Glanda hipofiza

Nanism hipofizar
Generalitati

Nanismul de tip hipofizar este cauzat de o hiposecretie a hormonului de crestere al glandei

hipofize, determinat de leziunui tumorale sau netumorale. Din prima categorie fac parte chisturi sau
tumori situate n hipofiza sau n afara ei, cum este cazul craniofaringiomului, care nsoteste frecvent
nanismul. Tumorile hipofizare perturbeaza cresterea, dar pot produce si alte manifestari: diabet
insipid, obezitate, tulburari vizuale. In cea de-a doua categorie sunt cuprinse leziunile netumorale,
inflamatorii, ale hipofizei (encefalite, meningoencefalite) si bolile degenerative ale sistemului nervos.
In afara categoriilor mentionate, mai exista un al treilea grup, cel al nanismelor idiopatice, denumite
astfel deoarece mijloacele de investigare nu reusesc sa descopere cauza.

Manifestari

Copiii afectati de nanism hipofizar manifesta o rata de crestere mult mai lenta, insa din punct
de vedere proportional, corpul lor este normal. Acestia pot avea o inaltime cu 20 - 25 % mai mica
decat statura obisnuita pentru varsta lor, lucru observabil la varste cuprinse intre 2 si 4 ani. Nu sunt
constatate modificari nici in ceea ce priveste perimetrul cranian al acestor copii, insa din cauza
deficitului de degradare a grasimilor, pacientii prezinta cantitati mai mari de tesut adipos distribuit in
special la nivelul taliei. Rareori, depunerile de grasime pot fi prezente la nivelul coapselor, a
abdomenului sau la nivelul glandelor mamare.

Sinteza de proteine este redusa , volumul masei musculare este scazut in comparatie cu al
persoanelor sanatoase de aceeasi varsta. Cercetatorii au descoperit ca in cazul copiilor cu aceste
probleme, numarul de celule musculare scheletice este mult scazut fata de cel normal. Ca si
consecinta, forta musculara testata in cadrul testului la efort este mult scazuta fata de cea a
copiilor cu aceeasi varsta.

Femeile manifesta amenoree, organele genitale se dezvolta insuficient, ele prezentand uterul
si vaginul de dimensiuni mici, iar glandele mamare sunt , de asemenea, subdezvoltate. La barbati,
organele genitale au dimensiuni infantile, iar testiculele nu coboara in punga scrotala. Reproducerea
nu este posibila decat in conditiile unui deficit izolat de somatotopina. Aceasta manifestare este
cunoscuta sub denumirea de infantilism sexual.

Hipoglicemia apare ca urmare a degradarii inadecvate a glicogenului in glucoza. In functie de

severitatea acestui aspect, pot sau nu sa apara chiar si crize convulsive. Capacitatea intelectuala nu
este afectata, insa comportamentul acestor persoane esre pueril si sunt frecvente manifestarile cu
caracter astenic, depresiv sau complexele de inferioritate. Craniul si membrele sunt
proportionate, chiar daca au dimensiuni mici, ceea ce face ca aspectul general sa fie totusi armonic.
Fata pacientilor este mica, prezinta o insuficienta dezvoltare a maxilarului si mandibulei, aspect care
determina si incalecarea dintilor. Pot fi prezente pete pigmentare la nivelul fetei, riduri fine ale pielii,
pistrui, nasul mic si ochii apropiati. Ridurile aparute la nivelul fetei ofera bolnavilor un aspect
imbatranit precoce. Dimensiunile mainilor si picioarele sunt reduse si pot avea nuante albastrui,
cianotice.

~1~
 Dupa depasirea varstei pubertatii, persoanele bolnave raman cu corpul subdezvoltat, cu
aspect de pitic datorat nedezvoltarii scheletului si musculaturii. Laringele are si el o structura infantila,
fapt ce determina o voce anormal de subtire si la adulti.

In cazul in care incapacitatea functionala a hipofizei este determinata de prezenta unei

formatiuni de natura tumorala, copiii pot manifesta simptome de natura neurologica precum durerile
de cap, varsaturile sau probleme de vedere. Craniofaringiomul este formatiunea tumorala cel mai
frecvent intalnita in astfel de cazuri, aceasta fiind o tumora localizata in vecinatatea glandei pituitare.

