Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Investitiile - Concept Și Formule de Calcul
Investitiile - Concept Și Formule de Calcul
Noiunea de investiii, dei se utilizeaz de mult vreme in literatura de specialitate, nu are ins o
definiie clar i omogen. In limba roman, termenul de investiii provine din limba francez
investissement care la rndul lui a fost preluat din limba latin. Dicionarul de economie
politic confer noiunii de investiii urmtoarea semnificaie: plasarea unor sume de bani in
domeniul economic, socialcultural, administrativ, militar, cu scopul de a sigura baza tehnico-
material i fora de munc necesare desfurrii i lrgirii acestora . P. Masse, un autor
consacrat in teoria investiiilor i capitalului, consider c prin investiii se desemneaz in acelai
timp actul de transformare a mijloacelor financiare in bunuri concrete i rezultatul acestui act. H.
Pemmons inelege prin investiii intr-un sens mai general achiziia de bunuri concrete, plata unui
cost actual, in vederea realizrii unor incasri viitoare; acest process constituind o schimbarea
unei certitudini referitoare la renunarea la satisfacia imediat, in favoarea unei unei serii de
sperane repartizate in timp.
- un subiect ( investitorul );
- un obiect;
- costul de oportunitate, precum i valoarea unei sperane, deci venitul ateptat din funcionarea
obiectivului in care s-a investit.
Este necesar s se fixeze citeva repere i ca atare putem spune c investiia poate fi definit:
Mai precis investiia reprezint activitatea de creare a bunurilor de capital ( active fixe prin
transformarea diferitelor categorii de resurse financiare, indiferent c este vorba de inlocuiri,
extinderi sau modernizri ) in echipamente, utilaje. G. Depallens, un autor consacrat in teoria
financiar a intreprinderii, consider c investiiile cuprind nu doar imobilizrile ( activele fixe
tangibile sau netangibile ), ci i toate operaiunile care constau in transformarea unei sume de
bani intr-un element destinat a fi utilizat in permanen de ctre firm in decursul unei perioade
mai mult sau mai puin lungi. In acest sens, in categoria investiiilor se includ:
- titlurile de participaie;
- investiii tehnice ( studii privind realizarea de noi produse, procedee de producie, achiziia de
brvete, licene );
Conform uzanelor planului de conturi din Romania putem considera ca investiii orice
transformare de resurse financiare in urmtoarele categorii de active: terenuri, cldiri, construcii
speciale, maini, utilaje i instalaii de lucru, aparate i instalaii de msur, control, reglare,
mijloace de transport, animale de munc, plantaii, unelte, inventar gospodresc, i alte mijloace
fixe. ( necorporale ) cheltuieli de constituire, cheltuieli de cercetare dezvoltare, concesiuni,
brevete i alte drepturi i valori similare, alte imobilizri necorporale.
Eficiena economic a investiiilor
Se poate spune c eficiena economic, in general, apare ca o proprietate a aciunii umane de a
produce efecte nete pozitive, ca expresie a raportului efect util/ effort fcut pentru obinerea lui.
E = Efect Efort, E > 0
n mod similar, eficiena economic constituie capacitatea acestora de a produce efecte
economice pozitive sub forma unor utiliti, profituri suplimentare, economii de cheltuieli totale
de exploatare, sau economii de cheltuieli salariale, a unui spor de PIB sau Venit Naional, etc.
