Sunteți pe pagina 1din 21

'Ns

ACADEMIA REPUBL ICI I

POPULARE ROMINE

MONUMENTE SI MUZEE

BULETINUL COMISIEI STIINTIFICE A MUZEELOR

SI MONUMENTELOR ISTORICE SI ARTISTICE

EDITURA ACA DEMI E

EXTRAS

1

REPUBLIC!! POPULARE ROMINE

1958

www.dacoromanica.ro

CIMITIRUL BELLU DIN BUCURESTI

MUZEU DE SCULPTURA

$1

ARHITECTURA

O

de G. BEZVICONI

problema studierii bogatului material istoric, pe care-1 ofefa ci- ales Cimitirul Be llu din Bucuresti. Valoarea artistic

a unor mo-

De ani de zile s-a pus

mitirele Orli, mai

numente din aceste cimitire mareste insemn6tatea luerarii.

Privind Cimitirul Bellu ca monument de cultufa, ne permitem o afirmatie : nu

cunoastem alt cimitir in alte taxi, care sg concentreze, singur, mormintele atitor fruntasi ai acelor tgri, ca Cimitirul Bellu.

in diverse localitati. In U.R.S.S. au fost cloud

Mormintele istorice sint risipite

mai

capitale ; in Germania si Italia

multe ; in Franta si Anglia exists panteoane ;

marile orase au cite doug,

gat./ a centrelor economice si culturale. Deci avem un cimitir care, mai mint decit oricare

si mai multe cimitire importante, in dezvoltarea mai indelun-

altul, oglindeste trecutul tarn.

Ea va servi pentru completarea

ceea ce se constat& din

In asemenea conditii studierea Cimitirului Bellu capArta, o semnificatie stiin.tifica,.

dictionarelor enciclopedice si a diverselor opere istorice,

informatiile cerute de numerosi

delegati ai institutiilor de stat.

Insusi faptul ca.' aici sint inmormintati atitia fruntasi consacrati de Academia Republicii

Populare Romine, este o dovadg

in acelasi loc a mai multor

a valorli culturale a Cimitirului Bellu. Inmormintarea

reprezentanti ai aceleiasi familii face imposibila, transportarea

osemintelor acestor fruntasi intr-alt Panteon.

.

Ca si in alte locuri,

tineretul si oamenii muncii viziteazg mormintele ilustrilor Ina- prezint6 de asemenea o valoare artistica. Totusi, abia in prezent

intasi. Multe monumente

se inceareI alcatuirea unui plan

macar o calguzg a cimitirului.

Vechimea Cimitirului Bellu. Nu dispunem

In 1821 aici

se afla curtea boiereasca

de date precise in leggtur6 cu infiintarea

cercetAtorl ca cimitirul ar fi luat flint& abia

Cimitirului Bellu. In orice caz afirmatia unui

in 1859 este gresita.

i gradina cea mare a lui Bellu eel Bltrin2,

Un cimitir in deal la Filaret",

bisected Cutitul de Argint, este

bisericii noon, cu casele

care nu credem sA, fie cimitirul desfiintat de la vechea

amintit in Socoteala pentru ingrAdirea morturilor i facutul

i o bolta, pentru morti, in care sa

ingropAtorului, asemenea

p

1 H. Stahl, Bucure§lii ce se due, Bucure§ti, 1935,

pag. 243.

2 D. Papazoglu, Isloria fondeirii ora.lului Bacuregti,

Bucure§ti, 1891, p. 80.

185

www.dacoromanica.ro

G. BEZVICONI

4

1,-,., 1.!; ` 's E 11 . 0,1( ,, .4 .1.N, c)" ? : rr
1,-,.,
1.!; `
's
E
11
.
0,1(
,,
.4 .1.N,
c)"
? :
rr
1
J
'r: , ;4 Or
.
.1
'.
.,-
,
{
Y,
1
,
In
1
"" .
.
.,.
.n
.
.
nE -
i.
t ,.
4 }
,
g :
:0;1/4,,,,,,,
,
.,
:
-
ti
1
i
.;.4.
-
5.
F
A
.

Fig. 1.

_

Femeia cu voal", atribuita lui Karl Storck.

saza mortul citeva ceasuri", din 2 aprilie

1830' ; cimitirul aratat figureaza, alaturi de

alte sapte cimitire cunoscute :

1. Cimitieru din streaja Podului Mo-

gosoai, afarg,

2. la Tirgul-de-afarg,

3. la Podul-de-Pganint,

4. in deal la Filaret,

5. pentru papistasi, afarg, din streaja

Podului Mogosoai,

6. pentru protestanti,

acesta, 7. pentru armeni, afar

tot la

.

locul

de streaja

Tirgului-de-afara pe drumul Focsanilor 2,

8. pentru evrei, tot la locul acesta.

Din aceast6 perioada, a administra-

tiei tarn de generalul P. D. Kisekv dateaa

inceputul desfiintaxii vechilor cimitire de pe

organizarea unor

lingA bisericile centrale

si

cimitire moderne dincolo de barierele or6-

senesti. Legiuirea pentru inmormintki afarg,

de oral a apArut in 1831 (articolele 25-30),

dar abia in 1850 o comisie a luat in discutie

problema cregrii altor cimitire in afar

de

oral, cimitirul de pe ulita Serban-Vod4, adicsa

Cimitirul Bellu, luind flint/ sau largindu-se

in anul urm'ator :

Locurile pentru cimitiruri chibzuite de cea din urm6, comisie intocmit'a pentru

acest sfirsit cite sint pe locuri mgngstiresti, 1851.

Pentru ortodoefi :

Pe ulita Serban-Vod6. Afar/ din bariera acelei uliti de pe miazazi, pe mosia mgng-

stirii VAcIresti unde mai inainte an fost morile domnesti.

Pentru ulita Spirii i celelalte mahalale dimprejur, Mara din acea bariera, aproape

de m'angstirea Cotroceni i in stinga drumului ce merge la satul Domnesti din Ilfov.

Pentru mahalaua Gorgani, 111ihai-Vodl

si

celelalte dinprejurul Podului de p &mint

afar/ din bariera ulitii Tirgovistii pe mosia Groz/vesti a mgingstirii sf. loan, in partea

i in dreapta drumului ce merge la satul Giulesti din

despre raisarit a mosiei Belvederei

Ilfov si care locuri s-au in.semnat in urm6 dupg, reclamatia d-ei logofetesei Goleascsail in

locul celor insemnate mai inainte pe mosia Belvederu.

Pentru natiile strain :

Pentru protestanci, afar

si

din bariera ulitii Tirgovistei, in partea despre rasgrit a

in dreapta drumului ce merge la satul Giulesti din judetul Ilfov, pe

mosiei Belvederu

1 E. Virtosu, I. Virtosu si H. Oprescu,

edilitare, 1830

1832, Bucuresti, 1936, p. 8.

Inceputuri

2 Cel mai vechl cimitir armenesc se afla lingA altA

bisericA armeneascA

186

astAzi biserica romano-catolicA

Wrap (inceputul secolului al XVIII-lea). In prima

jumAtate a secolului al XIX-lea functiona cimitirul

de ling actuala bisericA armeneasca.

www.dacoromanica.ro

ly

n

CIMITIRUL BELLE/ DIN BITCURESTI

mosia Grozsave§ti a m'angstirii. sf. Ioan,

i se deosebeste acest loc de eel destinat pentru

ortodocsi prin o distant/ de 100 stlnjeni.

Pentru calvini.

iarki pe aceast6 proprietate, aproape de locul destinat pentru

protestanti. Fiecare din locurile destinate pentru ortodocsi cu lungime de cite 200 stinjeni, iar

pentru strain fiecare din locurile destinate va fi cite 15 pogoane"1.

Proprietarul de odinioarg al gradinii Bellu a putut s'A fie ctitorul vechii biserici din

cimitirul de pe ulita Serban-Vodg, denumitI pe vremuri §i mgnAstirea Bellu". Incon

testabil Amine ca numele cimitirului vine de la proprietarul locului.2. Traditia aminteste

pe Barbu Bellu (1825-1900), ministru al cultelor qi justitiei,.chiar drept donator al tere-

nului vechiului cimitir Bellu. Locului i se spunea la Bellu". Biserica a functionat pIna

la cladirea actualei capele a cimitirului3. Barbu Bellu era fiul marelui logofgt Alexandra

Bellu (1799-1853), cgisgtorit on Irina, Rica marelui ban Barbu Vackescu si strgnepoata

lui Ien'achit6 V6carescu, acel taiat de turci la Constantinopol, impreun6 cu domnitorul

Constantin Brincoveanu, iar originea familiei Bellu se ridicA in secolul al XVIII-lea, din

localitatea Bella din Macedonia.4

Se povesteste ca Cimitirul Bellu, inainte de 1879 cind mortii se inmormintau in

jurul bisericilor, era loc de petrecere ; poate a in amintirea acelor vremi, cimitirul a Ames

si mai tirziu, duminica, loc de excursie §i de intilnire pentru bucuresteni.6.

Pentru stabilirea vechimii Cimitirului Bellu este important grilajul din 1850, al

mormintului clucerului loan Donea (18-21)6. Cea mai veche cruce este a Eufrosinei Vizula,

din 1851 (40-10). Alta, cruce, pe mormintul copilei Maria Coemgiopol, poart6, anul 1853

(13-24). Modesta cruce din spatele mormintului 15, din figura 17, dateazg din 1855

sau 1857.

.

