Seminar 1: Elemente de calcul vectorial

Definiii i exemple

- mrime fizic
- mrime fizic scalar
- mrime fizic vectorial

Componentele unui vector n diferite sisteme de coordonate ortogonale

Operaii cu vectori

- modulul unui vector

- nmulirea unui vector cu un scalar

- adunarea vectorilor

- scderea vectorilor

- produsul scalar a doi vectori

- produsul vectorial a doi vectori

- proprieti ale produselor vectoriale

1. ( )
r r r r r r r
a b + c = a b + ac
( ) ( )
r r r r
2. a b = a b
3. ( )
r r r r r r r r r
( ) (
r r r
a b c = b (c a ) = c a b = v - volumul algebric construit pe vectorii a ,b , c )
4. ( )
r r r r r r r r r
( )
a b c = b (a c ) c a b

Derivata parial i difereniala unei funcii

Operatori vectoriali

Cmpuri fizice

Definiie: Un cmp fizic poate fi definit ce fiind format din totalitatea mrimilor fizice de
aceiai natur asociate punctelor dintr-un domeniu dat.
r
Cmp fizic scalar O mrime fizic scalar funcie de punct S = S (r )

1
 Suprafa de nivel de valoare constant a cmpului: locul geometric al punctelor n care
r
mrimea fizic (cmpul) are aceiai valoare S (r ) = const

Gradientul cmpului scalar este o mrime vectorial la suprafaa de nivel de valoare

constant a cmpului n fiecare punct din domeniul de definiie al cmpului scalar. Gradientul este
un operator aplicabil unui cmp scalar exprimat printr-o funcie continu i derivabil:

= i + j + k operatorul nabla
x y z
r r r S S S
grad S (r ) = S (r ) = i + j + k S (r ) = i+ j+ k
x y z x y z
r
Prin mrimea sa vectorul S (r ) exprim numeric variaia valorilor cmpului pe direcie
normal la suprafaa de faz constant, calculat pentru unitatea de lungime, iar prin direcie indic
r
direcia de variaie cea mai rapid a valorilor cmpului. Sensul pozitiv al vectorului S (r ) indic
sensul de cretere a valorilor cmpului.

1 Q 1 Q V VB
V = = E= A
4 0 r 4 0
( )
1 2
2 2 2 2
x +y +z
V VB
E= A , rA rB 0
rA rB
r
E = gradV
r
E=
1 Q
4 0 r
r =
1
4 0
Q r
r=
1
4 0
Q
(xi + yj + zk )
( )
2 3 3
r 2 2 2 2
x +y +z

r r r
Cmp fizic vectorial O mrime fizic vectorial funcie de punct V = V (r )

2
 Fluxul cmpului vectorial se definete ca fiind o mrime fizic scalar egal cu valoarea
r r r
medie a componentei vectorului V = V (r ) pe direcie normal la o suprafa dat, nmulit cu aria
suprafeei
( )
r r
= V (r ) n
Variaia fluxului poate fi exprimat prin variaia pe cele trei componente astfel
V y V
V
d = dx x i + dy
x y
(
z

)

x y

j + dz V z k dxdzi + dxdzj + dxdyk = V x + y + V z dxdydz
z

V V y V z
= x + + dv

x y z
d V x V y V r
= + + z = V
dv x y z

Divergena unui cmp vectorial

r r
= i + j + k operatorul nabla
x y z
V y V z
r r r r
div V (r ) = V (r ) = i +
r r
y
( ) V
j + k V x i + V y j + V z k = x +
z x y
+
z
x
Divergena unui vector este o mrime scalar, numeric egal cu fluxul elementar spre
r
exterior al vectorului V printr-o suprafa elementar nchis, calculat pentru unitatea de volum i
asociat unui punct din interiorul suprafeei.

r r r Q r
S E ds = divEdv =
V
=
0
Edv
V 0
r Qt
divE = =
0 V

Rotorul unui cmp vectorial

Legtura dintre vectorii dependeni de punct i micrile pe traiectorii nchise este stabilit
prin mrimea numit circulaia unui vector. Circulaia unui vector este o mrime numeric egal cu
valoarea medie a componentei cmpului tangenial la o curb nchis, nmulit cu lungimea curbei.
r r r
Operaia care permite exprimarea circulaiei unui vector V = V (r ) se numete rotor de
r r r r r r r
V = V (r ) i se noteaz V (r ) sau rot V (r ) .

