BALANTA DE PLATI Economia mondiala poate fi definita ca fiind ansamblul economii

lor nationale afl ate in relatii economice interdependente,determinate de partic

iparea fiecarei t ari la diviziunea international a muncii si la circuitul econo
mic mondial. Balanta de plati externe reflecta sintetic toate incasarile I plati
le valutare a le unei tari,rezultate din relatiile sale cu alte tari,pe o perioa
da de timp,der egula un an. Balanta de plati serveste ca instrument de analiza a
nivelului de dezvoltare a u nei tari si a structurii economiei acesteia.Este in
esenta barometrul intregii a ctivitati economic-finaciare a unei tari.Ea pune i
n evident capacitatea de produ ctie a bunurilor si competivitatea acestora pe pi
ata international,atat in ceea ce priveste calitatea cat si pretul acestora. Com
ponentele standard ale balantei de plati,dupa metodologia Fondului Monetar In te
rnational,sunt: 1.Contul current: Bunuri si servicii : a)Bunuri(balanta comercia
la): marfuri de export-import(evaluate in preturi la frontier vamala a tarii exp
ortat oare-FOB); bunuri de prelucrare; reparatii la bunuri; procurarea de bunuri
in porturi de catre carausi; aur nemonetar; b)Servicii: de transport; turism-ca
latorii; alte categorii de servicii(de comunicatii,de constructii ,de asigurari,
financia re,de informatica,leasing,servicii cultural si de recreere,taxede lice
nta). Venituri: a)venituri din munca(salarii si alte compensatii,in numerar sau
in natura); b)venituri din investitii directe sau de port ofoliu(dividend, doban
zi, remiter i de profituri); c)venituri din alte investitii decapitalo(dobanzi a
ferente operatiunilor pe term en scurt,mediu si lung). Transferuri curente a)Tra
nsferuri ale administratiei publice(subventii sau donatii la bugetele curen te,a
sistenta tehnica,despagubiri propuse prin tratate de pace ,contributii guver nam
entale la bugetele administrative ale organizatiilor internationale); b)Transfer
uri private (remiteri ale muncitorilor angajati in alte economii ,cado uri pensi
i alimentare si alte transferuri de ajutoare,premiii castigate, pensi n econtrac
tuale de la agent ii neguvermnamentale,prime de asigurare temporara nu p e viata
,mai putin cheltuielile aferente acestor servicii si asigurarile temporar e,ajut
oare date in alte scopuri). 2.Contul de capital si financiar: Investitiile; mprum
uturile; Activele de rezerva Echilibrul BPE -obiectiv fundamental al politicilor
economice -Diagrama echilibrului extern Conform politicilor economice obiective
le general acceptate ale acestora vizeaza echilibrul intern al unei economii(atr
agerea unui nivel inalt si stabil al util izarii fortei de munca,stabilirea pret
urilor),dar si atragerea echilibrului Bala ntei de palti exterioare(echilibrul e
xterior),definit ca situatia in care defici tul contului current nu este foarte
mare incat sa nu se poata rambursa datoria e xteriopara,nici excedentul nu este
asa ridicat incat sa-I puna pe straini in ace asta situatie. Contul curent expri
ma valoarea fluxurilor international asociate tranzactiilor,c
u bunuri si servicii (ce fac obiectul inregistrarilor balantei comerciale,cea ma
i important component a uni cont curent),veniturilor din munca si investi tii s
i tranferurilor unilateral curente.Diferenta intre exportul si importul de bunur
i,serviicii,venituri din munca si investitii,transferruri curente,reprezinta so
l dul contului current.Soldul current este sinonim cu modificarea in pozitia act
iv elor externe nete,excedentul reprezentand un transfer net de resurse catre ex
t erior,iar deficitul un necesar de finantat. CAt = Ft - Ft-1 CAt = soldul contu
lui curent pentru anul t Ft,Ft-1 =stocul de active extern net in anul t-1 ,respe
ctive t Imbunatatirea pozitiei investitionale exterioare corespunde excedentului
contulu i current reflecta cresterea detinerii de active externe private sau of
iciale(re zerva valutara)sau reducerea datoriei externe ,iar deteriorarea poziti
ei externe corespunzatoare deficitului curent este caracterizata prin cersterea
datoriei e xterne sau lichidarea unor active.Contul de capital si financiar,refl
ecta tranz actiile international cu strainatatea privind achizit si/sau vanzari
de active ori transferuri de capital.Termenul de active folosit aici este unul l
arg:actiu ni,obligatiuni guvernamentale sau private,depozite bancare,cerdite si
imprumutur i. Sfera de cuprindere a contului se refera atat la sectorul privat c
at si la tar nzactiile oficiale(ale bancii Centrale),ultimul post al acestui con
t active de re zerva-ilustrand operatiunile Bancii Centrale cu active de rezerva
:aur ,DST,valut e. Deoarece Balanta de Plati exterioare are la baza contabilitat
ea in partida dubla ,totalul debitului egaland totalul creditului,cele doua cont
uri sunt reflectii a le unuia in celalalt.Atunci cand contul current inregistrea
za un excedent,acesta egaleaza deficitul contului de capital si invers. Se va co
nsidera deficitul balantei de plati ca deficit exterior(un deficit al co ntului
curent). Siuatia unei economiii cu deficit al contului current ce imprumuta resu
rse din s traintatate urmand sa le ramburseze in viitor nu este necesar indesira
bila.Este binecunoscuta,spre exemplu situatia Norvegiei care dupa socurile petro
liere din 7 0 s-a imprumutat pentru dezvoltarea exloatarii petroliere in Marea N
ordului,ca urmare a veniturilor ridicate ,a reusit cu usurinta rambursarea dator
