INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE,
PROIECTARE $1 DIRECTIVARE IN
Constructit
DECIZIA Nr. 148
din 16 septembrie 1977
PENTRU APROBAREA NORMATIVULUI TE!
HNIC DE REPA-
RATH CAPITALE LA CLADIRI SI CONSTRUCTII SPECIALE
Avind in vedere Decrelu
pentru modificarea si completa
zarea fondurilor fixe si. Decre
1 Consiliului de Stat nr, 3939/1976,
rea Legii nr. 62/1968 privind amorti-
i ’ tul Consiliului de Stat nr. 1
pentru organizarea si functionarea Institutului cena cto
tare, proiectare si directivare in construc{ii i refer:
ve projectare sid ii,
Directiei de sintezd, urmarice, valeriticard ir? 2620 ain 16 eat
Tn temeiul Ordinului nr. 7
guvernului Gheorghe Cioari,
central de cercetare, proiectare
urmatoarea
75/1976 al Viceprim-ministrului
Directorul general al Institutului
$i directivare in construc{ii emite
DECIZIE:
et: Se aproba Normativul ‘tehnic de re i i
cladiri si construcfii speciale", indicativ P. sort ee
2. Normatit intra in vi t
1 odormativul aprobal la pet. 1 intra in vigoare ta data de
La aceeasi data inceteazi valabilitatea i tehni
eeagl normativul
de reparalii capitale pentru cladiri si construé{ii speciale, apretat
Gu ordinul nr. 289 din 30 iunie 1969 al Comitelului de Stat pentru
Conslruclii, Arhilectura si Sistematizare,
DIRECTOR GENERAL,
Ing. VALERIU CRISTESCU
NORMATIV TEHNIC DE REPARATII CAPITALE LA | Indicativ:
CLADIRI $I CONSTRUCTH SPECIALE P. 95-77
A, GENERALITATI $I DEFINITIL
1, Obiectul normativului
1.1, In conformitate cu prevederile reglementarilor in vigoare,
minislerele, celelalte organe centrale, consiliile populare judelene,
municipale, ordsenesti, comunale ca’ si unilatile subordonate
acestora sint obligate a executa repara{iile capilale la fondurile
fixe de natura cladirilor si construcfiilor speciale, pe care le
dejin, pentru a le menline caracteristicile telinico — economice
inifiale si pentru a preintimpina iesirea acestora din funcjiune
inainte de consumarea duratei normate de serviciu.
Obiectul prezentului normaliv il constituie reglementarea,
planilicarea, pregitirea, ‘executarea, urmirirea si recepjionarea
lucrarilor de reparafii capitale la cladirile si construc{iile speciale
aparjinind ministerelor, celorlalte organe centrale, consiliilor
populare judefene, municipale, or3genesti, comunale, ca si uni-
talilor subordonate acestora.
1.2. Normativul tehnic de reparafii capilale cuprinde urma-
toarele capitole:
A. Generalitii gi defin’
B. Planificarea, pregilirea, execularea, urmarirea ‘si recep-
lionarea lucrarilor de reparalii capilale.
C. Masuri telinico — organizatorice pentru aplicarea norma-
tivulul. ee
D. Norme pentru planificarea reparajiilor capitale la clidiri
E
F.
si construc{ii speciale.
. Specificarea orientativ’ a confinutului lucrarilor de
reparalii capilale la clidiri si construc|ii speciale.
. Dispezifii finale.
Elaborat de Aprobat de ICCPDC
INSTITUTUL DE CERCETARI IN CONSTRUCTIT | ct! decizla Nr. 148
$1 ECONOMIA CONSTRUCTHLOR (INCERC) — | din 16septembrie 1977
ww 2. Domeniul de aplicare a normativulul
2.1. Prezentul normativ se refer
fondurilor fixe din categoria 1 ,clidiri" gi din categoria 2 .con-
struclii, speciale", cuprinse in ‘,clasificarea fondurilor fixe din
economia nafionalaa R.S.R., aprobata prin HCM 260/16.02. 1967.
2.2. Fondurile fixe ce fac obiectul normativului sint de doud
feluri:
2.2.1. Cladiri gi construcfii speciale aflate in administra{ia
unitdjilor economice de stat si a subunitafilor economice [ard
personalitale juridicd, organizate de Institujiile de stat sau de
consiliile populare si care sint inregistrafe ca fonduri fixe in evi-
den{a contabila a acestora. Ca exemplu, se pot cita majoritatea
fondurilor fixe din categoria 1 si 2 cuprinse in ,Clasificarea fondu-
rilor fixe": cladiri industriale, cladiri pentru circulafia marfurilor,
clidiri de locuit, cladiri administrative, coguri de fabrica, baraje,
drumuri pentru exploatari forestiere, cdi ferate, linii de funiculare,
linii de transport a energiei electrice etc.
Cladiri si construcfii speciale aflale in administrarea
bugetare. Ca exemplu, s ita: elidiri pentru inva-
{amint, cladiri pentru ocrotirea sinatafii, cladiri pentru adminis-
tratia public’, clidiri pentru stiin{a gi arta, construcfii speciale
pentru cultura fizicd gi sport, strézi, piete publice etc.
2.2.3. Se precizeazi ci valoarea de inventar a fondurilor fixe
care constiluie obiectul normativului este stabilita in prefuri
nereagezate.
2.3. Prezentul normativ nu se aplic
2.3.1. Drumurilor pentru trafic public: autostrizi
nafionale, regionale, raionale, comunale, de cimp, stra
alte drumuri pentru trafic public. :
2.3.2, Monumentelor de cultura, de arhilecturi gi istorice,
ale cdror reparafii capilale sint reglementate de acte ‘normative
specifice. . ;
2.3.3. Construcfiilor si instala{iilor’ provizorit executate din
fonduri de organizare de ‘santier;
2.3.4. Terenurilor, podurilor’ precum si lacurilor, bal{ilor si
iazurilor care nu sint’ rezultatul unei_munci;
2.3.5. Lucrarile miniere si de foraj executate pentru explo-
rari, prospectiuni geofizice si geologice.
132
Fepara(iile capilale ale.
2.3.6. Forajelor pentru alimentare cu apa care nu au dat
requitate, sondele situate in gaz —capul unui zacdmint de {ifei,
precum $i sondelor care au pus in eviden|a acumulari de hidro:
carburi, dar care din motive geologice-tehnice si economice obiec-
tive, nu se pot exploata.
2.4, De asemenea normativul nu se referd la reparaliile acci-
denlaie priving remedieren deterrorariior st degtadsrlor-provocale
~construcfiilor de accidenle sau calamila{i, cum ar_fi culremure,
Aineendiy, explozii, furtunt strugtemse. Taundatils Winecar ae
terenuri’ sau prdbusiri ete. o- :
Reparaliile accidentale comport urgen{i si nu se pot_amina
in cman Ta care periclileaza siguranfa c construc ior lor. Se vor putea
amina pind la prima reparajie curenté sau capilala reparajiile
accidentale care nu comport urgen{i.
3. Cladiri
3.1. Cladirile sint construc{ii arhilecturale care delimiteazd
si amenajeaza un anumit spatiu, cu scopul de a creia condifiile
de munca, de locuit, de deservire social-culturalé si de pastrare
a valorilor materiale, necesare desfagurarii normale a diferitelor
activita{i economice gi sociale, productive sau neproductive.
3.2. In categoria cladiri’ se cuprind obiecte, aga cum sint
denumite si delimitate in categoria I-a a clasificarii fondurilor
fixe din economia na{ionali a RSR, de exemplu: cladirile combina-
telor industriale gi agrozootehnice, ale uzinelor gi centralelor
electrice, giri, depouri, magazine, depozile, locuinfe, scoli, teatre,
spilale, clidiri administrative etc. .
3.3. In componenfa cladirilor intra, tn afara elementelor de
constructie (fundafii, structurd de rezisten{a, pere{i pardoseli,
invelitoare, finisaje etc.) toate celelalte par{i care alcdtuiesc un
tot unic cu cladirea propriu-zis si care concurd la realizarea func-
fiei acesteia, .
Printre acestea sé citeaz
Scari, terase, curfi de lumina gi alle elemente ale con-
structiei propriu:zise a
3.3.2. Instala{ii interioare, electrice, de lumin’ ji for{a,
exclusiv cele care deservese procesul tehnologic. :
3.3.3. Instalafii inlerioare.de apa si canalizare, exclusiv cele
care deservesc procesul tehnologic.
