Ministerul Educaiei al Republicii Moldova

Universitatea de Studii Europene din Moldova

Facultatea de drept
Specialitatea drept penal

REFERAT
Ordonana de scoatere de sub
urmrire penal

A efectuat: Pruteanu Mihai

an.IV, gr.402
Conductor tiinific:
Prodan Svetlana
dr. n drept, conf. univ.

Chiinu 2017

1
CUPRINS

Introducere
1.Noiuni generale i structura ordonanei de scoatere de sub
urmrire penal.4 pag.
2.Scoaterea persoanei de sub urmarirea penala5-9 pag.
3.Componena ordonanei i procedura de scoatere de sub
urmarirea penala..9-10pag.
4.Model de ordonan de scoatere de sub urmarirea
penala.11-12 pag.
5.Concluzie13 pag.
6.Bibliografie....................14 pag.

2
Introducere
Efectuarea activitatilor de urmarire penala au un rol deosebit de important in
realizarea scopului procesului penal inscris in art 1 a codului de procedura penala.
Atingerea acestui scop nu se realizeaza intotdeauna prin trimiterea invinuitului in
judecata.

Organul de urmarire penala,pe baza probatoriului poate ajunge si la alte concluzii,

care demonstreaza fie lipsa de vinovatie a celui in cauza,fie existenta unor
imprejurari de natura a impiedica tragerea la raspunderea penala,situatii in care
stingerea procesului penal are loc in faza de urmarire penala. Incetarea procesului
penal la etapa urmaririi penale se intilneste mult mai des ,decit la etapa judecatii.

Aceasta se explica prin faptul,ca instanta de judecata inceteaza cauza ,de regula
,numai in acele cazuri,cind organelle de urmarire penala au comis o greseala
neincetind la timp procesul. Numai in putine cazuri temeiurile de incetare
procesului penal apar deja dupa transmiterea dosarului in instanta de judecata (acte
de amnistie,de gratiere,expirarea termenului de prescriptie,decesul invinuitului,etc.

Pe parcursul desfasurarii urmaririi penale sau la terminarea acesteia se poate

constata existent situatiilor in care procurorul la propunerea orgaanului de urmarire
penala ,sau din oficiu ,dispune dupa caz scoaterea de sub urmarire penala,incetarea
urmaririi penale sau clasarea cauzei penale.

Scoaterea de sub urmarire penala poate fi data atit pe parcursul urmaririi penale cit
si la terminarea acesteia. Subliniez si faptul ca scoaterea de sub urmarire penala
este o solutie care nu are caracter definitiv,fiind aplicabil numai hotaririlor
judecatoresti nu si ordonantelor procurorului.Caracterul nedefinitiv al solutiilor ce
pot fi date in cursul urmaririi 44 penale este relevant si de posibilitatea ca
urmarirea penala sa fie reluata in caz de redeschidere. Scoaterea persoanei de sub
urmrirea penal este actul de reabilitare i finalizare n privina persoanei a
oricror aciuni de urmrire penal n legtur cu fapta anterior imputat.

Scoaterea persoanei de sub urmrirea penal are loc cnd aceasta este bnuit sau
nvinuit i se constat c:
- fapta nu a fost svrit de bnuit sau nvinuit;
- exist vreuna din circumstanele prevzute la art. 275 pct. 1)3), inclusiv dac
fapta constituie o contravenie, adic urmrirea penal nu poate fi pornit, iar dac
a fost pornit, nu poate fi efectuat, i va fi ncetat n cazurile n care:
nu exist faptul infraciunii,fapta nu este prevzut de legea penal ca
infractiune sau fapta nu intruneste elementele infractiunii.
3
1.Noiuni generale i structura ordonanei de scoatere de sub urmrire penal

Prin ordonan se intelege acel act procedural emis de organul de urmrire

penal, prin care acesta dispune asupra unor acte sau msuri procesuale, n timpul
efecturii urmririi penale.

