Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SAT LUNCILE
COMUNA LOPTARI
PROIECT TEMATIC
SFINTELE
SRBTORI
DE PATI !
Educatoare : ZOTA SANDA
MOTO:
Attea lucruri bune-i trimite Dumnezeu
i-aa puin i cere s-i dai , copilul meu,
Deci, ia te rog aminte la toate cte-i spun:
S fii mereu cuminte , asculttor i bun.
ARGUMENT
OBIECTIVE CADRU:
EVENIMENT DE DESCHIDERE
Ideea isi are originea in conflictele frecvente de la clasa iar propunerea indirecta se
face printr-o discutie imbinata cu o povestire.
-Cum ati reactiona daca unul dintre colegii vostri v-ar servi intr-o zi cu bomboane ?
-Cum v-ati comporta daca un coleg v-ar lovi din greseala ?
-Dar daca v-ar lovi intentionat ?
-Cum v-ati purta in situatia in care un coleg v-ar invinovati fara sa fie adevarat ?
Ma bucur ca ati avut incredere si ati raspuns cu sinceritate la intrebari.
Eu nu spun care din ele mi-au placut sau care dintre ele se incadreaza normelor de
comportare civilizata , ci am sa va relatez o povestioara din care veti intelege foarte multe
lucruri despre atitudinile si comportamentele voastre
A existat odata, candva, un om deosebit de puternic, capabil sa certe vanturile si sa
opreasca furtuna, sa mearga pe apa fara sa se ude sau sa se scufunde, un om cu o inima
uriasa prin bunatatea si mila, vindecandu-I pe bolnavii care ii cereau ajutorul, un om care
in timpul copilariei lui ii placea sa modeleze din pamant foarte multe pasari si animale si
se spune ca dupa ce a modelat doua turturele a suflat asupra lor si le-a transformat in
pasari vii.
Tot in jocurile lor, ale copiilor, s-a intamplat odata, unii dintre prietenii lui sa-l
pedepseasca pe un altul, aruncand cu pietre si facandu-i-se mila s-a rugat atat de mult ca
acel copil sa nu fie lovit, incat pietrele s-au transformat in flori..
-Ce parere aveti despre acest om? Ce simtiti vis--vis de faptele sale?
-Banuiti despre cine este vorba? Ce I s-a intamplat mai departe?
Prin aceste intrebari copiii isi vor exprima nedumerirea, curiozitatile si astfel incepe
povestea proiectului tematic SFINTELE SRBTORI DE PASTI.
ALEGEREA SUBIECTULUI
PROCURAREA MATERIALELOR
Dragi parinti,
RESURSE
RESURSE UMANE:
-copiii grupei mari;
-educatoarele
-parintii;
-preot.
RESURSE MATERIALE:
Amenajarea colului religios corespunztor celor 2 srbtori:
-biblia pentru copii, icoane;
-imagini din cri pentru copii cu obiceiuri de Pate;
-plane demonstrative;
-cri cu poveti i poezii;
-crengi de salcie, flori naturale;
-co cu ou vopsite i ncondeiate;
-iepura;
-calculator; CD-uri;
-ou pentru vopsit, creioane colorate, acuarele;
-pensule, hrtie glace, lipici,
-aparat foto .
RESURSE DE TIMP:
-o saptamana: 21.04.2007 25.04.2008.
METODE:
-brainstorming-ul;
-observarea spontana si dirijata,
-povestirea,
-explicatia,
-demonstratia,
-jocul,
-problematizarea,
-conversatia,
-invatarea prin descoperire.
EVALUARE
BIBLIOGRAFIE:
PENTRU DESFURAREA
Iepuraul de pati
PROIECTULUI TEMATIC:
Cu sfial-n ochi
Iepuric-iepurel
St tot anul cuminel.
Vine doar n primvar,
IEPURAUL
n gradin, de cu sear.
Cci, vezi bine, el cunoate
Lungi urechi, codi mic,
Cnd e vremea pentru Pate
Un nsuc, botic, musti,
!
opie ziua ntreag
i e tare ugub.
i atunci, de diminea,
Dup ce te speli pe fa,
Are o blni moale,
Tu s caui n gradin,
i e tare frumuel.