iei exterio are si echlibrarea contului curent.In mod similar,un excedent al con
tului curent nu pun e problem daca economiile interne sunt investite mai profita
bil in strainatate. Intr-un mod mai general ne vom gandi la dezechilibrul contul
ui current dand un alt exemplu referitor la cum o tara poate castiga prin schimb
.Asa cum o tara la un moment de timp castiga concentrand productia asupra bunuri
lor asupra carora respective tara este cea mai performanta si pe care le poate v
inde,in acelasi fe l tarile pot castiga concentrand economiile mondiale in acele
economii cu cele mai bune posibilitati de productie/randamente.Tarile cu posibi
litati reduse de i nvestire vor investi mai putin in tara si vor directiona econ
omiile in strainata te,in investitii mai productive.Pe de alta parte tarile cu i
nvestitii relative n eproductive sunt exportatori ai unui disponibil(au deci exc
edent al contului cu rent),iarcele cu investitii productive sunt importatori de
output,au deci defic it de cont current. Alte considerente pot justifica un defi
cit al contului curent.O tara al carui PI B scade brusc temporar,ca urmare a uno
r socuri,se poate imprumuta din strainnata te prntru a evita scadeara brusca a c
onsumului care apare .Are loc in consecinta un deficit al contului current,tempo
rar,ce poate fii eliminate dupa revenirea P IB la nivelul initial. Ambele situat
ii de dezechilibru,deficit sau excedent ,a balantei de plati exteri oare,pot ave
a efecte negative asupra economiei.Desi se cunoaste ca guvernele si autoritatile
monetare monitorizeaza contul curent,nu toti economistii considera ca nivelul c
ontului curent ar trebui sa fie o tinta a politicii economice,chiar si pe termen
mediu. Aceasta viziune asupra contului current porneste de la ipotezele neoclas
ice ale
ocuparii depline,alocarea eficienta a resurselor,pietelor financiare liberalizat
e si decidentilor rationali(Pitchford 1990, Corden 1991,Sachs 1981,Svenson si R
a zin 1983,Keho1 1988).Acestia argumenteaza ca pe termen mediu contul curent va
f ii un rezultata al deciziilor intertemporale de a economisii si de a investii,
a le sectorului privat(S-I), (lasand la o parte chestiunea achilibrului bugetar
)si presupunand ca aceste decizii sunt optimal si contul curent va avea un nivel
o ptimal. Aceasta noua viziune are numeroase critici,pe care le vom prezenta in
c ontinuare,ce vin in sprijinul considerarii echilibrului extern ca obiectiv de
po litica economica. Pentru a explica de ce cererea economica difera intre tari
e necesar sa se ia in considerare nu numai discrepantele in cresterea imputuril
or si a pantei functie i de productie dar si forma functiei de cerere. Modalitat
ea in care se evalueaza masura in care guvernul si-a atins tintele in privinta i
nflatiei,somajului,productiei,echilibrul exterior constituie calculul in fiecare
perioada a functiei de pierdere(loss function): L=pierdere nationala; P=rata in
flatiei; =rata inflatiei tinta; Y=nivelul productiei; u=nivelul somajului; tinta
somajului; tinta productiei; CA=soldul contului current; nivelul previzionat al
soldului contului current Economistii de orginte neoclasica sustin ca nivelul c
ontului curent nu ar trebu i tintit deoarece stabilirea unui anumit nivel va lua
in considerare doar excesu l de cerere ca determinant al acestuia. Se considera
ca este mai util sa se iden tifice si sa se abordeze direct cauzele deficitului
extern,decat sa se utilizez e politici macroeconomice care cel mai probabil nu
vor avea efecte pe termen lun g asupra determinantelor deficitului.Deficitul bug
etelor este un bun exemplu al acestor determinante,iar nivelul sau ar putea inlo
cui deficitul extern in functi a de pierdere: deficit bugetar nivel prevazut al
deficitului bugetar Guvernul actioneaza in sensul reducerii deficitului contului
current(chiar daca acesta nu pune problem in cazul in care sumele imprumutate s
unt directionate in proiecte de investitii ce ar permite rambursari viitoare),pe
ntru ca apare intre barea daca nu cumva deficitul bugetar reprezinta un consum i
nalt rezultat din po litici gresite ale guvernului(asa cum s-a intamplat in Roma
nia in primii ani ai tranzitiei).Pe de alta parte proiectele de investitii ce at
rag fonduri din afar a pot fii gresit planificate ori bazate pe asteptari prea o
ptimiste.In aceste ca zuri guvernele prefer a reducerea degficitului contului cu
rrent posibilitatii a paritiei unor dificultati ulterioare in rambursarea datori
ei externe.In anumite moment echilibrul extern este imjpus mai mult din afara de
cat din interior. Cand apar problem legate de rambursarea datoriei externe,credi
torii devin retice nti in acordarea de noi imprumuturi,tarile avand dificultati
privind capacitatea de imprumutare din exterior(exemplu;criza datoriei 1982). De
ce deficitul contului current poate fii o problema a politicii economice? Avand
deficite persistente ale contului current o natiune imprumutata in present (in
perspective rambursarii din veniturile viitoare),crescandu-si datoriile fata de
restul lumii ce vor trebui onorate in viitor: datoria externa la sfarsitul anulu
i t O parte mai mare din PIB trebuie platita strainatatii,deci ramane o parte ma
i mi ca pentru consum si investitii.Faptul ca o tara este din ce in ce mai depen
denta de imprumuturile externe agraveaza termenii in care aceasta se imprumuta .