Ordonanta este compusa din 3 parti,trebuie sa fie motivata si sa cuprinda : -in

partea introductiva :data si locul ,numele,prenumele si calitatea persoanei care o
intocmeste ,cauza la care se refera ; -in partea descriptiva:obiectul actiunii sau
masurii procesuale; -in partea rezolutiva :temeiul legal al acesteia si semnatura
celui care a intocmit-o ;

Ordonanta nesemnata de persoana care a intocmit-o nu are forta juridica si este

considerate nula.Daca organul de urmarire penala considera ca este cazul sa fie
luate anumite masuri,face propuneri motivate in ordonanta.In cazul in care legea
prevede ca o actiune sau o masura procesuala trebuie sa fie incuviintata,autorizata
sau confirmata de procuror,dupa caz de judecatorul de instructive,un exemplar al
ordonantei sau al acului procesual ramine la procuror ori la judecatorul de
instructie.

Spre deosebire de ordonanta,pentru rezolutie caracterizata prin lipsa de formalism

legea nu stipuleaza continutul.Oricum credem ca nu pot lipsi:data
intocmirii,numele si prenumele persoanei care a intocmit-o,dispozitia,motivele de
fapt si de drept si de semnatura celui care a intocmit-o.

Ordonanta se emite de catre procuror sau judecatorul de instructie,dupa caz.In

ordonanta se include acele actiuni procesuale pe care trebuie sa le indeplineasca
organul de urmarire penala ,laboratorul de expertiza,procurorul in dependenta de
infractiunea comisa.

Practic,orice actiune ce trebuie efectuata in cadrul urmaririi penale necesita a fi

pornite prin ordonante cu exceptia infractiunilor in flagrant ,insa care este
obligatoriu ca in timp de 24 de ore sa fie intocmita ordonanta fie de perchezitie ,fie
de ridicare de obiecte ,etc. emisa de catre judecatorul de instructie.

2.Scoaterea persoanei de sub urmarirea penal

4
Scoaterea persoanei banuite sau invinuite de sub urmarire penala constituie o
hotarire prin care se reabiliteaza aceasta persoana,daca solutia se refera la toate
capetele de acuzare .Solutia data se aplica numai in faza urmaririi penale,in faza
judecarii cauzei pentru asemenea temeiuri se dispune achitarea persoanei.

Persoana reabilitata prin actul de scoatere de sub urmarire penala este in drept sa
inaiteze o actiune privind repararea prejudiciului moral si material in conformitate
cu art.524,525 din CPP si in conditiile prevazute de Legea privind modul de
reparare prejudiciului cauzat prin actiunile ilicite ale organului de cercetare
penala,ale procuraturii i ale instanelor judecatoreti din 25 februarie 1998.

Persoana poate fi scoasa de sub urmarirea penala integral sau numai cu privire la
un cap de acuzare daca se constata:

1) fapta nu a fost svrit de bnuit sau nvinuit;

2) exist vreuna din circumstanele prevzute la art. 275 pct. 1)

3) inclusiv dac fapta constituie o contravenie,si anume:

a) nu exist faptul infraciunii;

b) fapta nu este prevzut de legea penal ca infraciune;

c) fapta nu ntrunete elementele infraciunii, cu excepia cazurilor cnd

infraciunea a fost svrit de o persoan juridic;

3) exist cel puin una din cauzele prevzute la art. 35 din Codul penal.. Se
consider cauze care nltur caracterul penal al faptei:

a) legitima aprare;

b) reinerea infractorului;

c) starea de extrem necesitate;

d) constrngerea fizic sau psihic;

e) riscul ntemeiat;

f) executarea ordinului sau dispoziiei superiorului.

Articolul 36. Legitima aprare- nu constituie infraciune fapta, prevzut de legea

penal, svrit n stare de legitim aprare. Este n stare de legitim aprare
persoana care svrete fapta pentru a respinge un atac direct, imediat, material i

5
real, ndreptat mpotriva sa, a altei persoane sau mpotriva unui interes public i
care pune n pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul public.

Totodat este n legitim aprare i persoana care svrete fapta, prevzut la

alin.(2), pentru a mpiedica ptrunderea, nsoit de violen periculoas pentru
viaa sau sntatea persoanei ori de ameninarea cu aplicarea unei asemenea
violene, ntr-un spaiu de locuit sau ntr-o alt ncpere.

Articolul 37. Reinerea infractorului- nu constituie infraciune fapta, prevzut de

legea penal, svrit n scopul reinerii persoanei care a comis o infraciune i al
predrii ei organelor de drept.

