inseparabil unei
societi ce pretinde a fi un stat democrat i de drept, or, aceasta constituie o condiie vital pentru
schimbrile esenial calitative n derulare a societilor din centrul i estul Europei, n particular a
Republicii Moldova. Societatea moldoveneasc contemporan, conform opiniei majoritii analitilor
strini i autohtoni, se caracterizeaz printr-o cultur politic fragmentar i conflictual n ce privete
modalitile de exprimare i funcionare a ei. Specificul acestei culturi politice l constituie starea de
sciziune, lipsa unui acord ntre purttorii diferitelor subculturi n ce privete valorile fundamentale,
idealurile i obiectivele urmrite, structura i regimul politic existent n societate. De asemenea, n
cadrul sistemului politic moldovenesc se observ o izolare social, lipsa ncrederii ntre diferite grupuri
i categorii sociale, ntre elite i mase, care reflect diverse stri evidente de conflict i de mari tensiuni
sociale care genereaz instabilitatea politic n societate. O alt limit a culturii politice i a societii
civile este dat de faptul c o mare parte a populaiei nu este contient de drepturile, libertile i
obligaiile politice i nu are o cunoatere elementar a datelor constituionale fundamentale. Pn
acum, n societate persist ideea precum c oamenii simpli nu pricep n politic i c toate chestiunile
urmeaz s fie rezolvate de ctre cei din vrful piramidei puterii. Aceast atitudine pasiv exclude n
principiu rezistena necondiionat n faa oricrui arbitrar politic i anuleaz aproape orice orizont de
anticipaii pozitive, stimulnd astfel apatia politic. Fragilitatea societii civile, nscut pe
fragmentarea excesiv a culturii politice i prejudecile trecutului, continu s fie o caracteristic
definitorie a societii n tranziie. ntruct, majoritatea indivizilor din societatea noastr au rmas
ancorai n limitele unei culturi politice de indiferen, ei au o viziune minimal asupra orizontului
public i politic, mai exact asupra posibilitilor de cooperare i de angajare civic.

Biletul 20
Subiectul:Societatea civil
1.Determinai conceptul de societate civil
Exist diferite definiii ale conceptului de "societate civil". n limbajul comun, sensul atribuit este
adesea unul reducionist, muli oameni nelegnd prin "societate civil" organizaiile
nonguvernamentale. coala londonez de economie, Centrul pentru Societatea Civil, utilizeaz ca
definiie de lucru: "Societatea civil se refer la un set de instituii, organizaii i conduite situate ntre
stat, afaceri i familie. Aceasta include organizaii non-profit, organizaii filantropice, micri sociale i
politice, alte forme de participare social i civic".

2.Stabilii legtura dintre societatea civil i demonstrai,pornind de la principiile de funcionare a

Societii civile.
Societatea civil descrie un ntreg sistem de structuri, care permit cetenilor noi roluri i relaii
sociale, prin diferite modaliti de participare la viaa public.
n cadrul societii civile, cetenii intr ntr-o estur de raporturi sociale, participnd benevol la
activitatea unei multipliciti de asociaii, organizaii, cluburi, n vederea promovrii unei diversiti de
obiective i interese.
Societatea civil deine o stns legtur cu democraia.i nind cont de faptul c democraia este
un regim politic care se bazeaz pe voina poporului. Principiile de baz ale democraiei sunt votul
universal i suveranitatea naiunii.

De esena democraiei moderne ine respectarea drepturilor omului (egalitatea n faa legii, dreptul la
opinie etc.), pluripartidismul, limitarea i separaia puterilor n stat.Din cele menionare democraia
contribuie la nflorirea societii civile,prin intermediul ei societatea civil capt noi prioriti i
posibiliti de a se afirma la nivelul dorit.