Capacitatea de producie ( Cp )
Este indicatorul de efort direct al investiiilor exprimind potenialul maxim de producie al unui
obiectiv in uniti fizice sau valorice. Capacitatea de producie trebuie s se refere in toate
variantele care se compar la aceeai perioad de timp. Este un indicator de volum i nu unul de
eficien economic pentru c msoar doar o component a raportului. Totui, utilizarea
capacitii de producie in calculele de eficien a investiiilor este indispensabil pentru c
contureaz intr-o prim form rezultatul procesului investiional. Ca mrime de efect
investiional , capacitatea de producie trebuie corelat cu o alt mrime avind caracteristici
apropiate. Intr-o aproximare destul de larg, volumul fondurilor de investiii precizeaz
dimensiunea capacitii de producie sau a sporului acestuia pentru un obiectiv dat. Aceast
legtur este mai puin semnificativ, urmtoarele aspecte putind fi considerate de mai mare
importan:
la un volum dat de investiii s se asigure un spor maxim de capacitate productiv ; capacitatea
sau sporul de capacitate rezultat dintr-o investiie s asigure realizarea de produse cu costuri
mici sau cu venituri maxime.
In ceea ce privete primul aspect accepiunea capacitate de producie este una mai general ca
efect al realizrii unor investiii i care se apropie de conceptul de dimensiune a obiectivului.
La cel de-al doilea aspect problema este i mai dificil pentru c intre volumul alocat de investiii
mrimea capacitii de producie, investiia specific, costurile viitoare i profitul se manifest
interdependen greu de explicat. In normal, se consider c o cretere a capacitii de producie
nu poate fi obinut decit printr-o cretere corespunztoare a volumului investiiilor. Raportul
dintre volumul investiiilor i alte elemente ale cheltuielilor de investiii, i capacitateade
producie pe de alt parte, determin o anumit form a expresiei ce desemneaz legtura dintre
investiia specific i costurile unitare ( simple sau echivalente ) i respectiv, profitul pe de o
parte, i capacitatea de producie pe de alt parte.
Un raport cu asemenea interdependene poate fi determinat ca o capacitate optim care asigur
minimizarea costului unitar echivalent sau maximizarea profitului anual.
Capacitatea de producie are ins i o alt valoare practic: neacoperirea unui grad limit de
utilizare a acestuia va determina automat trecerea n poziie nefavorabil a tuturor indicatorilor
de eficien economic a investiiilor.
Luind in considerare de exemplu doar investiia specific se poate constata uor c o folosire a
capacitii de producie la jumtate din potenial va determina dublarea acesteia. Sunt frecvente
situaiile cind dup punerea in funciune a unui obiectiv capacitatea de producie nu este utilizat
la parametrii proiectai, ceea ce determin o cretere substanial a investiiei specifice,
diminuind coeficientul de eficien economic i mrirea duratei de recuperare.
Investiia specific este intr-un raport de invers proporionalitate cu aceti 2 factori. Ca urmare,
investiia specific calculat pe baza capacitii de producie este mai semnificativ decit cea
determinat in funcie de volumul produciei planificate sau realizate. Intre indicatorul calculat in
funcie de capacitatea de producie i cel calculate in funcie de volumul produciei exist o
dependen funcional mijlocit de coeficientul folosirii capacitii productive.
Is / cp Is
/ q Kf ,
unde Kf = coeficientul ( gradul ) de utilizare a capacitii de producie.
Apoi, in volumul investiiilor se includ investiiile directe i colaterale dac aprecierea
variantelor se face la nivel microeconomic i se includ i investiiile conexe dac aprecierea
variantelor se face la nivel mmacroeconomic.
n literatura de specialitare se exprim opinia potrivit creia in calculul investiiei specifice nu
trebuie luat volumul investiiei ci doar sporul de active fixe pe unitatea de cretere a producie in
perioada respectiv. Se argumenteaz in susinerea acestei idei c intr-o anumit msur
cheltuielile de investiii sint destinate inlocuirii mijloacelor fixe uzate i scoase din funciune.
Apoi sporul de producie nu poate fi pus pe seama volumului suplimentar de investiii pentru c
la creterea produciei contribuie i ali factori iar efectele investiiilor apar doar dup o anumit
perioad in timp. Pentru a avea o anumit semnificaie economic, investiia specific trebuie
analizat in dinamic i in dependen cu progresul tehnic. In acest sens, poate fi calculat ca
raport intre creterea volumului de mijloace fixe i creterea volumului produciei globale sau
Venit net. S-ar putea obiecta de asemenea c forma obinuit de calcul a indicatorului nu ine
seama de durata normat a obiectivelor. Este posibil ca o variant de investiie s prezinte i
investiie specific mai mic decit o alta i s fie considerat oportun, in schimb dac se ia in
calcul i durata normat de funcionare a obiectivului, varianta s nu fie oportun.