3

= i + j + k operatorul nabla
x y z
r r r r
rot V (r ) = V (r ) = i +



(
j + k V x i + V y j + V z k =
z
)
x y
i j k

= =
x y z
Vx V y Vz
V V y V x V z V y V x
= i z + j
z x + k x y
y z

0 I I r r
B=
2 r B dl = S rotB ds = 0 I = S 0 j ds j=
S
rotB = 0 j

Laplace-anul unui cmp vectorial

= i + j + k operatorul nabla
x y z
r r r r r r
2 V (r ) = ( ) V (r ) = i + j + k i + j + k V (r ) =
x y z x y z
2 r r 2
= +
2
+
2
x 2 y 2 z 2
V (r ) =

+
2
+
2
x 2 y 2 z 2
(
V x i + V y j + V z k

)

n fizic cu ajutorul operatorilor sunt exprimate procese care duc la modificarea cmpurilor
de mrimi fizice sau se realizeaz trecerea de la o mrime fizic la o alt mrime fizic.
Astfel pentru cmpuri scalare sau vectoriale funcii de timp operatorul derivat n raport cu
timpul indic trecerea de la mrimea fizic respectiv la viteza ei de variaie.

4
 Seminar 2: Elemente de mecanic clasic

r r r
1. Legea de micare a unui punct material este dat de relaia r = at 2 i + b sin( t ) j , unde mrimile
a i b sunt constante i au valorile a = 2 m s 2 i b = 3m . S se calculeze modulul vitezei punctului
material la momentul t = 2 s .

Rezolvare:
r
r dr (t )
v (t ) = (1)
dt
r 2r r
r = at i + b sin( t ) j (2)
Din (1) si (2) rezulta
r
v (t ) = 2at i + b cos( t )j (3)
Modulul vectorului viteza este
r
v (t ) = v x2 + v 2y = 4 a 2 t 2 + b 2 2 cos 2 ( t ) (4)
Modulul vitezei la momentul t = 2 s pentru a = 2 m s i b = 3m se obtine prin inlocuire in
(4)

1
2. Se consider micarea definit de ecuaiile parametrice x = 3et + i y = 4 et 1 . Determinai
4
traiectoria punctului material, viteza i acceleraia sa.

Rezolvare:
Pentru obinerea traiectoriei se elimin factorul e t din cele dou ecuaii i se obine
dependena y = y ( x ) , astfel
1
x
et = 4 (1)
3
4x 1 4x 4 4 4
y= 1 y = y = x (2)
3 3 3 3
Viteza i acceleraia se obin prin derivarea ecuaiilor din textul problemei in raport cu timpul
o data si respectiv de doua ori. ............................................................................................................

3. O for constant F acioneaz orizontal asupra unui corp de mas m aflat n cmpul
gravitaional terestru caracterizat de acceleraia gravitaional g. Micarea are loc dup axa x pe un
plan orizontal iar coeficientul de frecare este . La momentul iniial x = x0 iar viteza v = v0 este
paralel cu F. Determinai legea micrii corpului considerat.

Rezolvare:
Din principiul al doilea al mecanicii F = ma rezult
ma = F G ma = F mg (1)
F mg
a= (2)
m
Prin integrare o data i de dou ori n raport cu timpul i punerea condiiilor la limit se obin
legea vitezei respectiv a spaiului (micrii)..........................................................................................

Se pot utiliza de asemenea ecuaiile micrii rectilinii uniform variate....................