Rolurile organizatiilor societatii civile in democratie. Caracteristici. Intre rolurile pe care

organizatiile societatii civile le indeplinesc intr-o societate democratica, pot fi mentionate:
- servirea unor interese publice diverse: promovarea schimbarilor democratice in activitatea si
relatiile sociale; apararea si promovarea drepturilor omului; furnizarea de diferite servicii sociale;
protejarea mediului natural etc.;
- reprezentarea intereselor acelor cetateni care, fara sprijinul organizatiilor societatii civile, ar putea fi
exclusi de catre factorii de putere de la dezbaterile si deciziile care ii privesc.
3.Estimai rolul societii civile n societatea moldoveneasc contemporan
Majoritatea statelor din Europa de Est a nfruntat trei ipostaze ale tranziiei: trecerea de la dictatur la
democraie, trecerea de la economia planificat la cea de pia i, desigur, alte transformri legate de
dezintegrarea URSS-ului. Acest proces complex a fost facilitat de societile civile, care au jucat un
rol major n ceea ce privete constituirea temeliei democratice a statelor ex-sovietice.Cu toate acestea,
la momentul actual, societatea civil parcurge o etap destul de dificil de consolidare n unele din
aceste ri.Republica Moldova se caracterizeaz prin existena unei societi civile cu capaciti destul
de reduse avnd n vedere lipsa de capaciti instituionale eficiente i de necesiti tehnice vitale
pentru activitatea acesteia.
Procesul de dezvoltare al clasei de mijloc n Republica Moldova este unul pe termen lung, care
depinde n mare msur de politica statului din acest domeniu. Combinnd eforturile sale,
reprezentanii clasei de mijloc pot aduce o contribuie semnificativ la dezvoltarea societii civile,
care, prin definiie, este un sistem de autoorganizare i de autoadministrare. Identificarea
caracteristicilor clasei de mijloc i dezvoltarea acestuia n societatea moldoveneasc contemporan,
precum i pentru determinarea poziiei i rolul su n dezvoltarea societii civile, rmne o prioritate
strategic a tranziiei spre o democraie consolidat.

Biletul 21 : Structura Societatii civile :