_133 ~ 33-4. Instalafii interioare de incdlzire,*exclusiv cele care
deservesc procesul tehnologic, inclusiv centrala lermicd, dack
esle situata in interiorul cladirii gi satisface exclusiv nevoile func
Uionale ale acesteia, fard a deservi un proces tehnologic sau alte
cladiri.
3.3.5. Instala{ii interioare de gaze, exclusiv cele. care de-
servese procesul tehnologic,
3.3.6. Instalalii inlerioare de venlila{ie si condiionare a
acrului in scopuri higienice la clidiri pentru locuinfe social-culli-
rale gi administrative inclusiy ulitajele ce deservesc acele instala ii,
precum si cablurile electrice aferente. Se precizeazi ci instala|iile
de ventilafie si condifionare a serului la alte cladiri decit cele
nen|ionate se consider’, in toate cazurile inslalafii tehnologice.
3.3.7. Instalafii interioare de curen{i slabi (lelefon, radio,
semnalizéri) care nu sint destinale procesului telinologic. Echi-
pamentul tehnic al centralelor telefonice (inclusiv aparatajul) $i
Posturile telefonice instalate nu intra in componen{a clidirilor,
chiar daca sint situate in interiorul acestora.
3.3.8. Ascensoare destinate pentru transportul persoanelor,
situate in toate categoriile de clidiri. Nu se includ ascensoarele
destinate transportului de mérfuri, care deservesc un anumit
proces tehnologic sau ascensoarele cu destinalii tehnologice.
3.3.9. Alle instalafii inlerioare destinale si asigure funcfio-
nalitatea clidirii, in afara celor ce deservesc procesul tehnologic
al instalafiilor tehnologice propriu-zise si al celor ce fac legatura
intre diversele agregale ale utilajului leinologic si care se vor
considera ca fac parte din utilajul tehnologic.
3.4. Instalaliile sanitare (apa si canalizare) de incilzire si
gaze se includ in componenta cladirii de la brangament (cAmin
de racord). In lipsa acestuia se includ in componenfa cladiri
2m de conducté, masurate de la perimetrul exterior al clidir
Instalafiile electrice, de telefon, semnalizare, radio, tele-
viziune_etc., se includ in componen{a claditii incepind de la
cofrel sau de la lablourile terminale ale cablurilor (inclusiv: co-
fretele sau tablourile).
Brangamentele, racordurile, ciminele de racord, cofreturile,
coloanele de la cofret pind la contoare, tablourile ‘terminale si
contoarele apar{inind intreprinderilor furnizoare de api, gaze si
energie, nu fac parte din cladiri si se considera ca obiecte de evi-
den{a distincte.
134
ii j i la ampla-
3.5. Fundaliile gi egafodajele de sus|inere ce servese
sarea diferilelor-magini si utilaje precum gi fundaliile acestor
esafodaje si care sint situate in interiorul clidirii, nu intra in compo-
ja acesleia. a
rene geemenea, nu intrS ta componenfa clédirii conductele
tehnologice de abur, aer, apa, electricitate, care deservese proces
de producfie, chiar’ si in cazul cind sint inzidile sau ingropale.
4. Construcfii speciale
4.1. Construclite speciale sintacele objecte de consleuei care
indeplinesc caracterislicile de clidiri si care l
crearea condiliilor pentru ie _procesulul de produclie san
fajurarea activilifilor social-cullurale.
ven in alegoria construc{ii_ speciale se cuprind obiecte, aga
cum sint denumite si delimitate in categoria a 2-a a clasificarii
fondurilor fixe din economia na{ionala a R.S.R. precum gi in anexa
nr. La legil nr. 62/1968, ea de exemplu: pujuri si galerit de mind,
sonde, coguri de, fabric’, rezervoare si castele de apa, pulur
silozuti, constructii de imbundliiri funciare, sere, ei Terale,
poduri,”drumuri, funicutare, conducte de toate categorie, refele
de distribulia energie’ electrice, cable de forla, sladioane te.
4.3. Construcfiile speciale continue, cu caracter linear, (linii
ferale, linii telefonice, linii de transport a energiei electrice, con-
ducle'‘magistrale, relele de alimentare gi de distribulie etc.), se
delimiteazi ca obiect de eviden{a in functie de partea de{inuta
de unita{ile care le au in administrare. :
4.4, La delimitarea construcliilor speciale de mare lungime
care aut pe unele Lronsoane gi durate de serviciu normale diferite,
apar situalii care trebuie tralate in med diferen{iat. -
Daca diversele tronsoane au durate normale de serviclu
cgale, intreg traseul se considera ca un singur obiect de eviden|s
— Dac& diversele structuri au durate normate de serviciu
diferite, dar existi posibilitatea considerarii uneia din ele ca
steucturd preponderenta, se poate constitui din intreg traseul un
singur obiect de eviden{a, luind ca bazd durata normata pentru
structura construcliva preponderenta.
— In cazul cind diversele structuri constructive au durale
de serviciut diferite si nu se poale stabili o structurd preponde-
135 renta traseul se va defalca pe tronsoane corespunzitoare fiecdrei
slructuri, fiecare tronson constituind un obiect de eviden|a distinct.
4.5.’ Digurile de pe an curs de apa formeaza un singur obiect
de eviden{a impreuna cu construciile hidrotehnice din corpul
lor (stavilare, deversoare etc.), gi cu celelalte anexe din corpul
lor, cum ar fi: rampe de trecere peste dig, bariere pentru oprirea
circulafiel peste dig etc.
De asemenea, se consider ca tin singur obiect intreaga rejea
de canale dintr-un sistem de iriga{ii sau desecare, impreund cu
toate construc{iile hidrotebnice de pe refea (stivilare, cdderi,
podefe etc.).
4.6. In categoria construc{iilor speciale intr, ca obiecte de
eviden{a distincle, conductele tehnologice. Prin conducte tehno-
logice se infeleg acele conducte din incintele intreprinderilor sau
din interiorul cladirilor si construcfiilor speciale care fac legaturd ~
intre instalafiile producdtoare de energie sau reeaua exterioara
de transport a energiei si ulilajele de fucru, precum gi conductele
care fac legatura intre diferitele utilaje de lucru. »
4.6.1. Conductele (levi, cabluri, tuburi) care fac legdtura
intre diferitele par{i (agregate) ale utilajelor tehnologice ce consti-
tuie un singur obiect de eviden{a, intrd in componenfa acestui
Cue .
4.6.2. Conductele tehnologice de leglurd, intre instalajii si
ulilaje si care nu intr in valoarea utilajelor, se considera obiecte
de eviden{& distincle si separate, dupa functionalitati: conducte
pentru abur, pentru apa, pentru aer comprimat etc.
i 5. Evaluarea cladirilor gi construcfiilor speciale
5.1, Prin valoarea de inventar a cladirilor gi construcfiilor
speciale se in{elege: 7
5.1.1. Pentru cladirile gi construcjiile speciale aflate in do-
lafia unilafilor la 31.X11.1964, valoarea stabililé cu_ocazia_re-
evaluirii [Zcutd in conformitate cu prevederile HCM Nr. 116/1963,
privind inventarierea sf reevaluarea Tondurllor fixe din economia
nafionala si elaborarea propunerilor pentru noile norme de amorti-
zare.
£ o-p a ret n : a
nate si-puse-in-fune{iune-dupd data-de 1,1,1965,conform-prevederi-
136
lorart—ne—6-din-Legea Nr. 62/1968, modificata—prin—Decretit,
Nr._393/1976, suma-cheltuielitor-efeeluale-pentru-realizarea—tor.
8.1.3. La cladirile si construc{iile speciale, cdrora li s-au adus
complelari, imbundtairi, adaugiri sau modernizari, efectuate din
investifii, costul acestora se adaugi la valoarea inifiala de inventar
a fondurilor fixe respective.
8.1.4, Se considera ci imbundlafirile sau modernizirile efec-
tuate in cadrul repara{iilor capilale nu maresc valoarea de inventar
a cladirilor gi construcfiilor speciale la care se execula.
Prin exceptie, la liniile de cale feral, la tablierele de poduri
gi la liniile de telecomunica{ii, 1a valoarea de inventar se adauga
$1 costul Imbunatalirilor si modernizarilor efectuale in cadrul
Tepara|iilor capitale.
5.1.5. Valoarea de inventar a sondelor provenile din lucrari
de foraj, executate pentru exploriri gi prospecliuni geologice,
care au dat rezullate si vor {i folosile In scopuri de productie, se
siabileste prin asimilare cu valorile inregistrale la sonde in exploa-
fare, spate in condifiuni asemnatoare (conform punctului 6 C
al regulamentului pentru execularea Legii Nr. 62/1968).