In arhiva Directiei Cimitirelor se p6streazg Condica concesionarilor de locuri pe

anii 1859

cum.pkar un loc pentru inmorml-ntarea fiicei sale, Elena, iar in aprilie 1861 alt loc, pentru fiul sau, Anton'. De aceea, lui C. A. Rosetti i se atribuia Infiintarea acestui cimitir, ceea ce

initiatorul organizkii sistematice

1874. Cel dintli concesionar" este C. A. Rosetti care, in noiembrie 1859,

eel mutt

nu corespunde realitatii, dinsul putind fi

a Cimitirului Bellu. Al doilea concesionar" este scriitorul Cesar Bolliac, care in aprilie

1860 h i inmorminteagi sotia, Aristita [(30-13). Desi, de la 1861, sint inregistrate nume-

roase inmormintan, totusi pietrele de morminte din aceastg perioad6 shit destul de rare.

Pe m6sura desfiintgrii cimitirelor de pe ling/ bisericile centrale ale capitalei, unii

oameni instariti au mutat osemintele familiilor for in Cimitirul Bellu. Printre cei dintii a

facut-o C. Cantacuzino-Rifoveanu, in august 1863; urmat de Scarlat Rosetti, in acelasi

an (loc raiscumpgrat in noiembrie 1865). Raimg§itele reprezentantilor familiilor VAckescu

(din secolul al XVIII-lea), Cantacuzino, Florescu v.a. an fost aduse aici de la biserica

sf. Ioan eel Mare ; Ghica, Ralet, Zefcaride la biserica Skindar ; Mihalescul Barbu

Slat-

1 Copie la arhiva Directiei Cimitirelor din Bucuresti.

2 Cimitirele Bellu catolic (1864), Protestant (1897),

Militar (sfirsitul secolului al XIX-lea)

mai tirziu, in vecinatate.

altele iau fiinta

3 Pictorii icoanelor capelei sint Dimitrie Belisare

§i

Artur Verona ; vechea picture a fost executata de

Mihail Popp. Catapeteasma capelei a fost sculptata

in lemn de Anghel Dima, care a mai lucrat interiorul

capelelor din cimitir : B. Otetelisanu

Barbu Marinescua

4 Spite genealogice lucrate de I.C.

Filitti, Em.

Hagi-Moscu

61

G.D. Florescu.

5 H. Stahl, op. cit., p. 242-243.

6 Figura si locul in cimitir.

7 Vezi

sl

condica Concesiuni de teren, vol. I, mapa

29, anul 1916, filele 44-47.

187

www.dacoromanica.ro

G. BEZVICONI

'P.

I

ic Li

yr

sw

?le

neanu

litti

de la manastirea Cernica ; Fi-

din

comuna Niscov-Buzgu,

ur-

meaza, Manu (de la 1826), Cimpineanu

-

(de la 1832) s.m.a.

0 veche lespede acopera mormintul

Zoei C.Cantacuzino, sotia caimacamului,

moa rtg, in 1839 (15-22); sub aceeasi

frumoasa piatra zac "osemintele

socrilor

ei. Lespedea in caractere vechi a mor-

mIntului clucerului C. Bobescu, decedat

in 1847, e completata cu inscriptiile fa-

miliei

Dendrino (28 9). Lespedea de

pe mormintul medicului de stat major

dateaza din

1848 (36 12) ; alaturi este ingropat lo- cotenentul rus E. D. Iatenkov, mort in

rusesc, Avxente Plenetki,

1849, colonelul Iosif Volski, mort in 1877,

i sambelanul Grigore Villamov, prim se-

cretar al Legatiei Rusiei, mort in 18881.

Inscriptii purtind ani vechi gasim pe

mormintele : Carapano-Ciocaneli

1843 (22 9), Hagi - Panteli

1829 si

si

1850

Fig. 2.

Mihail Eminescu, sculpture de Ion Georgescu.

1854 (16 4), Alexandrescu

1851 (16 1),

Elisabeta Racovita

1853 (3 37), Do-

brita Zissu

1855

(18 20),

G. Eco

nomu

1855 (20 13). Pitarul Pesacov

moare in 1854, insg, monumentul familiei sale se Malta in 1880 (11-11). Lespezile

vechi acopera mormintele A. Gr. Ghica

1856 (29 6), D. Ralet

N. Ghica

1858 (24 29),

1859 [(22 16), Ion Saulescu

D. Sorescu

1858 (13 38, oseminte),

I.

1859 (14 37), Elisabeta Opreanu

1860

(lespede swag, de pe locul 15-11),

Aristita Bolliac

1860 (30-13);

tat6,1

Aristitei,

paharnicul Alecu

Izvoranu,

ar

fi murit in 1857, ceea ce nu reiese insg, din inscriptia de pe lespedea sa invecinata

(30-87). Stim ca, multe din aceste lespezi provin din vechile cimitire bisericesti, inch

ne ferim de concluzii.

Observam ca mormintele mentionate sint imprAstiate pe intreaga suprafata a

vechiului cimitir2, deli inregistfarile celor dintii concesiuni de locuri (noiembrie 1859

1 Vechiul cimitir militar rusesc se afla linga mand-

stirea MArcuta, de unde ultimele lespezi de marmurA

au lost vindute de un arendas, in preajma primului

rdzboi mondial. 0 cruce comemorativA a ostasilor

ru§i, cAzuti in lupte in 1807, a fost ridicatA In 1930

de pe aeaiul Mitropoliei

si,

dupd multe peripetii, a§e-

zata in dosul muzeului romino-rus. Se afirmA cA In

prima jumatate a secolului al XIX-lea biserica Curtea

Veche servea drept bisericA ruseascA, ultimul mormint

cunoscut fiind cel al lui Nicolae Durighin, secretar

al consulatului, mort la 1845. Frumoasa piatra de pe

mormintul polcovnicului M.G. Venetki, mort In 1815,

188

se adApostea in fundul curtii biserica Spirea Veche,

iar piatra roast, de pe mormintul ,,unui general rus",

se aflA In curtea scold Invecinate cu biserica Popa Nan.

In 1907 N. Iorga Inregistra mormintul unui dregAtor

rus din vremea ocupatiei", de-a stinga bisericii sf.

Dimitrie de

JurAmint. Alt monument rusesc se

afla lingA biserica Enei (comunicat de Em. Hagi-Moscu).

Capela generalului Laptev, de la mAnastirea Cernica,

a fost instrdinata scum citiva ani.

2 In prezent, suprafata Cimitirului Bellu este de

28 ha.

www.dacoromanica.ro

CIXITIDATL BELLU DIN DUMBEST'

mai 1867) se bleep din partea dreapta a cimitirului. Disparitia multor monumente de

altgdatA se explica prin condamnabila nepasare a urmasilor fata, de monumentele istorice.

Monumentele de arta. Cimitirul Bellu este un adevarat muzeu de arta, cuprinzind

cea mai bogata colectie sculpturala din tarn

de busturi, medalioane §i statui, lucrate

de vechii no§tri sculptori. Despre opera acestor sculptori vorbeqte, intre altii, academicianul

G. Oprescu.

Pentru dezvoltarea arhitecturii noastre, capitolul arhitecturii funerare, important

in studii istorice, trebuie scris mai ales pe temeiul monumentelor din Cimitirul Bellu.

Sint monumente arhitectonice insemnate

i prin latura subiectiva, de program, a arhitec-

turii

unitati aparte.

acestor

monumente,

care

se

desprind

de

stilul

bisericesc,

evoluind

spre

In cimitir se afla cele mai vestite constructii ale arhitectului lonMineu (1853-1912),

promotorul miscarii de rena§tere a arhitecturii romine§ti. Insusi Mincu este inmormintat

aici, sub o troita de lemn executat6 in 1920 de arhitectul State Balo§in §i de sculptorul

C. M. Babic (81-12). Constructiile lui Mincu sint romine§ti nu atit prin stilul lor, cit prin

gindirea originals, personals. Primul monument §i eel mai apreciat prin sobrietatea liniilorl este mausoleul familiei Ghica (41-5), cladit spre sfir§itul secolului trecut si a

earth creatie arhitectonica, se transmite in grandioasele mausoleuri Cantacuzino (40-29)2

§i Gheorghief (23-28)3, repetate in mic in capelele Statescu (28-6), Tache Protopopescu

i Cristian Tell (17-18), imitate la rindul for de succesori

(18 b 1), poate Vlasto (13-1)

mai putin talentati. Mausoleul Gheorghief este caracteristic prin elemente arhitectonice

neobizantine §i chiar romine§ti, in timp ce mausoleul medieval al Cantacuzinilor a inspirat

planul constructiei Crematoriului local. Alta, lucrare a lui Mincu este capela in stil sates°

rominesc, cladita in 1905 pe moimintul lui Iacob Lahovari (55-13), fiul generalului Jacob

Lahovari4.

De o remarcabila facture este capela Zoei Vlahuti-Slatineanu (61-110), in stil

rominesc de influents caucaziano-sud-dunareang, zidita in 1913 de arhitectul Grigore Cerkez (1850-1927), inmormintat in acelasi cimitir ; frumoasa truce de pe mormintul

sau, sculptata fn piatra in stil rominesc, este opera arhitectului C. D. Dobrescu (66-9).

In 1954 organele autorizate au reconfirmat calitate de monumente istorice a celor trei

mausoleuri cladite de Mincu, acordind aceeaFA calitatea

si

capelei Cazzavillan (1903, 41 -1)b,

construita in cimitir de arhitectul A. Clavel. Desigur, mai importante sint capelele

Lahovari, de Mincu, §i Vlahuti-Slatineanu, de Cerkez, care credem ca ar fi cazul sa fie

declarate monumente de

arhitectura,

Arhitectul Ion Berindei (1871-1928), inmormintat tot aici, a cladit capelele fami-

liei Toma Stelian (32-2 §i 80-6). Prima capela, imitate fn linii mai simple de numerosi

constructori, e a§ezata, pe locul lui Grigore Petru §i are inauntru doug, bugturi in gips,

. de Ion Georgescu ; nu stim de tine e sculptata figura in bronz, de deasupra capelei.

