coninge mei rep autre bisercestroprezetanl talus atau Gdapusl ed inchrece sau 8 cumpere lela scolar, numa 8 slung’ in proprottea lr. Cu tots "bunsvina ara de cire autre maghe, Condssion Boer noaste «au os oceull mista. Cd 8 const ‘Gin une zone le Translvanil, - procedt, deals peluarea sealior Covfesonale de tte reprezerans sata rr oradocy din Sb, Arad, ‘Goransetg, Impeund cy coi pica In conducereaacestor Cente epatie ‘1 reorfonat wehomentimpotva autor wer. De call part, repre= erlan tl isstau, psn gon guvemamental, +i dd a indeptne Plone mfrgave.O primi mau a ost coe a rages ajond mati cordate st nvitordorcrfesional de 238 do part dn stiopisopla Sand (confoem Oran miter nr 2868/1018) Prose atonor to tt aoupra contuctorce Bet roast au fost din cen c2 ma maa ‘rivers ani 1918, Oop, por base mstarisle si mBe de sant ‘Su accept promisun autorter maghor un numde de 231 de vat Confesionai cara eu Weck de pois sau. Bera tra tat ii eae Inisun exrome, considered pe dase respect excus dn radu Ivasortereorfesiona. Tn august 1018, minted Zehy Joos Glocston la A Appon = ‘ato ula narcare dea prin aocptl dn pares reprezntanto Bisel, in vedere coi “one cura, Lastest" ind ung Constant {patil cin Siu ei a Bees un nu protest ene sin ce ea ‘Sloot ca nu rcunasta eri ogi, rl indepen acu de stat- eaten chr didas consimtimantl la ezroprea clr geolare™™ Tec staa dope front le-a mal fest evorabl conduetorior de te Badnpesta, tn cela dn ms, nou minis al Cultoor slick Pubic. Lovaszy Marton a enuniat Cansisorl miropotan in Sb a 26 ‘clombrel6 nokembre 1918) pinto telegrams urmstarle: “Dspesile ‘acto cu prea staiicoreafcoaoor de gran le eves respect fe sot tin igoar. fn pra aceasta am dat uma corespanzatoarecomiserdst ‘guvemamentar™= ReeRCA ORrODUKA ROMIAANE 185.200, atl c,d 0 pt, on 2 dat mal Bina do un an de zo, gostie confosonala ghau puta do pe mai depart acttatea binalécknare, de mine nears ost pete. Tn afard do misurta agpre lute impotiva Biericlorromneyt, ‘omenta ma su, 1! Acseas! paricada au aut loc mumeraase acti ‘pata popond rin din Taso, despre loc ste, dons, ‘nse 1916-1018" eo va vor tana capt Marlo eveninent de la 1 Decerbe 1918, Unita Tranevanit cu Pata Mana (Romina) a agus pent 0 weme fomnioe 66 pe scosto rmeleegut eibune, borate, prspartate gl pace, dep absolut name Intro scilateciizt, by rte ani 927-1032 ‘Concordat cu Vaticanut suri fal Chir dp mae act dof 1 Once 1818, so posto vot, 8, de oineabssate patti in Remanla, Deo pais ra Infngeres duerosss 2 per tau maghiar tn Trancharia, crea coat nei i end popu’ do al, arpe oo apa, pare pos do Voc Rogat (rat inaforal rig in campetie pat puoe cigar de alah. au lot ca tice in Biorica Onodoxs. Pan ummare, so pate Bt, pin actu lor a sectat unitate fre eons, da 9 coa a cena otodor Tn aces coms epee pau a, Vancarul atin Ta cape Remini, In 1919, po un cal ance, Debos, cae a nat impr ego Ferdinand cous demersrt “tae do rll cplemato ro Vatican gi Romaria.. gi. tncheiorea unui concordat Inte Vatican si Romina De marca ci rgula Fernand fost de acon cu eatearea color ous cement Ail a sur me, ou fost tbe rola iploation Tore Satu ron Vaca Gn 1920), lunar an (1921, ot fiat (© Lagape remind pe lang Vatican, dar, n 251 imp, gt 0 Netra ‘5 op TORI op ae acu map emir, ‘aaa Grote rove moa ena an Cx oa, Sin cre 20, 89. min Powe ie as ep ies) ms At pa a8 sca St 18h 02 osAE woRu ur “Apostalicé a Bucuresti Ds acum inainte