8.1.6. Valoarea de inventar a cladirilor gi constructiilor
speciale puse fn func{iune, total sau parfial, carora nu li s-au
intocmit formele de inregistrare ca fonduri fixe, se determina prin
insumarea cheltuielilor elective pentru realizarea lor, inclusiv
cola parte din chelluielile comune, efectuate in limita sumelor
prevazule in devizul general. Aceastd valoare se slabileste, dupa
caz pe baza procesului-verbal de recep{ie preliminara sau a proce-
sului-verbal de recep{ie a punerii in func{iune, potrivit precizari-
lor de la pet. 10.2.1—10.2.3, La lerminarea investifiilor gi trecerea
Jor in calegoria fondurilor fixe, valoarea de inventar a cladirilor
si construcliilor speciale respective, se determina prin adaugarea
eventualelor cheltuieli efectuate intre data punerii in functiune
i dala intocmirii precesului-verbal de recepfie a punerii In func-
iune.
ciale-eftate—in—administrarea—imitatHer—bugetare-eare—se-atli_ in
serviciuta—3t-d aracestora—se-stabtteste-prin-asimitare-cu-obiectele-esemanitoarey
CaTe-56-regasese—in-ealatoage_sat_prin-alle-melode:_
[-L1965;-veloarea-de-inventar-se-stabileste-pe-baza-cheltuielilor
eleclive—pentrureatizarea—obiectelor—respective—polrivit—pre—
vederitor—deta—pet—S-12. Ss
$:1,9_Clidirile-gi-constsuc|iile-speciale-transferate-tntre—uni- 3
-Lifi-economice,-se-inregislreazi-te-mitatea-primiteare-cu-valoarea.
de-inventar-cu-eare-acestea-aw-fignrat trunitaler-dete-care-au-fost—.
lransterate,
5.2. Prin valoarea de inlocuire a clidirilor si constructiilor
speciale, se infelege tolalilatea chelluielilor care vor fi ocazionate
de inlocuirea, in sfare nou’, a fondului fix respectiv.
In cadrul acestui normativ s-a considerat ci valoarea de in-
locuire este egalé cut aceea de inventar.
nisleareaunita{ilorbugelare,terminale-¢i-puse-intunchiune-dupi :
#6 Reparafii
6.1. Prin reparafii se infeleg diferitele categorii de lucrari
ce se execula in vederea preintimpinarii si remedierii deteriordrilor
si degradarilor la cladiri gi construcfii speciale, pentru men{inerea
in funcfiune a acestora pe toala durata de serviciu.
6.2. Lucrarile de reparafii ce se executé la clidici si con-
strucfii speciale sint:
6.2.1. — Lucrari de Intrefinere (1)
6.2.2. — Reparalii curente (RC)
f° 6.2.3. — Reparalii capitale (RK)
Chelluielile necesare pentru éfectuarea lucririlor de repara|ii
de toate categoriile la cladiri si con: speciale, se finanfeaza
6.2.3.1. La unitalile de produclie: din rile de productie,_
de prestiri de serviciu sau din chelluiclile-dé circulafie si se includ
direct, dupi caz, in costurile de productie, ale prestirilor de servicii
sau in chelluiclile de circulajic.
6.2.3.2. La unilafile bugetare: din fondurile aprobate prin
acest scop.
-6:3--Conlorm-prevederilor-art—t1-a-beai 4977, peivil
asiguearéaduralilila{iisiguranfelin—exploa lare—funcfiona lita}
~si-ealikitieoustruchiilor-orie éde-intrefinere $cTeparatii
138
o
heels
ncit-si—se—menfin’
—aeilal fe para inelri-
cadrubexecutarit Fepa~
Ei ee
com! eel par|iale
de-elemente-te-constructit zate, refaceritetreriride-protect ie
Fd In-conformitate cu-prevederiteepit-nr= B/G77 ucrérite
—de_tntrefinere-¢i aratitse—executapotrivit normeior elaborate
ce ents e chetteorgane centrale st comitelele executive “ate
consilii}o judetene stat Municipivtut-Bucureyli.
7.4. Executarea la timp gi la un nivel calitativ superior a
lucrSrilor de repara{ii curente si de intre{inere preintimpin’ de-
gradarea constructiilor, reduce volumul de repara{ii capitale si
ca atare reprezinta o obligalie a definitorilor de clidiri si con-
struc{ii speciale.
eel
Ruf
8. .Reparafii capitale (RK)
xeculd in scopul asigu-
8.1. Lucririle d
enaral pe toata dural”
rari menfinerii funclionicii fonduluj fix r
“de_servicin . 7 . a
“Tn cadrul repara{iilor capitate se efectueaz’ inlocuirea totals
sau parfialé a unor elemente de construcii sau a parfilor compo-
eee coe eee
139 nente_ale acestor elemente, deteriorate ca urmare a uzurii fizice,
precum gsi repararea concomitenta a elementelor si parfilor de
alemente de constructii uzate fizie, in scopul aducerii lor cit mai
aproape de starea ini{iala.
Keparafiile capitale se efectueazd, in masura posibilitasilor
ir scoalerea parfiald sau totald din funcliune a cladirilor gi
constructiilor speciale. reece
jincfiune, totala sau par{iald a fondului fix, pe timpul reparafii
lor. Valoarea totala a lucrarilor esalonata se va incadra in norma-
tivul valoric indicat la punctul 13.
Ca exemplu de lucrari de reparafii capitale la clidirs se_ci-
inlocuirea
par{iald sau total a invelitorii, dusuimelilor, timplariei; inlocuirea
par{iali sau total a instalafiilor Tunctionale (electrice, sanitare,
incalzire, gaze, ventila{ii, ascensoare etc.), inclusiv’ repararea
celorlalte elemente ale construc{iei, par{ial uzale, in scopul aducerii
lor in stare normali de funcfionare.
Ca exemplu de fucriri de repara{ii capitale la construc{ii
speciale se cileazd: inlocuirea par{iala sau totald, a cdptuseli
la cogurile de fabricd; inlocuirea unor grinzi la cdile de rulare;
inlocuirea stilpilor de lemn la liniile telefonice gi la liniile de
transport a energiei electrice, in procentul fixat prin normativele
de specialitate; inlocuirea unor tole la rezervoarele metalice;
refacerea izola{iei hidrofuge si etansarea rezervoarelor de beton
armat; refacerea suprastructurii a liniile de tramvai; inlocuirea
armaturilor si a conductei propriu-zise 1a conductele tehnologice,
in procentul fixat prin normativele de specialitate; inlocuirea
suprastructurii la liniile ferate; inlocuirea tablierelor 1a poduri etc.
8.2. Odald cu reparafiile capitale se execula si Jucrarile, de
intrejineré necesare, si de réparalii curente. Astfel, ddatd cu re-
pararea lencuielilor exterioare se reface gi zugraveala fa{adei; in
cadrul inlocuirii instala{iilor funcfionale din interiorul. cladirilor,
se refac tencuielile deteriorate, ca urmare a repara(iilor respective,
se refac zugrivelile si se curd{4 parchetul; odat4 cu inlocuirea si
repararea timplariel se completeaza geamurile si.se reface vopsi-
toria; odatd cu repararea gi inlocuirea conduclelor telnologice,
se reface izolarea si vopsitoria lor ete.
140
Cubase
852. Tuer’ri de Uransformari gi amenajari la copstriliile
. Structie in care iluminatul
sau structuri
8.3. In cadrul reparafiilor capilale nu se vor cuprinde lucrari
care maresc valoarea de inventar a fondurilor fixe, respective,
ca de exemplu:
8.3.1, Iucrari de dezvoltéi
se mareste capacitatea construc
addugiri, supraetajari, prin care
{rd a le modifica forma si dimen:
ce si corespunda mai bine scop
pentru a le adapta une}
distribuirii unor
siupih exterioare,
pentru care au
te destinafii, ca de
ere; transformarea unui
irii cu sobe, cu instalalie de
fluminatului electric intr-o con-
asigurat prin alte mijloace; lucrari
comer};
‘modernizare, pri care se inlocuiesc elemente
Pasite, cu allele corespungatoare nivelului tehnic
actual, ca-d&exemplu: inlocuirea unei strutturi de rezisten|a din
lemn ceraita din beton armat sau metal etc.