Vechii arhitecti slut rareori mentionati pe fatada monumentelor. Nu se cunosc

constructorii micilor capele Mavrocordat (17-1), Slatineanu (41-1), Filipescu (6-25), Finis (5-7) §.a., imitate in constructiile de mai tirziu.

1 De pitch%

Simota

§.a.

de arbitectii

Petre Antonescu, G.

2 Construit In anti 1898-1899.

3 Amintim

§i

monumentul funerar al familiei Simio-

nescu-RImniceanu, din cimitirul oraplui Fociani.

4

La

ciliva

metri, pietraz ul C. Liritis se inspirii

din acest monument, clAdind capela C. Clitescu (55-15).

5 Anul aratat In paranteze este data InmormIntarii

aceluia pentru care este Malta monumentul. Anul

dat In afara de paranteza este acela al construirii

monumentului.

189

www.dacoromanica.ro

G. BP2VICONI

fi

O

5.0

.

Fig. 3.

:6--4.:#.-; voi-,-,:".:;74-.1,4:,A6,4,7.

.

,

-,

;VI

tw

.

.

t c s, )1e,3 1 . , , -' . _ , - , j
t
c
s,
)1e,3
1
.
,
,
-'
.
_
,
-
,
j
,

77--c

si

,

,

-,

4

ve7

,.

4-,

AI

5

.4 .g

s,

.,-

0

1

1

1,

1,

Aspectul sobru al mausoleului beiza-

delei Grigore Sturdza (1901, 45-21) me-

ritg, atentie, monumentul fiind instrainat

de la 1920 ; stemele de pe acoperi§ au

beizadelei au

fost

ridicate ;

osemintele

fost transportate la mAngstirea Agapia,

iar un bust lucrat de sculptorul francez

Bourdelle a fost ridicat din cimitir de

familie. 0 inscriptie arat6

cg, autorul

planului §i al constructiei intregului mo-

nument" este Gheorghe Boboc, sculptor,

fiul nelegitim al lui Sturdza.

Alte

constructii semnate sint, cape-

baronul

lele

Marghiloman (38-4) de

E. Desclers din

Paris, H. FundAteanu

(35-27) de C. Storck, G. Steriu (35-21)

de

sculptorul

Ion

Oliva,

I.

Movila

X (91-11) de arh. Arta Cerkez, B. Ote-

1:

teli§anu

(1938, 6-19) de

arh. I. Da-

-11r,

videscu,

capela Emil Lahovari (91-8)

clAdit6

de arh. E.

Schmidt §i

orna-

mentata,

iin

stil pseudo-antic de E. W.

Cripta Iuliei Hasdeu, de Ion Georgescu.

1 Becker, autorul sculpturilor de pe mo-

58-37).

imitind

I numentul L. Drosescu (1940,

Arhitectul

C.

D.

Dobrescu,

Temple d'amour" din Versailles,

con-

Elenei

Slgtineanu

(83 151).

struie§te monumentul deasupra cavoului

(43b 3),

repetat

deasupra cavoului

doctorului

A.

Urbeanu

Cavoul profesorului Emil Pangrati, primul director al

colii de Arhitecturat, este zidit

de arhitectul State Ciortan (91-12). Capela doctorului I. Moscu (39-1) este o realizare

a arhitectului G. Simota, autorul monumentelor Taciu (5-24) si Simota (31-8), iar arhi-

tectul C. Iotzu zide§te cavoul Z. Cristodorescu (58-91) si capela Craja (8-62). Monu-

mentul de pe mormintul D. Cuculi

L. Schindel.

(1918, 40-52) este

construit de arhitectul

Dintr-o inscriptie pe piatrI afram povestirea monumentului-boltg al familiei Linche

(21 11) :

Arhitectul Albert Galleron (1855-1904),

ziditorul

Ateneului din Bucure§ti,

care a recladit casele Linche din vechea strad/ algiturata

Corg,biei, ar fi Mint desenul

acestei bolti, conceputa de colonelul Alexandru Linche in stilul rena§terii franceze din

epoca Louis XII §i

Saanen-Algi.

construit

in

anii

1927-1929

de

arhitectul Edmond van

Cele patru figuri deasupra coloanelor boltii slut lucrate de Celine Emilian, care a

sculptat de asemenea medalionul lui van Saanen-Algi, de pe mormintul acestuia din acela§i

cimitir (18b 6), precum §i capul poetului G. Magheru (83-160).

Capela Dobre Nicolau (53-5) e ziditg, solid de acest constructor renumit in a doua

jumittate a secolului trecut. Merit& atentie capelele VAcgrescu (43 2b), Mironescu (43 -1b),

190

www.dacoromanica.ro

CIMITIRtTL B1LL11. DIN BUCURD$TI

V. Lank (39-4) v.a. Cape la A. Costescu

(1910, 62-10) e clAditg, in stil gotici. Ca-

pela Triandafil (5-32) e adage de la Viena,

iar capela San-Marin (15-50) de la Paris.

Pietrarul Rudolf a c1.1,dit capela Minciulescu

(35b 8), dupe o schitl inspirat5, in linii

simplificate de biserica

Arges. Arhitectul G. Cristinel incadreaa,

din Curtea

de

sculptura

lui

I. Jalea in monumentul

Str6jescu (1931, 101-58). Acelasi 'pro-

cedeu arhitectonic 11 inregistram in mo-

numentul Anghelescu (32-14) de A. Culina

si D. Mat6uanu. Nu insiram capelele"

moderniste, care degenereazg in.

rete de tramvai.

Construirea monumen-

telor, in ansamblul artistic al cimitirului,

nu s-a reglementat niciodata.

Monumente-sarcofagii de sine stAta-

toare apartin familiilor Cretulescu (1871,

3-27, si 1873, 7-38), D. Sturdza (92-1),

Perticari (32-5) s.a. Pretutindeni trebuie

cautate originalele,cel putin pentru acest

.

.

ghe-

cimitir, modelul

fiind stravechi, iar nu

-ar-

,

I

M.

imitatiile disproportionate, executate cu

mai mult sau mai putin talent.

Fig. 4.

Iulia Hasdeu, de Ion Georgescu.

G6sim eiteva7 troite de lemn

i cruci sculptate in piatrA, in stil rominese. Amin-

tim crucile

tirbei (43b 6), Niculescu-Dorobantu (3-35) §.a.

Monumente, in aparentg grandioase prin planul for artistic, trebuie cercetate cu

oarecare prudenfa, ca eel al lui G. Assan, executat de E.Cassi la Milano, in 1911 (63-48) ;

cu tot fastul decorativ al acestui monument, amestecul de stiluri nu pare prea fericit. Lash de dorit sculptura monumentului A. F. Robescu (1914, 30-1), lucrata, de Luigi

Orengo, profesor la Genova. Intrarea disproportionate i inegalitatea laturilor bazei stria,

de pild'a aspectul piramidei" Pompilian, din 1897 (38-11).

Monumentele cimitirului poartg, amprenta artei clasice, deli modernismul

croit

pe alocuri drumul, in stilul arhitecturii capelelor" Mavru (1937, 15-35), Gologan

in sculptura capelelor" Prodanof (72-30), de sculptorul Boris Caragea, membru cores-

pondent al Academiei R.P.R., maestru emerit al artei, Ciulei (40-9) s.a. ; aceste capele",

ca

gasim_pe:mormintele familiei C. Bosianu (4 7)2 §i in cavoul Pompilian (38 11).

i capela Craja (8-62) v.a., an porti sculptate in metal. Alte sculpturi de Caragea le

Numeroase monumente slut anonime si nu prezinth valoare, prin banalitatea

caracteristicA lucr6rilor de pietrari. Lampatidis

aceste obiecte ; de asemenea executau slabe busturi

(1899, 21-45), loan (1907, 63-32) v.a.

1 Motive le gotice ale acestei capele repeta cele

folosite la capelele Mavrocordat (17-1), monumentul

M. Fabos

din Cimitirul Bellu-Catolic, care ne fac sA ne gindim

Sc. Petrovici-Armis (9 b 6) §i altul

si

alti

pietrari-sculptori multiplicau

Mihgiescu (1889, 11-4), Tarpo

la Karl Storck, a carui influents s-ar fi resimtit cu

timpul in capelele Steriu (35-21) §i aici, la Costescu.

2 Sculptura In piatra de Egisto del Frate.

191

www.dacoromanica.ro

.14

G. BEZVICONI

Distrugeri de monumente. Regream distrugerea monumentului Anei Caracaleteanu

(1875, 25-1), vindut in 1942 de mostenitori, unde s-a construit capela" Nicachi Botez ;

sculptura, denumitA ingerul cu barb, ", reprezinta, pe Saturn si trebuie sa fie lucrata

de Karl Storck. Pentru piese distruse, ca acest monument de arta, intr-o veche capelg

ar fi trebuit infiintat un muzeu al eimitirului. GAsim aid

si

busturi aruncate de pe pie-

destal, de cutremurul din 1940, de un bombardament din 1944 si de succesori netrebnici ;

printre aceste sculpturi se afla Elevul marinar" de Ion Georgescu (25-19), medalionul

probabil de Karl Storck, bustul lui Dutl RAdulescu ( ?) de Filip

Marin, din 1910 (50-2), bustul lui D. Pesacov (1888, 11-11, spart), bustul de linga locul

E. Arlon (1880, 21-1)

22-48, bustul Cotulas (1895, 51-20). Merit, 86 fie studiat orice monument, ca sa desco-

perim frumoase

reliefuri

in marmura, ca cele de pe mormintul lui D. G. Florescu

(1875, 12 2), de pe mormintul Mariei Horbatski (17 20)sisimbolizarea fazelor

de pe mormintul familiei M. Rosianu (6-7).

vietii

Unele inscriptii prezinta

i ele interes, oglindind mentalitatea vremurilor apuse.