au Tnoeput demersur ‘serioase sertenceteten unl Cororét nr Vans Romi. en roma, [a come fi se afo guvemconcs Jo gereohl AcsondeArereace mnaty a Cuore poe Ocaian ee matan e Roménit t Vaian. Pid de Nesta ain -yomks tnu eepct aa aie care pine ae, protrel] dopendenta dec oe etic] se Sean papa dsfinjren drop de panst ca ner tea de sees aposok mane Tretectiu gual nest a aocopat ncaiaes nu Concord vet ree np, agree went ea Rome, At ect 9 aut wn rie prot, a care @ spre oes a Sg tp, Onan Gop eat sun conor Saat a er onan Caos) oh eat opal ne inate, ‘ea er Conte Suna toa pbc savas Md neers cain 0 fetch mums park ssigaen wot neve do orc eu tt pote ee oe gover ron con cara ef oT cet ee evra ogo sorrnul sh abl rope pt caer nar rani au ov rl gu, at ee ancl syst ans, aos 20 ps. “ jn toc 3 Ynd seams de poztia guvemuul roman, penal nea Sel pe margnea protect eb, Vatu 2 in, la srt a Eucue cl a dale pri de Cone ae TE aie eeperto Stal ronan. Ouph cum oe sect Foe cn cor uo asec vine, Astelc.2 FBS sa errand obser everate pan ee cle vg ptm eo cra gare ea, eee cA 0 ‘reset ta ver neaprat neveo “Sap rol aa Poa rth 3.3 TERE ae owen Aofnes coca nts hii, Dat ep comers te rig Sain, C185 eceen nro0c%A Rous E00 In tuna dooembse a anu 1921, Giver condus de Alexandes ‘Aeros a et doa ptr; ta urratguver bral (1922-1025) preidat (del C. Baan. Vere dom bine de ear m= al par cecih pe seams Concerti, probab, cn cauza pone delavorabie fa care ‘ora pus stak omen do ce Vatican. Dar, pu mt ep acoea, Vaca 2 tom fa Bucirep nal pole! 60 Concordat, eosebit de cole inant 1820 1182, eat“ spl uno autonom apcope totale a Bri Caos din Romina ol mt a unr tndnfe universal exotica" In acet proc! so preinea re ae ca Blsenca Greco-Cataicd 8 fe Ingltatd in Bzerica Romano-Caolis; Fondul de studi $1 Fond ois, ca fusesera acmiistato do tat robuiaw acum pete eee Romano: Cato; clon crednsoel Beret Romano-Cabion dn Roars, pal ‘comune Gc cu Vateanal firs contol autor do stat. Toate acest rte duceau vii la eearea una autonami ttle a Beer Reman (Caoies din Roman, a iinires uu sdovarat tt Insta a separa uno Blcrcemdnest (Greco Cato), a xearea uel aden eee de pong puscen nara nese. 'SuD masca int, dn tmpul guiemar Hberao,Bserica Romano- Cates din Romar sta velzat nested scope sale, boneiind do mute opt, pe eare nu ear 1 dob nl in uma un Concorat™® Die repent) al aestia 2 a, oasis sound sau jomtoare {a adesa Stati 5 popu romin,precum nual pal Marmaoai Beart sic (mano calle) Glatler, 6 Tigoar, fp panty ‘ar au fot sanctert. AY peo romano. din Tensei, pen aru ‘momo chiar poteste sau plns la Vatican cd statu romén nu ar ave © _sttudnecorspuncstoare fat de cata din fare noast, Toate aoaste pest au obigat pe betas ehozaps cule cu Vatican, nceputl nul 1824, pe lems cel dea tl prod do ‘Concordat In acest sone, su fost imi a Roms, sestul Cutt C. Banu 1 Preotgrecocatae Zonavo Pacis (pe atu! drecor general Th Mister Gate), penta discs asupe pris de Concordat h cauzd, In cata tratatvoler,ficindu ge numoroseo cones’ Biserick Romano Boeri Po enate8 1, Pr ns cra Hs eas Ocoee 36 ae 8,Ccotace, Conconatl er aproape gals sce Hepat enti 1226. Nea put fine, dofrtval finde, n 39 mario 1925 9 eau gi guveral conde do {on LC. Btu; ia ural, dn nu, guvern preciat cde general Alexandr ‘Avwoso, a aces were porofok Istuctuni Public g Cuter era ecupat ‘oe Vast Gil, La insstenele regal Ferdnan ,escufile pe toma Can- ‘corsa