Relaia duratei de recuperare a investiiei totale in multe cazuri poate avea in vedere multe
perioade distincte:
perioada de atingere a parametrilor proiectai:
perioada de exploatare.
n cazul n care parametrii tehnico-economici proiectai nu sint realizai integral la momentul
punerii in funciune a obiectivului i este necesar o perioad de asimilare, durata de recuperare a
investiiilor se prelungete. Intr-o asemenea situaie, durata de recuperare pentru obiectivele noi
de investiii se calculeaz astfel
In principiu, indicatorul durata de recuperare a investiiei suplimentare prezint un neajuns
important: d indicii doar asupra creterii raportului efortului/ efecte impuse de toate celelalte
variante de referin, lsind in afar varianta aprecierii a insi variantei de referin.
Analiza variantelor de proiect prin prisma indicatorului durat de recuperare
a) in situaia in care volumul i strucura produciei in toate variantele sint egale
se folosesc relaiile de calcul prezentate mai sus.
n primul caz la determinarea raportului toate variantele sint in situaie egal fiecare putind servi
ca termen de comparaie pentru cellalt.
n cel de-al doilea caz, se compar variantele 2 cite 2, cel puin una din variante avind funcie de
variant de referin.
Aceast formul presupune condiia ca In > In-1, adic varianta cu cel mai sczut volum de
investiii luat ca referenial.
Relaia duratei de recuperare verific dac raportul dintre efortul suplimentar de investiii i
efectele financiare suplimentare ale altei variante ar justifica alegerea ei avind in vedere faptul c
este mai avantajos sub aspectul rezultatelor financiare decit variantele cu investiii mai mici.
Prima relaie de calcul stabilete raportul dintre efortul financiar i rezultatele financiare pentru
fiecare variant de investiii. In condiiile in care avem acelai volum de producie trebuie
preferat varianta care are acest effort minim. Sint situaii in care dei raportul este minim,
varianta nu este cea mai eficient.
Coeficientul de eficien a investiiilor nu este acelai lucru ca i gradul de rentabilitate a
activitii productive.Este firesc ca opiunea pentru o variant sau alta s nu poat avea loc numai
pe baza duratei de recuperare absolut. S-ar putea conchide c variant de investiii mai mari se
justific economic dac durata de recuperare suplimentar se incadreaz in durata normat.
FORMULA
In cele mai multe situaii volumul i structura produciei difer de la o variant la alta.
Pentru a se face analiza distinct a raportului dintre efortul i efectul investiiei este necesar
eliminarea influenelor volumului diferit al produciei. In primul rind trebuie s se aib in vedere
faptul c in relaia de stabilire a duratei de recuperare se cuprinde i volumul produciei pentru c
profitul este produsul dintre cantitatea de producie obinut i profitul unitar. Dac s-ar opera cu
mrimi unitarepentru eliminarea influenelor volumului produciei ar trebui utilizat investiia
specific, astfel s-ar ajunge la raportul global de calcul a duratei de recuperare a investiiei.
FORMULA
unde: VR = vitez de recuperare;
DNF = durat normat de funcionare;
DR = durat de recuperare;
I = investiia,
Am = amortisment ( amortizare anual ).
Aceast relaie arat de cite ori se poate recupera o investiie pe parcursul duratei sale de via.
Randamentul economic al investiiilor se poate exprima funcie de beneficiile nete sau totale.
Semnificaia economic a randamentului investiiilor este aceea c el Exprim volumul
beneficiilor totale obinute pe durata de via a unui obiectiv dup recuperarea fondurilor
cheltuite.