Gigantismul si acromegalia

Generalitati

Gigantismul si acromegalia sunt doua bloi cauzate de o hipersecretie a hormonului

somatotrop al glandei hipofize, diferenta fiind ca gigantismul se intalneste la copii,iar acromegalia la
adulti. Gigantismul se caracterizeaza prin dezvoltarea exagerata a oaselor si cresterea excesiva in
inaltime.

Manifestari

Simptomele acromegaliei si ale gigantismului depind de marimea tumorii glandei pituitare. Pe

masura ce creste, aceasta poate apasa pe nervii cranieni. Multi oamnei au tulburari de vedere,
greata sau dureri de cap. Alte manifestari pot include:

- Modificare trasaturilor faciale prin cresterea perimetrului capului si a nasului, ingrosarea

oaselor faciale, a buzelor, a limbii si adancirea ridurilor
- Muscatura inversa prin proeminenta mandibulei, caderea si indepartarea dintilor
- Cresterea si ingrosarea degetelor
- Ingrosarea pielii, tegumente umede, transpirate, uleioase si cresterea in exces a parului de pe
corp
- Torace globules si alterarea staticii coloanei vertebrale
- Hipertensiune arteriala, insuficienta cardiac
- Voce ingrosata, sforait nocturn (apnee de somn)
- Constipatie, polipi la colon
- Litiaza renala (piatra la rinichi)
- Dureri articulare la genunchi, sold, umar, glezne si degete
- Dureri musculare, forta musculara redusa
- Depresie
- Cresterea in dimensiuni a organelor interne (oranomegalie)
- Tulburari de menstruatie si disfunctie erectile
- Galactoree (secretie la nivelul sanilor)

Diabet inspid
Generalitati

Diabetul inspid este o afectiune endocrina rara, care se manifesta prin excretie excesiva de
urina (poliurie) si sete accentuata (polidipsie). Afectiunea este declansata de o hiposecretie a

~2~
hormonului antidiuretic (ADH) sau vasopresina. Acesta este un hormon sintetizat in hipotalamus, care
este apoi stocat la nivelul glandei pituitare. De fiecare data cand este necesar, hormonul antidiuretic
este eliberat in circulatia sanguina. Are rolul de a conserva lichidele, dar atunci cand lipseste sau este
insuficient, determina cresterea productiei de urina si deshidratarea. Exista patru tipuri de diabet
inspid:

Diabetul insipid central (DIC) problema este la nivelul hipotalamusului sau

hipofizei; in acest caz este afectata producerea, depozitarea sau eliberarea de
vasopresina. Diabetului insipid central poate fi primar (transmis genetic sau idiopatic -
adica fara o cauza aparenta) si secundar/dobandit (dupa interventii chirurgicale pe
creier, traumatisme craniene, tumori craniene, meningite, boli inflamatorii ca
sarcoidoza, histiocitoza, anevrismele cerebrale).
Diabetul insipid nefrogen (DIN) este produsa si eliberata suficienta vasopresina
din creier, dar exista anomalii la nivelul rinichiului, vasopresina nemaiputand actiona
eficient.Si aceasta forma de diabet insipid poate fi primara (transmisa genetic) sau
secundara (provocata de boala polichistica renala, litiaza renala, insuficienta renala,
amiloidoza, nivel prea mare de calciu in sange, nivel scazut de potasiu in sange,
anumite medicamente - litiu, tetraciclina, manitol, glucoza).
Diabetul insipid dipsogen (DID) reprezinta o poliurie secundara unui aport excesiv
de apa. In acest tip de diabet insipid este afectat mecanismul setei. Setea este
declansata in mod normal de cresterea concentratiei sangelui, dar in cazul acestei
afectiuni este prezenta o sete exagerata, necorelata cu necesitatile organismului, care
duce la un aport de lichide prea mare, cu diluarea sangelui, obtinandu-se practic o
intoxicatie cu apa. Poate aparea in cazul unei leziuni la nivelul hipotalamusului
(traumatisme, meningita TBC, sarcoidoza, tumori), asociat unei tulburari psihiatrice
(pana la 20% din pacientii cu schizofrenie rezistenta la tratament pot prezenta aceasta
forma de diabet insipid), dupa anumite medicamente sau fara o cauza aparenta.
Diabetul insipid gestational apare in sarcina. Cauza principala este reprezentata
de distrugerea vasopresinei de catre placenta (apare deci un deficit de vasopresina),
insa uneori poate fi vorba de o afectare a mecanismului setei.

