Sunteți pe pagina 1din 17

Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iai

Facultatea de Educaie Fizic i Sport

Specializarea Kinetoterapie i Motricitate Special

Referat la disciplina Fundamentele eticii i


deontologiei profesionale n Kinetoterapie

Profesor ndrumtor, Studeni,


Conf. Popescu Veronica Iacob George-Sebastian
Ciornei Andrei Vasile

Semestrul II
Anul universitar: 2016-2017

1
Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iai

Facultatea de Educaie Fizic i Sport

Specializarea Kinetoterapie i Motricitate Special

Discriminarea social i profesional

Profesor ndrumtor, Studeni,


Conf. Popescu Veronica Iacob George-Sebastian
Ciornei Andrei Vasile

Semestrul II
Anul universitar: 2016-2017

2
Planul lucrrii

Introducere / 4

Tipuri de discriminare / 5

Discriminarea rasial / 8

Discriminarea pe baz religioas / 11

Discriminarea pe baz de sex / 12

Discriminarea pe baz de apartenena politic / 13

Discriminarea n funcie de vrst / 14

Discriminarea persoanelor cu dizabiliti / 15

Surse biografice / 17

3
Introducere

Politic prin care un stat sau o categorie de cetteni ai unui stat sau a unui grup etnic,
social sau regional sunt lipsii de anumite drepturi pe baz unor considerente nentemeiate
puternic asociate cu o superioritate a acuzatorilor.
Discriminarea din punct de vedere etimologic i din punct de vedere social. Se refer la
acea categorie de oameni care sunt izolai i dezavantajai pe motive religioase, naionale,
rasiale, convingeri politice, sex sau alte criterii subiective.
Cele dou definiii ale discriminrii prezentate mai sus preluate din dou surse diferite i
academice explic ntr-un mod ct mai concis modul n care discriminarea social i
profesional lucreaz n societatea noastr n fiecare zi. Bazndu-ne definiiile amintite putem
s realizm c acest fenomen ruinos este foarte ntlnit n lume, chiar dac n ultimii ani s-au
depus eforturi mari pentru stoparea s. n Romnia acest fenomen nu a fost combatut.
O legtur strns ntre o educaie incomplet i rasism se poate observ n toate mediile
sociale n care acest fenomen este present. Majoritatea culturiilor globului au sau au avut la un
moment dat o situaie prin care un anumit grup etnic, religios sau politic a fost persecutat pn
n momentul dispariiei sale complete. Astfel putem observ c n societatea modern statele
sau grupurile entice care nc mai practic aceast form barbar de opresiune au un nivel
educaional slab, bazat pe o puternic idee a superioritii sale fa de minoritatea persecutata.
nc din cele mai vechi timpuri omenirea a fost obinuit cu astfel de segregri rasiale,
religioase sau bazate pe sex. Superioritatea ctigate de majoritile societilor respective a
fost folosit pentru pstrarea ideilor de baz astfel nct un intrus era imediat oprit. Acest
timp de discriminare a dus la slavismul religios, unde egiptenii i-au considerat mult timp pe
evrei fiine nedemne de un statul social egal cu al lor, la sclavismul bazat pe culoarea pielii,
unde europenii au nrobit perosanele de culoare din Africa sau membrii de etnie rrom. Sau pe
baz gradului de inteligen al persoanelor.
Acest fenomen este att de nrdcinat n mentalitatea i cultur tuturor popoarelor nct
putem observ i astzi stereotipuri nvechite sau chiar discriminri grave ale drepturilor
oamenilor.
Pe lng rezultatele negative nregistrate n societatiile n care discriminarea este
prezena i folosit n cadrul grupurilor entice, putem observ i regrese economice, militare i
chiar politice ale statelor respective.
Chiar dac societatea a evoluat, populaia devenind mai educata, mentalitatea popoarelor
schimbndu-se ncet ntr-o direcie mai bun fenomenul de discriminare nu a putut fi stopat,
doar ncetinit n anumite zone, dar n acelai timp a luat alte forme, uneori mult mai grave
dect n trecut. Astfel protejai de legi, minoritile trebuie s se confrunte cu o form evoluata
a discriminrii, discriminarea indirect. Uneori fiind foarte greu de observat, dar prezen a n
toate straturile sociale ale erei noastre nu poate fi combtut pe termen scurt.
Printre cele mai rspndite forme de discriminare regsim discriminarea pe baz de
culoarea pielii, religioas, sex, apartenente politice, orientare sexual, dizabiliti fizice sau
psihice.

4
Pentru c ntr-o populaie a unui stat sau a unei societi s exist fenomenul de
discriminare n primul rnd ar trebui s exist dou subpopulatii mprite n dou tabere
diferite dintr-un punct de vedere amintit mai sus. De cele mai multe ori popula ia majoritar
ncepe un proces de defimare i segrerare asupra populaiei minoritare. Uneori este invers.
Primul factor care determin aceast aciune o reprezint ideea superiorit ii unui grup. ntr-o
societate n care exist un echilibru ntre toate minoritile sale nu se poate vorbi despre
discrminare indiferent de timpul sau.
Superioritatea sau iluzia superioritii i-a determinat pe membrii grupurilor s considere
c idealurile, metodele i rezultatele aciunilor lor sunt corecte i iertate de divinitate.
Pentru a combate discrminarea n societatea modern trebuie s n elegem mai nti
ramurile discriminrii i evoluia s pe aceste ramuri n timp.