In ipoteza in care beneficiile sint constante pe toat durata de via, durata economic se intinde
pin la expirarea duratei fizice a obiectivului.
Atunci cind volumul produciei i costul acesteia sint constante, randamentul economic depinde
numai de raportul dintre durata eficient ( egal cu durata total de funcionare ) i termenul de
recuperare a investiiei.
Randamentul economic al investiiei este cu atit mai mare cu cit durata de recuperare este mai
lung i termenul de recuperare este mai scurt. Randamentul economic poate fi compact de la o
durata la alta indiferent de activitatea unui obiectiv de investiii pentru c acesta nu constituie un
indicator de volum.
Dei necuantificabil, aceast analiz este utilizat pentru stabilirea strategiei de dezvoltare a
firmei i conine trei momente importante:
determinarea obiectivelor firmei;
analiza diagnostic a firmei care urmrete s determine punctele forte i slabe ale
firmei;
evaluarea mediului economic n care firma i desfoar activitatea.
Analiza i diagnosticarea mediului sunt componente deosebit de importante ale procesului
strategic managerial care asigur succesul firmei pe piaa concurenial, de obicei introduse n
studiile de fezabilitate.
Este cunoscut faptul c toate unitile identific punctele forte i slbiciunile lor i posibilitile i
ameninrile mediului concurenial. Dar ceea ce este pierdut adesea din vedere este faptul c o
combinare ntre aceti factori poate duce la obinerea i alegerea anumitor strategii. Astzi
proiectanii de strategii utilizeaz un numr de matrice care arat relaiile dintre variabilele
critice (de exemplu, matricea TOWS).
Analiza rezultatelor
Implementarea i controlul proiectului
Diagnosticarea problemelor
1. Identificarea oportunitilor de investiii
Obiective interne
Obinerea informaiilor despre proiect
2. Culegerea informaiilor relevante
Identificarea alternativelor de proiect
3. Considerarea cilor alternative pentru atingerea obiectivelor
Luarea deciziei
6. Evaluarea financiar a proiectului
7. Considerarea aspectelor non- financiare i necuantificabile
8. Luarea deciziei
Analiza financiar a proiectului
4. Lucrul la proiecte specifice fr detalii
5. Identificarea cheltuielilor financiare i a veniturilor
Obiective externe
Principalele stadii n alegerea proiectelor de investiii sunt urmtoarele:
I. generarea propunerilor de investiii (etapele 1-3);
II. selecia proiectelor de investiii (etapele 4-8);
III. implementarea, controlul i analiza rezultatelor (etapele 9-10).
II. Selecia proiectelor de investiii se efectueaz pe criterii financiare, dar innd cont de
prioritile directe de politic investiional. Ea se refer la alegerea investiiilor rentabile n
funcie de resursele ce pot fi alocate pentru acestea. Teoria financiar indic faptul c n luarea
deciziei de investiie pot fi ntlnite anumite criterii care duc la folosirea unor metode sau a
altora, cum ar fi: maximizarea profitului firmei, minimizarea termenului de recuperare, reducerea
riscului asociat proiectului de investiii sau ordonarea optimal a proiectelor mutual exclusive. n
general, este acceptat c abordarea dinamic este o tehnic mult mai bun dect abordarea static
in ceea ce privete considerarea acestor criterii. n prezent, cele mai utilizate metode sunt cele
care impun o analiz bazat pe influena factorului timp asupra valorii profitabilitii. ntre
acestea, tehnica venitului net total actualizat (VNA) are cea mai bun fundamentare teoretic.
ns unii manageri prefer rata intern de rentabilitate (RIR).
n marile ntreprinderi i puterea de decizie poate fi descentralizat. De exemplu, un ef de
departament dispune de un buget care s fie folosit pentru finanarea unor
investiii de mic amploare (nlocuiri etc.). Din contra, marile proiecte fac obiectul unor lungi
dezbateri n cadrul conducerii firmei, innd cont de diversele obiective ale ntreprinderii
(strategia de dezvoltare, prestigiu etc.).