De asemenea, orice leziune traumatica, inflamatorie, tumorala sau degenerative de la

nivelul hipofizei posterioare sau localizata la nivelul nucleilor din hipotalamus, care
sintetizeaza vasopresina, poate declansa aparitia diabetului insipid.

Manifestari

Cele mai intalnite simptome ale bolii sunt excretia excesiva de urina diluata si sete
intensa. Un pacient care sufera de o forma usoara a bolii va elimina 2,5 litri de urina pe zi, in timp ce
o forma severa a afectiunii determina eliminarea de pana la 15 litri de urina pe zi.
Copiii care sufera de diabet inspid vor prezenta urmatoarele simptome:

- Stare de neliniste si plans excesiv

- Diaree, varsaturi si cresterea temperaturii corporale
- Crestere intarziata sau scaderea masei corporale

Din cauza faptului ca diabetul inspid determina organismul sa retina o cantitate anormala de apa
pentru a functiona optim, apare deshidratarea. Aceasta poate determina:

~3~
 - Poliurie - emisia unei cantitati de urina (intre 5 si 8 litiri) foarte diluata, care nu contine zahar
sau albumina
- Pieredere ponderala
- Iritabilitate
- Stare de slabiciune
- Cefalee, febra sau ambele
- Hipotermie scaderea temperaturii
- Hiponatremie diminuarea nivelului de sodiu din plasma sangvina
- Polidipsie sete in exces, datorata poliuriei
- Gura uscata
- Slabiciune muscular
- Hipotensiunea arteriala
- Ochi infundati in orbite
- Frecventa cardiaca crescuta

Glanda tiroida

Cretinism gusogen
Generalitati

Cretinismul gusogen sau negusogen este determinat de o hiposecretie a tiroxinei din glanda
tiroida si apare cu o frecventa crescuta la copiii cu parinti cu gusa. Se datoreaza lipsei de hormoni din
timpul vietii fetale. Boala se poate manifesta de la nastere, insa de obicei devine evidenta in timpul
primelor luni de viata, in functie de extinderea afectarii tiroidei.

Manifestari

Simptomele includ deficientele metale, incepand cu dizabiliatte mintala usoara, ajungandu-se

pana la cretinism. De asemenea, organismul bolnavului nu este capabil sa reactioneze normal la
temperaturile mediului inconjurator, avand senzatia de frig permanent si prezinta anemie si cadere a
parului. O manifestare caracteristica a cretinismului gusogen este starea de functionare
necorespunzatoare a sistemului nervos si mai ales a scoartei cerebrale. In cazuri grave se observa
lipsa totala a inteligentei, cu manifestarea unei absolute indiferente fata de ce se petrece in jur.
Aceasta stare se numeste cretinism. Sindromul se mai caracterizeaza prin expresia caracteristica a
fetei, gura deschisa si limba atarnand, pielea uscata, lipsa de dezvoltare si functionare a organelor
genitale.

Mixedem
Generalitati

Mixedemul este cea mai severa forma de insuficienta tiroidiana, provocata de o hiposecretie a
hormonului glandei tiroide, tiroxina si caracterizat de infiltrarea tegumentelor si a mucoaselor. Acesta
apare la adulti de ambele sexe, cu varste cuprinse intre 40 si 60 de ani.