Pentr u a atrage o parte mai importanta din fondurile strainilor trebuie referit
e rate
de dobanda mai inalte,ceea ce conduce la un transfer suplimentar de venit catre
strainatate. Deficitul copntului current dublat de dificultatile in atragerea fi
nantarii exte rne,provoaca un dezechilibru pe piata valutara.Oferta de valuta es
te data de inc asarile din exporturi si de finantarile externe atrase,iar cerere
a este determin ata de platile pentru importuri si de rambursarile in conturile
datoriei externe existente.Deficitul de valuta creat de tranzactiile comerciale
nefiind acoperit e de fluxurile de capital conduce la o discrepanta intre cerea
si oferta de valu ta. Restabilirea echilibrului se poate reface prin completarea
ofertei valutare cu s ume din rezerva valutara(situatie intalnita in regimurile
cursurilor fixe)sau pr in deprecierea monedei nationale ce poate restabili egal
itatea export-import.Pe ntru o economie deschisa sau un grad de deschidere al ec
onomiei in crestere,efe ctul consecutive este cresterea inflatiei,preturile fiin
d direct influentate de cursul de schimb. Un volum important al indatorarii,cupl
at cu o situatie precara a economiei poat e conduce la o criza a datoriei extern
e (1982).Cum o mare parte din datoria exte rna este publica sau public garantata
, aceasta criza este o problema in primul r and a guvernelor,care pot declara mo
ratorii sau chiar repudierea datoriei exter ne. Avantajul unor astfel de practic
e este ca tara respectiva isi poate mentine la acelasi nivel consumul si investi
tiile fara a mai rambursa imprumutul extern. Costurile : -confiscarea activelor
aflate pe teritorii straine creditorii isi pot convinge gu vernele sa confiste a
ctivele debitorilor aflate pe teritoriul lor:reserve valut are ale Bancii Centra
le a tarii debitoare,active externe detinute de rezidentii tarii debitoare,bunur
i exportate de debitor ce tranziteaza tara creditoare; -exluderea de pe piata in
ternational de capital(de la imprumuturile viitoare):de tinatorii de capitaluri
isi pierd incerderea in promisiunea de rambursare a tari lor ce declara vmorator
ii ale datoriei externe ,deci nu vor mai avansa fonduri c atre acestea.Tara debi
toare nu va mai putea atrage nici investitii straine,ecest ea vor fii reduse si
finantate prin economisirea interna reducandu-se consumul. Declinul poate pune i
n pericol stabilitatea politica; -reducera investitiilor din comertul exterior-c
el mai serios cost al crizei este o consecinta a primelor doua confiscarea expor
turilor si lipsa creditelor pentru export deterioreaza capacitatea tarii de a fa
ce plati viitoare in contul datori ei externe (in lipsa incasarilor din export).
Comertul exterior al unei astfel de tari se poate rezuma doar la tranzactiile bu
rter.