Tipuri de discriminare

Subiectul discriminarii este unul adanc dezbatut de reprezentanti de seama a mai multor
natiuni, multitudinea de cercetari realizate o data cu trecerea timpului identificand mai multe
tipuri de discriminare.
Cea mai intalnita distinctie regasita si observata in marea majoritatea a domeniilor de
activitate este cea intre discriminarea directa si cea indirecta, subiect dezbatut pe larg de catre
Michael Banton in anul 1998. Punand bazele unei diferentieri in tipologia celor doua forme de
discriminare, Michael Banton putem spune ca ofera sansa de a delimita atat conceptual cat si
din punct de vedere a formei de manifestare cele doua tipuri de discriminare.
n jurul termenului discriminare s-au dus lupte crncene, au aprut multe nenelegeri,
ambiguiti, mituri, s-a produs chiar i o dezinformare intenionat. Acest referat i pune
drept scop elucidarea i clarificarea conceptului discriminrii pe nelesul tuturor, fcand
referine la experienele aplicabile structurate in functie de forma de dicriminare si situatia
tipica in care este intalnita. In general in marea majoritate a studiilor si cercetarilor privind
teme din sfera procesului discriminator se pune accent pe cea mai vizibila forma si anume cea
directa, cea indirecta fiind deseori lasata oarecum in umbra datorita frecventei de aparitie
crescuta a primului tip de discriminare, si anume cea directa.
Discriminarea directa survine cand o persoana beneficiaza de un tratament mai putin
favorabil decat o alta persoana care a fost, este sau ar putea fi intr-o situatie comparabila, pe
baza oricarui criteriu de discriminare prevazut de legislatia in vigoare.
Ca si exemplu putem prezenta situatia in care intalnim refuzul de a angaja o persoana pentru
ca este in varsta sau este conditionata de o anumita varsta impusa de angajator.
Discriminarea directa apare atunci cand tratamentul diferentiat este generat in mod
intentionat, in timp ce discriminarea indirecta apare atunci cand acest tratament are la baza o
decizie inechitabila luata anterior.1
1 Popescu Veronica, Etica si deontologie profesionala, Ed. Universitatii Alexandru Ioan Cuza, Iasi,
2014, p. 115-116

5
Conform majoritatii legilor ce se axeaza pe asigurarea egalitii, discriminare direct
este tratarea unei persoane n baza oricruia dintre criteriile interzise n manier mai puin
favorabil dect tratarea altei persoane ntr-o situaie comparabil. Discriminarea direct se
manifest n cazuri n care persoanele, aparinnd unui anumit grup social, li se limiteaz sau
li se interzice accesul la unele drepturi, bunuri sau servicii fundamentale, cum ar fi educaia,
angajarea n cmpul muncii, apa potabil, serviciile de sntate, etc. Acest tip de discriminare
poate izvor din prevederile legii, altor acte juridice sau din comportamentul real fa de
grupul social vizat.
Studiind mai pe larg aceasta problema descoperim noi exemple ce privesc acest tip de
discriminare, discriminarea direct se evidentiaza in legile care interzic angajare pentru unele
funcii a femeilor sau pensionarilor. La fel drept discriminare direct sunt calificate anunurile
n ziare care prevd printre cerine de angajare apartenena la un sex anume (femeie sau
brbat), vrsta, mediul de reedin (urban / rural), sau anunurile la intrarea n ncperi cu
acces public de genul Acces interzis iganilor i arabilor, Numai pentru brbai, etc. Deci,
practic vorbind, discriminarea direct apare atunci, cnd un grup social anume este
nejustificat tratat difereniat de celelalte grupuri sociale.
Conform legilor prezente in legislatia tarii cu privire la asigurarea egalitii,
discriminarea indirect este orice prevedere, aciune, criteriu sau practic aparent neutr care
are drept efect dezavantajarea unei persoane fa de o alt persoan n baza criteriilor stipulate
de prezenta lege, n afar de cazul n care acea prevedere, aciune, criteriu sau practic se
justific n mod obiectiv, printr-un scop legitim i dac mijloacele de atingere a acelui scop
snt proporionale, adecvate i necesare. Altfel spus discriminarea indirect este un tratament
aparent egal de rnd cu ceilali, care ns n realitate produce efecte negative disproporionale
asupra unor grupuri sociale. Ca s ilustrm aceast definiie am decis sa aducem cteva
exemple potrivite ce vor ilustra situatiile in care intalnim dovezi ale discriminarii indirecte:

- cerine la angajare n cmpul muncii, ce in de nlime, alte caracteristici fizice, care


au ca efect eliminarea sau limitarea femeilor;