~4~
 Manifestari

Simptomele se instaleaza lent, in decurs de ani, astfel incat afectiunea este sesizata tarziu.
Aspectul facial in cazul persoanelor cu mixedem este unul caracteristic:

Fata rotunda, palida, cu pleoape groase si pungi la ochi

Cresterea in volum a buzelor (macrochilie) si a limbii (macroglosie) cu aparitia
amprentelor dentare
Rarirea parului in portiunea externa a sprancenelor si pe capilar, aici parului fiind aspru
si friabil
Gatul este rotunjt, dand impresia ca este mai scurt
Ingrosarea nasului, cu narile etalate

De asemenea, si la nivelul trunchiului se ingrgistreaza cateva schimbari:

toracele are reliefuri osoase sterse

abdomenul este marit in volum, predispus la hernii
edemul mixedematos este ferm, elastic, nepermitand formarea pliului cutanat
tegumentele sunt ingrosate, impastate, palide, cu aspect carotenic, reci, uscate si cu
descuamari importante
pilozitatea axilo-pubiana este rara si cea corporala absenta
manifestarile cardio-vasculare sunt reprezentate de: cardiomegalie (inima marita de
volum) datorata infiltrarii si dilatarii miocardului; colectii pericardice (pericardita
mixedematoasa), scaderea frecventei cardiace (bradicardie), hipertensiune arteriala (mai
ales pe seama valorii diastolice), dureri angionoase si chiar insuficienta cardiaca
manifestarile pulmonare cuprind: bradipneea (scaderea frecventei respiratorii), infectii ale
cailor respiratorii sau colectii pleurale
manifestarile digestive sunt reprezentate de tulburari dispeptice, constipatie, scaderea
motilitatii vezicii biliare (care predispune la litiaza biliara), carii dentare, diminuarea
secretiei salivare, hipertrofia amigdaliana si in formele severe - revarsat in cavitatea
peritoneala
manifestari renale: mictiuni rare, si in cazuri severe - nefroangioscleroza mixedematoasa
manifestari osteoarticulare: articulatii marite de volum, dureroase, cu lichid intraarticular
manifestari musculare: scaderea fortei musculare, crampe musculare, mialgii generalizate
si alungirea timpului de relaxare
tulburari endocrine asociate:
la femei - tulburari de ciclu menstrual (menometroragii, spaniomenoree,
amenoree) si de dinamica sexuala, infertilitate, sunt afectate si organele genitale -
inflitratia labiilor, vagin si uter flasc, mucoasa vaginala palida;
la barbati - tulburari de dinamica sexuala, sterilitate si testicule hipotrofice;
se poate asocia cu insuficienta corticosuprarenala autoimuna, ducand la
realizarea sindromului Schmidt;
galactoree, in cazul hiperprolactinemiei (prin exces de TRH).

Basedow- Graves
Generalitati

~5~
 Boala Basedow- Graves este o afectiune autoimuna ce afecteaza glanda tiroida, fiind cauzata
de hiperfunctia acesteia. In boala Basedow, sistemul imun produce anticorpi ce se comporta ca TSH
(hormonal stimulator tiroidian), ceea ce influenteaza tiroida sa produca mai multi hormoni tiroidieni
decat are nevoie corpul nostru. Acest lucru se numeste hipertiroidism sau tiroida hiperactiva. Boala
Basedow afecteaz persoanele tinere (pn n 30-40 de ani, mai rar dup aceast vrst) i mai ales
pe cele de sex feminin.

Manifestari

Boala Basedow- Graves, cunoscuta ca si gusa oxoftalmica se caracterizeaza prin trei

manifestari majore: hipertiroidie cu gusa difuza, dermopatie si oftalompatie. Gusa difuza
hiperfunctionala nu are nodule si prezinta tiroida marita in volum si poate fi vizibila si usor palpabila.
Dermopatia se manifesta de regula la nivelul partii posterioare a picioarelor, fiind denumita mixedem
pretibial. De cele mai multe ori dermopatia se caracterizeaza prin prurit, alopecie (pilozitatea de la
nivelul capului este redusa), pilozitatea corporala mult redusa, iar unghiile sunt moi si friabile.
Oftalmopatia se manifesta prin retractia pleoapei superioare care determina descoperirea unei
portiuni mari a scleroticii, conferind pacientului o privire fixa, tematoare, ce creeaza impresia unei
aparente exoftalmii. Exoftalmia consta in proeminenta globilor oculari. Cornea are suprafata umeda si
lucioasa. De altfel, oftalmopatia se caracterizeaza printr-un infiltratat inflamator la nivelul continutului
orbitei cu limfocite, plasmocite si mastocite.