Articolul 38. Starea de extrem necessitate - nu constituie infraciune fapta,

prevzut de legea penal, svrit n stare de extrem necesitate. Este n stare de
extrem necesitate persoana care svrete fapta pentru a salva viaa, integritatea
corporal sau sntatea sa, a altei persoane ori un interes public de la un pericol
iminent care nu poate fi nlturat altfel.

Nu este n stare de extrem necesitate persoana care, n momentul svririi faptei,

i d seama c provoac urmri vdit mai grave dect cele care s-ar fi putut
produce dac pericolul nu era nlturat.

Articolul 39. Constrngerea fizic sau psihic- nu constituie infraciune fapta,

prevzut de legea penal, care a cauzat daune intereselor ocrotite de lege ca
rezultat al constrngerii fizice sau psihice, dac n urma acestei constrngeri
persoana nu putea s-i dirijeze aciunile.

Rspunderea penal pentru cauzarea de daune intereselor ocrotite de legea penal

prin constrngere psihic sau fizic, n urma creia persoana menine posibilitatea
de a-i dirija aciunile, se stabilete n condiiile art.38.

Articolul 40. Riscul ntemeiat - nu constituie infraciune fapta, prevzut de

legea penal, care a cauzat daune intereselor ocrotite de lege n cazul riscului
ntemeiat pentru realizarea scopurilor socialmente utile.

Riscul se consider ntemeiat dac scopul socialmente util urmrit nu a putut fi

realizat fr un anumit risc i dac persoana care l-a admis a luat msurile
necesare pentru a preveni cauzarea de daune intereselor ocrotite de lege.

Riscul nu poate fi considerat ntemeiat dac era cu bun-tiin mbinat cu

pericolul pentru viaa persoanei sau cu pericolul provocrii unui dezastru
ecologic ori social.

6
 Articolul 40 . Executarea ordinului sau dispoziiei superiorului nu constituie
infraciune fapta, prevzut de legea penal, svrit de o persoan n vederea
executrii unui ordin sau dispoziii a superiorului, care snt obligatorii pentru
aceasta, dac ordinul sau dispoziia nu snt vdit ilegale i dac persoana care le-
a executat nu a tiut c ordinul sau dispoziia snt ilegale.

Rspunderii penale pentru fapta svrit este supus persoana care a emis
ordinul sau dispoziia ilegal. Persoana care a comis intenionat infraciune n
vederea executrii ordinului sau dispoziiei vdit ilegale ale superiorului
rspunde penal n temeiuri generale. Neexecutarea ordinului sau dispoziiei vdit
ilegale exclude rspunderea penal.

n scopurile prezentului articol, ordinul sau dispoziia superiorului de a comite

genocid sau o infraciune mpotriva umanitii snt vdit ilegale. In practica
judiciara mai exista o posibilitate de a scoate persoana de sub urmarire penala in
cazul cind banuitul a fost arestat timp de 30 de zile dupa care la scurgerea
acestui timp nu I s-a schimbat calitatea de banuit ,nu i s-au gasit probe
concludente si pertinente si nu s-a dispus prelungirea arestului preventive.

La stabilirea unui temei din cele menionate mai sus se dispune scoaterea de sub
urmrire penal. Nu se admite scoaterea de sub urmrire penal pentru alte
temeiuri, de ct pentru cele menionate de acest articol. Fapta n-a fost svrit
de bnuit sau nvinuit include dou situaii: prima cnd se stabilete c
infraciunea este svrit de o alt persoan i se exclude faptul participrii
bnuitului sau nvinuitului la aceast infraciune; i a doua cnd nu snt probe
suficiente pentru a pune sub nvinuire persoana bnuit i a expirat toate
termenele prevzute la articolul 63 aliniatul 2 sau n privina nvinuitului nu snt
suficiente probe ca s se ntocmeasc rechizitoriu i a expirat termenul de
prescripie prevzut de art.60 Cod penal.

A doua situaie este similar cu reglementrile vechiului cod de procedur

penal al Republicii Moldova care n articolul 185 aliniatul 1 punctul 2)
prevedea un temei de reabilitare a nvinuitului privind ncetarea procesului
dac nu s-a dovedit participarea nvinuitului la svrirea infraciunii i au fost
epuizate toate posibilitile de a acumula probe suplimentare.