N-am cules versurile de pe monumente. Poezia de pe mormintul bibliografului D. Iarcu

(1872, 21 28) povesteste ca tatal defunctului pierise sub Tudor si c, Iarcu a flout scoala

lui Heliade i Lazar. Mihail Rusescu (1872, 7-17) a fost omorit de tilhari, iar paharnicul

Alecu Izvoranu a fost ucis in curtea tribunalului, probabil in 1857 (30-87). Cei ingro-

pati sint deseori autorii inscriptiilor de pe monumente (B. Hasdeu

v.a.),

ceea ce cap6t6

insemnatate chid e vorba de fruntasii culturii. Capitolul de fall Asinine de studiatl.

Lasind In afara mice discutie despre valoarea oamenilor inmormintati, putem

afirma ca pericolul disparitiei si a altor monumente este cu atit mai mare, cu cit urmasii

uneori improvizati continua sg, le instraineze

i sg, le distruga. 17n Tgnasescu de citiva

ani $i -a pus fotografiile rubedeniilor in via,t pe mormintul vienez al familiei Constantinidi

(48-1), transformind monograma C" intr-un medalion pentru propria-i monograma. 0

batrina a vindut locul Lahovari (4-30) unui Luca ; la moartea bgtrineilacesta a vindut

monumentul Lahovari. Monumentele de arta Niculescu-Ghica (1-12), altadata ingrijite

de Academie, au incaput in 1943 pe miinile circiumarului Ciocioiu, ingropat in 1954,

cind a fost distrus sarcofagul filantropului Iosif Niculescu. Proprietarii recenti au distrus

numeroase morminte ale oamenilor culturii. Condamnabila este distrugerea inscriptiei

de pe cavoul in care este inmormintat profesorul doctor G. Asaki, mort in 1899 (53-38).

In 1955 a fost distrusg zii inscriptia de pe mausoleul lui Grigore Sturdza (45-21). A dis-

pasut apoi inscriptia de pe monumentul colonelului D. C. Mavrocordat din 1872 (21-24).

Tot in 1955 a lost distrus monumentul cu bustul lui G. Fulga, din 1886 (62-6), iar in

1956 a dispArut in aceleasi conditii monumentul lui H. si T. Papazoglu, din 1894 (29-7) ;

s-a mai distrus, apoi, monumentul cu bustul de bronz al lui G. Stroescu (91-3). Monu-

mentele din cimitir

atitea cite exist&

reprezintl o epos&

i anumiti oameni, incit

ar pares suspect& modestia sau luxul unor morminte instrainate.

Cimitirul Bellu este un monument de culturA, in spiritul celor prevazute de Hota-

Area Consiliului de Miniftri.al Republicii Populare Romine, privind pastrarea 0 folosirea

monumentelor de eulturd, din 22 aprilie 1955. Aceasta se poate constata chiar din prima

1 Recent an lost distruse inscriptiile de pe mormin-

tele maiorului Alexandru (1878) si al lui C. Cutarida

(1886) yi al malorului D. Repezeanu (1896, 3-5);

reproducem una din ele : Din moss strAmosi a rAmas

proverbul : mortul de la groapA nu se mai Intoarce.

AstAzi s-a probat contrarul, cAci cadavrul acestui

192

mort, Dumnezeu sA-1 odihneascA 1

a fost oprit de la

inmormintare

§I

mAcelArit dept pretentiile nepotului

sAu din Irate, Nicolae Cutarida, ingineru, care va da

compt Inaintea lui Dumnezeu de creierli.si intestinele,

ce lipsesc din acest cadavru".

www.dacoromanica.ro

CIMITIRUL BELLII DIN DUCIDZE5T1

Lista a monumentelor de eulturd de pe teritoriul R.P.R., publicat§, de Comisia

tiintifiea

a muzeelor, monumentelor istorice

qi

artistice a Academiei R.P.R. Asadar, se cere insti-

tuirea unui organ de pdstrare si studiere permanents a monumentelor din chuitir. Se

impune interzicerea distrugerii monumentelor sau inscriptiilor, Mr& avizul organului

instituit, precum

§i

restabilirea in masura posibilitgtii a monumentelor istorice si a inscrip-

Valor distruse. De asemenea este necesara interzicerea inmormintarii sub monumentele de

arts, care astfel slut supuse distrugerii prin surparea gropilor, precum i oprirea

inarii

monumentelor care prezinta vreun interes istoric on artistic'.

instra-

i aici se impune oarecare prudenta. Astfel, crucea salvata a familiei actorului

Mihail Pascali n-a fost reasezata, in locul ei (28-61), ci ling

mormintul artistului Matei

Millo (30-8). Pe cruce s-au mai facut inscriptii noi, aratindu-se anii vigil lui Pascali

(data nasterii nesigura)

i numele sotiei sale.

i pe vechea cruce a lui Millo, s-au adlugat

cuvintele : Comic celebru".

KARI, STORM. In ce priveste

sculpturile, listele de mai jos nu sint

definitive

deoarece - deocamdata

- uncle cavouri inchise n-au fost cercetate. Sint busturi semnate

de sculptori, dar iscalitura Amine inaccesibila. Mai multe lucrari nu poara semn/turi.

Adincirea atenth a problemei va lamuri incertitudinea noastra.

Studiul monumentelor de, sculpture din Cimitirul Bellu ne ing/duie sa respingem

parerea gresita a profanilor ca majoritatea acestor opere a fost adusa, din strainatate.

Monumentele sculptate, dupes obiceiul vechi, in marmura, reprezentind ingeri, femei si diverse

motive simbolice-decorative, slut opera profesorului Karl Storek (1826-1887), tatal sculp-

torilor Carol si Frederic. Comparindu-le cu alte citeva monumente anonime, dar :asemttnI-

T toare prin factures, putem s'a le atribuim aceluiasi Karl Storck. El semneazg monumentele :

G.

A.

Ghermani, cu un frumos basorelief (1869, 15-3),

Pascal (1871, 5-14),

V. Polizu-Micsunesti, cu medalion (1872,7-20),

Maria Niculcea, cu bust (1876, 11-25),

Em. Gugiu, cu bust (1877, 11-12), crucea N. Picleanu (1878, 11-17),

P.

Cantargief, cu bust (1881, 16-10),

bustul Mariei Manolescu (6-6), din 1883, de aceeasi factures ca si bustul

alAturat

anonim al lui Mihail Manolescu,

bustul lui C. A. Rosetti, din 1883 (30-81).

1.

De asemenea Karl Storek poate fi sculptorul monumentelor :

D.

Zissu (1867, 6-1),

Maria Spinazzola (1868, 8-7), Maria Mann (1868, 6-5),

VAcgrescu (1870, 14-5),

Lucia Ghica (1870, 8-3),

crucea C. Plopeanu (1870, 14-25),

medalionul Avram Gheorghiu. (1871, 16-3),

Elena Izvoranu (1874, 30-87),

Ana Carcaleteanu (1875, 25-1,

Maria Dancovici (1878, 11-13),

statuia Marigo M. Coloni (lb-1),

Macri (24-25),

Pulley (17-17, in afar

Arvenesso (17 -29).

de bust),

distrus),

Iosif Niculescu (1879, 1-12, distrus),

Mihail Traian (1880, 25-4),

_

1) Aceste masuri le-a propus

Stefan Vartano,

scful Serviciulut Cimitirelor,

care a si sprijinit stu-

dierea monumentelor de artA.

18. - 0. 1999

193

www.dacoromanica.ro

".'

G. BEZVICONI

Frumosul medalion al lui Avram Gheorghiu s-a atribuit lui Karl Storck, ca si

,,femeia cu voal" (sau Madona cu lacrimi") de pe mormintul Elisabetei Basarabescu (1871, 27-16). Un pietrar-sculptor afirma ca admirabila statuie a femeiei cu voal" ar

fi una dintre primele opere ale lui Karl Storck ; modelul este repetat anonim in Cimitirul

Bellu-Catolic, pe mormintul Clement Kunst (1883), dar lasind fata femeii descoperitg,

ceea ce inlesneste comparatia statuii cu alte monumente semnate. Scenele biblice, lucrate

ca in tildes pe mormintul D. G. Florescu (1875, 12-2), dupa spusele urmasilor celor

inmormins tati, slut opera lui Karl Storck ; aceeasi afirmatie se face si in legatura, cu scena

de pe mormintul Zosima (9-7). Prin comparatie, am putea observa elementele gotice

folosite - credem - de acelasi Karl Storck, la cladirea capelei Mavrocordat

dar si mai sigur la monumentul lui Scarlat Petrovici-Armis (1875, 9b -6, iscAlit de pie-

trarul Camparoli-Carrara) si la alt monument

(17-1),

M. Fabos din Cimitirul Bellu-Catolic.

ION GEORGESCU. Cel mai talentat elev al profesorului Karl Storck este Ion Geor-

gescu (1856-1898). indrumator al generatiei noi,

modern,, luptind pentru promovarea artei sale. Modest, chiar timid, artistul nostru trg-

ieste in conditii grele, lucrind mai mult pentru cimitire, uncle e platit mizerabil, inch este

nevoit sa foloseasd marmura de calitate inferioara, prea putin rezistentA.