Alte simptome intalnite in aceasta boala sunt:

oboseala
labilitatea emotional
insomnia si tulburarile de somn
transpiratia excesiva
scaune frecvente si diaree
palpitatiile
mancarimile
amenoreea
intoleranta la caldura
ritm cardiac scazut
pierdere in greutate
tremor

Glandele paratiroide

Tetania
Generalitati

Tetania sau hipoparatiroidismul este o afectiune patologica, ce are ca punct de plecare

insuficiena secretorie a glandelor paratiroide. inand cont de faptul c produsul de secreie al
paratiroidelor, parathormonul, are implicaii majore in metabolismul calciului i fosforului, insuficienta
secreie a acestuia va duce la un dezechilibru al acestui metabolism, rezultatul fiind hipocalcemia.

~6~
 Manifestari

In ceea ce privete manifestrile clinice ale acestei afeciuni, ele pot fi acute , latente sau
cronice.

Manifestrile acute sunt cele mai semnificative din tabloul clinic al tetaniei si sunt date, dup
cum am mai spus, de hipocalcemie, care determin o hiperexcitabilitate neuromuscular, senzitivo-
senzorial, vegetativ i a cortexului cerebral. Astfel apar, spasmul carpal (mna de mamo),
spasmul pedal (picior n equin), laringo-spasmul (frecvent ntalnit la copii), spasmele faciale (aspect
de bot de stiuc), convulsii generalizate. Manifestarile senzitive, caracterizate prin amoreli, arsuri,
furnicturi la extremiti i perioral,preced manifestrile neuro-motorii descrise anterior. Tot n cadrul
manifestrilor acute ale tetaniei pot fi amintite si manifestrile vegetative caracterizate prin spasme
viscerale i vasculare. Astfel poate aparea spasmul muchilor bronhici tradus clinic printr-o criza
pseudo-astmatic, spasme vasculare la nivelul coronarelor simulnd o fals angin pectoral,
spasme la nivelul arterelor de la gambe avnd aspect de arterit. Alte manifestri acute ale tetanie
sunt cele date de afectarea sistemului nervos central. Clinic, apar urmatoarele simptome: iritabilitate
crescut, fobii, ticuri, insomnie. Formele mai severe sunt caracterizate de stri anxioase, crize de
panic, confuzii mentale, fenomene halucinatorii.

Manifestrile latente sunt prezente ntre perioadele de criz paroxistic.n acest interval
bolnavul poate prezenta amoreli i furnicturi att la nivelul extremitilor ct i perioral, contracii
musculare spontane, slbirea forei musculare, spasme viscerale, lipotimii, cefalee.

Manifestrile cronice ale tetaniei sunt caracterizate printr-o serie de tulburri trofice care
apar cu predilectie la nivelul tegumentelor i fanerelor, dinilor, ochilor i scheletului. Datorit
hipocalcemiei prelungite, tegumentele sunt uscate, scuamoase, pot aparea eczeme si dermatite
exfoliative, unghiile sunt subiri i casante, parul este uscat i subire. La nivelul ochiului poate apare
cataract de tip endocrin. Tulburrile dentare sunt traduse clinic de o serie de anomalii trofice la
nivelul smalului (striatii brune localizate cu predilecie la nivelul incisivilor). Tot n cadrul manifestrilor
cronice ale tetaniei, poate aparea i calcificarea nucleilor cenuii de la baza creierului. Aceasta se
traduce clinic prin ameteli, delir halucinator, crize comiiale, deficit intelectual sever. Toate aceste
manifestari descriu aa numitul sindrom Fahr.

Boala Reckinghusen

Generalitati

Boala Recklinghausen (neurofibromatoza) este una dintre cele mai frecvente boli genetice si
se caracterizeaza prin modificari osoase (decalcificari difuze cu fibrozarea maduvei osoase si apritia
chisturilor multiple manifestate clinic prin dureri, fracturi, deformari osoase si tumefactii osoase),
modificari renale (litiaza renala si secundar insuficienta renala), calcificari viscerale, hipercalcemie,
hipercalciurie, hipofosfatemie si hiperfosfatazemie. Aceasta boala cronica este determinata de
hipersecretia parathormonului, data de glandele paratiroide.