Pentru un deficit bazat pe influxul de investitii straine,nu se une problema eco
nomiei, desi bguvernul cu siguranta nu va dori o asemena situatie, si va dori s
a isi plateasac o mare paerte din platil exterioare.Dar pentru un deficit datora
t indatoririi externe,se poate atinge o limita a indatoririi exterioare cu conse
c inte negative asupra capacitatii de a atrage noi imprumuturi. Desi mai putin c
omentat,chiar si un excedent al creditului curent poate avea un impact negativ a
supra economiei.Daca excedentul contului curent reflecta imprumu turi excesive p
entru straini(si nu investite intern pentru o avansare a tehnolog iei si a altor
firme),tara creditoare poate avea dificultati in viitor in inca sarea fondurilo
r imprumutate,deci o pierdere a avutiei nationale,sepre deosebire de creditarea
unui resident ,ce in cazul nerambursarii ar detine o redistribuir e ,dar pastrar
ea avutiei nationale neschimbata total. Dezechilibrul extern al Romaniei dupa 19
89
Dinamica deficitului Balantei de Plati Externe Un fenomen de o gravitate deosebi
ta cu care se confrunta Romania dupa 1989 il co nstituie declinul comertului ext
erior al tarii,si decurgand din acesta acumular ea datoriei externe ,o problema
noua a politicilor macroeconomice ,in contrast c u celelalte tari ale Europei Ce
ntrale si de Est,ce inregistrau datorii important e la inceputul perioadei de tr
anzitie.In timp ce datoria externa a Romaniei era nesemnificativa in 1990(230 mi
l.USD),celelalte tari fost comuniste se confrunt au cu datorii de ordinal miliar
delor(Ungaria 21,3 mld USD,Bulgaria 10,9 mld USD, cehia 4,4 mld USD,Polonia 50 m
ld USD),12 ani mai tariu in 2002 datoria externa a Romaniei depaseste 13 mld USD
,in timp ce alte tari inregistrau o crestere lenta a datoriei(cu exceptia Cehiei
a carei datorie externa creste de 4 ori)sau chia r o reducere a acesteia(Poloni
a a beneficiat de stergerea unei importante parti a datoriei sale externe),Bulga
ria 9,9 mld USD. Evolutia contului curent (si a balantei comerciale in suma abso
luta si ca ponder e in PIB evaluat in dolari este reprezentat in grafic):
Cauzele acumularii deficitelor externe Determinantele acestei evolutii sunt mult
iple,putand fii grupate in cinci catego rii,primele patru explicand dinamica Ban
cii Comerciale:socurile externe,structur a economica,politica comercioala,evolut
ia cursului de schimb,iar cea de-a cincea dinamica subcontului de venituri,plati
le reprezentand dobanzi in contul datorie i externe. Stocurile externe Dupa 1989
,desfintarea CAER a determinat o prabusire a comertului exterior al tar ilor mem
ber,fapt ce a pus mari problem economiillor aflate in tranzitia spre eco nomia d
e piata. In 1980,PIB-ul tarilor CAER era stimulat de aproximativ 50% din PIB-ul
UE,in acelasi timp insa exportul tarilor CAER in restul lumii era de doar 84 mld
. USD comparative cu 412 mld pt UE.Asadar schimburile intre CAER si rest ul lumi
i erau destul dee reduse,insa intre membrii sai erau destul de inseminate . Plan
ificatorii economiilor centralizate credeau cu tarie in avantajele specializ ari
i,in special pentru obtionerea economiilor de scara.In consecinta s-a favoriz at
concentrarea geografica a multor produse industrial,construindu-se fabric-gig a
nt ce produceau pentru intreaga zona.Ca rezultat al specializarii,comertul exte
rior,ca pondere in PIB,era mai mare decat multe din tarile europene sau in curs
de dezvoltare.Asadar CAER apare ca o zona a schimburilor inchisa,dar cu o mkare
interdependent intre tarile participante. Schimburile in CAER se desfasurau pe b
aza negocierilor bilateral.Aceste negocier i erau destul de dificile in absenta
unui mediu de schimb (etalon)acceptat inter national.Exista totusi o referinta c
omuna (rubla transferabila)insa datorita imp osibilitatii schimbului acesteia in
alte monede (nici macar in ruble),schimbul erade fapt accord burter in tari. Ra
portul deschimb era destul de politizat.Ca exemplu:dupa socurile petroliere du p
a 70 ar fii fost de asteptat ca URSS,furnizorul de titei al CAER,sa solicite in
schimb mai multe produse industriale.Acest lucru nhu s-a intamplat din doua moti
ve:unul ideologic ,comunismul fiind impotriva distribuirii inegale a veniturilo
r realizate de pietele libere,iar al doilea,faptul ca URSS nu dorea sa impuna o
povara suplimentara aliatilor sai,atata timp cat populatia era din ce in ce mai
nemultumita de regimurile comuniste. Aceasta combinatie face ca preturile la ca
re erau schimbate bunurile in CAER sa fie complet diferite de cele mondiale.In p
articular produsele industriale erau s upraevaluate,data fiind calitatea redusa
a acestora,iar materiile prime(mai ales petrolul)erau sub pretul mondial.Ca efec
t,exportatorii de materii prime(URSS)su bventionau exportatorii produselor prelu
crate. In concluzie,sistemul de schimb CAER difera cu mult de ceea ce se intampl
a pe p ietele libere pentru doua motive mari importante:directia bunurilor era d
istorsi onata,tarile member exportau si importau foarte mult intre ele si foarte
putin i
n afara;preturile erau complet diferite fata de cele de pe pietele libere. Deciz
ia de a renunta la produsele tarilor partenere in favoarea celor vestice(mu lt m
ai ridicate calitativ) a avut un effect de contractie asupra asupra economii lor
foste centralizate.