Pe sub tufe de sulfin,
O dat pe an el vine
Ou roii, bomboanele,
Cu desaga dup el.
Ciocolat, acadele.
i aduce-n tolba sa,
La copiii cuminei,
Dulciuri multe, fructe, jocuri
i tot ce i doresc ei.
Nici de ou el nu uit
i, de cum sosete-n tind,
DE PATI
Las cte-un ouor,
S ciocneasc toi de zor.
Bucurai-v de srbtoare,
n aceast zi cu soare,
Ai ghicit cine o fi ?
Domnul Sfnt s va-
Iat, de nu vei ghici,
nsoeasc,
Rspunsul vi-l dau pe loc:
mprii ou i pasc,
Este iepuraul OP !
Din inim n cor cntai
i lui Hristos v nchinai.
El falnic iese din mormnt
Iar noi l ateptm cntnd.
,,Hristos a nviat!"
,,Adevrat a nviat!"
IEPURASUL DE PASTE
de Passionaria Stoicescu
Cine crezi c-a observat zorul i n-a mai urmrit televizorul? Doamna Coofan,
care tie tot ce se petrece-n poian i-anun cu un crit, orice nou venit, orice micare,
orice schimbare.
Vznd-o pe Bunica Iepurica btnd covoarele, cnd nici nu se urcase soarele, a
crit mirat:
- Vai, sorrro, iar faci trrreab? N-ai mai sfrrrit odat?
- Auzi cine m-ntreab, i rspunse Bunica Iepurica. Pn i ciorile tiu c vin
Srbtorile! Se-apropie Sfntul Pate i pdurea renate. Totul trebuie s fie schimbat i
curat, ca trupul Mntuitorului renviat. n loc de crit, mai bine te-ai duce la spovedit.
Te-atept dohovnicul Urs, s mrturiseti ce-ai furat i ce-ai ascuns!
Abia plec mnioas doamna Coofan, c aprur n poian Doru Cprioru i trei
iepurai dolofani, pasmite nepoeii bunicii cei nzdrvani, Ureche Fin, care ducea n
spate un sac de fin, Blni Mtsoas, trgnd, cu zahr i mirodenii, o plas i
mezinul Spaim Nou, purtnd n lbue ditamai coul cu ou. ntre corniele mititele,
Doru Cprioru inea o cutie cu fel de fel de vopsele.
- Of, ce nepoei minunai! Ai venit s m ajutai i l-ai luat cu voi i pe Cprior,
ca s ne fie mai uor, zise Bunica Iepurica. n cas, curenia e aproape gata; ferestrele le-
au splat mama i tata, eu am btut covoarele, iar voi o s vopsii ouoarele. mpreun o
s facem pasc i cozonaci, c nu degeaba suntei nepoii mei dragi!
- Cum zici tu, Bunicuo, aa vom face, dar foamea nu ne d pace! mormi Ureche
Fin lepdnd sacul de fin.
- Postul Mare-i de vin, Postul Mare-i de vin! Dar i cnd se va termina, s vezi
ce vom mnca... De toate, pe sturate, rspunse Blni Mtsoas, uitndu-se gale la
zahrul din plas.
- Frunze de untior i coaj de arar! Aa salat, mai rar! rse Iepurica voioas.
Poftim la mas!
Numai c Doru Cprioru i Spaim Nou intraser-n cas. Nu mai aveau pic de
rbdare. Voiau s-ncondeieze oule de srbtoare. Pe cele mai multe cu rou luminos,
amintind sngele lui Cristos, pe restul, n celelalte culori, ca primvara cu flori. Din dou
nuielue pe care lipiser pr din codie luat, fcur cele mai grozave pensule de pictat.
- Toate la timpul lor, se supr Iepurica btnd din picior. Oule-nti trebuie
splate, apoi desenate, i-abia apoi fierte-n vopsea. Dac lipim pe ele o frunz sau o
floare, vor iei o splendoare! nainte de fiert, punem oul cu desenul pe el, ntr-un
ciorpel... Aa se imprim orice model!