eu incon a 25 apie 1927 gis Icha dup dus spt {fo 10 mei 1927), end, de fptia Roms, Concordat a fost somnat do ce ‘Veale Go, numa rgel Remini precin ga Stats ronda gd cite ‘cerdnat Gaspar, repezentia Vascand spe Sueranul poi, Pus XI", activa zie, n uni 1827 acai quveml ul Alerandr Averescu, co fate au umat alte Guverne oem, nes Gare, avo curt seu, ‘rere de opt hn do 230 nu se gluse nimic despre semnares concordat cs Vatican, decarece tratatvel dela Roma sau petecut ‘in mate sec. Donal asupra aoestl act s-0u facut sbia tn februaie 1228, périrun aricol publeat ta Telegratal Romén, din Sku, fa wma cra au aut lo nameroase peotste in ifort pr ao fii. Din partes Bicorcl noaste s fost isto skuino femd fl? de Concordat, de cite tmtroplita Nicolae Ban al Areal, in Sonat, pintan fulminant scr ‘in 27 marie 1927, supra prciectui Leg Cuter". and la raiearea Concordat: spurt o serie co dec (pe margin Is) ie rprezedan Stat romén gc al Vater he ate, ‘nian roman de enteme Nicole Ties crea rprezetanorVaicandut {28 fachunela interpret (Smut cu priv a at. 9 cin Coreodat Ct care ‘se vrtea despre personae uc), roc sefertor aot. 20 (cae ‘eta despre writ eis). Vaisala ot, ne fc ok conde. Ine timp la 10 roomie 1628, Guyer tbera condus de Vii |. Brana 2 okt e ta puter ga wat Guverul ronal nist condus oe ult Meni (10 ojemae 1928-10 ocombe 1950), de red greco-cataes. Elva cesivarg lcrrea nalinal-franigor la Uborliosprvtare la Coo- ‘a. ASE eGov Mori va supe Caputo luton Lege pips "7 Vows Arana, Pa Maron 2: Pe Prt Or Mita Pay, a set vos Nis sn. amen f raoon, nc Naum eso Oars mts les goer apa Pca op a tar pss 6 27 re ‘Bete Sonn romdn St 128.4 oe isc oxTdocnA RMU NR 1052009 talicares Concordat cu Vatican ignarind numeroasee protect 2 Cen otaoe. dar 9 so nsecuatr rons, career conse ce wmaria ‘cesta, ne ca cave auto alttine fora impos Concord {ost din nou miropotu Ncolee Bilan al Aad, car iro godin a Sena Roms dr 23 mat 1929, artl“nodrptatea care se fScea Bers Ofedone,procum sl scopunie pe care le wmares Vatican la not in fart prin inontee Concordat”. in incheieres discursuut su a prezentat "Concordat dept eaticensttuona, excepinal de pilgitor rcs pont cull cae 91 ctl nedopt ofa de Bisorica OriodoxS, {burr a pci confesionale si anipatioca™™ ‘Cuteaa costs ener a eae crtadoxa, tn ns ml 192, Legea «fost vot n Sena sn Camera Deputfir le dp schimbul oil a "oeumontlr de ec’, de la Roma, din ta de 7 tle 1922, Concoriatul {1 Vatican ina, dee, invigoae, Cu oat tel Concordat a fost teileat i ina ule, o fuses dea publict In Monon! Ova, dn 2 wna 1823 inghind-0 0 ogalale cons 2 manga pnd la cea ee, ‘Uni caren’ de cur de lana, srazind conscinle Concor- dati cu Vascanu a uns la conclcia colo au fost eal pin de pat ‘tego din pun de vedere rigs: b) dn punct de vedere jr; c) dn net do vedere pate dan punct de vedere economic. Prive an punct de vedere refigo, consecinele Concordat ou Vatican au fost lil: eutulu cata e- acodal gl stig o stuafo legal fat decal cult rn Romina: apo re etl este 5 ‘Saroman rata pe ico do egal; pin Concrc, cu cat se ‘rea posbatea de ace prozalism in rine poporl roms; eroteres ‘verignoaed a eprilr cate (1 fa numa, dei num cedncioglor era ‘de aon doud miigae (a dees vim, Bosca don Romana sve ‘pcotimaty 14 milan de crcl, numa 18 eparl: prin arcoll zai Concordat, Cutt Greco Catac era ins In Bikeea Romano Catoicd, ‘rin acess aclu o deverind doar una a "Religie Coote Apostle Fm” 1), de! pela Consul cn 1023 (at, 2) Biseiea Green Catoik ipl Or na Pry ar eCard. 