Graficul prezinta PIB-ul in Ungaria si Cehia legate prin importurile din una in
cealalta.Cu cat este mai mare PIB-ul in una din tari,cu atat e mai mare exportu
l celeilalte si PIB-ul. Prabusirea CAER a determiant fiecare tara sa importe din
Vest in locul importur ilor din tara membra CAER.Aceasta inseamna ca la un anum
it nivel al PIB-ului in Ungaria ,va importa mai putin din Cehia.Deoarece Ungaria
importa mai putin de l a ea,Cehia se va confrunta cu o scadere a PIB-uli( dator
ita reducerii exportului ),deci curba CC1 se va deplasa spre dreapta la CC2.In m
od similar scaderea PIB-u lui in Cehia va determina scaderea PIB-ului in Ungaria
(se va exporta mai putin i n Cehia ) ,deci curba HH1 se va deplasa in jos la HH2
.Noul punct de echilibru po arta urmatoarea semnificatie:un import mai putin de
la vecini va duce la o scade re PIB si a exporturilor in ambele tari.Evolutia pr
ezenta este valabila si in ca zul Romaniei,exportul scazand cu peste 60% in peri
oada 1989-1993: Impactul nu s-a simtit numai asupra exporturilor tarilor foste m
ember CAER,tradu candu-se si printr-o reducere a importurilor romanesti. Pe lang
a prabusirea CAER,alte socuri exterioare care au determinat reducerea exp ortull
ui lor,urmata de reorientarea comertului exterior sunt reprezentate de inc apaci
tatea de plata a tarilor in curs de dezvoltare,in care Romania exporta bun uri d
e echipament:Angola ,Mozambic,Libia ,Sudan care figureaza si in present ca debit
ori cu putine sperante de recuperare a debitelor. Nu poate fii omis cazul Irakul
ui,tara care datoreaza Romaniei peste 1,5 mld USD din exporturile romanesti de e
chipamente.Daca nu ar fii existat criza din Golf s i embargoul impus acestei tar
i,exporturile ar fii continuat,ca si importurile,in contrapartida. Pe lista socu
rilor externe inclludem cazul Iugoslaviei,tara cu care Romania ave a interese co
mmercial.Dezmembrarea Iugoslavieio,razboiul civil si embargoulau in cheiat acest
e relatii. In aceste conditii Romania si-a pierdut in primii ani de tranzitie pe
ste 50% din pietele externe traditionale,in ultimii aani comertul exterior orien
tandu-se sp re tarile occidentale dezvoltate. Politica comerciala Mai mult sau m
ai putin declarat,cele mai multe tari incearca sa protejeze piata interna prin t
arife vamale fie prin masuri netarifare,incercand sa mentina in ec hilibru balan
tade plati.In tara noastra ,fenomenele efectiv petrecute au fost,in mod paradoxa
l,aproape opuse celor expuse mai sus:tarifele vamale chiaratunci ca nd erau prea
inalte,erau de cele mai multe ori ignorate,barierele netarifare era u practice
inexistente la import,chiar si in cazul in carear fii fost absolute n ecesare,cu
m ar fii impiedicarea importului de produse contrafacute. Nici politica de expor
t nu este un pozitiva.Restrictionarea exporturilor era una normal in cazul produ
selor subventionate,exporturile unor asemenea produse repr ezentand un transfer
fara contrapartida si putand constitui oricand obiectul uno r masuri antidumping
.Pana in 1994 aceste masuri au fost diminuate progresiv o da ta cu liberalizarae
a preturilor. Sistemul conceptual al Balantei de Plati Externe Pozitia unei econ
omii nationale n raporturile ei cu restul lumii este reflectata n doua documente:
Balanta de Plati Externe (BPE) si pozitia investitionala intern
ationala (PII), documente elaborate sub auspiciile Fondului Monetar Internationa
l (FMI) n scopul de a raspunde cerintelor de fundamentare a deciziilor de politi
c a macroeconomica si de implicare a tarii n schimburile cu strainatatea, si, pe
de alta parte, de a asigura comparabilitatea datelor nationale cu cele ale altor
t ari si ierarhizarea internationala. Aceste doua documente sunt rezultatul uno
r a bordari diferite ale relatiilor economice internationale ale unei tari. Bala
nta de Plati Externe (BPE) nregistreaza tranzactiile (fluxurile) derulate ntre rez
identi si nerezidenti de-a lungul perioadei de referinta (de obicei, anul ca len
daristic). Pozitia Investitionala Internationala (PII) are n vedere stocul de cre
ante (drepturi) si angajamente (obligatii) financiare ale unei economii fata de
restul tarilor lumii la un moment dat (de obicei la sfrsitul anului). Modifica re
a acestui stoc este, evident, rezultatul tranzactiilor derulate dupa momentul ul
timei observari a stocului (ceea ce este nregistrat n BPE), dar si efec tul schimb
arilor petrecute n ratele de schimb ale monedelor n care sunt evidentiat e creante
le si angajamentele, n preturile utilizate pentru evaluarea creantelor ( drepturi
lor) si angajamentelor (obligatiilor) accumulate de-a lungul timpului, p recum s