Prin scoaterea se sub urmrire penal integral nceteaz calitatea de bnuit sau
nvinuit. Scoaterea de sub urmrire penal parial (numai la un anumit capt de
nvinuire) constituie o schimbare a nvinuirii potrivit articolului 283 aliniatul 2.
Ofierul de urmrire penal are obligaia s nainteze fr ntrziere propunerea

7
procurorului privind scoaterea de sub urmrire penal a unei persoane bnuite
sau nvinuite, dac din probele acumulate rezult aceast soluie.

Procurorul care conduce cu urmrirea penal din oficiu dispune scoaterea de sub
urmrire penal a bnuitului cnd expir toate termenele prevzute la articolul 63
aliniatul 2 sau dup caz a nvinuitului la expirarea termenelor urmririi penale
stabilite sau a termenului de prescripie.

Procurorul care exercit nemijlocit urmrirea penal conform articolului 270,

dispune scoaterea de sub urmrire penal a persoanei bnuit sau nvinuite cnd
din probele acumulate rezult soluia respectiv. Scoaterea de sub urmrire
penal este o soluie ce se refer la o anumit persoan (bnuit sau nvinuit) i la
anumite fapte penale (capete de acuzare) care n dependen de caz influeneaz
asupra cauzei penale fie prin ncetarea urmririi penale, fie prin continuarea
urmririi penale.

Astfel pentru temeiurile indicate n articolul 275 pct 1-3 i articolul 35 Codul
penal se dispune scoaterea de sub urmrire penal i ncetarea urmririi penale,
dac soluia reabilitrii se refer la toate persoanele nvinuite (bnuite) n cauza
dat. Aceste dou soluii se adopt printr-o ordonan unic unde prima este
soluia ce constat din faptul reabilitrii persoanei, iar a doua menioneaz faptul
ncetrii oricror activiti procesuale.

n cazul cnd scoaterea de sub urmrire penal este dispus numai pentru un
nvinuit (bnuit), numai pentru un capt de acuzare sau pentru temeiul fapta n-a
fost svrit de acest bnuit sau nvinuit urmrirea penal continu fie pentru
alte persoane, fie pentru alte fapte penale, fie pentru fapta respectiv dar n
privina altei persoanei.

n asemenea cazuri se adopt prin ordonan numai soluia scoaterii de sub

urmrire penal. Prin urmare potrivit aliniatului 4 al articolului comentat n
cazul scoaterii de sub urmrire snt aplicabile dispoziiile articolului 285
aliniatele 5-8 n cazul cnd s-a dispus i ncetarea urmririi penale sau n cazul
cnd scoaterea de sub urmrire penal este integral dar se refer numai la unul
din nvinuii sau bnuii.

n cazul n care procurorul nu accept propunerea organului de urmrire penal

privind scoaterea de sub urmrire penal; el restituie dosarul organului respectiv
cu 49 rezoluia de a continua urmrirea penal, sau dup caz dispune ncetarea
urmririi penale.

8
 3.Componena ordonantei i procedura de scoatere de sub urmarirea
penal

n conformitate cu prevederile art.255 CPP,ordonana de scoatere a persoanei de

sub UP trebuie s cuprind urmatoarele meniuni:

-data i locul ntocmirii -numele,prenumele i calitatea celui care o ntocmete

-cauza la care se refer -obiectul actului sau msurii procesuale -temeiul legal al
acestuia

-semnatura celui care a ntocmit-o

-meniunile speciale,constnd n datele privind persoana ,fapta la care se refere

scoaterea de sub UP si temeiul de fapt si de dreptpe baza carora se dispune
scoaterea persoanei de sub UP.