21Structura societii civile(24):
1)Descriei elementele principale ale societii civile; -
Societatea civil este ansamblul formelor de organizare care permit cetenilor noi roluri i relaii
sociale, prin diferite modaliti de participare la viaa public. Societatea civil este, aadar, pe de o
parte, un instrument de analiz a raportului existent ntre social i politic, i, pe de alt parte, ea are
rolul de a forma i conserva o sfer public autonom, capabil s garanteze libertatea individual i s
previn sau s mpiedice abuzurile statului. Societatea civil este format din ceteni asociai sub
diferite forme, care au aceleai interese i care i dedic timpul, cunotinele i experiena pentru a
promova i apra aceste drepturi i interese. Elementele principale ale SC sunt : 1) economic 2)
politic (instituiile fundamentale ale statului) 3) societii civile, sectorul fr scop lucrativ, care
legitimeaz sau amendeaz celelate dou componente
2) Comparai structura societii civile din societatea de tranziie cu cea din rile democratice O
ar n tranziie, nu poate exista i funciona optim fr o societate civil puternic, fr o reform
viabila i fr democraie. Prin unele dintre formele sale organizatorice, societatea civil poate
contribui substanial i decisiv la dezvoltarea democraiei prin realizarea unor funcii eseniale : -de a
asigura manifestarea pluralitii de interese ale indivizilor i colectivitilor. -de a realiza un mecanism
social viabil, de comunicare a cunotinelor i a informaiilor distribuite n masa colectivitii, de
cumulare i de verificare reciproc a lor; -de a stimula comportamentul participativ, prin crearea unor
reele asociative puternice, bazate pe sisteme de valori care genereaz i susin interaciuni sociale liber
consimite ce sporesc gradul de integrare social; -de a forma i a dezvolta o cultura civica pentru
buna funcionare a unei societi organizat pe baza modelului democratic, este necesar existena unor
organizaii puternice ale societii civile care, prin permanenta supraveghere a instituiilor statului, prin
aciunile de sancionare a ilegalitilor comise, mpiedic alunecarea ctre totalitarism; -de a forma idei
de supremaie a dreptului i de guvernmnt limitat adica folosind tot mai mult iniiativele individuale
ale membrilor societii i recurgnd ct mai puin la constrngere. Aceste elemente enuntate mai sus
intruneste de fapt elementele care nu le contine o societate civila in tranzitie dar spre care de fapt tinde
o societate in tranzitie,si la fel sunt mentionate acele elemente care le contine o tara democratica.
3) Caracterizai societatea civil din Republica Moldova (-RM se caracterizeaz prin existena unei
societi civile cu capaciti destul de reduse avnd n vedere lipsa de capaciti instituionale eficiente
i de necesiti tehnice vitale pentru activitatea acesteia.Transformarile radicale desfasurate in ultimii
ani in RM au demostrat ca societatea civila are imperfictiuni, deficiente inerte oricarui inceput, precum
politizarea prea accentuata, ea incercind frecvent sa se subtituie ilicit institutiilor puterii.In acest stadiu
de inceput al sociecatii civile in RM, in interiorul unor componente ale acesteia se simte o tenta de
toleranta,de acuza si negativism, se cultiva un spirit al al autovictimizarii din nevoia de a fi din
principiu, in opozitie cu puterea-ceea ce reprezinta o denaturare a esentei scopului societatii
civile.Societatea civila in RM cu toate neajunsurile ei de la inceput evolueaza totusi in sensul
democratiei.Transformarea societati moldovenesto posttotalitare intr-o societate civila este un proces
lent asupra caruia isi pun amprenta o serie de factori perturbatori ca: apatia, lipsa de initiativa, teama
de responsabilitate, precum si faptul ca nu exista exemple in istorie care sa ghideze traditia de la
tolitarism la economia de piata.) Societatea civila din RM la etapa data este ca un mobil de
democratizare a rep Moldova de fapt este principalul factor al democratizarii acestei
republici.Societatea civila din RM se caracterizeaza ca fiind una multmai dezvoltat decit in anul 2007
atunci cind era lipsa de capaciti instituionale eficiente i de necesiti tehnice vitale. Totusi pentru
dezvoltatrea si inflorireaacestei societati enevoie de nisteproiecte care ar bulversa si ar porni din loc
societatea, aici am in vedere ONG-urile, carejoaca un rol foarte mare. In pofida faptului ca in RM sunt
o multime de ONG-uri nu atitde multe sunt considerate ca fiind active si functionale, insa cu cit
societatea continua sa se dezvolte cu atit se dezvolta functionarea acestor ONG-uri. In prezent
societatea civila a constientizat ca ONG-rile au un rol foarte mare in democratizarea acesteia si
incearca tot mai mult a include in ONG-uri societatea, insa cu o foarte mare parere de rau,o multime
din societatea noastra nu contribuie la aceasta. Pentru a asigura o cretere durabil a societii civile
este nevoie n primul rnd de o legislaie ct mai permisiv, racordat n cea mai mare msur la
principiile fundamentale ale democraiei. Un alt pilon important pentru dezvoltarea unei societi civile
puternice i bine informate l constituie Accesul la informaie. Cel de-al treilea pilon al societii civile
este reprezentat de dreptul la ntruniri, asociere i libertate a contiinei. n ultimii ani, societatea civil
 s-a dinamizat n ceea ce privete exprimarea opiniilor prin intermediul organizrii unor manifestaii
publice. Totui, comparativ cu numrul de organizaii i de probleme existente n societate constatm
c numrul acestor forme de exprimare a opiniei este nc nesemnificativ. n plus, desfurarea
ntrunirilor depinde foarte mult de autoriti, care datorit legislaiei imperfecte au drepturi excesive
fa de cei dinti. Concluzia centrala este ca Societatea civila a RM se afl ntr-o situaie dificil din
punct de vedere instituional, financiar, legal i chiar de imagine,luind in consideratie si mld furat
putem observa ca societatea civil se dezvolt odat cu instituiile de stat, reprezentanii mediului de
afaceri, statul per ansamblu. Or, eficientizarea sectorului asociativ poate genera evoluii n celelalte
sectoare i viceversa. Prin urmare, consolidarea sectorului neguvernamental le va influena pozitiv
celelalte dou, contribuind la democratizarea societii moldoveneti i apropierea acesteia

Biletul 22. Formele contemporane de guvernamint

Biletul 23. Elita politica.