i efectul altor ajustari valorice (deteriorari, pierderi etc.). Vezi si paragraf
ul redactat n limba engleza. Potrivit Manualului B alantei de Plati Externe elabo
rat sub auspiciile FMI (actualmente, bancile centra le din tarile lumii aplica r
ecomandarile din cea de a cincea editie actualizata a acestui Manual), balanta d
e plati externe (BPE) este un document statistic car e rezuma ntr-o forma ordonat
a, sistematica totalitatea tranzactiilor unei economi i cu restul lumii de-a lun
gul unei perioade de timp (de obicei, un an). Constata m ca, la fel ca si n cazul
SCN, BPE se bazeaza pe conceptul de tranzactie, numai ca de asta data este vorb
a de tranzactii ntre rezidentii si nerezidentii unei eco nomii. Distinctia ntre ce
le doua categorii de subiecte economice nu are n vedere n ationalitatea sau alte
criterii legale sau administrative, ci situarea centrului principal de interes e
conomic n limitele granitelor economice ale respectivei ta ri sau dincolo de aces
tea ( acceptiunea economica a rezidentei ). Centrul principal de interes economi
c al unei persoane fizice sau juridice se af la ntr-o tara atunci cnd aceasta are
plasamente n teritoriul economic al respective i tari, s-a angajat sau intentione
aza sa se angajeze n activitati si tranzactii e conomice pe o perioada de timp in
definita sau finita, dar nu mai mica de un an.. n rndul nerezidentilor se numara,
pe de alta parte, persoane fizice si juridice st raine, care fiinteaza n afara te
ritoriului economic al tarii, conationalii care s i-au mutat centrul de interes
economi/activitate n strainatate, filialele si sucu rsalele societatilor comercia
l autohtone stabilite n strainatate, turistii straini, oameni de afaceri si funct
ionarii diplomatic afl ati temporar pe teritoriul unei alte tari dect cea de orig
ine. BPE cuprinde toate tranzactiile de natura comerciala si/sau financiara (vez
i tabelul 5.1), fiind u n bilant anual al acestor schimburi. n principiu, tranzac
tiile internationale se efectueaza cu titlu oneros, genernd plati n schimbul bunur
ilor primite sau al serv iciilor angajate. Totusi, unele operatiuni ntre rezident
i si nerezidenti se fac f ara contraprestatie, fiind considerate transferuri uni
laterale. Evaluarea tranza ctiei se face la pretul pietei, definit ca suma de ba
ni pe care potentialul cump arator o plateste pentru a achizitiona ceva (un bun
sau un serviciu) de la poten tialul vnzator/ prestator, ambii parteneri fiind ent
itati independente, reunite n afacerea respectiva din interese strict comerciale.
Momentul nregistrarii tranzac tiei este momentul schimbului (real au estimat) de
proprietate. O conventie una nim acceptata este aceea ca data schimbului de pro
prietate coincide cu data nscri erii operatiunii n evidentele societatilor bancare
care mijlocesc tranzactia inte rnationala. Analiza statistica a Balantei de Pla
ti Externe Principiul dublei nregistrari n elaborarea BPE se refera la faptul ca p
artea covrsi toare a trazactiilor internationale este cu titlu oneros (se achita
o livrare de marfuri sau o prestare de servicii). Aceasta nseamna ca exportul det
ermina, de e xemplu, o diminuare de resurse reale compensata printr-o plata (o nc
asare de mijl oace financiare) si invers. nca din prima editie a Manualului BPE (
1948), FMI a pro
pus ca sumele ncasate sa fie nregistrate n activul sau creditul (+) balantei, n timp
ce platile sa fie consemnate n pasivul sau debitul (-) ei. Acelasi principiu se
aplica si tranzactiilor financiare (majorarea de active achizitionate n strainata
te se aseamana cu o iesire de valuta pentru a efectua o plata si invers), precu
m si transferurilor unilaterale (la care ncasarea sau plata are loc independent d
e contraprestatia reala).. Convertirea (translatarea) tuturor tranzactiilor ntr-o
moneda unica de cont. Deoa rece tranzactiile internationale se deruleaza n diver
se monede, agregarea informa tiilor ntr-o situatie coerenta, cu valente cognitive
si analitice presupune trece rea valorii tranzactiilor exprimate n diferitele mo
nede efective ntr-o unica moned a de referinta. Pna la 31 decembrie 2002, Romnia a
folosit n statistica BPE dolarul SUA ca moneda de cont, iar de la 1 ianuarie 2003
a trecut la evidentierea agreg ata n euro. Balanta de plati se ntocmeste de catre
autoritatea monetara central (B anca Nationala a Romniei) pe baza raportarilor l
unare ale tuturor bancilor comerc iale autorizate de ea sa intermedieze tranzact
ii comerciale si financiare intern ationale.Pentru a asigura ntreaga gama de info
rmatii necesare n gestionarea echili brului extern,
Echilibrarea Balantei de Plati Externe Balanta de Plati Externe a unei tari refl