Mncar pn la urm i cei doi nerbdtori. Apoi Bunica Iepurica fcu repejor
focul la cuptor. Pe o buturug rotat, n ditamai covat puser fin, zahr, lapte, ou i-o
can de rou. Frmntar ei ce frmntar, ct ziua de primvar, i pe rnd, i toi
deodat, dar coca era piatr.
Cu plria pe ceaf, tocmai trecea doamna Scroaf. Cnd vzu Mistreaa Crea
cum se chinuiau cu aluatul, cum bteau cu lbuele de-a lungul i de-a latul fr vreun
spor, le sri-n ajutor. i cnd mi i se opinti n covat, se-nmuie coca de fric, pe dat.
Trosc! Pleosc! Buf! de trei ori... Se fcu moale ca un fuior, numai bun de bgat la cuptor.
Pentru pasc i ajut mtua Broasc i vecinii ei, patru Brotcei. Sreau de pe-o
crac i bteau cu lbuele brnza de vac. Risipeau peste ea glbenuul oulor, aur curat,
i amestecau apoi cu stafide i zahr vanilat.
Harnici, iepuraii ncondeiar toate oule pn spre sear. Pictar pe ele frunze i
floricele, gze i ngerai, ba chiar i mutrioare vesele de iepurai. Erau obosii, dar
fericii. Cu puin nainte de miezul nopii, sub lun plin, se duser s ia Lumin. Bunica
Iepurica le fcuse lumnrele din surcele mici, n capt cu-un Licurici.
n sfrit venir acas. Se aezar la mas cu bucurie i grab, toi cei ce ajutaser
la treab. Bunica Iepurica i cei trei nepoi, mtua Broasc, patru Brotcei, mmica
Iepuroaic, tticul Iepuroi, Mistreaa, Cpriorul i doamna Coofan, care urmrise tot ce
se-ntmplase-n poian.
Fiecare lua cte un ou din cel ncondeiat i-l ciocnea zicnd:
"Cristos a nviat", "Adevarat a nviat"! Iar la mas, vezi bine, m-au chemat i pe mine, la
srbtoarea Sfntului Pate, prta.
-Te rog, ia un ou din cosul acesta si du-l in gradina, acolo unde copiii au pregatit
cuiburile.
-Da-mi te rog oul sa-l privesc mai bine, n-am vazut niciodata un ou atat de
frumos !
Dar pana cand el sa se gandeasca daca sa-l dea sau nu, cotofana a luat oul si a
zburat cu el in cuib.Cel de-al treilea iepuras a luat oul de ciocolata, a fugit cu el in padure
si deodata s-a intalnit cu o veverita care zburda voioasa prin crengile unui copac.Veverita
l-a intrebat :
- E bun oul ?
- Nu stiu, eu il duc copiilor !
- Lasa-ma sa-l privesc si sa gust putin din el ; Dar pentru ca oul a fost bun veverita
l-a mancat pe tot.
Al cincilea iepuras lua oul galben, fugi prin padure dar acolo se
intalni cu vulpea care ii spuse :
-Vino pana la vizuina mea sa le arati si puilor mei minunatia asta de ou.
Puii de vulpe cum au vazut oul, au inceput sa se joace cu el, pana cand oul s-a
spart.
Al saselea iepuras lua oul albastru si fugi cu el pana cand se intalni cu alt iepuras.
De bucurie lasa oul jos si incepura sa se joace impreuna, si cum se jucau ei voiosi din
neatentie au spart oul.
Al saptelea iepuras,cel mai mic copil al familiei a luat oul rosu, a alergat cu el prin
padure,s-a intalnit si el cu un iepuras dar nu s-a oprit la joaca. Apoi s-a intalnit cu vulpea,
pe care a ocolit-o, a trecut cu grija peste rau.Cand a ajuns in campie s-a intalnit cu
cotofana, care zbura o vreme dupa el, dar iepurasul ii spuse ca e grabit si cotofana il lasa
sa mearga mai departe. Asa a ajuns el cu bine in gradina casei si cu mare atentie a pus oul
in cuibusorul pregatit de copii in iarba.