8.3.4. lucrari care conduc la marirea gradulut
fin care se modifici aspectul estelic al construcfiei.
84, Prin exceplie, in cadrul reparajiilor capitale, se vor pulea
aduce ins& fondurilor fixe unele imbundtafiri sau modernizari
din cele ardtate la pct. 13.3, cu condi{ia ca valoarea totala a re-
parafiei capitale in care se includ si cheltuielile pentru imbund-
tafiri gi moderni2ari, s4 nu depaseasca limila prevazuta in norma-
tivul pentru repara{ii capitale sau in alte dispozi{ii legale gi si se .
asigure utilizarea fondurilor fixe pe intreaga durata de serviciu
normata.
pentru a
fost realizate,
exemplu: modificar
garaj in atelier, etc. ;
incdlzire centrala; intro
de amenajare a cladirj!
8.3.3. IncrSri,
confort sau
Aceste lucriri de modernizare, executate in cadrul repara{iilor
capitale, nu miresc valoarea de inventar a cladirilor gi construc-
{illor speciale la care s-au realizat, cu excepfia modernizarilor si
imbunatafirilor executate la liniile de cale ferati, tablierele de
poduri si liniile de telecomunicafii, la care costul imbundtafirilor
si modernizarilor efectuate in cadrul reparatiilor capitale se adaug’
la valorile de inventar respective.
8.5. Cheltuielile necesare pentru executarea reparatiilor capi-
tale ale clidirilor si construc{iilor speciale de{inute de unitsti
economice, se includ in costurile de producfie, ale prestarilor de
a servicii sau in cheltuielile de circulatie, dupa caz, in anul in care
au fost execuiate, sau esalonat pe mai mulfi ani, in conditiile
pet. 34, din reguiamentul aprobat prin HCM nr. 139/1969.
9. Controlul periodic al cladirilor si construcfiilor speciale.
9.1. Controjul periodic al cladirilor si constructiilor speciale
este operafia telmica care se efectueazti de citre specialistii servi-
Giilor de resort ale unitafilor ce au in dotalie cladiri gi constructii
speciale, la pericade determinate de natura condifiilor in care se
face exploatarea, dar cel pufin in fiecare an, inaintea datei cind
se planificd fondurile pentru repara{ii, in scopul stabilirii lucrarilor
de repara{ii curente si de repara{ii capitale ce urmeazii a se execula.
Totodata, in cadrul controlului periodic, se verifici modul cum |
este intrejinuta si cum se comporta construc
i_mod normal la
Fe prevazut in prezentul
v. Controlul periodic poate stabili ins in functie de starea
tehnici a obiectulu respectiv, daci este cazul ca_repara{ia capi-
(ie se se execute inainte de indepliniceaciohului, in baza art. 30
alregufaimentulut aprobat prin HCM nr. 139/969.
9.2. Data find importanja deosebita a controalelor periodice
pentru evidenfierea unor deteriorari care pot afecta substan|ial
construcfia, efectuarea lor temeinicd si cu regularitate reprezinta
© obligafie permanent a dejinatorilor de cladiri si constructii
speciale.
10. Durata de serviciu normati
Duratele de serviciu normate pentru utilizarea fondurilor
indicate in ,Catalogul normelor de amortizare si duratelor
de serviciu normate ale fondurilor fixe" aprobat .prin Decretul +
nr. 393/1976, pentru modificarea si completarea Legii nr. 62/1968,
privind amortizarea fondurilor fixe, republicaté in Buletinul
Oficial nr. 6—7/1977.
Duratele de serviciu normate servesc pentru stabilirea cotelor
de amortizare a fondurilor fixe, precum si pentru diferite opera{iuni
de planificare.
142
10.2. Duratele de serviciu normate incep si decurga de ta
data punerii in funcfiune a fondului fix care se stabileste dupa
cum urmeaza
10.2.1. Cladirile si construcfiile speciale care nu adapostese
procese tehnologice, se considera puse in funcliune la data termi-
narii constructiei, pe baza procesului verbal de receptie prelimi-
nara.
10.2.2. Cladirile si construcfiile speciale in care se desfasoara
procese {ehnologice, se considera puse in functiune la terminarea
probelor tehnologice, pe baza procesului verbal de receptie a pu-
nerii-in funcfiune, incheiat potrivit prevederilor legale in vigoare.
“10.2.3. Sondele de_fifei gi gaze se considera puse in func{inne
la darea lor in produc{ie, pe baza procesului verbal de constatare
final, conform punctului 5.d. al regulamentului aprobat prin HCM
139/1969.
10.3. Valoarea fondurilor fixe care se propun a fi scoase din
funcjiune, se va aproba o singura data pe an, prin Decret al Consi-
liului de Stat, odata cu aprobarea planului nafional unic de dez-
vollare economico-sociala.
11. Ciclul de funcfionare,
11.1, Prin ciclu de funcfionare intre dou reparafii capitale
succesive se infelege intervalul de timp normat la care se efectueazi
Taparatia capitala.
11.2. Durata ciclului de funcfionare se stabileste astfel: ca si
asigure atit functionarea normalii a fondurilor fixe in acest interval
cit gi executarea lucrdrilor de repara|ii in condifii tehnico-economice
optime.
11.3, Indeplinirea ciclului de funclionare este condifionati de
efectuarea Ia timp gi in bune condifiuni a lucrarilor de intrefinere
si repara{ii curente.
11.4, Ciclurile de funcfionare sint in general submultiplii
ai duratei normate de serviciu a fondurilor fixe.
11.5. La indeplinirea ciclului de functionare se repard ele-
mentele de construcfii si instalafii funcfionale ale cladirilor gi
construc(iilor speciale uzate material aga fel incit sa asigure func-
fionarea lor in continuare cel pujin pind la urmétoarea reparatie
143 Hoe eee eee nite insa, in functie de starea
Le fac t ine
Fei 62/1968, aprobat prin tC a eee
eth ngeary ani tary taht
fe, hha a ite“, Hora
a cladirii. Tn acest caz pentru instalafiile res pectiy Coaemae
bilite cicluri de functionare separate. Se va rea inch grid ca Vas
fen eal fi ai toma lore
12. Numirul reparafiilor capitale.
12.1, Numarul_ reparati i
; irul reparatiilor capitale pentrn diversele fo
e. * ‘ T nd
fine prevanute in normalise stables infniisoreresTentolai’
alului tmpirlirii duratei de serviciu n ichul
tate a reaultaulu tps i ieiu normate, 1a cichil
nare § jirea 1a 0 unitate in plus, in i
tatul imparfirii nu este un numar intreg. ee
13. Valoarea lucririlor de repara{il capitale
Normativul valoric al lucrarilor
7 Prin valoarea reparaliei capitale se infelege
lucririlor ce se efectueaza in
, de deviz
‘ul unei re-
n para{ii capitale> i
yt |} scop, ede indu-st ect oemite in acest
3 iv 4
NS Valoarea lucrarilor i
Capitale se obfine pe baz’
ucrari, in conformitate cu legis-
de deviz_intocmite pe catego
lafia in vigoare.
jntocmesc pentru executare
emul folosit de catre unitafile
regie sau in antre-
au in dotatie
fe repara{ii
ee
[gi unele juerari de imbunatafiri sau_mo
ee
_
—— z
ta Neredas aguny | + -o eae
; DNF eine BR ge
ee
dé
aN Ee
= =p. St
a \ 2 2.35
Ss 2 BR ne
gs \ BES
: = P24 e2
a & as OS
Ba x si jz-1] 6 | @ | sz ‘Ayz0J03 nes pawn nipaut -2°q
sit |o fr | se Tewiou nypaw -e
anposd sayoese> na
oe fe-r] et | z | oF
(zz 121)
a
or T 8 T st
or t ¢ t or
or e-1 | & c 06
= e-1| € 06
:D4[e}aun
LS ete | eo € 06 pawn
ot E-1| & & 06 yequou
syeuue uojaq Ui
gsi fe-r|-ez | © | 06 A
st t-I | & € 06
reuse wojaq up dati
-oluy ‘gprUgsE? ap a1
3
(/ yewsow
ruurey urp ‘saguerd ‘udjaq nes ee)
sinDo[U] “FPIWENED ap aLigptz uy
yalaqos nes 7
up tueyod tara “9%
Teuow n
iuway upp HuRHod Hard “1
1091488, IPH
fou pf yee uojaq Ip nes s1e}eu FafauDS “LZ
ayreuy tanyesadurey 9 nupaus °p
‘alzouo> njpau “>
pawn nipaut °q
jeuou nipaw -e
ewe Uo}eG UIP T9I>H9g “9's
P
3
q
iG
Janyesoduroy n> nipau
we Uojag UIP saitietd ‘uoTag NES sy
H “EDIWBID |p SLsEPIZ UIP tue}od
z 1
156 FIes> op jeuuses najuod
rpg ys nuyuad
seSquuuyy naquad auqes tauyiew 1pB tayeranyy 125
oyne s28;vo}dxa ap yundnsy
103)
ja]Uo]UeD nsyuad aueo}UE?