Georgescu incepe sculptura noastr5,

Printre admirabilele cavouri din Cimitirul Bellu Amine monumentul-poem"

o formit plastid, fan-

al poetei Julia Hasdeu (25-22), prin care Georgescu a remits

teziei nemingiiatului pgrinte, Bogdan Hasdeu. Bustul Iuliei

finete in 1889, este una dintre capodoperele artistului nostru, care a redat in ochii sfinc-

silor de pe cavoul poetei aceeasi enigmaticA privire spre infinit , Atunci, Georgescu

avea virsta de treizeci si trei de ani. Studierea monumentului neceSit5, cercetarea cartii

i Gion,.precum. si a scrisorii

omagiale cu ocaiia inaugurarii acestui monument adresata lui Hasdeu de arhitectul

Ion Socolescu.

cavoul sculptat cu

multa,

Sic cogito de B. Hasdeu, a notelor descriptive de Hasdeu

Amintim urmatoarele sculpturi de Ion Georgescu :

doua busturi din capela familiei Toma Stelian (locul apartinea lui Grigore Petru

32-10),

Sceopol (11-23),

32-2, fiind cumparat in 1882),

monumentul cu bustul Elenei Nicolescu (1886,

Taranca" din 1887, de pe mormintul Papadopoli azi M.

bustul pictorului C. Lecca (1887, 7-37), incadrat intr-un monument cu medali-

onul Victoriei Lecca (1893),

capela Episcopescu (23-36), actul de angajament al sculptorului Rind semnat in 1888, lucrarea repetindu-se si pe locul mormintelor fit. Solacoglu (7-8) ; in capela

Episcopescu

Episcopescu,

ceea ce e important

se afla

bustul Angelinei Davidescu,

nIscutg,

executat tot in 1888 de Georgescu si vindut in 1956 Muzeului de Stat,

doua, busturi : colonel C. Georgescu si sotia sa, din 1888 (26-6),

medalionul poetului Eminescu, reprezentind pe poet in ultima perioadg a vietii

(1889, 9-24),

doua busturi Lespezeanu, din 1889 (23-21),

monumentul ZAdAriceanu, din 1889 (32-16),

bustul C. Boranescu (1889, 9-5b),

doua busturi Maria si dr. N. Turnescu, din 1892 (18-3),

bustul Dorei Danes (1892, 9b-8),

bustul elevului marinar C. RacovitA-Damari (1892, 17-12, aruncat azi lingo mor-

mintele Atanasiu, 25-19),

bustul dr. A. Boicescu, din 1893 (27-31),

medalionul Gr. Serurie (1893, 26-21),

.

194

www.dacoromanica.ro

=,.;;;k4

CIMITIRUL BREW DIN BIICUREVII

bustul generalului Al.

(1893, 34-7),

Cernat

-.--

1Trii')t--

.1

.

U

1

.11

Lk

,

,

'i.'

fi

2'

y-4

11. ;

bustul lui Em. Protopopescu-Pake

(1893, 21b 13), nesemnat,

-

medalionul N.

Nicolescu,

din

1894 (27-39),

bustul *t.

Constantinescu,

din

1895 (38 12)1,

bustul dr. Vasile Vladescu, din

1895 (6 11),

bustul Mariei Popovici, din 1896

(6-8),

medalionul

Gavril

Elmazoglu

(1896, 61-35),

bustul M. A. Catargi, din 1897

(56-26),

bustul Elizei Rosetti, din 1897

. Iii ,,.

,' .r:

, '.

7-W,

.1

,-

u.IA in-

,.

,.,,,.! *43

1:2

, 1 ar.

a

-',

VI.= A

''''

COL-

/

r r ''' ,.4

4.

--.r

(30 81),

pa

ti

;;;-.

.j

a

t-7,-

7.7

74 Al

 

4, -7AT

.

.

, ,7;,,

.N.

 

u

medalionul Mariei St'ancescu, din

1897 (21-36),

doug, busturi : A. Constantinescu-

Durduc

1898

si S. A. Durduc, din

(34-9),

doug busturi ; sotii G. Cantacu-

zino, din 1898 (12 =20).

In Cimitirul

Bellu-Catolic mai

I-

.F- .3 -

if .:$4,4

.--m,

.

,-14/

'

a

n

3

.

.::,;

0 :",---

-r-

4:7-

a

,

,

----_----- -

g.

--'.--- IfIr--9-mta,

-.4.--:-_,,k-_,

n

.

,_ --

gasim bustul profesoarei Natalia Penozi,

din 1896, si medalionul lui Keil Hauer,

din 1897. De asemenea Ion Georgescu

este autorul monumentului funerar al

domnitei Mafia, de la biserica Domnita

Masa din Bucuresti.

la

Fig. 5.

Mauzoleul Gheorghief,

si sculptorul Fr.

de arhitectul Ion Mincu

Storck.

CAROL STORGK (1854-1926) iscale§te la inceput : Storck Junior" si chiar Storck

fiul". El este un prodigios sculptor, care

- din pAcate

uneori 10 iroseste incontesta-

bilul talent in lucrari ce nu merits semngtura sa. Capodopera lui Carol Storck sculptata, In 1900, figura Elenei Izvoranu care 10 plinge fiul (24-23), o repet6 mult mai rudimen-

tar, la citiva zeci de metri dep'artare, la picioarele statuii lui D. Atanasiu, din 1910 (16-37).

Principalele opere ale lui Carol Storck, printre care elegante medalioane, le gasim In

Cimitirul Bellu-Ortodox. Tata, lista aproximativa a operelor lui Carol Storck, aflate In

diverse cimitire din Bucuresti :

1881

1885

Arghiropol, (22-16), medalion,

Ap. Arsaki, (15-36), medalion in frumosul cavou distrus de bombardament,

1886 A. Tr. Laurian (40 55), bust,

1886 I. Mirescu (2 12), bust,

1886 I. Dales (9b 8), medalion,

1888 Aneta Ghenovici (54 83), bust,

1889

1889

1889

1890 G. Enescu (11-21), bust,

1891 colonel H. Filitti (26 22), bust,

C. N. Niculescu (56 11), bust,

Karl Storck (Cimitirul Protestant), bust,

mama sculptorului Carol Storck (tot acolo), medalion,

1 Poate

§i

capela ornamentata cu sculpturi.

195

www.dacoromanica.ro

G. BEZVICONI

1892

A. Ionescu (4-26), bust,

1892

1892

G. Vanic (Cimitirul Armenesc), doua busturi,

Luther (Protestant), doua busturi,

1894

Em. Lahovari (15 -36), medalion,

Eliza Ghica (1894, biserica Tei), sculpture,

Bragadiru (12-13), doug, busturi,

D. Boranescu (13 -3), bust,

M. Star (1896, Protestant), medalion,

1895

1896

1896 A. Nicolescu (Cernica), bust,

1899

1900

dr. G. Chiriazi (33-9), bust, figura de marmura este de alt

Elena Izvoranu (24 -23), statuie,

facturk

196

1900 Xenia Poenaru (53-53), bust,

1902

1902

1903

1903

1904

1904

T. Velicu (29-20), bust,

A. Schina (29 -10), bust,

Iulia Hasdeu (mama) (25 -22), bust,

M. Mitilineu (16-19), bust;

general M. Rasti (48-13), bust §i monument,

G. Andronescu (40 -48), bust,

1905 dr. J. Vellan (55-23), bust,

1905

1906

1907

1907

1907

1907

1908

1908

1908

1908

1909

1909

1909

R. Negulici (48 -4), bust,

Tr. Witting (Protestant), bust,

D. Poenaru (62-63), medalion,

Duro (24 -24), doua busturi,

I. Multescu (66 -27), bust,

St. Cristu (61-94), medalion,

1910

1910

1910 R. Rusescu (31-58), bust,

1910 I. Serbanescu (31-57), bust,

1910 G. Melic (Armenesc), bust,

Popiteanu (sf. Vineri), doua busturi,

An. Nicolescu (63 -20), bust,

San-Marin (15 -50), doll& busturi,

Jules Florian (28 -1), bust,

L. Stoicovici (61-100), bust,

I. Bejiu (sf. Vineri), bust,

G. Vasiliu (sf. Vineri), bust,

D. Atanasiu (16 -37), statuie,

A. Teodoru (58 -75), bust,

1910 Fr. Broehm (Protestant), medalion,

1911 Tell, (17 -18), bust,

1911

1911

1911

Maria Mota§ (73-13), medalion,

Elisa Vladeanu (51-15), bust,

sotia sculptorului, medalion, §i autoportret pe mormint Protestant),

1912 E. Petrini (4-31), bust,

1912

dr. D. Cristescu (18b -4), bust,

1913 dr. Nichita (6 -6), bust,

1913

1913

1914

1914 G. Riegler (73-4), medalion,

N. Grecescu (sf. Vineri), medalion,

St. Urlateanu (Cernica), bust,

E. Nicolescu (27 -39), bust,

1915

T. Minciulescu (sf. Vineri), bust,

1916 M. Petrini- Galati (56 -61), statuie,

1916 Carol GObl (Catolic), bust,

1918 general D. Praporgescu (lb-11), bust,

1919

1921

1923

Dragomirescu (Colentina), bust §i medalion,

E. Noreanu (sf. Vineri), bust,

Tarpo (37b -1), dour', busturi.

www.dacoromanica.ro

CIMITIRUL BELLI) DIN BUOURE8TI

Numele lui Carol

Storck figureaza de

asemenea pe capela H. Fundateanu (35-27)

si

pe monumentul - truce

al lui

C. Anion

(29-23). Tot C. Storck trebuie sa fie sculp-

torul medalioanelor nesemnate din Cimitirul

Bellu-Protestant :

Charlotte Borck (1890),

Gustav Rietz (1903) si

sotii Grefu.