Manifestari

~7~
Semnele clinice specifice sunt reprezentate de:

- Pete pigmentare de culoarea cafelei cu lapte, cu margini bine delimitate

- Tumori cutanat de diverse dimensiuni: cu diametrul de la civa mm la civa cm, sunt bine
delimitate, de culoarea tegumentelor, nedureroase, pediculate.
- Manifestri neurologice: surditate, convulsii, ntrziere mintal, hipertensiune arterial
- Deformari si atrofieri osoase

Pancreas endocrin

Diabet zaharat

Generalitati

Diabetul zaharat este una dintre cele mai raspandite boli cronice netransmisibile si cea mai
frecventa boala endocrina, caracterizata prin valori crescute ale glicemiei in sange, peste 1g/l.

Glucoza este principal sursa de enrgie a organsimnului, dar pentru a fi utilizata, ea trebuie sa
patrunda in celule. Patrunderea glucozei in celule se face cu ajutorul insulinei, hormon secretat de
pancreasul endocrin.

Diabetul apare atunci cand organismul produce o hiposecretie de insulin. La persoanele cu

diabet, glucoza, in loc sa fie folosita ca substanta nutritiva de catre celule, ramane in sange (creste
glicemia) si poate fi eliminata prin urina (glicozurie).

Diabetul zaharat este de trei tipuri:

Diabetul zaharat de tip 1 juvenil sau insulino-dependent, care apare la copii si tineri.
Este considerate o boala autoimuna, adica propriul system imunitar ataca ataca
celulule secretoare si le distruge. Ca urmare, nu se mai secreta insulina si in acest caz
bolnavii vor avea nevoie de administrare de insulina prin injectii toata viata.

Diabetul zaharat de tip 2 de maturitate sau insulino-independent, care apare la

persoane de obicei trecute de 40 de ani si este cea mai raspandita forma de diabet.
La acesti bolnavi, pancreasul nu produce suficienta insulin sau insulina nu poate fi
folosita eficient. Urmarea este tot acumularea glucozei in sange, adica hiperglicemia.
Acest tip de diabet apare cu preponderenta la persoanele supraponderale sau obeze.

Diabetul gestational, care apare in timpul sarcinii.

~8~
 Manifestari

Cele doua tipuri de diabet au simptome foarte similare. Primele simptome sunt determinate
de efectele directe ale hiperglicemiei. Cnd glicemia crete peste 160-180 mg/dL, ncepe eliminarea
de glucoz n urin (glicozurie). Dac excreia urinar de glucoz crete i mai mult, rinichii vor
excreta cantiti suplimentare de ap pentru a dilua glucoza. Din cauza eliminrii unor volume urinare
mari, persoanele cu diabet urineaz frecvent (poliurie). Creterea eliminrii lichidiene conduce la sete
intens (polidipsie). Pierderile calorice pe cale urinar conduc la scdere ponderal. Pentru a
compensa, apetitul indivizilor afectai crete (polifagie). Alte simptome includ tulburri de vedere,
somnolent, grea i reducerea rezistenei la efort.

La persoanele cu diabet de tip I, simptomele debuteaz adeseori brusc i cu intensitate

crescut. Se poate instala rapid o stare denumit cetoacidoz diabetic. n absena insulinei,
majoritatea celulelor din organism nu pot folosi glucoza din snge. Pentru a supravieui, aceste celule
ncep s utilizeze un mecanism secundar pentru producerea energiei. Celulele adipoase ncep s
metabolizeze grsimile, ceea ce conduce la producia unor compui denumii cetone. Cetonele
reprezint o surs de energie celular, ns determin acidifierea sngelui (cetoacidoz).Simptomele
iniiale ale cetoacidozei diabetice includ senzaie intens de sete i elimonarea unor volume urinare
mari, scdere ponderal, grea, vom, oboseal i n special la copii dureri
abdominale.Respiraia devine profund i rapid, deoarece organismul ncearc s corecteze
acidoza sanguin. Aerul expirat miroase a aceton, mirosul fiind determinat de cetonele excretate
prin respiraie. n absena tratamentului, cetoacidoza diabetic poate evolua ctre com i deces,
uneori n decurs de numai cteva ore.