De asemenea, managerii i iniiatorii de proiecte sunt implicai n activitatea de luare a deciziilor
din punctul de vedere al modului n care sunt cheltuite fondurile.
De exemplu, eful unui serviciu funcional identific posibiliti profitabile de investiii,
managerul general investigheaz aceast problem i impreun gsesc un mod de abordare al
afacerii.
Cunoaterea factorilor care influeneaz profitabilitatea ajut managerii n canalizarea resurselor
firmei spre cele mai profitabile investiii. n multe firme s-a renunat la ideea c directorul
economic d un verdict despre viabilitatea proiectelor de investiii propuse, dar acest lucru nu
nseamn c nu sunt folosite tehnicile de evaluare i c nu se au n vedere aspectele de
marketing, producie i resurse umane ale tuturor proiectelor.
Rezultatul acestui stadiu const in elaborarea unui plan de investiii i de finanare. Acest
document prezint sinteza investiiilor selecionate i finanarea acestora.
III. Toate procedurile de planificare sunt asociate cu o procedur de control asupra realizrilor.
Controlul permite o bun execuie a planului i eventuale aciuni corective. De exemplu,
compararea previziune realizare permite ameliorarea tehnicilor de previziune utilizate i de
asemenea, a tehnicilor de alegere a proiectelor de investiie.
Decizia de investiie este o decizie de politic general a ntreprinderii. Ea necesit n
ntreprinderi un sistem de organizare care permite o bun circulaie a informaiei i asigur
coerena deciziilor.
Decizia de investiie angajeaz firma pe perioade lungi i cere realizarea unei politici de finanare
n vederea obinerii fondurilor necesare. Se are n vedere alocarea capitalurilor disponibile sau a
celor colectate. Aceast prevedere este cunoscut n literatura de specialitate anglo-saxon sub
denumirea de capital budgeting.Decizia rezult din confruntarea nevoi/resurse. Aceast
confruntare poate fi analizat n dou maniere diferite (figura nr. 8) dup cum vom considera
totalul resurselor ca un dat sau ca un rezultat a alegerii efectuate.
Strategia ntreprinderii i obiectivele generale
- Inventarierea surselor de finanare disponibile
- Gruparea proiectelor de investiii
- Determinarea structurii capitalului
- Evaluarea individual a proiectelor de investiii
- Gruparea proiectelor de investiii
Metode contabile
Rata de rentabilitate medie;
Termenul de recuperare.
Metode financiare
Venitul net actualizat;
Indicele de profitabilitate;
Rata intern de rentabilitate;
Termenul de recuperare actualizat
Metode multicriteriale
Dei, considerentele economice pot fi determinante n decizia de investiie, totui opiniile
individuale i preferinele decidenilor pot deveni factori care afecteaz selecia.
REZUMAT
Eficiena este atributul oricrei aciuni umane de a produce efectul util dorit, fiind un raport
obiectiv ntre efectele i eforturile depuse n vederea obinerii lor.
O ntreprindere este eficient atunci cnd obine rezultate/efecte maxime cu chletuieli/eforturi
minime. n acest sens, pentru determinarea eficienei unei activiti se utilizeaz mai multe
categorii de indicatori astfel: indicatori de tip efort/effort, cum ar fi costul unui loc de munc,
gradul de nzestrare tehnic a muncii; indicatori de tip efect/effort, cum ar fi profit la un leu
investit, producia la un milion lei mijloace fixe; indicatori de tip efort/efect, cum ar fi investiia
specific, cheltuieli la 1000 lei producie i indicatori de tip efect/efect, din care amintim profit la
1000 lei ncasri, curs de revenire etc.