LEGENDE DE PATE
1.,, Dup rstignirea lui Iisus, n noaptea de smbt spre duminic, Pilat a fost
invitat de mai marii evreilor la un banchet ca s-l nveseleasc, fiind ntristat. Tocmai
inea n mn un ou, cnd pe neateptate a intrat un centurion roman, care era de servici
la Sfntul Mormnt i a spus nspimntat: ,,Cristos a nviat. Pilat a rspuns flegmatic: ,,
Hei, o s nvie cnd se va nroi oul acesta! i minunea s-a nfptuit pe loc, nroindu-se
oul. Pilat s-a speriat i a scpat oul din mn. Acesta a czut i s-a spart.
De aceea se zice c a ramas obiceiul spargerii sau ciocnitul oulelor roii.
Dar de ce oua rosii de Pasti ? Legendele crestine leaga simbolul oualelor rosii
de patimile lui Isus. Rastignirea si nvierea reprezinta renvierea naturii primavara si cu
reluarea ciclurilor vietii. Oul, el nsusi purtator de viata, devine un simbol al regenerarii,
al purificarii si al vesniciei. Legenda spune ca atunci cnd Isus a fost batut cu pietre,
acestea atingndu-l s-au transformat n oua rosii. O alta traditie afirma ca Sf. Maria,
venind sa-si vada Fiul rastignit, i-a adus oua, care s-au nsngerat sub cruce. Alta legenda
afirma ca dupa ce Isus a fost rastignit, carturarii saducei si rabinii farisei au facut un ospat
de bucurie. Unul dintre ei a spus: "Cnd va nvia cocosul pe care-l mncam si ouale
fierte vor deveni rosii, atunci va nvia si Isus". Nici nu si-a terminat acela spusele si ouale
s-au si facut rosii, iar cocosul a nceput sa bata din aripi. In traditia populara
romneasca ouale de Pasti sunt purtatoare de puteri miraculoase: vindeca boli,
protejeaza animalele din gospodarie, sunt benefice n felurite situatii etc.
Culoarea rosie este simbol al focului purificator. O credinta din Bucovina
afirma ca oul rosu este aparator de diavol. Acesta se intereseaza daca oamenii fac oua
rosii si umbla cu colinda, caci doar atunci cnd aceste obiceiuri vor nceta, el va iesi n
lume. Alta poveste a oualelor rosii: "Sase surori maritate au vrut sa ucida pe a saptea sora
a lor, care facea ochi dulci celor sase cumnati ai sai. Pietrele nsa cu care au cautat sa
arunce ntr-nsa s-au colorat n diferite chipuri. Sora aceasta a ramas neucisa, dar n
aceasta amintire poporul a nceput sa coloreze ouale n duminica Pastilor, cnd s-a
ntmplat aceasta". Una dintre cele mai vechi marturii privind ouale colorate de la romni
este a secretarului florentin al lui Constantin Brncoveanu, Antonio Maria del Chiaro,
care, pe la 1700, se minuna de culoarea aurie a oualelor vopsite de la Curtea domnitorului
muntean.
Culorile folosite corespund unei anumite simbolistici:
Mai demult, ouale erau vopsite n culori vegetale, astazi se folosesc mai mult
cele sintetice, chimice. Culorile vegetale erau preparate dupa retete stravechi, transmise
din generatie n generatie, cu o mare varietate de procedee si tehnici. Plantele, n functie
de momentul cnd erau recoltate, de timpul de uscare sau de modul n care erau
combinate, ofereau o gama extrem de variata de nuante. Extrem de diversificate si
ingenioase sunt materialele si instrumentele folosite la decorarea oualelor. In functie de
regiunile tarii, exista procedee specifice pentru realizarea oualelor decorative. In unele
parti sunt folosite oua fierte, n alte zone cele golite de continut. Oua decorative se mai
fac cu vopselele n relief (Vrancea, Putna Sucevei), mpodobite cu margele (Bucovina),
din lemn (zona Neamt), din lut (Corund-Harghita) sau chiar din material plastic
(Bucovina).
Alte Simboluri