Elita politic
1.Relatai despre conceptul de elit politic
Elita politica=oameni deosebiti prin pregatire si talent in domeniile lor de activitate, care se remarca prin
crearea de valori spiritual,material pentru intreaga
societate.Au acces la mecanismele si tainele puterii,dominatiei.Poseda anumite
functii de conducere si eu un anumit volum de putere.Sunt purtatori de inalte calitati morale.
2.Stabilii structura funcional i clasificri ale elitei politice
Componenta personala a elitei politice se schimba permanent,insa structura ei
functional ramane,practice,neschimbata. In ansamblu,ea se constituie din politicieni de profesie de rang
superior(inzestrati cu functii de putere si imputerniciri respective)si functionary superiori de stat
(pregatiti professional pt a participa la intocmirea si realizarea programelor politice, la elaborarea
strategiei dezvoltarii sociale si comunitatii umane).In principiu,grupurile functionale ale elitei
politice sunt reprezentate de conducerea superioara,de parlament,de govern, de elita de partid,de
elita regional etc.
In functie de nivelul dezv raporturilo vertical si a celor orizontale,in tarile democratice pot fi evidentiate
4 tipuri principale de elita politica:
*elita democratic stabile(reprezentativitatea sporita si integrare inalta a grupului),
*elita pluralista(reprezentativitate inalta si integrare scazuta a grupului),
*elite dezintegrate(ambii indici se afla la unnivel scazut).
Tipologizarea elitei politice poate fi efectuata in vaza anumitor criterii:
1. in dependent de volumul de putere:elita politicaq superioara,de mijloc si
administrative;
2. in functie de atitudinea fata de putere elita pol guvernanta,
neguvernanta(pasiva),de influenta,de opozitie
(contrelita);
3dupa nivelul componentei:
superioara(nationala),de mijloc(regionala),
locala;
4 in functie de exprimarea intereselor maselor:profesionala,demografica,etnica,
religioasa;
3.dupa caracterul manifestarii:
democratic,liberal,autoritara.totalitara;
4in dependenta de calitatile personale:carismatica,
oligarhica,profesionala,aristocratic.
3.Evoluai modalitile de selectarea i recrutarea a elitei politice n R.Moldova
Practica mondiala cunoaste 2 sisteme de recrutare si selectare a elitei politice: 1.sistemul de
ghilda(breasla, corporatie) ce presupune un caracter inchis al mecanismului formarii elitei, un nivel
sporit al institutionalizarii procesului de selectare, tendinta spre reproducerea tipului existent al elitei,
cind de la pretendent se cere mai intii de toate loialitate, conformism,fidelitate liderului si regimului
politic; cercul electoratului este nu prea mare si relativ inchis. Recrutarea si desemnarea cadrelor are
loc in lipsa concurentei libere intre pretendenti. Este un sistem caracteristic pt statele cu regimuri
politice totalitare si autoritare. 2.Sistemul antreprenorial de selectare a elitei politice presunune caracter
deschis in formarea si reproducerea elitei , cercul celor selectati este destul de vast,prezenta limitata a
cerintelor formale fata de conditiile si functiile in structurile de putere,insemnatatea primordiala a
calitatilor personale ale pretendentilor pt a fi inclusi in ierarhia puterii. Acest sistem este pe larg
raspindit in tarile cu democratii stabile si durabile, adesea fiind adaptate la cerintele timpului.