- organizarea sistemului educaional ntr-un mod n care persoanele cu dizabiliti,


sracii, familiile cu mai muli copii, familiile monoparentale, romii, reprezentanii altor
minoriti etnice manifest o frecven i reuit academic redus (n comparaie cu media,
sau cu frecvena i reuita altor grupuri sociale);

- cerine de vaccinare obligatorie la intrare n grdinie i coli, care au drept efect


limitarea accesului la aceste instituii de nvmnt a copiilor din unele grupuri religioase sau
de convingeri filozofice;

- organizarea sistemului de ocrotire a sntii ntr-un mod n care btrnii, persoanele


cu dizabiliti, sracii, familiile cu mai muli copii, familiile monoparentale, romii acceseaz
serviciile de sntate mai rar sau beneficiaz de servicii de calitate mai proast n comparaie
cu media);

6
- cerine la angajare n cmpul muncii ce in de cunoaterea unei limbi, care nu este
necesar pentru ndeplinirea lucrului preconizat, i care au ca efect eliminarea sau limitarea
minoritilor lingvistice.
Una din misiunile dificile ce se regasesc in sfera discriminarii prezinta depistarea
acestui tip de discriminare, cel mai adesea aceasta prezentand o forma predominate de
subtilitate, practica aceasta nefiind justificata obiectiv.
Discriminarea indirect se identific cel mai simplu prin analiza informaiilor privind
accesul la drepturi, bunuri i servicii a persoanelor din diferite grupuri sociale. Astfel, dac un
angajator i organizeaz procesul de angajare n aa mod, prin care ajung a fi angajai
preponderent sau exclusiv brbai (n pofida faptului c pentru funcii vacante aplic i femei
calificate), sau numai lucrtori pan la o vrst anumit (n pofida faptului c pentru funciile
vacante aplic candidaii de toate vrstele), apare loc pentru solicitarea justificrilor din partea
angajatorului. n cazul n care angajatorul nu poate ntr-un mod logic i rezonabil (din punct
de vedere juridic) demonstra necesitatea angajrii numai a brbailor sau a lucrtorilor de o
anumit vrst, atunci acest angajator urmeaz a fi tras la rspundere pentru discriminare.
Ceva mai rar dar cu sanse de aparitie in diferite domenii de activitate se regaseste si
discriminarea multipla. Aceasta survine atunci cand o persoana sau un grup de persoane sunt
tratate diferentiat, intr-o situatie egala, pe baza a doua sau a mai multor criterii de
discriminare.
Ca si exemplu putem prezenta refuzul unui doctor de a trata o persoana de etnie roma
si de orientare sexuala diferita, acest tip de discriminare fiind reprezentat de o insusire de mai
multe aspecte nepotrivite ce se regasesc in categoria formei de discriminare directa.

7
Discriminarea rasiala, de etnie si de nationalitate

O data cu trecerea timpului ideea de rasa a capatat valente tot mai avansate si mai
apropiate de adevarul care ne este prezentat in zilele noastre, conceptiile a mari filosofi ai
diferitelor epoci si reprezentanti de seama a multor curente literare avand dezbateri generate
de propriile convingeri.
Ca o trimitere la terminologia acceptata a sintagmei ,,rasa umana concluzionam ca
aceasta reprezinta un concept social utilizat pentru categorizarea oamenilor in grupuri mari si
distincte bazandu-se pe diferite aspecte precum cele biologice, etnice, genetice, geografice,
religioase sau de orientare sociala.
Immanuel Kant, ilustrul filosof german a fost cel care dupa parerea multor specialisti
s-a apropiat cel mai mult de ideea de rasa, ca tip uman constant. In lucrarea Eseu asupra
diferitelor rase aparuta in anul 1775, Kant nota: ,,Negrii si albii nu reprezinta specii umane
diferite, caci provin cu certitudine din aceeasi sursa. Dar formeaza rase diferite pentru ca s-au
dezvoltat in zone diferite, iar incrucisarea lor a dus la nasterea hibrizilor (mulatrii). In aceeasi
ordine de idei, oamenii blonzi si cei bruni nu reprezinta rase diferite ale albilor, pentru ca un
om blond si o femeie bruna pot da nastere unui copil perfect blond.
ntr-o lume n care dinamica prejudecilor i pune amprenta asupra evoluiei
societilor, asistm la un fenomen crescnd al intoleranei. Diferenele culturale, de viziune i
de aciune ale indivizilor au determinat de-a lungul timpului formarea unor criterii injuste de
clasificare, redate sub forma unor diferenieri care rspndesc, n mod continuu, fenomenul
discriminrii.
Termenul discriminare rasial nseamn orice distincie, excludere, restricie sau
preferin pe baz de ras, culoare, descenden sau origine naional sau etnic ce are ca scop
sau efect anularea sau scderea recunoaterii, exercitarea, n mod egal, a drepturilor i
libertilor fundamentale ale omului n domeniul politic, economic, social, cultural sau n
orice alt domeniu al vieii publice.
Daca filosoful german Kant sustinea ideea unei egalitati intre albi si negri, la polul
opus s-au situat multi reprezentanti de seama precum Voltaire sau Francois-Marie Arouet care
si-au expus ideile rasiste potrivit carora exista o superioritate a rasei albe. Intr-unul dintre cele
mai controversate discursuri ale lui Voltaire acesta alege sa satirizeze unele texte prezente in
Biblie sustinand faptul ca nu exista inca o certitudine privind aparitia africanilor si se intreba
daca acestia se trag din maimute sau invers. Totodata un citat celebru ce apartine lui Voltaire
releva dovada de rasism pur: ,,Invatatii nostril spun ca Dumnezeu a creat omul dupa chipul si
asemanarea Sa. Ei bine, iata o imagine incantatoare a Creatorului, cu un nas negru si plat si cu
extreme de putina sau chiar deloc inteligenta. Pe langa acesta, superioritatea rasei albe a fost
promovata cel mai puternic in Statele Unite ale Americii, acolo unde se regasea o ipoteza
foarte dezvoltata existand o numeroasa populatie de culoare, iar sclavia era un fenomen
extins. Cu timpul ideea de superioritate asupra ,,rasei inferioare s-a radicalizat, poate pe
fondul acesteia SUA devenind prima tara din lume in care a fost introdus programul
sterilizarilor fortate in statul Indiana (1907). Chiar daca in mare parte sterilizarile priveau
official persoanele cu handicap sever sau detinutii, unele dintre aceste sterilizari au fost