5
4. Reprezentai grafic dependenele spaiului, vitezei i acceleraiei in funcie de timp dup dou
secunde de la nceputul micrii unui punct material, a crui acceleraie este data le legea a = kt
unde k = 6 m s 3 , considernd c la momentul iniial viteza este zero iar spaiul parcurs este de
5 m.
Rezolvare:
Pentru determinarea legii vitezei utilizm
dv(t )
= a(t ) = kt sau dv = ktdt (1)
dt
Prin integrare in raport cu t se obine
1
v = kt 2 + c0 , unde c0 este o cons tan ta de int egrare (2)
2
Constanta de integrare c0 se obine din condiia la limit v(0 ) = v0 = 0 m s , rezultnd c
c0 = 0 m s (3)
Deci legea vitezei este
v(t ) =
1 2
kt (4)
2

Pentru determinarea legii spaiului utilizm

dx(t )
= v(t ) = kt 2 sau dx = kt 2 dt
1 1
(5)
dt 2 2
Prin integrare in raport cu t se obine
1
x = kt 3 + c1 , unde c1 este o cons tan ta de int egrare (6)
6
Constanta de integrare c1 se obine din condiia la limit x(0 ) = x0 = 5 m , rezultnd c
c1 = 5 m (7)
Deci legea spaiului este
x(t ) = kt 3 + 5
1
(8)
6

5. Determinai legea spaiului i legea vitezei unui punct material a crui acceleraie depinde de
vitez dup legea a = kv 2 , tiind c la momentul t = 0 , v = v0 iar s = s0 .

Rezolvare:
Pentru determinarea legii vitezei rescriem relaia a = kv 2 astfel
dv 1
= kv 2 sau dv = kdt (1)
dt v2
1 1
Prin integrare de obine = kt + c0 sau v = (2)
v kt + c0
Constanta de integrare c0 se obine din condiia la limit v(0 ) = v0 , rezultnd c
1 1
v0 = sau c0 = (3)
c0 v0
Deci legea vitezei este
v(t ) =
1
(4)
1
kt +
v0
Pentru determinarea legii spaiului scriem
6
 ds ds 1
= v sau = (5)
dt dt 1
kt +
v0
dt
ds = (6)
1
kt +
v0
Prin integrare
1
s(t ) =
1
+ c1
ln kt + (7)
k v0
Prin punerea condiiei la limit, respectiv s( 0 ) = s0 , rezult
1 1 1 1
s0 = ln + C1 C1 = s0 ln (8)
k v0 k v0
Astfel
1 1 1
s(t ) =
1
ln kt + + s0 ln (9)
k v0 k v0

6. S se determine componentele forei dac energia potenial este de forma E p = xy 3 + 3xyz 2 .

Rezolvare:
Expresia fortei este
r E p E E
F = gradE p = E p = i p j p k (1)
x y z
Astfel
r
( ) ( )
F = gradE p = E p = y 3 3 yz 2 i + 3 xy 2 3 xz 2 j + ( 6 xyz )k (2)

7
 Seminar 3: Elemente de mecanic clasic + Oscilaii mecanice

r
(
1. Viteza unui punct material variaz dup legea v = A 2t 3 B i C sin ) r 2 r
t j , unde A, B i C
3
sunt constante pozitive. S se stabileasc legea de micare a punctului material, dac la momentul
iniial t0 = 0 , punctul material s-a aflat n originea sistemului de coordonate, r0 = 0 .
Rezolvare:
r
r dr (t ) r r
v (t ) = sau dr (t ) = v (t )dt (1)
dt
r
( ) r
dr (t ) = A 2t 3 B i C sin

2 r
3
t j dt (2)

Prin integrarea relaiei (2) se obine

r 1 3 2
r (t ) = A t 4 Bt + C1 i + C cos t + C2 j (3)
2 2 3
Prin punerea conditiilor la limita se obtin constantele de integrare...........................................