159
“109 9p janysod
payprd *
nsjuad aseydayge 2p auiges 931240
ap upsON
‘s 1y39 “ediusa 9p tyes
“ibd ouvoyues Set ara
einoseq pod
Geet -9ea1
009}
zzed ap auiged ‘3]e> ap otiael
augers ‘y2e3e njuad sujqeo ‘ou
ryeyou 1S pAGaae
0% fe | 06 4
a a | s y > 39}2E83 TD
PUIe UO}aq UI
se '|e-1} zt | z |/os ‘Ayz0J09 nypaut “>
zw |e-1| a |e 7 06 pawn nes jeuoU nipal “q “F
yvonpoud jocica m2 ape? “a
ai fr-1} os | »/} oo
oz fe-1} ci/] z | oF 4}20309
we |z-1| of | z | os pauin
og |z-1| pe | z | 09 Tew
rayanposd say2eI09 n> WIPED “@
o fo-1 Vs |e | oe B19 "Y
way up aatueld ‘uojaq nes payeid “10}
“pprwgsg> ap ayepiz wip tueyod slaiaq “¢
0% eda | st Alzos0> nes pawn nipaus “> °¢
Seat) elle ese yewsou nypau “e
rajanposd sa}>eze9 n> |
oA i fs fr | oe
yunmed “pidany>
158 § [oc
e-r} st | 9 | oot dyueane;
SET a |e | at eee ad
ot femtfi ar] s | ot] cnaftte 229 urp astueyd !uojaq nes exjerd
UIP Halag “o"
st |z-1] ai | z | os *
yop moojuy nes Bs
a fe-1} er fe | ce a4
so] t 1 | 0%
oe] 1 7
jupugd
si fa-1] om | z | oF
-odap nsjuad jf Jojjanjagur eyfejmoay> poyuad Ip steer
wes 8 i
sy nayuad pmbdoy | £°9¢1 —1°92
18 s0a120y96:1090] “foraudgras
1 najuad/asayjaye tare 202)3g19
p roar nuyuyd auedwey | © ¥'sci —Z'eet
ttlofs fre \ : '
\
axenysod
1 nsjuad ara1iai¥
sojoussrueser
auenpiog’ sojatksyuezeut e241
sshuy 18 erziaes laa
ueorwueao}ne ‘ats
ap scjazeoydnd eansodepe
jax nayyad IPED
fewosaja} 18 SHEZH{RUUS
sul easatinaz
naqued
Trgjareojowojne ‘Jojearyowor9y | e24
i njuad su91|aye !aueoBen ‘aU!70:>
TMhojsenjone ‘szeojowojne ‘saryowoso| 2p 971W8y
ayeawen nud [ree 2p auigeo
‘wies} e| a1ul] ap deo auiqe> !oznq
oyeteo naytied a12qUai8e ap 9UIQeD
pBou2y
Evel
veel
Esa
vest EEC
gael -¥e0l
giat-s' at
eel —Tut
gel -F 91
reat
160 “eI
re
o> ap sqesjsrurwspe ynaoy ap sonspars eiéasse'na'(. PT
ap ‘suvjndod sopriyisuos aye aarynaaya 9|
z | o uur
sMoojuy “gprwgag> op 9138
z | oe
ays quywgd “1
& | oF | uma, wip yayayas nes ‘uma; up /
BOI paMyIND
EIRURS wosyposs0 nayuad
yupurg}paus nsjua
p1eDOs pluaysise
fgue ganna
nes jouse Uoyaq UIP 32/9195 *
syewse uoyaq ap junoued
e | oor yeuue voyaq
Olu “EPIWELED 9p 21zgP)
eas quyungd +
dayyp ‘piueyed
a | oF uw] Upp ye;ayos nes UE UW
(eg1 181)
(061 -e61)
gt ‘Ht
o | 2
si jt joe] ec Bie
ojaq utp satueyd 18 y919uD=
Satuy|d yf furuod Hozed
0
dye uojyaq UY
joan
ve zc .
oe | i | sey a |
ayy "pyuered ‘uu 2p
oz fe-1] of | & " Huepod qissed“¢'1
(eri -14t)
¥
1 1 fst (
-ap sgzeq) giqey wip slezed 16 oyrey=
or 1. | ol 331 ayeu!
#
a S| 05
ar a | 09
8
9 9 001
a > | oor quesneyse3 AY
syeyau yb yewse wojaq ip nes 21/6190
Zé 9 fs {re 3 1
162 LISICH-0€ Hip Zee “A DqETOI IerzIFaq eyzepenaud n> apeyrusjUED UL 6
st 6 | z | sz ayreuy punyezadway no
or or | & | oF ‘170109
or er | € | os Tew
oe 6 | 2 | sz ayeuy pamyezoduroy no mupa
z
tt er | ¢ | os atz0103
st gl} € | 0% Tewou
ryeyous jf yeuue uojaq !yewse
ey frts |r fo Alzos09 nes pawn nipa
s }1 |e jt | st Tewsou
rapeoeyse i$ afepojeta ‘asaur|sns ap £602
o je :
a fz-1} st] e | o9 70%
Ot, Pte || Coie |For rou Yuwaq “et
+ fear] ef | oe Teyaur 18 jeuuse uoyaq ‘[eyaur ! yeu toga
e fe-1}s | @ | st
veg
yodsuwsy jf azeindjuew 9p cos
oor ot | oe [ot | 09 ‘uesayqns as +202
e fe-t| a | 6 -| ot auezayqngjunpxa
y8 aueutuoysuesy ap pes S912; SE —120T-
Teyyur Syeuue uoyag “9's
uu *%
rajgea
syfat 18 aidezoubus giarujur apjoesqx ap nummy} — ¥105—-E'108
aunourpe aysod aarseur us 27830) “4
sUNDUIpE qUjd ealseur uy ayesos “e
107
W108
atfonposd ap 108
aye psismpuy 0%
H1viOIds MLONYLSNOD
Il YIWODSLY2
nes jue uoyaq WIP y9{—1}95
‘jeune uoyeq ap [unoued UI
jewse uojoq urp satueld ‘ysiey
-oluy ‘"Eplusgag> ap auigpiz wp jJuejiod
164
z 1 e~1
si
ow
oF
09
sy
|. SF
os
0g
of.
of
aroqyyur azgoung 1¢
OIE “F
wuRy “%
9p ming
synujtnsou ind 9p
adwes yb suesojqns pfeuyrous ysnue|d 1 119)0D “>
Tew '9
vopa “y
1¥03
s0¢—¥0%
8E0t—2'£08
"£06
\8 yanazaujw ap ajaujus ey ‘aynur}sns
1) yanueld 1s
TePW ‘9
owe “+
atueysqns ap yf yunqueo 9p
ap adwes if suesaiqns aye
ind ap adwes 1 auezayqns aye
yeuue uojg “s
uojaq tgpiRtezg> nes BNTId UIP SPEPIZ “FE
uueT “s
sereoagosop-2seoigou) ap adwey
s'e0%
¥ E05
z
167
166 or fe-t} ar |e | oz yeue uojg “9
8 e-1] at £ $9 Talo Suojaq *gpruese> Sesjerg “L'S'b
or e-1 L & St lamest!