24.Subiectul:Sistemul electoral
1.Determinai esena sistemului electoral
Sistem electoral = totalitatea normelor si regulilor care reglementeaza desfasurarea alegerilor si
distribuirea mandatelor
2.Argumentai avantajele i dezavantajele sistemului electoral majoritar i a celui proporional
Sistem electoral majoritar:se considera invingator acel candidat,ce a acumulat majoritatea de voturi
conform legii.Majoritatea e diferita.Exista sisteme electorale ce necesita majoritatea absoluta(50%+1
vot sau mai multe)majoritatii relative(obtine victorie acel,care acumuleaza voturi mai multe,decat
oricare alt concurrent implicat in competitie),majoritatii calificative(un nr fixat care trenbuie sa fie mai
mare decat majoritatea absoluta).
AVANTAJ:contribuie la formarea sistemului bipartidist

Sistemul electoral proportional:presupune votarea pe listele de partid si repartizareamandatelor intre

partid strict conform nr proportional voturilor obtinute.
EL are 2 varietati:
#sist electoral proportional la nivel national(alegatorii voteaza pt partidele
politice la nivel national,circumscriptiile electorale nu se evidentiaza);#sistemul
electoral proportional(bazat pe circumscriptii cu mai multe mandate).
AVANTAJ: contribuie la dezvoltarea pluralismului politic si la pluripartidism;
DEZAVANTAJ: e greu de gasit consens,solutie

3.Evoluai sistemul electoral din R.Moldova

Procesul electoral in RM e gestionat de catre COmisia Electorala Cetrala,ea e autoritatea suprema in
domeniul electoral.Pt organizarea alegerilor la nivel subnational sunt organizate comisiile electorale la
circumscriptie si birourile electorale ale sectiilor de votare.
Alegerile parlamentare:Dr de vot in alegerile parlamentare il detin toti cetatenii RM care au implinit
18 ani.Sunt lipsitit de vot pers care-s recunoscute fara discernamant si cele condmnate la privatiune de
libertate, ambele prin hotarare definitive a instantei de judecata.Listele de alegatori,pt toate tipurile de
alegeri,
se constituie prin intermediul inregistrarii de stat.Dr de a fi candidat
il au pers care detin dr electoral active si au domiciliul in tara,cu exceptia militarilor ce-si fac
serviciul in termen.In alegerile parlamentare exista candidati-insitutii si candidate
independenti.Partidele politice-s personificate prin intermediul listelor candidatilor in deputati.Aceste
liste-s contituite de partidele politice fara vre-o implicare din exterior si contin persoanele care
eventual vor devein deputati.Finantele concurentilor electorali in RM se realizeaza in special din
fonduri private.Accesul concurentilor electorali la mass-media reprezinta o combinare a timpului de
antenna platit si a celui acordat.In RM,votarea e una traditional, completata de votarea la urnele
mobile de vot si votarea la sectiile de votare deschise in reprezentantele diplomatice
ale RM.Alegerile se considera nevalabiledaca la ele au participat mai putin de din nr persoanelor
inscrise in listele electorale. Pragul electoral constituie 4% pt partidele politice si 8% pt blocurile
electorale.
Alegerile locale:In cadrul alegerilor locale se aleg primarii,consiliile locale si cele rationale.
Dr de vot e identic cu cel din alegerile parlamentare, cu exceptia militarilor ce-si fac serviciul in
 termen.Dr electoral pasiv include censul dr electoral active si censul de varsta-18 ani in
cazul candidatilor la functia de consilier si 25 ani-in cazul candidatilor la functia de primar.
Alegerile prezidentiale:
Referendumul:Referendumul in RM e putin utilizat.In RM,referendumul se poate desfasura la nivel
national si la nivel local. Referendumurile republican pot fi constitutionale, legislative so
consultative.Referendumul republican poate fi initiat de un nr de cel putin 20000 de cetateni ai
RM,un nr de ce putin 1/3 din deputatii din Parlament,de Presedintele RM si de Guvern. Asadar,in RM
sistemul electoral e , in mare parte,adecvat realitatilor social-politice.El stabileste in conformitate cu
principiile democratice cadrul desfasurarii alegerilor.Concomitent, sist electoral moldovenesc e
caracterizat de o instabilitate sporita.In perioada fiecarei legislature se aduc modificari sist electoral
.Sist electoral md reflecta starea de moment a tarii,in el reflectandu-se valorile si conceptiile
principalilor actori politici.