2. O particul se mic n planul xOy cu acceleraia w orientat de-a lungul semiaxei negative Oy
(a y = w) . Ecuaia micrii particulei are forma y = Ax Bx 2 , unde A i B sunt constante pozitive.
S se calculeze viteza particulei n originea axelor de coordonate.
Rezolvare
Derivand o data in raport cu timpul obtinem
dy dx dx
= A 2 Bx v y = Av x 2 Bxv x (1)
dt dt dt
Derivand inca o data in raport cu timpul obtinem
2
d2y d 2x dx dx d 2x d2y d 2x dx d 2x
=A 2B 2 Bx =A 2 B 2 Bx (2)
dt 2 dt 2 dt dt dt 2 dt 2 dt 2 dt dt 2
Acceleratia este orientata dupa semiaxa Oy rezulta ca
d 2x
ax = =0 (3)
dt 2
Din (2) si (3) rezulta
2
d2y dx
= 2 B a y = 2 Bv x2 (4)
dt 2 dt
Deci
ay w
vx = vx = (5)
2B 2B
Din (1) si (5) rezulta

v y = ( A 2 Bx )
w
(6)
2B
In origine x=0, y=0
w w
v0 x = v0 y = A (7)
2B 2B

8
3. S se determine ecuaia de micare x = x(t ) pentru o particul care se afl n cmpul de energie
potenial E p ( x ) = Ax 4 (A este o constant pozitiv), dac energia sa total este nul. La
momentul iniial t = 0 , x = x0 .
Rezolvare:
Energia totala fiind nula rezulta ca energia cinetica a particulei este
E c ( x ) = Ax 4 (1)
1 2 A A
mv = Ax 4 v2 = 2 x4 v = 2 x2 (2)
2 m m
dx A dx A
= 2 x2 = 2 dt (3)
dt m x2 m
Prin integrare
dx A 1 A
= 2 dt = 2 t + C0 (4)
2 m x m
x
Astfel
x(t ) =
1
(5)
A
2 t + C0
m
Din punerea conditiei la limita, respectiv t = 0 , x = x0 , rezulta
1 1
x0 = C0 = (6)
C0 x0
Deci
x(t ) =
1
(7)
1 A
2 t
x0 m

4. Dou resorturi elastice avnd constantele k1 i k 2 sunt legate iniial in serie iar apoi in paralel.
De sistemele considerate este atrnat un corp de mas m. Determinai raportul energiilor poteniale
E p1 E p 2 ce caracterizeaz alungirea celor dou resorturi in ambele cazuri.

5. Un corp cu masa m = 2 g oscileaz n jurul poziiei de echilibru sub aciunea forei elastice

Fel = 2 10 4 sin t S se calculeze:
4
a) viteza maxim a oscilatorului;
b) lucrul mecanic necesar pentru a deplasa punctul material din poziia de
echilibru n poziia de elongaie maxim;
A
c) timpul necesar punctului material pentru a parcurge distana de la la A , unde A este
2
amplitudinea. Se va lua 2 = 10.

Rezolvare:
Utilizand forta elastica se determina forta deformatoare si acceleratia miscarii
F
F = 2 10 4 sin t N a = a = 10 1 sin t (1)
4 m 4

9
 Relatia generala pentru acceleratia miscarii oscilatorii liniar armonice este
a = 2 A sin(t + 0 ) (2)
Din (1) si (2) rezulta
= rad s


0 = rad (3)
4
A = 10 1 A = 10 2 m
2

Viteza maxima a oscilatorului este
vmax = A = 10 2 m s (4)
Lucrul mecanic necesar pentru a deplasa punctul material din poziia de echilibru n poziia
de elongaie maxim este egal cu variatia maxima a energiei potentiale si totodata cu variatia
maxima a energiei cinetice
1 2
Lmax = Ec max = mvmax (5)
2
Relatia generala pentru elongatia miscarii oscilatorii liniar armonice este

x = A sin(t + 0 ) = 10 2 sin t (6)
4
Cele doua momente de timp rezulta din ecuatiile corespunzatoare
A 1
2 = A sin t1 4 t1 = arcsin 2 + 4 t1 = 6 + 4
1 1 1
t 2 t1 = = s
A = A sin t t = arcsin 1 + t = + 2 6 3

2
4

2
4

2
2 4
(7)

10