agoradnyo y¢ 219g
upesps ‘2195
gus ap eseid
utp yunoued ju nes ewe uoyaq uIP Idins /
WewJe woyaq iuoyaq “gplURED “pAHeId “qe OF
e fer] 2 fz | o guns 9p gse[d uip tunoued no nes eiduis
nes gyeduiyd gusys 18 uma wip idinys :uwaT eg"
Haypuadny> js
pinwfasdwy seic-¥el
s fe-rf2 Ja | o
8 fz-t} o | z | o9 ne
eee in| con Ilo tuoyaq Seprwugsga :
e fe-r}s | a | os
te lt tio
34091281
fongjsuos tasejsoduio> ny
el ei | ct
Jojaysyd $ sojsjeuyue easaysas nsqud alc
gs [r-r} ste | se
9 fe-r] er |e | os woyoq "gpiugig> tpayerd fuuay
Epedse> uy 90017 “yNgeptal
z jo {ss le z '
sofas wasayfaso naquad jyjonsysucy
1031188 apepsads y}onnsu0y
or jet] of | z dyeuoaue 39199 |
9 ee zc
st |z-1] or | ¢
Of | e-1} o% a
nd
0s
°
t
~ suesayqns asnoriduo $
ans ayeisysnpuy asedwod ap
séioaip nsquad
suesa}qns szawea +
duawes tasse oze
3 najuod auezojqns
usd aeue> sayuaw ¥'80¢—1'S0%
sedyyao “afe(yyn yuad auesajqns asawep | 18 ¥ HOT —EHOS
aly | o9 yeuue uojeg “S
$ & Ot uu *S
snppgy 9p yunuiny ow a7
zfa]fs fr fo aieyewjoo ap assenedy “g
0334
‘uoyaq ap rand0iq "eynsq eayeld “S"h
aueo}ged ‘uma ‘oujsse] “eg ts
“gajeid ap ayzep!
or fe-r] sr} e | o2 1vo}aq 9p JaND9Iq ‘BRIG BEI “>
s [rr] 9 | + +} oF ueo
“1988 tysyeyd nes yuedojog no uu] sauyosey “e'g'g'Z
ol - 41 s 08
s-1
9 |s-1} oc} s | os
tesequouyyzedwios ap yanBip 18 aezpde ap 1
ede ap Joysanssno so}
18 easezysejnBas nayuad
i sopsanway} easepsjosuo>
janaysuo> aye 48 nig
1} oo | + 01 soyofeseq
NY
he
gt | tO! / i afueg rite
4
yeuue vojaq ‘uojg “L'9
zeqiow no nes geen pN}EId WIP 91ZEPIZ °S
La 7 ging exerd Sued “ZI
efoto -aTeo -aTeo ~
or ja-1] st
+ (azenuaye ap) exesodusoy azejnwinde no afeseq
seunad auejnuinoe no of
aaquyayoapyy jHans;sue) Er
oe
08 j pe z os jeune voj}eg “9
o. Yt |s fa jo a1 'e
:oupesry SHIs—LHE
©
L | 9 $ ' £ a ' 5 ov
oF
oF
oF
oF
oF
oF
OF
oF
oF
oF
or
oF
ost
ost
ost
ost
ost
ost
:wo}9q ap asi94e
uoyaq ap ff uwa, ap-assaqe
uma] 9p asz2Aes}
rue ad aynag uo} aueoy
'$ uojaq ap 1$ UU
aroyraye if j2noday
youy ap azeus your 347e0) F:
Jewsrou yuswe}se29 n>
ayes} nsquad 948395 175
aye35 1D.
eojuntuooatay
nysodsuesy najuad aFppads j1}9n2}sU09
‘pyeapy ate> ap 272s
UPBEAT
yeuuse Uojaq ‘uoysq ap tsndo1q *EyMUg BsIer
pyeid nes quedcjog no umay ‘auy>set “8%
aygosga 18 aytouresoILy
symazod
(eI 18s
Te
od
sce
(greet Fa)
We
kea'eaz
Leet)
eee — Lee
(eo'eze
—19'820)
vee
172 175
sz [e-1| or | z | o€ aypaw
OF jf-1} @ | & | oF gsuayu
sepa fad a | se
OF fo-s] zi | | se
o fe-T}6 | ¢ | se
sh a1) 3 | os
se. or | & | og
OF or] & | os
10199 UIP
wunyodng ad “t'g
pur yanysodns ad *]
LS IET—OS' 187
os ja fst fr | oe
oF }e-1] or] | oF
ayaz0s uyad sory} fons}su09 9
te1U0
18 aayypajo nes ajenp)
Gee te ate et
Ogee eet
83
plo
1 sao nas pepo
1 yRLWe UOFEq UH
pur janyodns ag “eg
put janysodns aq “1
nauad | eo'lec—He' tes
eee ea |e uuroy uy
ee it nayed esles
oe} e—t] ar os Fignp nes eydums pyesey 3yeo sp yyyny mayuad | Zs"1eZ—I1S"1CT
tpoinospp aupy}aeny nsyuad yeyuo> ep 9312499]9 9]>12y, sez
oc }e-1] os 09 aignp nes ajduys ples IF 1s
rayeauiegy 9p 1 vez
er | ost wus ogz 1 sept ap yeuquioa yuowe}ses9 nD “Eg
et | os uuu 999 1 09z 2p 3snBuy uaWE,D2 ND *z
6 | ost
st | ost
6% | ost
syeuuou yuauieyze29 nD *]
1B ansaps
Jojiropursdasquy ejurouy uy ayelsysnpi ;
1 | sz 2aqjowsoro} ap fanodap ur
2 | 09 S210) 94829}
rep pueye uy
s | ost gyesay ape ap ayeaede yf apeizysnpuy ayes) 1D | CIES I G'1eg
1
y £ z I
a74 9 | sz | sapurg ad yeusny ayrjse nes
Cndeiquyy 48 yueAojog nes eg ex (sr) se'zez
se fe-1}e | 6 | se sepurg od
sgoesquuy #8 yuau1a n> fae
a> [eI-1] Ss vl wuepesews Uip spuyuugogiguyy If ySzIR UY epee ee
ze fr-1j s | werezes
oz [z-1| a1 fo | os
§ sueotae nayuad sseuoileys ap auxojield tf ajsig | / eee
ai je-t} so} z | se |, jeaqiA yuawy> 2p
uoqaq up ayuiwgogzqui 1 wenojog nes ginaq gaietd
"yseyeq i 29s yuywRd yp a} (c—¥'2) sezez |
gat'gea— 121260)
Lees
‘auioq ‘aenjou})
‘ajsid ‘yanumag Fox
josea3e A[SM|9U] 9ULI04N
sojearjowos6y eazelind nud
snquios no easeyuwyje nuqued stlonssue) Lies
yeosgout ap
aya if oyseqesy | go'1ec I$ OO'LEs
ugtes
sores
1f sueaagosap 21e2299U1 9P |
ssojaueoBea easeyizezedap nsquad
pondz nes payeyd “ymyeq quswgd “panes
roypradoasap sueorad woes
causa 18 yeyous ‘Yeyous “uwsa] 36 vor “L's
yeuue uojaq #8 vo}eq “E
royadooe aueorg eo'tes
ginoseq_ pod 18 aie
Flues fuchiayx9 uy ayeseidise Zor tea —19" 163
resejaouay Lunyiodsuesy nuzuad yosaoDe 11}onsysuCD oes
z : 1
476 a s 9 se uuia] 18 voreq up HdinS “E
or
0%
6
81 jeune voj2q
6 » | at | os Jo ap panjyosd wip Idins “SFZ
oe | re
sl ]Z-h} ¢ r 4 uurey typ IdINS “1
oad ap yyfonzysuo> 8 azeinanun
q ‘queweo najued szeinoiuny op
ov ft etre nig}
18 niqeoiq ‘ssn dy op azayysasoy azeinoyuny 9p
si fe-t]s |o | se uur] if uoyaq
st [6-1] ¢ | 6 | os or ¢ ue
alo 16 woyaq ‘yl ap yanqrosd wip tty
