Sunteți pe pagina 1din 3

MOROMETII

de Marin Preda

In perioada postbelica, destinul romanului romanesc a fost influentat


de puternicile schimbari ideologice, prin faptul ca prozatorii au
invatat ca prezentul trebuia evitat, deoarece nu ar fi putut fi afisat
decat prin filtrul doctrinei comuniste, iar literatura fusese confiscata
integral de aparatul de propaganda. Totusi, in primul deceniu apar
cateva romane care mentin legatura cu valoarea prozei interbelice
si anunta diversitatea romanului postbelic: "Bietul Ioanide" de
George Calinescu, primul volum din "Morometii" de Marin Preda,
"Toate panzele sus" de Radu Tudoran, "Cronica de familie" de Petru
Dumitriu.

Inscriindu-se in tematica traditionala, problematica romanului


"Morometii" este anticipata de nuvelele din volumul "Intalnirea din
pamanturi" ("Dimineata de iarna", "O adunare linistita", "In ceata")
sau in schita "Salcamul", ce evidentiaza preocuparea scriitorului
pentru analiza destinului taranului roman. De asemenea, este un
roman obiectiv, cu naratiune la persoana a III-a, realizata de un
narator omniscient. Este si un roman realist social si psihologic prin
tema, veridicitatea intamplarilor, fixarea coordonatelor spatio-
temporale, tipologii, simetria incipit-final.

Titlul "Morometii" asaza tema familiei in centrul romanului, insa


evolutia si criza familiei sunt simbolice pentru transformarile din
satul romanesc al vremii. Astfel ca romanul unei familii este si "un
roman al deruralizarii satului", o fresca a vietii rurale dinaintea si de
dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial.

Structural, este alcatuit din doua volume, publicate la doisprezece


ani distanta: volumul I in 1955, iar in 1967, volumul al doilea.

Din punct de vedere tematic, textul prezinta drama destramarii unei


familii de tarani din Silistea Gumesti, Campia Dunarii. Temele
adiacente sunt: timpul, relatia omului cu istoria-recurenta in opera
scriitorului, deruralizarea satului, non-comunicarea dintre Ilie
Moromete si familia sa, iubirea.

Conflictele care conduc familia spre disolutie sunt numeroase.


Primul se manifesta intre Ilie Moromete si fiii sai mai mari, din prima
casatorie, Achim, Nila si Paraschiv si este generat de modul diferit
de a percepe lumea. Al doilea conflict izbucneste intre Moromete si
Catrina, sotia lui. Moromete vanduse, in timpul secetei, o parte din
lotul sotiei, promitandu-i ca va trece casa pe numele ei. Dar, de
teama fiilor mai mari, care-si urmau mama vitrega, Moromete
amana indeplinirea promisiunii, iar femeia se indeparteaza din ce in
ce mai mult de el, gasindu-si refugiul in credinta. In al doilea volum,
cand Catrina afla ca Moromete s-a dus la Bucuresti la cei trei baieti,
rugandu-i sa se intoarca acasa, ea il paraseste si se muta la fiica din
prima casatorie. Un alt conflict are loc intre Moromete si sora sa,
Guica, care uraste noua familie a fratelui sau, deoarece ar fi dorit sa
aiba grija de gospodarie si de cei trei copii ramasi fara mama,
pentru a avea la randul sau un sprijin la batranete. Un conflict
secundar este acela dintre Ilie Moromete si Niculae (cel mai mic
dintre copiii familiei), deoarece copilul vrea sa mearga la scoala, dar
tatal il ironizeaza, considerand ca invatatura nu-i aduce niciun
beneficiu. De aceea, baiatul se va indeparta definitiv de tatal sau,
pe care nu-l va ierta niciodata. Toate aceste conflicte il au in centru
pe Ilie Moromete si familia sa, a caror viata formeaza principalul
plan narativ al romanului.
Actiunea primului volum se desfasoara cu trei ani inaintea celui de-
al Doilea Razboi Mondial, in Campia Dunarii. Din punct de vedere
structural, acesta cuprinde trei parti, fiecare dintre ele incepand cu o
prezentare de ansamblu: prima parte are un ritm lent si cuprinde o
perioada scurta (de sambata seara pana duminica noaptea) si
debuteaza cu prezentarea cinei. A doua cuprinde, prin tehnica
mozaicului, scene din viata silistenilor, iar cea de-a treia parte este
dominata de scena secerisului si de conflictul dintre tata si fii.

In primul volum, in prim-plan se afla familia Moromote, intre


membrii careia mocnesc nemultumiri, ce vor genera in cele din
urma destramarea acesteia. Fiii cei mari, Paraschiv, Nila si Achim isi
doresc independenta economica. Simtindu-se nedreptatiti de mama
vitrega si instigati de matusa lor, Guica, cei trei baieti planuiesc sa
plece la Bucuresti, pentru a-si face un rost.

In primul volu al romanului exista cateva secvente narative


semnificative. Scena cinei este memorabila pentru organizarea
membrilor familiei Moromete, asezati in jurul unei mese joase si
vegheati de tatal lor ca de un veritabil pater familias: "statea pe
pragul celei de-a doua odai, parca deasupra tuturor".

O alta secventa cu valoare simbolica este cea a taierii salcamului,


deoarece acest copac este investit cu valoarea unui axis mundi,
important atat pentru familie, cat si pentru sateni. Din motive
economice, Moromete decide sa-l taie, ceea ce prefigureaza
destramarea familiei si prabusirea satului traditional. Momentul ales,
duminica in zori, cand femeile isi plang mortii, accentueaza
tragismul scenei.

Volumul al doilea este mai dens si cu o problematica mai ampla


decat primul. Acest volum este structurat in cinci parti si prezinta
viata satului intr-o perioada de un sfert de veac, timp in care lumea
rurala cunoaste un violent proces de destramare. Din roman al unui
destin, "Morometii" devine romanul unei colectivitati, ce are in prim-
plan doua evenimente devastatoare pentru viata satului: reforma
agrara din 1945 si transformarea socialista a agriculturii dupa 1949,
fenomen abuziv si violent.

Ilie Moromete, taran mijlocas, incearca sa pastreze intreg, cu pretul


unui trai modest, pamantul familiei sale. Surprinzator prin
profunzimea interioara, acesta priveste lumea cu un ochi
patrunzator,descoperind in lucruri banale o lumina care pentru
ceilalti nu se aprinde: "Tatal avea ciudatul dar de a vedea lucruri
care lor le scapau, pe care ei nu le vedeau."

In opinia mea, prin "Morometii:, Marin Preda continua traditia


romanului romanesc de inspiratie rurala, dar in acelasi timp se
distanteaza de acesta, propunand o viziune noua, gratie talentului
narativ exceptional.