Din cele prezentate pe parcursul acestui capitol reiese c eficiena economic a investiiilor
reprezint problema fundamental a investitorului, iar un proiect va fi eficient dac indicatorii de
eficien calculai n acest sens rspund cerinelor decidenilor. Aadar, n capitolul urmtor, vom
analiza indicatorii statici de evaluare ai eficienei economice a investiiilor.
2.3 Actualizarea n calculele de investiii
In calculele de eficien economic, se compar de regul, mrimea profiturilor ce se sconteaz a
fi obinute cu fondurile de investiii necesare.
Pin acum, nu s-a inut seama c fondurile de investiii se ccheltuie intr-o perioad iar fluxurile
de venituri se obin in alt perioad. Mai mult, in mod normal, fondurile pentru investiii se
cheltuie ntr-o perioad scurt ( 2-3 ani pentru proiectele de mare anvergur ), in timp ce
fluxurile de venituri se obin intr-o perioad relativ lung ( 15 20 ani la echipamente, 60 80
ani la cldiri, perioad nelimitat pentru terenuri sau 99 de ani pentru concesiuni ).
Rezult de aici c nu este logic s se compare eforturile fcute in prezent cu efecte ce vor fi
obinute in viitor fr nici un corectiv. In timp, modificrile de preuri i deprecierea monetar
acioneaz asupra investiiilor ca i cheltuiala iniial ( renunarea la o utilitate care se poate
procura in prezent in schimbul unei utiliti de consum viitoare sporite ), cit i ca rezultate
( incasri sau beneficii ) din care s se recupereze cheltuiala iniial i s se obin un venit net
sau goodwill.
FIGURA
unde:
s = suma anilor care au trecut intre momentul lurii decizieii cel al inceperii funcionrii
obiectivului;
n = durata de funcionare a obiectivului.
b) actualizarea la momentul inceperii construciei obiectivului ( cuprinde i faza de
proiectare )
Are o importan deosebit pentru calculul anumitor indicatori, ca de exemplu costuri unitare
actualizate. Actualizarea la acest moment presupune atit scderea investiiilor, cit i a
beneficiilor, diminuarea respectiv fiind invers proporional cu nivelul coeficientului de
actualizare ales i cu durata de timp consumat pin la cheltuirea integral a fondurilor sau
obinerii efectelor.
Generalizind, la momentul inceperii construciei obiectivului, formulele de actualizare a
investiiei i a beneficiului devin:
FORMULA,
Rezumat
Teoria economic trateaz problema investiiilor ca o alocare de resurse intre prezent i viitor,
sau mai bine spus intre producia de bunuri de consum i producia bunurilor de capital.
Indicatori ai modului de exprimare, indicatori naturali: capacitatea de producie in expresie
fizic, suprafaa, gradul i modul de utilizare a acestuia, durata de realizare i cea de exploatare,
consumurile totale i specifice de materii prime, materiale, combustibil, numr personal.
Indicatori de baz: volumul investiiilor, durata de executare a lucrrilor de investiii, durata de
funcionare a obiectivului de investiii, termenul de recuperare, coeficientul de eficien
economic a investiiilor.
Indicatori suplimentari: grad de prelucrare a materiilor prime, grad de automatizare.
Indicatori ai gradului de sistematizare i reflectare.
Efectul economic al imobilizrii fondurilor de investiii in perioada de construcie ( Et )
cuprinde: volumul de active circulante aferent capacitii de producie a obiectivului; alte
elemente in care s se evidenieze: pierderea de venit net in perioada de construcie, volumul
amortizrii activelor fixe dezafectate in vederea investiiilor, volumul pierderilor din ocuparea
terenului cu destinaie productiv.
In ceea ce privete mrimea investiiilor directe se ridic unele probleme legate de sfera de
cuprindere a lor, in cazul investiiilor integrate sau neintegrate.
O alt problem este cea legat de preurile de evaluare. De regul, asemenea investiii nu snt
necesare.