Coma hipoglicemica
Generalitati

Hipoglicemia este un sindrom caracterizat de scaderea glicemiei sub 40 mg/dl la femei si sub
50 mg/dl la barbati. In functie de severitatea hipoglicemiilor, ele se clasifica in:

- Hipogliemie usoara, cand persoana in cauza reuseste sa si-o corecteze singura

- Hipoglicemie severa, cand este nevoie de interventia medicului
- Coma hipoglicemica, cea ma severa forma.

Coma hipoglicemica este o complicatie severa a hipoglicemiei si apare cel mai adesea la
pacientii care isi supradozeaza medicatia fie voit, fie din neatentie sau din alte motive.

Ea este o coma vigila si se produce prin privarea creierului de glucoza, principala sa sursa de
energie.

Manifestari

Debutul comei hipoglicemice este brusc sau la cateva ore dupa administratrea insulinei.

Simptomele sunt:

- Anxietate, neliniste
- Transpiratii, palpitatii

~9~
- Senzatie de foame
- Cefalee, diplopie
- Dezorientare psihica
- Agitatie psihomotorie
- Convulsii tonico-cronice
- Pierederea cunostintei
- Greata

~ 10 ~
 Glandele suprarenale

Boala Cushing
Generalitati

Sindromul Cushing se refera la toate starile patologice in care exista un exces de hormoni
glucocorticoizi (de origine hipofizara, corticosuprarenalian si externa prin supradozarea
medicamentelor corticoide). In cadrul sindromului Cushing se regaseste boala Cushing, o afectiune
caracterizata printr-o hipersecretie a hormonului ACTH (corticotropina). Acesta este eliberat in
cantitati crescute de la nivelul hipofizei, o glanda ca apartine sistemului endocrin si actioneaza al
nivelul suprarenalelor, localizate deasupra rinichilor. Principalul sau efect la acest nivel este de
stimulare a productiei si eliberarii de cortizol si in consecinta expunerea organismului la niveluri mari
ale acestui hormon.

Manifestari

Simptomele bolii Cushing se instaleaza de obicei lent. Pot aparea:

Cresterea in greutate
Striuri abdominale pigmentare (vergeturi)
Acnee
Hirsutism ( crestera in exces a parului pe fata, abdomen, coapse, sani si zone
genitale)
Hipertensiune arteriala
Osteoporoza
Diabet zaharat de tip 2
Tulburari ale ciclului menstrual
Tulburari psihice
Calculi renali (piatra la rinichi)
Disfunctie erectila, scaderea libidoului, micsorarea testiculilor, aparitia sanilor (la
barbati)

Boala Conn
Generalitati

Boala Conn este o afeciune caracterizat prin hipersecretia de aldosteron de ctre glandele
suprarenale. Aldosteronul este produs de ctre stratul exterior al glandelor suprarenale, cortexul, i
este un hormon care joac un rol important n meninerea volumului de snge, n presiunea arterial,
in echilibrarea nivelului de sodiu si potasiu din corp, precum i n pstrarea echilibrului electrolitic.
Producia acestui hormon este, n mod normal, reglat de renin - o enzim produs n rinichi. Cnd
crete nivelul reninei, datorit tensiunii arteriale sczute, scderii fluxului de snge ctre rinichi sau
deficitului de sodiu, aldosteronul crete; atunci cnd nivelul reninei scade, scade i cel al
aldosteronului.

~ 11 ~
 n cazul bolii Conn, care este, de asemenea, menionat i cu denumirea de
hiperaldosteronism primar, una sau mai multe tumori benigne ale glandelor suprarenale produc
cantiti excesive de aldosteron, prin hiperplazie, din motive necunoscute (idiopatice) sau, n cazuri
rare, excesul este produs de ctre o tumoare canceroas suprarenal.

Hiperaldosterismul primar se manifesta prin tulburarea titrului de aldosteron din sangele

circulant, fapt care determina cresterea concentratiei sodiului din sange sau hipernatremia, marirea
volumului sanguin cunoscuta ca si hipervolemie si scaderea nivelului de potasiu sau alcaloza
hipokalemica.