8
indreptate impotriva minoritatilor etnice (native americani sau afro-americani). Aceasta
practica s-a dezvoltat o data cu trecerea timpului si a fost preluata ulterior de multe state
europene si chiar transformata intr-o regretabila industrie de catre nazisti capatand
deznodamantul sub forma Holocaustului.
Cea mai intalnita form care sa ateste prezenta unei discriminari internationale, este
cea a rasismului dezvoltat pe fondul dorintei de superioritate a popoarelor mai bine dezvoltate
si avansate din punct de vedere economic, stiintific si tehnologic. In prezent se doreste
existent unui echilibru la nivel international dar dupa parerea mea intotdeauna vor exista
natiuni care vor privi de la un nivel superior pe alte natiuni dezvoltate insuficient sau cu
posibilitati scazute de dezvoltare. Rasismul este procesul de discriminare datorat credintelor si
ideologiilor conform crora rasele omeneti pot fi clasificate de la inferior la superior n baza
caracteristicilor biologice fundamental diferite cu care par a fi nzestrate. Rasismul presupune
aadar c oamenii sunt inegali n funcie de etnia creia i aparin sau de culoarea pielii, adic,
mai global, convingerea c popoarele sunt inegale ca atare. Rasism constitue orice aciune,
practic sau convingere care reflect o viziune despre lume bazat pe conceptul rasial, care la
rndul lui definete convingerea c oamenii sunt mprii n entiti biologice separate i
exclusive numite rase, i c exist o legtur cauzal ntre caracteristicile fizice cu care se
definete acest concept i personalitatea, capacitatea intelectual, aptitudinile morale sau alte
caracteristici comportamentale umane, i c anumite rase sunt prin natere superioare altora.
Specificul societii romneti ocup un loc important n ncercarea de a defini
comportamentele de discriminare n raport cu grupurile minoritare. Aciunea de a eticheta
nainte de a cunoate sau de a exprima o generalizare asupra unui ntreg grup social, fr a
ine cont de trsturile individuale din interiorul grupului respectiv se manifest pregnant n
Romnia, cu precdere asupra minoritii rrome.
n pofida eforturilor depuse de ctre statul romn i organizaiile antidiscriminare din
Romnia, situaia romilor la nivel naional rmne un subiect ngrijortor, acetia fiind expui
discriminrii, fiind afectai direct de excluziunea social, n domenii precum educaia,
ocuparea locurilor de munc, sntatea i ocuparea unui adpost.
La ora actuala Romania se confrunta cu o probema majora in ceea ce priveste
discriminarea populatiei de etnie rroma in relatiile cu societatea. In primul rand identitatea
rromilor din Romania este datorata unei istorii de excludere sociala, rasism,care au ca fond o
gandire prejudiciara si stereotip-negativa.Robia rromilor, definita de abolitionisti ca fiind
paria societatii, nu numai ca i-a plasat pe rromi in afara societatii, cii-a exclus din conditia de
fiinte umane, ei fiind considerati bunuri miscatoare, nicidecum ca persoane. Desi, astazi
rromii nu mai sunt tratati ca niste bunuri, raman in continuare discrimininati. Exista o serie de
stereotipuri si prejudecati care destermina atitudini negative, marginalizare, si mai mult de atat
comportamente agresive ale societatii majoritare fata de minoritatea rroma. Si astazi parintii
mai folosesc sintagma daca nu esti cuminte vine tiganul rau si te fura ca sa-si cuminteasca
copii. O alta cauza care are ca rezultat aceste manfestari ofensive e reprezentata de
generalizarea faptelor savarsite de o persoana de etnie rroma .Un exemplu in acest sens sunt
evenimentele din 2007, cand unr rom a comis o crima.Astfel s-a produs o revolta a majoritati
care a etichetat comunitate rroma ca fiind periculoasa societatii.Numeroase sunt situatiile in
care rromii trebuie sa renunte la scoala inca de la varsta fragede pentru ca datorita
apartententei etnice se simt stigmatizati. Multe talente sunt risipite tocmai incapacitatii