1. Volumul investitiei concretizeaza efortul investitional, si este principalul indicator.
2. Durata de realizare. Cuprinde: perioada de proiectare; perioada deschiderii lucrrii de
investiie; perioada de execuie a lucrrilor de construcii-montaj, perioada de recepie
preliminar i pentru punerea in funciune;
In sens restrins durata de realizare a investiiei se refer indeosebi la perioada dintre momentul
inceperii lucrrilor de organizare pe antier i cel al punerii in funciune. calculul imobilizrilor
de fonduri in perioada de construcie ca urmare a influenei factorului timp;
3. Capacitatea de producie ( Cp ). Este indicatorul de efort direct al
investiiilor exprimind potenialul maxim de producie al unui obiectiv in uniti fizice sau
valorice. Capacitatea de producie trebuie s se refere in toate variantele care se compar la
aceeai perioad de timp. la un volum dat de investiii s se asigure un spor maxim de capacitate
productiv ;
In ceea ce privete primul aspect accepiunea capacitate de producie este una mai general ca
efect al realizrii unor investiii i care se apropie de conceptul de dimensiune a obiectivului.
La cel de-al doilea aspect problema este i mai dificil pentru c intre volumul alocat de investiii
mrimea capacitii de producie, investiia specific, costurile viitoare i profitul se manifest
interdependen greu de explicat. termenul ( durata ) de recuperare; coeficientul de eficien
economic, randamentul ( sau rata de rentabilitate a investiiei ); viteza de recuperare a
investiiei;
1. Investiia specific exprim volumul investiiilor care revine pe unitatea de capacitate de
producie sau unitate de produs.
In literatura de specialitare se exprim opinia potrivit creia in calculul investiiei specifice nu
trebuie luat volumul investiiei ci doar sporul de active fixe pe unitatea de cretere a producie in
perioada respectiv.
2. Durata de recuperare ( termenul de recuperare )
In principiu, durata de recuperare se calculeaz ca un raport intre investiia total i Venitul net
anual sau sporul de venit net anual dac este vorba de modernizri i reutilri. In realitate, nu se
poate recurge la un singur criteriu pentru aprecierea unei variante de investiii. sursa de
recuperare a investiiei;
Au fost sugerate mai multe baze de calcul pentru durata de recuperare: venitul naional i
economia la cheltuielile de producie.
Amortizarea se include in costul anual de producie, iar ca surs de finanare este destinat
investiiei de inlocuire.
n cazul n care parametrii tehnico-economici proiectai nu sint realizai integral la momentul
punerii in funciune a obiectivului i este necesar o perioad de asimilare, durata de recuperare a
investiiilor se prelungete.
3. Analiza variantelor de proiect prin prisma indicatorului durat de
recuperare
In primul rind trebuie s se aib in vedere faptul c in relaia de stabilire a duratei de recuperare
se cuprinde i volumul produciei pentru c profitul este produsul dintre cantitatea de producie
obinut i profitul unitar.
4. Coeficientul de eficien economic a investiiilor
In privina acestui indicator s-a pus problema modului de exprimare i a posibilitii de
exprimare in analiza variantelor de investiii. coeficient de eficien absolut; coefficient de
eficien relativ; coeficient de eficien normativ.
5. Viteza de recuperare a investiiilor
In literatura de specialitate anumii autori au propus utilizarea indicatorului vitez de recuperare
a investiiilor. Argumentul este acela c indiferent de forma exprimrii sale durata de recuperare
nu reflect nivelul de eficien economic pe toat durata de funcionare a obiectivului.
Randamentul economic poate fi compact de la o durata la alta indiferent de activitatea unui
obiectiv de investiii pentru c acesta nu constituie un indicator de volum.
Actualizarea n calculele de investiii
In calculele de eficien economic, se compar de regul, mrimea profiturilor ce se sconteaz a
fi obinute cu fondurile de investiii necesare.