Manifestari

Principalul simptom al bolii Conn este hiperensiunea arteriala care nu raspunde la tratamentul
medicamentos. Alte semne comune sunt:

- Nivelul scazut de potasiu din plasma sangvina (hipokelimie)

- Nivelul ridicat de sodium (hipernatremie)
- Cresterea volumului de sange (hipervolemie)
- Prezenta tumorilor benign la una sau la ambele glande suprarenale

Semnele si simptomele mai rar intalnite la aceasta afectiune sunt:

- Cefalee
- Slabiciune muscular si crampe
- Oboseala
- Paralizie temporala
- Amorteala
- Furnicaturi
- Polidipsie (sete excesiva
- Poliurie (urinare excesiva)

Boala Addison

Generalitati

Boala Addison este o boala destul de rara, ce apare atunci cand glandele suprarenale,
localizate in partea superioara a rinichilor, produc hiposecretii de hormoni, in special cortizol si mai
rar aldosteron.

Cortizolul actioneaza asupra majoritatii organelor si este important pentru functionarea

normala a organismului. Glandele adrenergice elibereaza cortizol pentru a ajuta organismul sa
raspunda la stresul provenit in urma unor boli, procedee chirugicale, nasteri sau alte cauze.
Aldosteronul retine sarea si apa in organism si mentine tensiunea arteriala.

~ 12 ~
 Productia de hormoni la nivelul glandei adrenergice este reglata de la nivel cerebral, din
hipotalamus si de la nivelul glandei pituitare (hipofizare). Hipotalamusul stimuleaza glanda pituitara sa
produca un hormon adrenocorticotrop (ACTH), care la randul lui va stimula producerea de cotizol la
nivelul glandei suprarenale.

In cazul in care productia de cortizol este scazuta datorita secretiei insuficiente de cauza
adrenergica boala poarta numele de insuficienta adrenergica primara (hipocortizolemie) sau boala
Addison. In cazul in care hipotalamusul sau glanda pituitara nu functioneaza corect si este o cantitate
scazuta de ACTH, boala este insuficienta adrenergica secundara.
Manifestari

Cel mai frecvent boala se dezvolta treptat iar simptomele se instaleaza lent. In cazul unei
distrugeri adrenergice in urma unei sangerari sau a unei traume simptomele se instaleaza
rapid. Simptomele intalnite cel mai frecvent sunt:

- Slabiciune musculara si oboseala ce se accentueaza cu timpul

- Scadere ponderala
- Greata, varsaturi, diaree si dureri abdominal
- Pofta de sare
- Hiperpigmentare tegumentara
- Senzatie de ameteala sau lipotimie la ridicarea dintr-o pozitie sezanda (hipotensiune
ortostatica)
- Tremor
- Valori scazute ale glicemiei sangvine
- Oboseala psihica
- Hipotensiune arterial

Deoarece simptomele se instaleaza treptat, acestea de cele mai multe ori nu sunt detectate pana
cand nu se instaleaza criza adrenergica (criza Addisoniana). Aceasta criza este provocata de un
eveniment stresant, ca de exemplu o infectie severa, o trauma, un procedeu chirurgical
sau deshidratare. Organismul nu este capabil sa produca o cantitate suficienta de cortizol pentru a
face fata stressului. In cazul in care criza Addisoniana nu este tratata pacientul poate muri din cauza
socului cauzat de scaderea brusca a tensiunii.

Simptomele crizei andrenergice sunt:

- voma severa si diaree ce duce la pierderea unor cantitati insemnate de lichide (deshidratare)
- slabiciune extrema, senzatie de lesin iminent
- durere brusc aparuta la nivelul abdomenului, spatelui sau picioarelor
- comportament anormal: neliniste, confuzie, senzatie de frica nemotivata
- febra inalta
- modificari ale niveluli de constienta, dificultati in a pastra starea de veghe, nu raspunde la
anumiti stimuli sau o pierdere totala a constiintei
- modificari ale niveluli de constienta, dificultati in a pastra starea de veghe, nu raspunde la
anumiti stimuli sau o pierdere totala a constiintei

~ 13 ~
 Referat realizat de
Moise Anca-Georgiana, clasa a VII-a

~ 14 ~