FREDERIC STORCK . Al treilea Storck

Frederic Storck (1872-1942) sau cum

iscaleste

dinsul

: Fritz Storck, este tumor-

mintat In Cimitirul sf.

Vineri.

Sculpturile

sale din cimitire completeaza colectia din

muzeul infiintat la Bucuresti de sotia sa,

pictorita Cecilia

Cutescu-Storck. Amintim

17,

0.

I

medalioanele de la Cimitirul Bellu-Catolic :

.

Math. Greiger (1899), Bruzzesi din 1904 -§i

profesor Fl. Thierin din 1908, precum si bustul

Fr. Kaiser (1926), medalionul mamei sculp-

torului si medalioanele Nirescher din 1941

de la Cimitirul Bellu-Protestant. Citeva im-

portante opere de Frederic Storck se pa'

streaza in Cimitirul Bellu-Ortodox. Cei patru

evanghelisti de pe mausoleul Gheorghief, zidit

de I. Mincu, shit modelati de Storck intr-o

conceptie personals, intr-un stil clasic sim-

plificat. 1Jrmeaz6 : monumentul L. P. Nicu-

lescu (1903, 27-23), bustul dr. Marinescu,

Ionescu-Gion, din 1907 (17-25), bustul

si

-

Fig. 6. - Capela Vlahuii-Slatineanu, de arhitectul

Grigore Cerkez.

din 1906 (64-31), bustul profesorului

medalionul Stoenescu, din 1907 (65-41),

medalionul

Gr.

Triandafil, din 1908 (5-32), medalionul

P.

S.

Aurelian

(1909,

7-38), bustul N. Moscu (1910, 27-22), medalionul Badulescu, din 1911 (61-119),

medalionul Panait Cerna (1913, 84-8), bustul M. Ionescu-Calinegti, din 1914 (6-22),

bustul generalului C. Angelescu, din 1920 (38-48), bustul E. Economu (1922, 20-13).

Alt sculptor de valoare, Oscar Spathe (1875 - 1944)1, reds

OSCAR SPATHE.

in bronz trasaturile fine ale poetului Cincinat Pavelescu (1934, 13-58)2, ale actorului

Petre Liciu (1912, 71-38), ale profesorului Constant Nitescu (1930, 45-32). Pe ling&

aceste trei lucrari de Spathe, in Cimitirulu Bellu mai gasim alte busturi : Iacob (1905)

§i general I. Lahovari (1909, 55-13), I. Dales (1914, 9b -8), St. Cihoski (1920, 7-48),

Em. Porumbaru (1921, 25A-13) si Lucretia Gracoski (45-20), medalionul; Elizei §leitanu

(1916, 69-104), figura de pe mormintul lui Const. Mille (1927,100-23), portretul seulptat

medalionul i scena Hamlet de pe mormintul

actorului Aristide Demetriade, din 1932 (16-25). Opera important de Spathe este monu-

mentul familiei N. Budisteanu in Cimitirul sf. Vineri (ingerul

al generalului R. Vivescu, din 1928, (56-8)

si

trei panouri sculptate),

1 De vreo doua on semneaza si - Spaethe.

2 Desenul monumentului este Gout de sculptorul

C. Baraschi.

197

www.dacoromanica.ro

i98

1

it

1,

*.

'

'1

Fig. 7.

,r7

. % Al

k.

1 S.,

t

Elena Izvoranu, de Carol Storck.

strxipti

-

.

', s"

e,:

'{7-

-_,

-

^'

-I' s

+

c

`'

ii,

.

,

.

.

--

',. -_-- .4

U ,

.g.

-

-

"

- ,1i' :f--

r _

,b; L ht.

,'.1

**C41.4 . k.

-n

'*-

&

4

,

'

i

 

I

-

,

.

,

.

:

'.-

 

.

 

.

.

 

?

.

,.

no

/

 

:

","

,,

4

a

!,

.

; . '''

.

c

/

'

,

'

,

";

j.,

-

' V.'

4

.

.

-kV - k,',,a 74;

'''',,i; AC

kliaJ4.°t

lc

!

i

.1

I '=

.:tig4'

la

-, ' r. -

t

.F, 1 ,

/

"1.,

.

.

-.4o

N

rri

L.,,,,--

.

'ic

`4

'4

;

1

.":'w,

-,

7

ff"'

.

,

!.

.

i:,

4

i)

;

k

,g.'d

1"

*c.f."

Fig. 8.

0

r.

A,.3fif

Adormirea maicii domnului", de Dumitru Paciurea.

)

www.dacoromanica.ro

CIMITIEDL BELLU DIN RUMMEST'

uncle se aflg 5i bustul lui A. I. Hodo§ (1929), lucrat de acela§ artist. In Cimitirul Bellui

Catolic gasim busturile sculptate de dinsul pe mormintele Aldasoro

Eugen Ludwig (1927).

i bustul profesorului

DUMITRU PACIUREA (1873-1932), inmormIntat in

Cimitirul

Bellu.

(35A-6),

are in acest cimitir trei lucrari : Capul lui Crist cu cunung de spini", de inspiratie laoco-

neang, pe mormintul doctorului N. Paulescu (15-10) ; Adormirea Maicii Domnului",

In stil neobizantin modernizat, pe cavoul Stolojan (55-17) $i bustul pictorului Petre

Serafim (1910, 74-25). Sculptura Zeul razboiului" se afla pe mormintul generalului

Ludovic Mircescu din Cimitirul Bellu-Militar. Un bust modelat de Paciurea, al preotului

C. Dumitrescu (1927), 11 gasim in Cimitirul sf. Vineri.

ALTI SCULPTORI. Un artist italian, Rafaelo Romanelli (1856-1928), din Florenta,

venea in tare pentru contractarea

i instalarea unor comenzi de sculpture. Ii datoram

citeva pretioase opere din Cimitirul Bellu : Doamna in alb" (65-36)1, figurile monu-

erban Jianu (3-9), al savantului.

mentelor Poroineanu (1902, 18b -25)2, bustul Louisei

C. Istrati (73-20) 5i al lui C. I. Stoicescu (15-50), doug medalioane din 1906 din mauso-

leul Gheorghief, bustul lui N. Voinescu (64-9), in sfir§it

Stoicescu (1897, 43-19), neiscglits.

- figurile monumentului Petru

Din sculpturile aduse din strainatate prezinta, interes medalionul Durerea"

si

excelenta statuie a Alexandrinei Fglcoianu (5-19), lucratg in 1873 de Auguste Preault

(1809-1879), la Paris. Tot de acolo au fost aduse sculpturile Fats cu floare" si plods,

lionul de pe mormintul lui A. Don (22-8), executate in bronz de P. Granet in 1877 ;

bustul doctorului A. Stancescu (92b -9), lucrat in 1911 de Ernest Dubois ; sculptura

Indurerata" de pe cavoul I. Stgnescu (63-7), executatg in 1918 de D. Peuch4. Monu- mentul In bronz de pe mormintul Mariei Cirlova (1908, 2-5) este opera lui Johannes

Hottart. Monumental in marmura de pe mormintul lui G. Vernescu (1900, 31b-B) este

lucrat de A. Bartholome. Bustul Irinei Polizu (1881, 10b -4) este opera lui Cauer-Creuznach, iar bustul doctorului A. Vlgdescu (1899, 6 -10) -al lui E. Acconci. A. Rascaldani din Milano sculpteazg In 1906 monumentul de pe mormintul doctorului Ion Petrini-Paul (64 -34). Figuri

banale in marmura furnizeaza E. Paleni din Bergamo, pe mormintele Petre Cutof (1890,

16 -8) si P. Popp (1895, 25 -9). Busturile familiei Naum le execute G. Scarfi din Messina, in

1910 (79-58). Basorelieful de pe capela P. Negreanu e iscalit de P. de Candide (1938,

3-12). Citeva busturi se afla in cavoul V. Lascar (39-4).

Revenind

la

sculptorii

no§tri,

unori mai slabi

decit

cei

mentionati apare

Constantin Balacescu (1866-1913), inmormintat in Cimitirul Bellu (84-5). El sculpteazg monumentele : Georgia, Iliescu din 1898 (8b -2) 5i Sofia Mavrodin (1905, 18b -3), doug

busturi Iacomi din 1898 (34-26), bustul colonelului T. Coadg din 1899 (29-11), bustul

T. Vasilescu din 1902 (31-61), doua busturi Dancovici din 1903 (43-6), medalionul

profesorului C. S. Stoicescu (1909, 21 -93) si doua busturi At. Cosmescu (54-61). In prin-

1 Inscriptia scoasA : Cet animal de medecin m'a

tile

Herculesbad-Mehadia,

11-12 Aoftt

1906".

Statuia reprezinta pe Katalina Bsschott $i e InaltatA

de Andrei Popovici.

2 Din cei 12 serpi simbolizind birfelile, care se

aflau la picioarele catafalcului Eufrosinei Poroineanu,

n-au mai ramas decit doi

simbol - al uitArii

Si aceasta ar

fi un

3 Poate si medalionul Petelenz, de la

Bellu-Catolic.

Cimitirul

4 Monument adus In tarn de Zoe D. Aman, pe

mormintul fiului ei.

199

www.dacoromanica.ro

G. B.EZVICONI

S

G

.

IOW mi.