9
sistemului educational de a forma si structura capacitati pentru fiecare copil in parte indiferent
de grupul etnci din care facem parte. In loc sa tratam rromii ca cetateni normali ai tarii, care
au o contributie la constructia societatii in care traim, preferam sa-i tratam ca fiind altcineva.
Tratarea lor diferita duce la distorsiuni ale sistemului educational, aceste minoritati avand
sanse slabede reusita profesionala in viata. In fapt , rromii nu sunt vazuti asa cum sunt, ci mai
degraba sunt perceputi asa cum ar trebui sa fie pentru a justifica comportamentele celorlati
fata de ei. Rezolvarea problemelor legate de educaia etnicilor rromi depinde de un complex
de factori sociali, culturali, afectivi.ntre acetia se desprind drept cauze principale ale
abandonului colar srcia,tradiiile etniei i discriminarea elevilor rromi n cadrul sistemului
de nvmnt.
Combaterea discriminrii la nivelul mentalului colectiv rmne o misiune extrem de
dificil, ntruct putem vorbi despre eliminarea total a discriminrii, numai n msura n care
fiecare cetean va reui s i priveasc pe membrii celorlalte comunit i etnice, ca fiind
ceteni cu drepturi i liberti egale.
ntr-o lume a contrastelor, dezideratul unei societi ideale care s priveasc
demnitatea uman ca fiind valoarea suprem, poate fi atins numai prin educa ie, atunci cnd
oamenii vor nva s aprecieze frumuseea diversitii, lsndu-se unii i nu dezbina i de
detaliile care i definesc.
O forma de manifestare a discriminarii care se intalneste peste tot in lume este cea
determinata de nationalitate. Imaginea internationala a fiecarei tari in parte formeaza un
ansamblu de idei care din pacate de cele mai multe ori este de forma unui portofoliu de
aparente, acestea stand la baza crearii unor noi stereotipuri si prejudecati care se evidentiaza
cel mai adesea atunci cand o persoana merge intr-o tara straina. De cele mai multe ori
imaginea nefavorabila este dictata de un amalgam de idei preconcepute dezvoltate pe un fond
nepotrivit de aparente sau care se bazeaza pentru anumite intamplari neplacute care din
nefericire au pus o eticheta tuturor oamenilor din tara respectiva. Din pacate acest tip de
tratament este deseori intalnit si de catre romanii ce merg in alte tari, acestia fiind ,,depozitati
intr-o categorie inferioara de cele mai multe ori.
Exemple de cazuri discriminatorii solutionate:
1. Un cetean francez a naintat o plngere cu privire la taxele de intrare discriminatorii
percepute turitilor strini care vizitau mnstirile din Romnia.
Preul unui bilet pentru cetenii strini era dublu fa de preul pltit de cet enii romni.
Deoarece aceast politic nu respecta principiile UE, centrul SOLVIT din Romnia a convins
autoritile bisericeti s stabileasc taxe de intrare nediscriminatorii.

2. Un suedez care locuia n Austria a fost mpiedicat s practice sportul su preferat, curlingul.
Regulile Federaiei Austriece de Curling prevedeau c juctorii strini pot participa la
campionatul austriac doar dac locuiesc de cel puin 18 luni n Austria.
Mai mult dect att, nu permiteau ca printre membrii unei echipe s se numere mai mult de un
juctor strin.
SOLVIT a artat c aceste reguli erau discriminatorii i a convins federaia s anuleze
prevederile care stabileau un numr maxim de ceteni strini.

10
3. Unui cuplu bulgar care locuia i lucra n strintate nu i s-a permis nscrierea fiicei lor la o
grdini bulgar, deoarece nu figurau n sistemul de securitate social din Bulgaria. SOLVIT
le-a explicat autoritilor bulgare c, n temeiul legislaiei UE, nu le este permis s i
sancioneze proprii ceteni pentru faptul c i exercit dreptul de a lucra n alte ri UE.
Autoritile bulgare au remediat situaia i familia i-a putut nscrie fiica la grdini.