Dac ncetarea urmririi penale presupune existena unei infraciuni i intervenia

unei cauze legale de nlturare a rspunderii penale, cazurile de scoatere de sub
urmrire penal se refer la inexistena infraciunii. Cnd pe parcursul desfurrii
urmririi penale se constat existena vreunuia dintre cazurile prevzute n art. 10
lit.a e C.p.p

-Aciunea penal nu poate fi pus n micare, iar cnd a fost pus n micare nu
mai poate fi exercitat dac:

a) fapta nu exist;

b) fapta nu este prevzut de legea penal;

b1) fapta nu prezint gradul de pericol social al unei infraciuni; c) fapta nu a fost
svrit de nvinuit sau de inculpat;

d) faptei i lipsete unul din elementele constitutive ale infraciunii;

e) exist vreuna din cauzele care nltur caracterul penal al faptei;

Organul de cercetare penal, care constat existena vreunuia dintre cazurile

prevzute n art. 10 lit. a e, nainteaz procurorului dosarul cu propunerea de a se
da soluia de scoatere de sub urmrire penal.

Procurorul, atunci cnd constat c nu este cazul s dispun scoaterea de sub

urmrire penal sau cnd a dispus scoaterea de sub urmrire penal parial, restituie
dosarul organului de cercetare penal, cu dispoziia de a continua cercetarea.
9
Procurorul se pronun asupra scoaterii prin ordonan, n cazul n care aciunea
penal a fost pus n micare. n cazul n care aciunea penal nu a fost pus n
micare, procurorul dispune scoaterea de sub urmrire penal prin rezoluie.

Ordonana trebuie s cuprind aceleai date ca i n cazul ncetrii urmririi penale.

Daca scoaterea de sub urmarire penala a fost determinata de iresponsabilitatea
invinuitului sau inculpatului ,iar aceasta s-a mentinut si in cursul urmaririi
penale,procurorul este obligat mentina prin ordonanta masura internarii medicale si
sa ceara instantei confirmarea acestei masuri.

Procedura In ceea ce priveste procedura de scoatere de sub urmarire penala se

aplica aceleasi reguli ca in cazul incetarii urmaririi penale. Astfel,constatind
existenta unuia din cazurile prevazute in art 10 lit a-e CPP,organul de cercetare
penala inainteaza procurorului dosarul cu referatul cu propunerea de a se dispune
scoaterea de sub urmarire penala .

Primind dosarul de la organul de cercetare penala procurorul va proceda in felul

urmator: -restituie dosarul organului de cercetare penala cu dispozitia de a continua
cercetarile,daca considera ca nu este cazul sa dispuna scoaterea de sub urmarire
penala sau cind a dispus scoaterea partial; -dispune scoaterea de sub urmarirea
penala ,daca este de acord cu propunerea organului de cercetare penala; Atunci
cind scoaterea de sub urmarire penala priveste un invinuit sau inculpat
arestat,procurorul este obligat sa se pronunte asupra scoaterii de sub urmarire
penala in termen de 24 ore de la primirea dosarului.

10
 4.Model de ordonan de scoatere de sub urmarire penal

ORDONAN

de scoatere de sub urmrire penal

or. Cahul 9 mai 2006

Procuror in Procuratura raionului Cahul, jurist de rangul II Boris Lozan,

examinand materialele cauzei penale nr. 2006057091,

CONSTAT:

Urmrirea penal in cauza nr. 2006057091 a fost inceput la 10 ianuarie 2006 de

organul de urmrire penal al Comisariatului de Poliie al raionului Cahul, in baza
semnelor infraciunii prevzute in art. 329 alin. (1) din Codul penal, pe faptul
neglijenei in serviciu svarite de factorii de decizie ai primriei satul Rou,
raionul Cahul.

In cadrul urmririi penale s-a stabilit c Marcu Viorel, activand in baza Legii nr.
186 din 6 noiembrie 1998 privind administraia public local in funcia de secretar
al primriei satului Rou, r-nul Cahul, adic fi ind funcionar public i persoan cu
funcie de rspundere, i-a indeplinit necorespunztor obligaiile de serviciu,
aplicand tampila cu blazon a Primriei, fr a verifi ca autenticitatea deciziei
Consiliului s. Rou nr. 2/17 din 21 martie 2001, pe proiectul deciziei nominalizate,
inexistent de fapt, prin care lui Gheorghi Tudor i-a fost atribuit un lot de pmant
pentru construcia casei de locuit in s. Rou, r-nul Cahul, cu suprafaa de 0,07 ha.