1,10!

sgiu monument, nesemnat, pe

mormintul Mariei Preda (39-10), me-

rita, atentie sculptura mai realists a

figurii centrale.

Ettore Cadorin iscgle§te citeva me-

dalioane bune :

62-62), dr. D. Brinded din 1899 (52-6)

§i Petre Orleanu din 1901 (50-21).

Busturi in marmurg sculpteaza, Mihail Gheorghiu: C. Porumbaru (1894, 94 -90),

Vasile Maniu din 1906 (17-19), M. Pa-

cipalul

Pia Cosmovici (1897,

padopol din 1910 §i alte patru busturi

si

un medalion, din 1911, ale familiei Pa-

padopol (24-17). Wladimir C. Hegel (1838-1918) a

executat bustul C. Esarcu (1898, 40-35)

i statuia femeii in fata medalionului

lui C. Angelescu (1902, 40-53).

.

Vasile Ionescu iscgle§te in 1906 bus-

tul Blend Nicolau (1936, 31-42).

Pictorul Alexandra C. Satmary, in-

morrain' tat in 1933 in Cimitirul Bellu-

Protestant, a sculptat bustul cg.,pitanului

Alfred Angelescu (24-27).

Fig. 9. - Doamna in alb" (Katalin Boschott), de

Rafaelo Romanelli.

Filip Marin (180-1928), inmormin-

tat in Cimitirul Bellu (4-19), are in

cimitir bustul C. Gulimgnescu. din 1900

(43-4), bustul P. Constantinescu (1902, 25-3), does busturi slabe

- C. Dimitriu

(1908, 49-74), precum i bustul Dutg Radulescu

sculptat in 1910.

(2

cant de pe mormintul 50-2),

D. MAtAuanu. (1889-1929), inmormintat in Cimitirul sf. Vineri, sculpteaza pentru

Cimitirul Bellu doug medalioane Puficariu din 1909 (2-11), medalionul generalului V. Zottu

colonel T. Cocaneanu (1920,

(1916, 92b -1), medalionul N. Zane (43-5), busturile

47 -19b), pictor D. Marinescu (1924, 78-57), I. Atanasiu (1926, 98-69) si general Tell,

din 1929 (17-18), precum §i statuile de pe mormintele familiei Cutarida (1 -17)

Tetrat (Bellu - Militar, 1926, impreun6 cu C. Ihm)

§i

general

C. Ionescu-Varo a lucrat bustul lui T. Brahu, din 1909 (sf. Vineri), i bustul gene-

ralului C. ScAri§oreanu (1944, 58-52).

Gasim aid citeva lucrari de Carol Teutsch : bustul H. Butoianu din 1909 (47-18),

doug busturi J. Gobi din 1910 (58-113) ; o sculpturA din 1918 se af16., in Cimitirul Bellu

Protestant, pe mormintele familiei Kleisch.

Lidia Kotzebue (1885-1945), inmormin' tata, la Moara Domneasca-Ilfov, autoarea admirabilului Monument al Aviatiei din Bucure§ti, este de asemenea autoarea frumoasei

statui in bronz de pe mormintul aviatorului Alexandru Cojan (1935, 95-33).

Dintre marii contemporani, Corneliu Mediea, membru corespondent al Acade-

mies R.P.R., maestru emerit §i artist al poporului, este reprezentat prin bustul poetului

kit. 0. Iosif (1913, 84 -2), medalionul scriitorului Emil Girleanu (1914, 83-6), monumentul

200

www.dacoromanica.ro

CIMITIRUL BELLU DIN NUMBEST!

de pe mormintul A. G. Florescu (1925, 99-10), expresivul bust: al pictorului Sion (1939,

116-2), lespedea de pe mormintul Alexandrinei Vine§ (1946, 5-23), sculptat6 dupgi un

desen pe portelan de Woodgwood, §i capul artistului Ion (Manole) Manolescu (1949,

lib -48)

Cimitirul Armenese, pe mormintul lui H. Zambaecian.

Medrea are sculpturi pe mormintele familiei Lucaciu (1929), la Cernica, §i in

Alt mare contemporan, Ion Jalea, membru corespondent al Academiei R.P.R.,

maestro emerit al artei §i artist al poporului, pe lfng statuile monumentului Strajeseu (1931,

101-52) §i cele de pe mormintul N. D.Amira (79-12), are o sculptura pe mormintul lui

G. Nicolau (1950, 96-1), medalioanele T. Alesseanu (1935, 15-44) §i dr. G. Magheru

(1952, 83-100), bustul N. Botez (1941, 25-1), trei busturi in capela Stoiceseu-San-Marin

(15-50), semnate, precum §i trei busturi ale familei generalului I. Nicolescu, nesem-

nate (32-10).

Printre lucrarile Militei Patrascu, atrage atentia noastr5, bustul scriitorului Liviu

Rebreanu (1944, 21-80) §i medalionul actorului Mihai Popescu, din 1955. (96) Amintim

de asemenea monumentul familiei Eliad (103-4), interesantul bust al scriitorului Panait

Istrati (1935, 37-51) cu basorelieful reprezentind figura mamei sale, medalionul B. Otete-

li§anu (1938, 6-19), lespedea de pe mormintul Xeniei Sinadino (1941, 64-38), bustul

ericai profesor Radu

Didonei Dumitrescu (1945, 33b -11), sculptura de pe mormintul

Novian (1946, 56-34), sculptura de pe mormintul Stefanidi (84-62).

M. Onofrei, sculptorul bustului doctorului G. Marinescu (1938, 100-9), este mai

bogat reprezentat in Cimitirul sf. Vineri, unde gasim frumoasele busturi ale lui Vasile

Stroescu, din 1928, si Zamfir Arbure (1933), precum §i medalioanele P. Zissu (1937) §i

ing. G. Zottovici (1948).

0. Han, sculptorul busturilor L. Popescu (1918, 64-26) §i al bustului scriitorului

Corneliu Moldovanu, din 1919 (114), mai are un bust pe mormintul pictorului Artur Davi-

doglu (1919), in Cimitirul Armenesc.

Lui C. Baraschi, membru corespondent al Academiei R.P.R., artist al poporului,

ii apartine sculptura deasupra capelei Tita Cristescu (1935, 100-18), statuia §i medalionul

de pe mormintul Margaretei Oprescu (1937, 112-50) §i bustul avocatului I. Vasilescu-

Nottara (1916, 45-6).

Dimitrie Mirea (1868-1942), inmormintat in Cimitirul Bellu, este seulptorul

bustului generalului A. Demosten, din 1926 (59-43).

Teodor Huck inmormintat in 1950 in Cimitirul sf. Vineri, sculpteaza, medalionul

profesorului I. TIrsu. (1925, 72-6), bustul viceamiralului V. Urseanu, din 1927 (3-38),

lucrarile de pe mormintul Oprescu (1937, 44-18), precum §i bustul generalului C. Drags-

line, din 1922, in Cimitirul Bellu-Militar, §i medalionul actorului V. Toneanu (1933), in

Cimitirul sf. Vineri.

G. Horvath, sculptorul bustului Marini Dodani, din 1918 (18-25), are doug,

busturi Florian in Cimitirul sf. Vineri §i o sculptura pe mormintul familiei Gaiser, in Cimi-

tirul Bellu-Protestant.

Spiridon Georgescu a lucrat in 1924 monumentul Plopeanu (96-6), inspirat

de monumentul Rescaldani (64-34) §i repetat in Cimitirul Colentina, precum §i busturile

Ticu Comfineseu (98-59), in 1926, Mai gasim in Cimitirul Bellu :

si

maior M. Izvoranu (18b -22), in 1931.

doug, busturi Dumitrescu

(40-14) §i un bust in

cavoul familiei Ghitg

(20-4), de Pavelescu-Dimo, din 1902 ;

bustul V. Cirnu-Munteanu, de N. Carrara

bustul colonelului G. Mare (1903,

56-44),

din 1903 (56-55) ;

de C. Nicoli ;

www.dacoromanica.ro

loan

201

G. BEZVICONI

bustul lui Remus Opreanu (1908, 1-3), de I. StAnescu, medalist ;

medalioanele Alexandra Fochidi (75-13)

si

maior M. Bi§ceanu (1911, 6-20),

de Olteanu;

medalionul Petre Roses= (1910, 75-14), de Hans Rebibach;

bustul ftli medalionul Cristescu (1911

$i

1918, 18b-4), de A. Zehle ;

medalionul lui I. Georgescu (74-20), din 1912, de T. Vidali, pietrar-sculptor din

Ploie§ti ;

doua busturi S. Filip (1916, 91-4), de pietrarul-sculptor Carol Ihm ;

doug, medalioane Gaicu, de I. Gheorghita, din 1918 (27-53);

medalionul Mama" lui Theodor-Themeli (1920, 59-11);

medalionul profesorului V. Sion (1921, 9-13), de G. Dimitriu ;

miniatura-medalion Ec. Stanescu (1923, 21-1), de A. Andritoiu

bustul lui P. Arjoca (1926, 22-10), de fratele sau, pictorul Ilie Arjoca ;

bustul S. Alexandrescu (1928, 32-19), de Al. Severin (mort in 1956) ; acesta a mai

bustul doctorului D. Gerota (96-21), patru medalioane Davis (1929, 69-84)

ornamentat capela Mincu (33-5);

yi

sculptura familiei Cristu (1912, 21-32), de Ion Iordanescu (1881-1950), inmormintat

In Cimitirul sf. Vineri ;

busturile Alex. Maxim, din 1927 (99-20), G. Stroescu (1930, 91-3) §i Pantazi-

medalionul G. Marinescu (1940 ,43-15), de D. Birlad,

Jorifescu (21-132), rprecum

$i

cu numeroase lucrari in Cimitirul sf. Vineri;

medalionul sotilor Barbg,tescu-Pa§cani (1931, 91-3), de P. Stadler ;

medalionul aviatorului Romeo Popescu (1931, 23-6), de 0. Bordenache ;

doua medalioane Orezeanu (1933, 49-76), de I. Pantazi;

doug, medalioane pe mormintul

inginerului P. Antonescu (1935, 60-1), de

G. Tudor (1882-1944); medalionul I. Nitescu (1936, 21-68), de Mac (Constantinescu);

bustul generalului David Popescu, din 1937, de Manasse (Roma), csi alt cap de fetit

alaturi (81-84);

medalionul actorului Gr. MArculescu (1943, 45-19), de Al. Cgilinescu ;

monumental actorului Vasilache (1944, 96) de Ion Tureatc6;

medalionul colonelului C. Bratianu (1945, 24-31), de Ion Dohatcu, inmormintat

in 1952 in Cimitirul Ghencea ;

medalionul doctorului D. Em. Paulian (1949, 77-3), de Maria Grigorescu;

medalionul poetului G. Coptic de I. Vlasiu (86-8, tramp. 9-19);

bustul Z. Jianu, de I. Vlad, din 1952 (3-48), §.a.1.