ecta relatia n care se gasesc cele doua componente ale sale contul curent, pe de
o parte, si contul de capital si financ iar, pe de alta parte). ntruct, o BPE glob
ala a unei tari nu poate ramne dezechilib rata, orice dezechilibru al contului cu
rent este compensat sau contracarat printrun dezechilibru n celalalt sens al cont
ului de capital si financiar. De aceea, se afirma ca deficitul contului curent a
l BPE determina un excedent al contului de capital si financiar (prin angajarea
de credite sau prin atragerea de capital d in strainatate pentru plata diferente
i dintre ncasarile si platile generate de op eratiunile curente), dupa cum, exced
entul contului curent se compenseaza printr-un export de capital (mprumut acordat
n strainatate sau investitie directa) pentru a asigura echilibrul general anual
al BPE. n vederea gestionarii echilibrului gene ral al BPE al unei tari, ntocmirea
de BPE pe principalele relatii bilaterale este o necesitate indiscutabila. Exis
ta mai multe modalitati pentru a evidentia ct de mare este dezechilibrul, ct d e d
ramatica este situatia BPE sau a uneia dintre componentele sale. a) compararea c
u PIB al tarii este o modalitate potrivita pentru a aprecia semni ficatia defici
tului/excedentului global al contului curent sau al contului de ca pital si fina
nciar al BPE a unei tari: O valoare de pna n 5% este considerata ca fiind acceptabi
la pentru economisti. Nive luri ale acestui indicator cuprinse ntre 5% si 10% sunt
menite sa ridice semnale de alarma factorilor de decizie n vederea corectarii dez
echilibrelor aparute. Valor i de peste 10% arata dezechlibre grave ce pot fi core
ctate numai prin masuri si politici sustinute. O serie de an alisti ridica nsa un
semn de ntrebare asupra comparabilitatii internationale a ace stui indicator, da
t fiind faptul ca, n timp ce soldul contului curent este determ inat n USD sau, ma
i nou, n tarile europene n Euro, PIB se estimeaza n moneda nationa la, iar metodolo
giile de conversie n USD sau Euro pot diferi de la o tara la alta . n anul 2003 so
ldul contului curent al BPE a Romniei reprezenta 5.2% fata de nivelul PIB (valoar
ea estimata a PIB in anul 2003 este de 50.346 mi l Euro): Celelalte doua modalit
ati de evidentiere a marimii dezechilibrului sunt aplicabi le att la nivelul ntreg
ului cont al BPE ct si pe capitole si posturi ale balantei. b) compararea cu volu
mul total al tranzactiilor (ncasari si plati) evita neajunsu l procedeelor de con
versie a PIB din moneda nationala n USD sau Euro: - La nivelul unui cont al BPE:
Pentru acest indicator, specialistii considera ca acceptabil un nivel inferior p
ragului de 10%. Acest indicator se poate calcula si la nivelul unui capitol sau a
l unui post di n BPE: n exemplul tarii noastre, n prima jumatate a anului 2003 val
oarea acestui indicato r este: Pe capitole: Bunuri si servicii: ; Venituri: ;Tra
nsferuri curente: S e observa ca valoarea acestui indicator pe total cont curent
se situeaza sub pra gul de 10%, ascunznd nsa gravele debalante nregistrate n postur
ile venituri si, resp ectiv, transferuri curente, care, pe total, s-au compensat
partial. Mai mult, de ficitul grav nregistrat n balanta comerciala (ce poate fi p
us n principal pe seama cresterii cererii interne de bunuri de consum din import
ca urmare a liberalizar ii creditelor bancare de consum, dar si a cresterii cere
rii de investitii si a v ariatiilor preturilor internationale la bunurile de imp
ort) poate fi reliefat pr in valoarea de peste 10 procente a acestui indicator (
mrs2 pentru bunuri este 11 ,24%) c) compararea prin raportare a ncasarilor cu pla
tile aferente fiecarui fel de tranzactie nregistrata separat n BPE ca post (elemen
t constitutiv) al acesteia. Rezulta astfel gradul de acoperire a platilor prin nc
asari din tranzactii de ace lasi fel o marime relativa de coordonare tipica anal
izei unei balante: - La nivelul unui cont al BPE: - La nivelul unui capitol sau
al unui post din BPE: O valoare supraunitara (sau peste 100 procente) a acestui
indicator corespunde u nui excedent al contului/postului analizat, o valoare uni
tara (sau GA=100%) unui echilibru iar o valoare subunitara (sub 100%) unui defic
it. Statistica pentru afaceri internationale Gradul de acoperire a platilor prin
ncasari din contul curent al Romniei n anul 200 3 subliniaza, nca o data, deficitul
nregistrat n contul curent al Romniei: pe capitole: bunuri si servicii : ,din care
: bunuri : servicii : venituri: ; transferuri curente: Din cei trei indicatori d
erivati prezentati, analistul l va alege pe acela care c orespunde cel mai bine n