La 9 februarie 2006 Marcu Viorel, prin ordonana ofi erului de urmrire penal al
Comisariatului de Poliie al r-nului Cahul Victor Ciobanu, a fost recunoscut bnuit
de comiterea infraciunii prevzute in art. 329 alin. (1) din Codul penal. Pan in
prezent, organul de urmrire penal nu a inaintat procurorului vreun raport cu
propunerea de punere sub invinuire a persoanei bnuite, de incetare a urmririi
penale sau, dup caz de clasare a cauzei penale.

In acelai timp, organul de 113 urmrire penal nu a acumulat sufi ciente probe
pentru ca procurorul s poat adopta din ofi ciu o ordonan de punere sub
invinuire in privina lui Marcu Viorel. In conformitate cu prevederile art. 63 alin.
(2) pct. 3) din Codul de procedur penal, organul de urmrire penal nu este in
drept s menin in calitate de bnuit mai mult de 3 luni persoana in privina creia
11
 a fost emis o ordonan de recunoatere in aceast calitate. Art. 63 alin. (3) din
Codul de procedur penal stipuleaz c la momentul expirrii termenului
nominalizat, organul de urmrire penal este obligat s dispun scoaterea
bnuitului de sub urmrire penal.

In contextul celor expuse, avand in vedere c termenul procedural de 3 luni a

expirat, conducandu-m de prevederile art. 52 alin. (1) pct. 22), art. 255, 63 alin.
(3) i 284 din Codul de procedur penal,

DISPUN:

1. Scoaterea de sub urmrire penal a bnuitului Marcu Viorel Ion, nscut la 12

septembrie 1966, originar i domiciliat in s. Rou, r-nul Cahul, moldovean,
cstorit, angajat in funcia de secretar al Primriei s. Rou, cetean al Republicii
Moldova.

2. Restituirea cauzei penale organului de urmrire penal al Comisariatului de

Poliiei al r-nului Cahul pentru continuarea urmririi penale.

3. Stabilirea termenului urmririi penale pan la 9 iunie 2006.

4. Aducerea la cunotina persoanelor interesate a hotrarii adoptate, a modului i

termenului ei de atac.

Procuror in Procuratura raionului Cahul, jurist de rangul II

Semntura Lozan Boris

Data 9 mai 2006

12
Concluzie
In concluzie pot spune ca ordonanta este un act procedural emis de organul de
urmrire penal, prin care acesta dispune asupra unor acte sau msuri procesuale,
n timpul efecturii urmririi penale. Dispoziia se ia pe cale numai cnd legea
prevede expres aceast modalitate.

n celelalte cazuri se dispune prin rezoluie. Ordonanta trebuie s fie motivat i s

cuprind data i locul ntocmirii, numele, prenumele i calitatea celui care o
ntocmete, cauza la care se refer, obiectul actului sau msurii procesuale, temeiul
legal al acesteia i semntura celui care a ntocmit-o (art. 203, C.p.p.).

n afara acestui coninut general, unele ordonane mai cuprind anumite meniuni
speciale prevzute de lege numai pentru actul sau msura respectiv.. Ordonana
nesemnat de persoana care a ntocmit-o nu are putere juridic i se consider nul.

Ordonanta se emite de catre procuror sau judecatorul de instructie,dupa caz.In

ordonanta se include acele actiuni procesuale pe care trebuie sa le indeplineasca
organul de urmarire penala ,laboratorul de expertiza,procurorul in dependenta de
infractiunea comisa.

13
Bibliografie
Acte normative nationale:

1.Constitutia Republicii Moldova adoptata la 29 iulie 1994

2.Codul de executare a Republicii Moldova din 24.12.2004

3.Codul penal a Republicii Moldova din 18.04.2002

4.Codul de procedura penala a Republicii Moldova din 14.03.2003.

Literatura teoretica:

5. I. Dolea, Dm. Roman, I. Sedlechi, .a. Drept procesual penal, Cartier juridic,
2005.

6. I. Dolea, Dm. Roman, T. Vzdoag .a. Codul de procedur penal. Comentariu,

Cartier juridic. 2005

7. M. Avram, T. Popovici, V. Cobneanu (Cercetarea infraciunilorcontra

persoanelor, Chidul ofierului de urmrire). Chiinu, Arc. 2004.

Alte surse:

8.Note de curs.Svetlana Prodan.U.S.E.M.

14