| ee (ge'4eo
er [z-1} s | +a] so Teve2) IF st'Fe7
sues jf asejnoquny 9p
ws sB;eO|dxe nayUEd (erve¢ 1162)
‘ayeuyfouy panuey od
oe fot] a | ic | os de ad njiodsuesy naquad/ijrosa0e 1} su eres
a [3-1] of | & 09 AeByaeu a \reueD wees
zjfafs |r fe vy |
a
apres
saoysaeu eos isrees
VA oun der-eee
few 16 steamy apfay woseysooe nuyvd epeoeisa + Sees
dyeoy eA pMIDYD “gE
jeune vojaq nes vojD%
rupp znyey Uy
iuojaaeu vaseysooe naytied 1un}o4D
reyaus 1f yewse uo}aq
uuay if
(ey eee ~1¥'3e2)
ha pnysodsuesy nsyuad 112059098 1 woe
z 1
179
178 st |e-t st esq 9p uuio] wip “ey uu] UIP eleai
(evgr'see
iW se2)
or [e-1| oc | € | ozt
ov |e-1| ce | z | oor §
uojaq tuuiay ug 2"
ov |o-1j so} 3 | se ;
oe pet] 4] & | % | sears op uway mip “a
epqusgago 2p
iEPIZ UIP BLTeAsT> NDZ
‘ee
caefays nes pesq ap —
gr wuss, UIp ey}eAapo n>
rephonsyseadng = eanyonyyseapu
ayeujquic snpod ‘219113
modsues) naqued ajonpeya i LNpod
aanpade
= panpod — ‘ajauused ‘afapod ‘ayompera ‘ympag “968
oy ayje nsyuod auesoyezdns ayeuytouy
injauws, nsoos naquad afeueo 18
eves
fauesejeadns ayeuryouy
z | t 3g we eee
a | s-1| o zt
i | _ : te 18 vurey uyp (ayrprzuy 2]29 Arsnjoxa) a21U0]3] S Leo—£E Lee
st pt yt 4 auaque nyued lees
° Hopyy osequawye ap 1 orpes ajsiwe op auajuy | so-es—be' LEE
sift or | t | oz uur up ond | ex zez—F zee
— 09 %
a yery si) we uee— ie Lee
untuod9}a} ny
ply) sueyuous
yauedep 18 o139y ‘O]!y spun nuyued
‘3p auaque sf suaque nsquad tanjiodng |. gzec—z-zeg
Pe
ey OF) 1 | 8 | aunsnpuy uy lesyunoseiay ap suezayqns's eres
or fe-t] o | © | o aiezyrewea uy sueqin
st[e-t| a | | os syedox8uy sueqanayuy
Je>yunuos9y>} 9p auesoygns aree
om ft af. ise Flo nadno nex nudno up yoysnpudd || 7
si |e-1| or | 3 | oe quinjd ap equeur uy suaqs
or ft a} rf os yeouyz palo wip/szojanpu
soy
ui ad) |
aseaisjuiylpe
Heoqu
aI Les
os ft adr | o wypyes nes
238 ap/rway pip \HleuBosdus\8e) ap uway wip 16s “1
(-2)8 ajomto>
fone 18 1éIasK ies 19} 9p aueTsIe [UIT MV Lee
nunwo39]9} 9p 2[alay us
yun nSU0D 1
or fe-1] ee | ¢ 3youny 9%
st ft ofa _
ou tyelupsdmposesd eure
ope Td "8ST ayususye Jey 3p
or ft os | 1/| oo tevau 4& fyeyou
9q “yeUe Uo}aq |S Uo}aq
st fa s/| 1 | or
Aa} ND °ey (reig'sez
rpanjangyseadng Ppanjanayseejuy -riig‘se2)
rajaaeseg sez
0% qo a uuaq * :
oe so} ¢ | oo yeune vojaq tvojag “eg
oe oe} 1 | 09 BqU0}
nes ja}o wip sangny S paneid thes epiwery”
3
“pueinana suntioas no seayind 8
z}o fs |r fe z 1
183
182 a jen] ¢ 0
i} sojasnposd 18 aunjzd oH
aueyl2odep nujuad ssoazee nu 8 at
uy d}eapesuy jus nu ase>) asyoung
mmavauyus ayesaujus syeBauBe nsjuad
e jen] a og Plo tyewie uojag “g
Hoje
8 |z-1| a OL wo}2q_ £130)
Imdoquy nes eplurpsg> ‘eayeid wyp ajzgpy2 :uweT ET
a1oo1s88 asmposd nquad yan2011g
oft % os 7
or fe-1] at on \
\wave-rave)
are
gt} 9-s
wt | e-1] ot on Jeue uojeq Up ayefeuswe aze01s9}1 \ sie
oft st oe i
or |r or o% pliny
uu wp supe] jeune uojq ip ajeakod
or ft $ or yupwgd ad yezaty/pungos uw
isouun] |nynyeyayew easeyszodgh nul vive
2 fat] o¢ 09 rele
Me to £ z I
a | 2-1] or 0s wo10q
twoynaoyy’ nes epi nye up a13epIZ
or [s-1] 6 % we
ans :
yzodogq ere
2 |e-t] or oF ee eee
oz jot] at os yurwyd 9p gm)
gayeyd ap aqsepr2 up iquifiids “¢
or |e-1] 6 —
a |e-1| 6 se wee uP raped "3
st |o-1) wt ov | sjened teplueze ut
wf st fan] at os usu 2p ma
sr | e-t or
eared up tysejeq Wig: “ZT
st ft or id
royurusgogsquuy
rie
quoBaye> sojaysayip eas ia
ee ee & z 1 s 187
si [t e |r {st tnjoveos esueol} 3p sojsluiuies sasey.zodep
nyquad ‘ww9] wp ‘sIqeWUOW,
‘Bute
oe ft sc | 1 | os /
0 | oy it 0% (s"252 “15 262)
ALES ve
oe 1 nea ase
poo ‘ailonposd ap aa/Bojouy ped
UIs MU a4eo) exjewozed — aze3 9p aseonlozay Foe
at fer] ot | + | og | ewe uojaq nes uma, wp piuedset
By HOO[U "EPIUEIED 9p BIPIZ UI
of 1 fo fa | og uw] up ajuediet ‘uwey u:
i wl
or far} os | z | 09 |
a fe-1} o | ¢ | oF
afe-1]s |e | oc
wae
OF 1} oe ft OF goyeyou Aueds
9p gsejd wip tanowed wp j}azad /oy
o [s-1} | z | oz wide uo ie rue]
2p 1odys/wrp/sfapod "yeuue uchaq utp qajausg “¢.
fovea up attepuny na -9
up hwedlet tus
oe fe-1} 2 | 2 | 08
ofa fa |r |e 3 jepuny n> -e
P 9184S “ST
iquiniod ap ainigd VLG
ap nd aeyzodap nayued yjonysuey Le
Oe) eet 2 oe qwiwgd “eg
o }e-1| ¢ | 6 | o Ayzos0> nypaut “>
oe fo-1] 4 | yeuoU nypaui -e
los
gi fe-1} 0 | 3 foe ‘A}zo109 nipauy -2
si |z-1] oz | ¢ /) 09 Teu20u nppew “2
PyeMe UOTE “}
or fer] ot oF , Atz0200 mypaus *>
0 1] sz os Tew.ou nipaw -e
(0) a pat
Poynoojuy nes pprugsgs “payed wp esePIZ “Cs,
al penn c Lee] ure] “1
(8'91% poo ‘aijonp
vad 9p s2yBojouya) wut uy syespeous quis mu ase>) | ('9K¢—1"982)
reseyzedap nayuad aujzeq }$ asvoasezay Fe
si Vs-c
oY e-11 on 09 eUIe Uo}eq ‘Uo}=q
Dou Mes eprwpse> “esyeId UIP asePIZ ‘SZ
e}o9}s ]efe z t 3 4
or
0g
st
0g
et
¥%
¥%
st
st
st
¥%
st
ou.
or
oe.
