Ministerul al Educaiei al Republicii Moldova

Liceul Teoretic Republican Ion Creang ora Bli

Referat
pe tema:
GRSIMILE

Disciplin: Chimie

Tema: Grsimile

Elev: Cozonac Alexandrina

Clasa: XII C profil

Profesor: Lia Pascari

Ce numim grsimile?
Grsimile sunt amestecuri complexe naturale, formate n principal din esteri
ai glicerinei cu acizii grai, numii gliceride. Se mai gsesc n afar de
gliceride i ceruri, vitamine, fosfatide etc.

Acizii grai sunt acizii cu urmtoarele proprieti:

au numr mare de atomi de carbon (ntre 4 i 24);
au numr par de atomi de carbon;
au caten liniar, fr ramificaii;
sunt monocarboxilici;
pot fi saturai sau nesaturai.

n natur, exist att grsimi lichide, nesaturate (uleiuri), ct i

grsimi solide, saturate (grsimi).

Grsimile pot fi solide, lichide sau semisolide (untul). Acestea sunt

insolubile n ap, cu care emulsioneaz, dar sunt solubile n solven i
organici.

Nu au puncte fixe de fierbere i topire pentru c sunt amestecuri, ci fierb

i se topesc n intervale de temperatur.

Grsimile lichide sunt de origine vegetal, iar cele solide, saturate, sunt
de origine animal (cu toate c sunt i excepii, vezi uleiul de pe te care
e lichid sau untul de cocos care e solid cu toate c e de natur vegetal).
Uleiurile se obin prin presarea seminelor sau fructelor, ca n cazul
uleiului de floarea-soarelui sau de msline. Se mai pot ob ine prin
extracie cu solveni selectivi. Grsimile animale se ob in prin
distrugerea esutului adipos sub influena temperaturii. Se mai pot
obine i prin centrifugare (untul).

Grsimile nesaturate sunt mai sntoase dect cele saturate.Exemple de

alimente care conin grsimi nesaturate:uleiul de msline, nucile,
migdalele, uleiul de pete, carnea de pete
 n primul rnd trebuie s tim c grsimea este esenial pentru via.
Corpul uman are nevoie de grsimi pentru a funciona, grsimile fiind parte a
fiecrei celule . De asemenea, grsimile intra n componena unor hormoni
foarte importani. Creierul este, n mare parte, grsime. Dei omul are
capacitatea de a produce grsime, un aport alimentar suficient ajuta la o stare
de sntate bun pe termen lung.

n dieta, grsimile au fost condamnate pentru doua aspecte: aportul caloric

mare i riscul de boli cardiovasculare. Ambele idei au fost infirmate de
realitate i timp. Chiar dac grsimea vine cu 9 kcalorii pe gram, ea ofer si o
senzatie de satietate mare. Deci mancnd mai multa grasime eti mai satul(a),
reglajul aportului energetic depinznd i de ali factori. Ct despre bolile
cardiovasculare, concluzia dup cteva zeci de ani este ca doar anumite tipuri
de grasimi, ca parte a unui anumit mod de alimentatie, pot afecta vasele de
snge. Nicidecum orice grsime i din orice surs, n orice diet. Si,
bineneles, colesterolul din alimente influeneaz prea puin cantitatea din
snge. Corpul produce colesterol n exces ca rspuns la agresiuni externe sau
interne, deci colesterolul nu este cauza unor boli, ci un efect.

Prin grsimi sntoase putem ntelege ca este vorba despre acele grsimi
din surse naturale, curate si cat mai putin procesate (oxidate, incalzite,
rafinate, izolate, amestecate). Abia apoi putem discuta despre tipurile de
grasimi, cantitatea totala din dieta, raportul dintre ele, asocierea carbohidratii,
efectele asupra metabolismului si satietatii.

Grasimile vegetale hidrogenate sunt periculoase pentru

organism!

Grasimile hidrogenate au fost inventate de catre oamenii de

stiinta prin hidrogenarea uleiului lichid, pentru a dezvolta
varietatea produselor. Aceste grasimi se gasesc in produsele
preambalate (snacksuri, chipsuri), produsele prajite (ex. cartofi
prajiti de la fast food), popcorn preparat la microunde, etc. La
temperatura camerei aceste grasimi se afla stare solida, fiind usor
de depistat. Grasimile trans sunt cele mai periculoase si ar trebui
evitate.

Grasimile saturate
Grasimile saturate maresc colesterolul total si colesterolul LDL
(colesterolul rau). Grasimile saturate se gasesc in produse de
origine animala cum ar fi carnea, lactatele grase, oua si fructele
de mare. Se mai gasesc in ulei de palmier si ulei de cocos.
Corpul are nevoie de o cantiate mica (20g) zilnic, de aceste
grasimi saturate.