Inregistrgm in continuare clteva busturi §i medalioane, care se vor cerceta cu

timpul mai atent, paralel cu monumentele nesemnalate. Unele dintre ele ar putea fi atri-

. buite lui Ion Georgescu §i reprezentantilor familiei Strock :

Ion Dobrovici, 1870, 20-14,

Gr. Jianu, 1874, 3-9,

Elena Anion, 1880, 12-1,

R. Borosiu, 1881, 31-6,

slt. C. Filitti, 1887, 26-22,

Aneta Metaxa, 1881, 22-14,

D. Teodoru, 1882, 32-6,

E. Predescu, 1884, 12-1 (doua medalioane disparate in 1957),

C. Fulga, 1886, 62-6 (monument distrus In 1955),

Pandele Iliad, 1887, 15-7,

Luca Koslinski, 1889, 22-16,

Ana Schiopescu, 1889, 41-14,

1 In Cimitirul st. Vineri gasim busturi

41

meda- nicul-Vilcea (1915), Savargin (medalionul generalului

lioane de N. Constant (1909), C. MihAilescu din Rim-

P. Angelescu, din 1936), v.a.

202

www.dacoromanica.ro

CIMITIRUL BELLII DIN BIICIIIIESI

I. VrAbiescu, 1891, 33-11, B. *teranescu., 1891, 34-10,

G. Tangsescu, 1891, 17-6,

general Ion Carp, 1892, 17-11, H. Baltador, 1895, 17 -7,

maior Tr. Cioranu, 1895, 11b-31,

colonel D. Calinescu, 1896, 52 -87,

V. Hernia, 1897, 34-29,

E. si C. Budisteanu, 1900, 41-32,

.

G. D. Pallade, 1903, 55-37,

Luigi Cazzavillan, 1903, 44-1,

general G. Gramaticescu, 1907, 45-5,

N. Mandrea, 1910, 74-26,

I. L. Caragiale, 1912, 58-13, transp. 9-46,

Aurel Vlaicu, 1913, Bellu-Militar,

poetul M. Iacobescu, 1913, 84-12 (din Stuttgart),

C.

S. Filipescu, 1922, 98-69,

dr.

F. Robescu, 1919, 7-20,

Toma Ionescu, 1926, 20-4,

Sabba

tefarnescu, 1931, 102-68,

M. Hagiopol, 1937, 12-1,

G. Folescu, 1939, 11b-48,

aviator V. Nicolescu, 1944, 124-152,

Alice Soare Trandafil, 1945, 114-1, Tache Protopopescu, 18b-1, statuia V. Vasilescu-Valjean, 34-28, s.m.a.

Mai putin accesibile ramin mozaicurile

i picturile din cimitir, din cauza p&strarii

for in capele inchise. Frumoase mozaicuri ggsim in mausoleul Cantacuzino (40 -`_29)

zidit de arh. I. Mincu. Mozaicuri mai not Mani in capela" Gologan (1951, 7-36) $.a. MAsurile necesare pentru ocrotirea Cimitirului Bellu trebuie luate neintirziat,

Altfel schimbarea aspectului istoric si artistic al cimitirului ar ameninta sa aducA acest

muzeu de sculpturi

i arhitecturi la ruins.

KJIAL1BHLUE BERRY B BYXAPECTE

MY3E171 CKYJIMITYPbI 14 APX14TEKTYPb1

(KPATKOE CO,L1EP)KAHI4E)

KAaA6knue Benny, OCHOBaHHOe ease ,ito 1859 roAa, HmeeT HCKJ1101111TejlbH0e HCTOpH-

TieCK0e 3HaHeHHe. Ha Hem HOX0p0HeHEZ interne mumble ,EteHTeTHI HPOLLIJI0r0 PyMbIHHH.

C xy,zko)HecTseHHoti TOIIKH speHHH Hccae,gonamie HaMHTHHKOB Ha mila,g6Hate Benny

a TaKme C HaArpo6Hoil

apxHTeHTypoil. CpeitH HaH6o.nee 3ameHaTenbubix HaMHTHHKOB c.ne,Hyer yrIOMS1HyTb opens-

ne,rkeHHH apxwreicropos HoaHa MHHKy, rpHropHn 4epKe3a H HoaHa BepHH,gesi, a Taime

cxyabnTopon Kap.na 111TopHa, HoaHa jicopHecicy, Kap.na H clve,aepHHa ILITopKoH, OcKapa

IIIH3Te, ilymwrpy HaHypx H Hamm COBPeMeHHHKOB

Minion!. H3Tpauncy H )11).

cymecrHenHo ,4551

03HBKOMJIeHHH C pymbnicHofi

cHyabriTypoff,

- Kopf-lens' MeApH, HoaHa )1<aaH,

BblikeJIHIOTCH

npoH3He,geHHH

Cpe,gH HHOCTpaHHbIX cicyamiTyp

HTBJ113HHHa Pactlawio POMBHeJIJIH, craTysi A.neHcaH,gpHHbi (1)9JIKOHHy, Heno.imeHHan ABryCTOM

ripen, H HaMHTHHK BepHeCKy, HCHOJIHeHHbiff A. BapTOJI0M3.

www.dacoromanica.ro

203

G. BEZVICONI

OBVICHEHHE PHCYHKOB

PBC. 1.

Wesuuma c syancio, npanscumemas Kapny LUTopity.

PHC. 2.

Manna 3mmaecay, cayntrrypa Moan >Ropstecsy.

PBC. 3.

Omen }Omni Xamsay, cicynurrypa Hone Wopsecity.

PBC. 4.

10.ms Xawasy, csynnTypa Home /Ropacecsy.

Pile. 5.

Maasoneii reoprsesa, apxwrearopa Moans. /Assay B caymbirropa

c. LLITopsa.

PBC. 6.

Hanna Bnaxyus-Csaniassy, aparreaTopa rpsropus Liepxesa.

Pac. 7.

Emma Haeopasy, caynnTypa Kapna ILITopsa.

Pac. 8.

Tenn° BoroMaTepa ", cayabuTypa /JyMHTpy [lamp.

PBC. 9. --

Llama a tenon" (KaTaninut Bowel.), caysurropa Pacpaano Tomaaessii.

LE CIMETIERE BELLU DE BUCAREST

MUSEE DE SCULPTURE ET D'ARCHITECTURE

(RESUME)

Le cimetiere Bellu, fonde avant 1859, offre un interet historique particulier du

fait qu'il est le lieu de sepulture de nombreuses personnalites du passe.

Au point de vue artistique, Petude des monuments du cimetiere Bellu est essentielle

pour la connaissance de la sculpture et de l'architecture funeraire roumaine. Si l'on

passe en revue les plus importants de ses monuments, it convient de signaler notamment

les oeuvres d'architectes tels que Ion Mincu, Grigore Cerkez, Ion Berindei et d'autres,

celles des sculpteurs Karl Storck, Ion Georgescu, Carol et Frederic Storck, Oscar Spaethe,

Dumitru Paciurea et, plus pres de nous, celle de Corneliu Medrea, Ion Jalea, Milita

trascu etc. Au nombre des oeuvres etrangeres les plus remarquables figurent un monu-

P6-

ment du au sculpteur italien Rafaelo Romanelli, la statue d'Alexandrina Falcoianu par Auguste Preault et le monument de Vernescu par A. Bartholome.

EXPLICATION DES FIGURES

Fig. 1.

sLa femme au voiles, oeuvre attribute a Karl Storck.

Fig. 2.

Mihail Eminescu, sculpture par Ion Georgescu.

Fig. 3.

Le caveau de Julia Hasdeu, par Ion Georgescu.

Fig. 4.

Julia Hasdeu, par Ion Georgescu.

Fig. 5.

Mausolee de la famille Gheorghief, par l'architecte Ion Mincu at le sculpteur Fr. Storck.

Fig. 6.

Chapelle de la famille Vlahutl-Slatineanu, par l'architecte Grigore Cerchez.

Fig. 7.

Helene Izvoranu, par Carol Storck.

Fig. 8.

sLa Dormition de la Vierge, par Dumitru Paciurea.

Fig. 9.

iLa dame en blanc0 (Katalin Boschott), par Rafaelo Romanelli.

o`ENLIOTe 0

AiADtkiLl

4/11.1.0 POPI

(2 'V

r

74.

-!!

Os'

,on

r"

tt

www.dacoromanica.ro