Descriminarea pe baz religioas

Probabil un dintre cele mai vechi forme ale descriminarii se bazeaz pe diversificarea
religioas. Fiind un subiect sensibil pentru populaiile din trecut n via crora religia i
diviniatea erau foarte importante, apariia ntr-o societate majoritar a unei minoriti
religioase atrgea adesea o represiune asupra intrusului. O analiz mai antenta a modului n
care acest tip de discriminare a evoluat ne poate spune c nc este adac nrdcinat n
mentalitatea tuturor i este greu de nlturat. Chiar dac majoritatea populaiei actuale au
renunat la aceste obiceiuri, n fiecare cultur exist stereotipuri bazate pe religie sau o
indiferent periculoas. Chiar dac au existat cazuri de state sau comuniti n care religii
complet diferite au convetuit pentru perioade lungi de timp, n majoritatea cazurilor
minoritatea era acaparat de mojoritatea religioas.
Nu ntotdeauna acest transfer de credine se realiz forat, de cele mai multe ori
schimbarea avea loc n perioade lungi de timp fiind forate de o discriminare indirect, dar
foarte prezena. Puine populaii cu credite diferite au rezistat n statele de o religie diferit.
Analiznd trecutul marilor imperii care au stpnit lumea vedem c pentru fiecare a venit
un moment n care s-au confruntat cu o multitudine religioas for at s triasc mpreun.
Populaiile cucerite uneori i pueau pstra creditile i puterile morale, dar de cele mai multe
ori erau forate s mbrieze o religie considerate pgna.
Consider c religia a reprezentat una din primele forme de discriminare, astfel primii
sclavi au fost minoritile religioase dintr-o populaie. Superioritatea agresorilor a fost
oferit de credita n divinitatea fiecrui grup religios.
Putem oferi exemple numeroase din istoria omenirii n care o popula ie de o anumit
religie a considerat imperativ s subjuge o minoritate n numele credinei. De la egipteni care
au folosit evreii pentru cele mai grele munci n stat, la romni, unde religia nu reprezenta
principalul factor, dar pia sclavilor era foarte prezena, la Cruciade, unde n numele religiei
popoarele europene s-au unit s distrug religia musulman, la fel cum Califatul a folosit
acelai motiv pentru cucerirea vastiilor teritorii pn n Spania i pn n prezent, unde n Al
Doilea Rzboi Mondial, nazimul a ncercat s extermine religia iudaic.

11
De multe ori religia a fost doar o scuz pentru comportamentul unor popoarelor, folosind
dreptatea divin s-au ferit de o nemulumire a propiei populaiei. Astfel uneori manipulare,
convingerea propriei populaiei s mbrieze anumite idei preconcepute a fost folosit ntr-
un mod subtil sau direct pentru a determin ntreag populaie s urmeze anumite convingeri
ale puterii. Deci nu putem afirm c discriminarea religioas nu este ntotdeauna factorul
principal al unor fenomene sau acte de teribilism n diferite perioade.
Deseori aceast diferen pe baz religioas ntre popoare a fost folosit c motiv sau
scuz pentru ndeplinirea unor obiective care cereau o implicare a membrilor foarte mare.
n prezent n societile cu o educaie mai puin dezvoltat unde golurile lsate de lips
cunotinelor, dar i o manupulare subtil a reprezentailor fiecrei religii nc mai gsim o
form uoare de discriminare. Aceste goluri ntre populaiile aceluiai stat n timp pot produce
probleme foarte grave destabiliznd statul respective.
Astfel cele recente exemple le gsim ntre cele mai mari religii ale lumii conemporare,
Islamism i Cretinism. Diferenele de mentalitate generate de credinele fiecrui grup
religios, i a populaiei n care fiecare indivit se dezvolt i triete au devenit astzi, ntr-o era
a comunicrii, foarte greu de neles.
O metod eficient pentru combaterea acestui timp de discriminare care se manifest
direct sau indirect n fiecare ptur social ar fi o educaie mai clar i mai concret asupra
tuturor punctelor de vedere i acceptarea lor. Ingnorand o problem aceast nu dispare ci
poate evolua n ceva greu de controlat.

Discriminarea pe baz de sex

Cea mai veche discriminare dintre toate cele prezentate este cea bazat pe sexul unei
persoane, femeile au avut parte de-a lungrul secolelor de un tratament diferentiar. Aceast
diferen s-a accentuat foarte mult n anumite culture, existnd i n ziua de astzi o
discrepana la nivel social ntre brbate i femei.
Baz acestei discriminri este probabil oferit de diferen dintre condi ia fizic a unui
brbat i condiia fizic unei femei. Dac un brbat este fenetic construit pentru a fi mai
puternic i rezistent n natur, o femeie are o mas muscular mai slab dezvoltat. Rolul
principal al femeii a fost atribuit naterii noilor membri ale grupurilor i creterii acestora.
Odat cu evoluia societii pentru multe mii de ani condiia fizic i mas muscular erau cei
mai importani factori n supravieuire. Astfel rolul femeii a fost restrns n familie i societate
doar spre ngrijirea i creterea copiilor.
Astfel femeile necontribuind cu aproape nimic n societate i fiind mai slabe din punct de
vedere fizic nu au putut s i ctige dreptul la vot sau a face parte din conducerea unor state
sau zone. Acest rol era exclusive oferit brbailor de ctr brbate astfel putem afirca c totul
era un club masculin n care femeia era asimilat cu slbiciune.
Foarte multe reguli sociale era realizate astfel nct o femeie s nu poate fi avea un
cuvnt de spus n deciziile unei comuniti.