of
09
‘OL
axy gde ap aug
duenqny Jessop nujuad pnuasp
auequowye nsjuad siAuy naqiyy nd ayeussp pnly
ap tngny
aoquesa9 nes yje2e
-41qo) 110 ap (gaeo}) qny
v198
e19s
So'196—$3" 19
£2193 —18'198
a 198
i 19¢—1et" 195
HpD9(9
yeuuinyy nes aieyuawye op a[alay
ay8sau9 yiodsuesy ap tt
yjlsaua jmyiodsuesy nsjuad ajeroads
a
oese
=S0SE
vase
©O8e
wese— Tass
ae
SISS—II1Se
193,
188 et
sc
OF
rd
a
ar"
a
or
¥
st
st
st
%
“az
Oo
0g,
os
on
of
of
oz
001
08
0%
yojaq up Ano
volaq UIP yand “yeuse UL
BIS *30)
-ogze ‘uoyaq urp yungny
ren
:ynInjowgu easeosn 9;
:ynpueyue}au
‘2]aaB yeu ajueysqns ap wasai
ayezn sojade vaseinds nsqua
nes pyuoy
ue w0}aq UI
fyezeq nes yeu:
°q
aoquezaa
éradg> ple} ul
dup
asey!zodop ap janzey
(e992 - 1992)
99%
#'s9¢—-9'99¢
(us's9¢ —15°s92)
$'39%
693-9" F9G
SIP 2p
de n> azeyuaurye ayanpucy SF8T— 1998
asezyeues 1b (orinqinsip 9p
aja}ea de no asejuowye nayuad ayanpucy 90
@ fe-r} or | +/ |} os elo 9p Flo) up Breinsewes “¢
e fost} at
inggiugs ‘preinspweD psy) b—]
ede no asequawinje nuyued 9693-19
de no azejuawyye nsquac 92
8 = A}ZOs0>
9 yewsou
pd uoyaq ap outs}
snydgo n> yuywed “op
vw} n> jujuipd topzesq wip
: * | | suimdgo no anydg> pap) juwed “er
jojade easensead 1 ede
np aiejuowyje niyuad ayiadose nes asiyssep ajeuey | — ¥-z9g—1°z9¢
ayeueD 69S
L 9 s 7 e a T
191
190 eee |r | tt | or
ec ae ":
or 1 a z OS | uIP ajanpuc
wo}9q uy
saeaqjousey 9p ayanpuoy,
y [e-1} on & oF areyasnpyy sojapryry] yf sojazed ‘asayjoy2d
Jojasnposd jnpiodsuesy nujued sjanpuo> ap jRsI9ARs),
zw jiz-1] ¢ | iz ‘Atzou0o nypaut “2
tewsou nipaw -e
(geze Areca)
(ov t2e—11' 122)
ue
018)
ngqued 9u;qe,
sur soy yanpu
Srenyeue> if gde no aseyuawye nsjuad
Griesidse ‘azeaugosep ‘sze>ug ou) ap 2:0ueD
nagiiiyse ap afaiseD
reo j yde n> aseyuouy|e
aos299" H}>ns}su0D
an
nujuad aajBojouy}
psipaesy
potleyaw gand ‘>1[e}ur 1>[9q2g “¢
spoqejou nes uu] UIP RAN “UU UIP 29425 “HE
L198
989g
S990,
is
r90g
(ge'g9¢ —1¢'890)
89%
2895
199%
89%
19%
z
192 195
oe fe-1] 6 | z | se puns |S Uw, UIP Ié]Nys ‘uwAT “ST
wymwfasduy | bc
a]e]2a0s qyfaniysuos oss941g 667
&@ je-1]e@ | © | of ume] *Z
st [z-1] 02 | 3 | 09 . yeune uojag “g 5
or fe-1} or} ¢ or {>
g fe-1} or] e¢ | oF
& fe-1] es fe | o¢
Si apie fee it | cr
si fe-1] os | &.] 09
z |e-1] o |e | oF
z fe-1fs |e | o
o ft fot | os
nayuad ‘yjse (e163 1 162)
140 ]43n} Jus series
6
|e st) al or
conptios © Fo1poye> ¥|
inumyssud v azeiBoo 9p —
>ypoyeo oyefayoad -q
po}eD apelajosdau *e
yesueaq 14 3}>npuc> uz
cote, | el Gt
e-1} 8 |e | oe
er] + | & | st
g-1] 2 | @ | oy
se jz-1] ¢ | z |Ar
o% fe-1} 6 | zs fs jewou
ruppalsod nee soyuuesaa ayeysojeu! utp 9ySnPu0) *2
rr] a oO 120409 ntpaur “>
. iquinjd — aseoxzjou ayeyou Uy ajanpucy -q'g | +
Cai 2 t ‘A}z0100 nypaus “2
injujWNje — aseosajau a}e;ewW UIP a}anpuoy “e°g
1 + | st Af20109.mipaus “>
s-1 s | of WRuuou nipaur -e
1 paeo}s9qu
ey}sajoud payy ustqo yeIe Jo}o ap sionpuep %
(erue—T'b22)
¥e ANEXA ne. 2
5 ee =| 2 a 2°
Pca tcueeres ° SPECIFICAREA ORIENTATIVA A CONTINUTULUI .
7 LUCRARILOR DE REPARATII CAPITALE.
» CATEGORIA 1
- CLADIRI
Poe To =,
Codut | Dentimicea grupei
anailtice Structura lucrdrilor de reparalii capitate
J
1 2 3
Ee ee a
101-183] CLADIRI — Repararea, completarea sau inlocuirea:
@ Invelitoarei, care cuprinde: invelitoa
rea propriu-zisd, tabachere, jghiabur
burlane, poate de cornise, dolil, pazii,
sorluri, lucarne ete. inclusiv termo si
hidrotzolatia acoperisului;
@ Asterelel;
Luminatoarelor;
— Repararea teraselor, inclusiv completarea
sau inlocuirea hidro si lermoizolali
— Repararea, completarea, consolidarea sau
Snloculrea’ fermelor acoperigului (sarpan-
lei) din orice material.
— Repararea, completarea’ sau consolidarea:
@ Schelelulut de rezisten(¥ (grinal, stilpt,
cadre), din orice material;
@ Plangeelor; eventual inlocuirea plan-
feelor din’ temn cu plangee din beton
armat; :
@ Ciilor’ de‘ rutare din orice material;
eventual inlocuirea grinzitor de rulare;
@ Scirllor interioare; eventual inlocuirea
sedrilor din lemn' eu seri din beton
armat;
© Scdllor exterioare; eventual inloc
lor.
— Repararea, completarea sau refacerea loca.
14 a zidariei la pere|ii exteriori gi interior
executafi din orice material (pamint sta
bilizal.ehlgpici, platra, cdramida, beton
simplu si armat, inlocuitori ete.).
beton; stilpi din beton armat $i
a; stilpi ‘metalicl si sirma
S-ar putea să vă placă și
- Her Body and Other Parties: StoriesDe la EverandHer Body and Other Parties: StoriesEvaluare: 4 din 5 stele4/5 (821)
- The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)De la EverandThe Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)Evaluare: 4.5 din 5 stele4.5/5 (121)
- Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New AmericaDe la EverandDevil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New AmericaEvaluare: 4.5 din 5 stele4.5/5 (266)
- Team of Rivals: The Political Genius of Abraham LincolnDe la EverandTeam of Rivals: The Political Genius of Abraham LincolnEvaluare: 4.5 din 5 stele4.5/5 (234)
- The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)De la EverandThe Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)Evaluare: 4 din 5 stele4/5 (98)
- The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first CenturyDe la EverandThe World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first CenturyEvaluare: 3.5 din 5 stele3.5/5 (2259)
- The Emperor of All Maladies: A Biography of CancerDe la EverandThe Emperor of All Maladies: A Biography of CancerEvaluare: 4.5 din 5 stele4.5/5 (271)
- A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True StoryDe la EverandA Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True StoryEvaluare: 3.5 din 5 stele3.5/5 (231)
- On Fire: The (Burning) Case for a Green New DealDe la EverandOn Fire: The (Burning) Case for a Green New DealEvaluare: 4 din 5 stele4/5 (74)
- The Unwinding: An Inner History of the New AmericaDe la EverandThe Unwinding: An Inner History of the New AmericaEvaluare: 4 din 5 stele4/5 (45)
- The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy LivingDe la EverandThe Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy LivingEvaluare: 3.5 din 5 stele3.5/5 (400)
- Shoe Dog: A Memoir by the Creator of NikeDe la EverandShoe Dog: A Memoir by the Creator of NikeEvaluare: 4.5 din 5 stele4.5/5 (537)
- Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space RaceDe la EverandHidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space RaceEvaluare: 4 din 5 stele4/5 (895)
- The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy AnswersDe la EverandThe Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy AnswersEvaluare: 4.5 din 5 stele4.5/5 (345)
- Grit: The Power of Passion and PerseveranceDe la EverandGrit: The Power of Passion and PerseveranceEvaluare: 4 din 5 stele4/5 (588)
- The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeDe la EverandThe Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeEvaluare: 4 din 5 stele4/5 (5794)
- Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On ItDe la EverandNever Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On ItEvaluare: 4.5 din 5 stele4.5/5 (838)
- The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You AreDe la EverandThe Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You AreEvaluare: 4 din 5 stele4/5 (1090)
- Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic FutureDe la EverandElon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic FutureEvaluare: 4.5 din 5 stele4.5/5 (474)
- 1 IFEM Outline 13Document2 pagini1 IFEM Outline 13danbradeanuÎncă nu există evaluări
- STAS 2965-87 - Scari PDFDocument5 paginiSTAS 2965-87 - Scari PDFdanbradeanuÎncă nu există evaluări
- Revista Tratamente Biologia LemnuluiDocument15 paginiRevista Tratamente Biologia Lemnuluidanbradeanu100% (1)
- Lista Imobilelor Expertizate Tehnic Din Punct de Vedere Al Riscului Seismic ConsolidateDocument58 paginiLista Imobilelor Expertizate Tehnic Din Punct de Vedere Al Riscului Seismic ConsolidatedanbradeanuÎncă nu există evaluări