Momentele actualizrii n calculele de investiii
In general, opiniile exprimate in literatura de specialitate romaneasc converg ctre faptul c
actualizarea se efectueaz in urmtoarele momente: pentru cheltuielile de capital ( sau de
investiie )
Pin la punerea in funciune, m reprezint timpul care se scurge de la luareadeciziei de
proiectare pin la inceperea construciei obiectivului.
FORMULA
2. Indicele de profitabilitate
Acest criteriu constituie o complementaritate a criteriului VNA n cazul proiectelor concurente la
care cheltuielile de capital snt diferite.
Mai este denumit i rata cost beneficiu, deoarece se determin ca un raport intre valoarea
actual a fluxurilor de lichiditi nete viitoare calculate pe intreaga durat de via a proiectului i
valoarea investiiei ( valoarea actualizat dac investiia se ealoneaz pe mai muli ani ).
FORMULA
FORMULA
Rata intern de rentabilitate se calculeaz dup relaia de mai jos prin interpolare:
FORMULA
n care:
R reprezint rata de rentabilitate ( intern, minim, maxim );
VNA = venitul net actualizat al fluxului de numerar;
Criteriul de selecie, funcie de rata intern de rentabilitate, const in a accepta toate proiectele a
cror a cror rat RIR se situeaz deasupra ratei de rentabilitate economic normat.
Legtura dintre indicatorii de evaluare a eficienei proiectului, determinai pe baza tehnicii de
actualizare, const tocmai in aceea c: rata intern de rentabilitate este acea rat, de actualizare,
care face ca venitul net actualizat al proiectului s fie egal cu zero.
Pentu a putea determina rata de actualizare care indeplinete criteriile enunate mai sus, devenind
rat intern de rentabilitate, se fac incercri repetate i aprecieri.
a. Rata de rentabilitate global ( RRG )
Criteriul ratei de rentabilitate global necesit parcurgerea a dou etape de calcul:
a) determinarea valorii viitoare la finele duratei de via a proiectului pentru toate fluxurile de
lichiditi cu ajutorul unei rate de capitalizare reprezentativ pentru oportunitile de plasament
sau utilizare a fondurilor. In general, se ia ca rat de reinvestire costul marginal al capitalurilor
permanente. In cazul investiiei financiare
se va lua o rat mai sczut de randament corespunztoare plasamentului fondului de amortizare
in active fr risc.
b) determinarea ratei de rentabilitate global prin raportarea valorii viitoare a fluxurilor de
lichiditi la valoarea iniial a investiiei.
Calculul RRG este mai simplu decit calculul RIR pentru c ecuaia care o definete are un singur
termen ( 1 + ry )n. Deasemenea, se constat c RRG < RIR a aceluiai proiect.
In general, se determin costul capitalurilor permanente ( K ). Astfel c, intre cele trei mrimi
( costul capitalurilor permanente, RIR, RRG ) se stabilesc urmtoarele relaii:
K comparativ cu RIR RRG comparativ cu RIR
K < RIR RRG <RIR
K > RIR RRG > RIR
K = RIR RRG = RIR
Criteriul ratei de rentabilitate global ( RRG ) sau al ratei interne modificate const in integrarea
a dou rate de referin: costul capitalurilor permanente sau o rat de randament pentru fluxurile
de lichiditi ( reinvestite pe durata de via a proiectului ) i rata de rentabilitate global.
Aplicarea acestui procedeu de calcul pentru un anumit proiect nu are valabilitate in cazul unui
program de investiii concurente decit atunci cind calculul RRG se extinde la toate celelalte
proiecte din program.
b. Termenul de recuperare actualizat ( TRA ) De fapt, criteriul TRA constituie o prelungire a
criteriului VNA atunci cind difer durata de via a proiectelor comparate i ia in calcul
rapiditatea recuperrii capitalului investit. Altfel spus, TRA reprezint perioada n care capitalul
investit iniial este recuperat i fructific in plus o rat de randament egal cu costul marginal al
capitalurilor permanente. Formula de calcul a TRA este urmtoarea:
FORMULA
GRAFIC