12
Odat cu Revoluia Industrial i mecanizarea tutror domeniilor muncii, femeile au putut
intr pe o pia nou, lucrnd n unele domenii noi lor. n cele dou rzboaie mondiale femeile
au devenit principal for de munc a frabricilor iar n perioad urmtoare n majoritatea
rilor i-au ctigat unele drepturi sociale c dreptul la vot.
n Romnia femeile au nceput s i ctige drepturile n perioad comuniste cnd ideea
socialist impunea o astfel de mentalitate rspndite n toate rile blocului socialist. Dar n
Romnia n ziua de azi rolul femeilor nc este inferior, mai ales n zonele slab dezvoltate.
n continuare exist unele ri sau religii care menin aceste forme de opresiune asupra
femeilor acestea avnd multe drepturi ngrdite pe baz unor legi morale, legale sau logice
vechi de sute sau chiar mii de ani.
Astazi putem intalni in societatile foarte avansate un fenoment interesant prin care
barbatii sunt discriminate si chiar abuzati.

Discriminarea pe baza apartenenei politice

n fiecare societate evoluata exist o diferen de opinii ntre membrii si. Aceast
diferen de opinii care poate fi transpura ntr-o situaie minor sau major este data de
apartenen politic a fiecrui individ. Diferenele politice pot fi radicale, neexistnd nicio
urm de echilibru ntre dou persoane ori grupuri sau asemntoare. n momentul n care se
formeaz o majoritate ntr-un stat sau o zon aceast are tendina de a pstra puterea politic
astfel discriminand subtil populaia minoritar din punct de vedere politic sau evident. Astfel
aici vorbim despre un tel palpabil, motivul principal fiind pstrarea puterii politice i a
controlului asupra zonei respective.
n trecut cnd puterea era deinut autoritar de un domnitor sau rege existent unei
opoziii era foarte greu de realizat, astfel puterea era pstrat pentru perioade lungi de timp n
acealasi cerc social, fiind foarte greu de rupt continuitatea.
Trecerea timpului a adus o mai mare diverfisicare a puterii, astfel a fost ncurajat
mbriarea ideologiilor politice de o populaie ct mai mare pentru a spori ct mai mult
ansa unui echilibru politic n societate.
Aceste discriminri pe baz apartenenei politice a dus n timp la revolte, revolu ii i
rzboaie. Lips unui sistem obiectiv a fcut c toate aceste idei i concept asupra domeniilor
vieii s nu poate fi controlate, ceea ce este i normal.

13
Discriminarea bazat pe diferene de vrst

Putem afirma c avem un caz de discriminare pe baza vrstei atunci cnd se stabilesc,
fr justificare, practici difereniate n funcie de criterii de vrst. Aa cum rasismul i
sexismul desemneaz discriminarea bazat pe originea etnic i pe gen, termenul de ageism
desemneaz, n terminologia anglo-saxon, discriminarea fa de muncitori datorit vrstei.
Discriminarea pe criterii de vrst poate fi considerat mai special, deoarece nu exist un
grup anume vizat, n condiiile n care fiecare persoan are o anumit vrst i vrsta naintat
este un stadiu pe care majoritatea oamenilor l va atinge cndva (Friedman, 1984).
Acest tip de discriminare a fcut obiectul unui raport al Comunitii Europene, care d
urmtoarele definiii:
- Discriminarea direct: msuri care vizeaz angajaii n vrst, care se bazeaz exclusiv
pe criteriul vrstei i nicidecum pe ali factori, precum competenele. Aceste msuri
limiteaz accesul persoanelor n vrst la anumite posturi sau la programe de training.
- Discriminarea indirect: msuri care nu vizeaz direct vrsta, dar care au un impact
negative disproporionat asupra muncitorilor n vrst fa de celelalte categorii de
angajai de vrste diferite, acest tip de discriminare fiind cel mai duntor pentru
angajai(Sargeant, 2006).

Dou ramuri de vrst sunt atinse de acest tip de discriminare: cei mai tineri, noi-venii pe
piaa muncii, i cei mai n vrst, cu vrste peste 50 de ani.
Legislaia european i cea romneasc impune clar: diferenierea bazat pe vrst este
admis numai atunci cnd este justificat, nicio grup de vrst neputnd fi un grup protejat,
fiecare individ trebuind s accead i avantajele/inconvenientele legate de vrst. Principala
form de discriminare pe care o resimt angajaii vrstnici este cea privind dreptul de munc
(incitare la plecare voluntar, acces mai greu la formare, dificulti n gsirea unui loc de
munc, etc.).
Procesul de mbtrnire este perceput ca fiind legat n mod absolut de scderea
capacitilor i de creterea ratei mbolnvirilor i a dizabilitii fizice. Acestea sunt argumente
utilizate pentru a justifica faptul c firmele nu au de ce s pstreze n cadrul propriului
personal, persoane care, din punct de vedere al vrstei, nu mai sunt suficient
de productive n postul unde sunt angajate. Pe langa acest aspect se dovedeste ca
productivitatea salariatului descrete cu vrsta, rentabilitatea individului fiind o funcie
descresctoare de vrst.
Venind s infirme aceste stereotipuri, diferite studii recente puncteaz c s-a dovedit c
nivelul de productivitate al angajailor peste 40 de ani este la fel de variat ca cel al tinerilor.
Mai mult, cercettorii consider c n situaia n care exist o corelaie, aceasta const n
faptul c performana tinde s se mbunteasc cu vrsta. Majoritatea angajailor n vrst
percep locurile lor de munc precum o responsabilitate pe care trebuie sa o ndeplineasc la