ecesitatilor de analiza, avnd in vedere faptul ca gradul de sensibilitate la mari
mea dezechilibrului descreste de la mrs1 pana la GA. 2. Dinamica dezechilibrului
este analizata n doua feluri. O prima modalitate cons ta n determinarea indicilor
soldului prin compararea direct a soldurilor nregistra te n diferite perioade de
referinta: - la nivelul unui cont al BPE: - la nivelul unui capitol sau al unui
post din BPE: Observatie: Un astfel de indice nu poate fi stabilit dect daca cele
doua solduri comparate poarta acelasi semn. De aceea, un indice supraunitar (pe
ste 100%) rezu ltnd din compararea a doua solduri pozitive exprima o crestere a e
xcedentului cee a ce, poate exprima o evolutie favorabila pe cnd un astfel de ind
ice obtinut din compararea a doua solduri negative arata o crestere a deficitulu
i balantei, fiin d o evolutie nefavorabila pentru tara analizata. Pe total cont
curent indicele soldului: surprinde accentuarea deficitul cu 77,3% n 2003 anul 20
02. Pe capitole: bunuri si servicii : is 141,7%, din care: bunuri : is =143,7%;
servicii : is =12 40%; venituri : is =127,7% ;transferuri curente : is =101,7% n
timp ce pentru posturile Bunuri si servicii si, respectiv, Venituri valoarea su
praunitara a acestui indice reflecta nrautatirea dezechilibrului, pentru Transfer
uri curente tot o valoare supraunitara a indicelui reflecta, n conditiile date,
o situatie pozitiva, o crestere a excedentului nregistrat de acest post. Datorita
ponderii reduse a acestui post n total Cont curent, cresterea acestui excedent n
u poate nsa compensa cresterea deficitelor din celelalte posturi si, n special, de
f icitul balantei comerciale componenta cu cea mai mare contributie la ncasarile
si
platile contului curent. O alta modalitate de analiza a dinamicii dezechilibrul
ui dintre ncasarile si platile generate de tranzactiile internationale consta n de
terminarea indicelui gradului de acoperire a platilor prin ncasari: La nivelul u
nui cont al BPE: sau Indiferent de modul de calcul, evolutia gradului de acoperi
re arata o usoara sca dere a acestuia (cu 1,7%), sau, n acest caz, o crestere a d
eficitului contului cu rent. La nivelul unui capitol sau al unui post din BPE: p
e capitole: bunuri si servicii : iga 95,66%, din care : bunuri : ; servicii : ve
nituri : iga 73,0% ; transferuri curente : iga 96,8% Observatie: n vederea unei i
nterpretari corecte, valoarea acestui indice trebuie corelata cu valoarea unui i
ndicator care arata natura debalantei (de exemplu, s oldul sau gradul de acoperi
re al contului). Astfel, o valoare subunitara (sub 10 0%) a acestui indice poate
reflecta o crestere a deficitului (precum n cazul cont ului curent n exemplul de
mai sus) dar si o reducere a excedentului sau o trecere de la o balanta excedent
ara la una deficitara. 3. Analiza structurala a dezechilibrului unui cont al BPE
se foloseste, de obice i, de o marime relativa numita rata de contributie la de
zechilibrul general. Ea se obtine calculnd ponderea deficitelor nregistrate n capit
olele (posturile) unui c ont n deficitul total, respectiv, ponderea excedentelor
partiale n excedentul cumu lat de ntregul cont supus analizei: N.B. Daca unele com
ponente ale contului prezinta solduri cu alt semn dect soldul general al contului
, atunci suma ratelor de contributie excede 100%, o parte din aceste contributii
fiind contracarate de dezechilibrele n sens invers ale respecti velor componente
. De pilda, n exemplul de mai devreme, rata de contributie se poa te calcula numa
i pentru primele doua posturi: pentru bunuri si servicii: 100 135 ,3% pentru ven
ituri: 21,65% Adunnd cele doua rate de contributie se obtine o valoare ce depases
te 100 procent e, aratnd faptul ca deficitul din primele doua posture (si, n speci
al, din balanta bunurilor si serviciilor) este partial contracarat de excedentul
din cel de-al treilea post al contului curent: transferuri curente. Compararea
dezechilibrelor din BPE a doua tari se bazeaza pe selectarea atenta a indicatori
lor relevanti. ntr-un context dat, se poate imagina si compararea dir ecta a doua
deficite (sau a doua excedente) nregistrate de cele doua tari, eviden t n acelasi
an de referinta. Mult mai interesanta este nsa compararea marimilor re lative ca
re arata semnificatia dezechilibrului pentru fiecare economie (pe baza indicator
ului S/PIB). Spre exem plu, Franta si Elvetia au nregistrat n anul 2000 acelasi so
ld excedentar de 25 mil d. USD. Daca n cazul Frantei acest excedent reprezinta nu
mai 0,7% fata de produsu l intern brut, n cazul Elvetiei raportul ajunge la 10 pr
ocente, subliniind existe nta unui dezechilibru serios al contului curent.