14
cele mai nalte standarde, acest lucru fiind, uneori, n contrast direct cu atitudinea personalului
mai tnr, care caut locuri de munc n scopul socializrii.
Contrar celorlalte forme de discriminare prezente din plin in Statele Unite, acesta are
salvare in domeniul angajarilor, in urma cu cativa ani reteaua de Hypermarket-uri Walmart
decizand angajarea in mare parte a unor persoane trecute de 60 de ani pentru a contribui la
ideea generala asupra importantei unor lucratori cu experienta si total responsabili.
In general sunt de parere ca stabilirea unor eventuale intervale de varsta in efectuarea
selectiei personalului tin de strategia manageriala si de tipul de loc de munca ce se doreste a fi
ocupat asadar preferintele angajatorului nu reprezinta neaparat si o forma de discriminare
bazata pe diferente de varsta.

Discriminarea persoanelor cu dizabiliti

Din pacate pe fondul unei educatii precare si a unei influente a mediului nefavorabila
tot mai des intalnim forme de discriminare ale persoanelor cu diverse dizabilitati si a celor cu
probleme medicale, deseori instinctul de superioritate depasind limita ingradita de respect.
Dizabilitatea reprezint afectarea uneia sau a mai multor functii esentiale ale fiintei
umane, de natura sa diminueze libertatea de expresie sau de actiune a acesteia. Nu este vorba
aici de liberul arbitru, ci de libertatea de miscare si de actiune restrictionata de disfunctiile
simturilor de distanta, ale facultatilor de mobilitate si deplasare, precum si ale instantelor
cognitive.
Din cauza discriminarii care aduce cu sine marginalizarea si segregarea anumitor
categorii de indivizi vizati de astfel de practici, societatea actuala perpetueaza inegalitatea in
drepturi a oamenilor, judecandu-i si condamnandu-i pe cei carora nu le acorda nici macar
sansa de a putea sa duca un trai decent.
Discriminarea persoanelor cu diferite handicapuri se poate manifesta in mod direct
prin:
- limitarea sanselor egale de a participa la viata publica;
- limitarea posibilitatilor de a avea o viata sociala obisnuita;
- imposibiliatatea de a se angaja si a-si castiga existenta;
- imposibilitatea de a avea acces la anumite institutii sau utilitati care intervin in viata de
zi cu zi.
Negarea anumitor drepturi fundamentale cum ar fi dreptul la o educatie adaptata in
functie de "diferitele abilitati", accesul la o ingrijire medicala adecvata, posibilitatea de a
invata o meserie in concordanta cu abilitatile individuale si posibilitatea de a-si castiga

15
propria existenta, dreptul de a isi exprima sexualitatea, etc. Toate aceste aspecte reprezinta
acte discriminatorii, iar privite in ansamblu au un impact deosebit asupra individului si
dezvoltarii sale armonioase.
Persoanele cu dizabilitati sunt deseori excluse de la viata sociala (plimbandu-se doar
intre locuinta si institutii specializate), fiindu-le adesea ingradit dreptul de a intra in contact cu
un mediu care i-ar putea face sa simta realitatea care ii inconjoara. Pentru subiectii
dizabilitatii, barierele sunt exterioare, au caracter mecanic, tehnologic sau administrativ.
Independenta specific in plan social inseamna, pentru acesti oameni, rampe si alte mijloace de
acces si de deplasare pe care le intelege toata lumea pentru ca, daca nu sunt vizibile, pot
deveni vizualizabile. Dar, peste toate acestea, e nevoie de servicii specifice, de organizare, de
educatie adecvata, de profesionalizare onoranta si onorabila, de amenajarea unor locuri de
munca si, mai cu seama, de recunoasterea de catre autoritatea publica a adevarului ingradirii
sociale a libertatii unui important numar de cetateni si purcesul la decizia politica reparatoare
in spiritul imperativ al drepturilor omului.
Ca si metode de combatere a acestui mod de discriminare trebuie sa sustinem
educatia adaptata si sa incurajam bolnavii si persoanele cu handicap sa abandoneze stilul de
multe ori plafonat de viata pentru a-si gasi propriile orizonturi, ai avand aceleasi drepturi
precum oricare alt cetatean.

16
Surse bibliografice

Banton Michael, Discriminarea, 1998.

Diaconu Ion, Discriminarea rasiala, Ed. Lumina-Lex, Bucuresti, 2005.

Evans Jules, Filosofie pentru viata si alte situatii periculoase, Ed. Lotos, Novato (California),
2013.

Hitler Adolf, Mein Kampf, Ed. Beladi, Berlin, 1925.

Muscalu Loredana-Manuela , Discriminarea in relatiile de munca, Ed. Hamangiu, 2013,

Popescu Veronica, Etic i deontologie profesionala, Ed. Universitatii Alexandru Ioan Cuza,
Iasi, 2014.

17

S-ar putea să vă placă și