3 Ea p40, Bib tot oar Sn tuts pie Ceca Sn, 152, eae ‘orra recunoscutaautonord, cu crater rina romanes; prin asiguarea ‘nels pilin Cua eatotc, 2 creat o stare de neni st tensiune ire co én Rania prin Conbontat cet preci eat date cute Corot din punct do ved jute, Concordat cu Vatican, snd ‘Consttuta Romaicl dn 1023 oferea posites cetSonior sri £8 fo canductior de incu catoe, canons profesor de tooo cutul catolo Toe recuncsea "ealtatoa do persoand jure ca ite, na insigior bisericest cum ero stpulat in Consitia noasta: Logea pont regimul genera a Cur (sn 22 aprile 1023) a fost redactta in spit Concax- {oll cu Vatican (10 mai 1827, ene confine mute dept cordate Cut cataic™” ‘noe prneste consectel pote ee su dove fore grave pets Stout roma: pr arcall 4, Concordat a garanat drops consuls a ‘redincosier ats de acemunia erect Vator preci nv, ‘contol Stati nostu; Vaticanul aves doptl de a rani episcopal ‘in Reman, iar Stal rn nural de ai da acorul In acess problems (5) opisecpi cto’ now rami rau obliga el dopund un urimant do ‘ec ol de Sat roman, crural et open co pros jurimantul Ge erin a proctor ea, nu ve foe rei o emir tn Concordat (Ct 21.6); enscopt calc! eveeu dept deptine: dea Tfinta prob, de a ‘uml peop In we, 8a aprobarea Guvemull roman (escent, find reo stra) (Cat 8 12: me exceronal (Gl excepfa devenseleae), Cut eo putea run else, eancric, profeson de log, pro Svan, fa ‘sprotores Guveruk rn a6, 1,12, 16): solr toogles cate “I se ‘fora sane 3 furcjoneze sub patonajul exclusiva piscopir, el avd ‘ropa 28 stablascs programale snaliicn, proramul desta, csciknel, mt do pred (a. 16) prin area 19 an Concorso oforea Bier Romano Cato dep de Ini nto cu propa chet goo primar, scene rermai car vor au denon epccporespoc: ‘de ral cin 45 de yout cates secundare de pe toi, pum in 7 np a Fr Pros Mics Pern os Ban Odo 3,68 wis Ans, Po Manas. 227, Pd De Mico Pars or BS os SERA CRTODNA ROMINA RE 1852800 na dive acestea Iam era in ta omni riod 20 dn Conor ‘era Cut eat rep do a aco etic rages tnoor cats in toate olla ia Romina “inimba lor metems™, Po Iinio ecocamic, pl Concorso prevede infra uni patie moni eae" pentu Bisa Remano-Catcles, pony hefner eplscopier, seminar tologice, instr, grecun gin persona acest at. 13) ‘in acest ata, precum gprnartea 18, prin eae se Watau "septa Instore de patonat, Bsorca Romano-Catoca én Romana a obi aver propa mense"™, care au rustrat Stat! peporu romsn de buna cared apartneau in prezentarea sum a noe arco dn Concordat reise limped (2, "pn als creat Biserici Romane Cataice én Romana 0 tute do ‘ata stat far Bserica todos ora pur into vd ere de infer, Incontrazicore flagrant eu prvoderle Const! din 1903, care gare Tivortatoa 9 egaftatea eter hoor lear ae fre ented, pcm gale uno perso- ‘at carla wei vedere dears Concordat cu Vateanu™, dove zadarioe. Din vllosen acesor everimente va tos! cagtgttoare cin nou, Dicer Romano Cac. Pent ca minertatea romano-atoic dn Tansh- ‘oni a profte de ave bun dn aceste pa let, 0 certo regio. ‘entare uteroor | apart a size! tunurler oat eStats Cathobeus Transyfvanienss, sub pretext intrpretil at, 9 gin Concordat, ‘De fap, pin aceasta sa ura: "2]exproprerea Stati omin ds burs po cre fo flosea th trout oar Fo Mara. 4848 wan Pc, icp 20 Prt rns Pawar ib bone Ora 6 se p42: ed me fhomn Pea gpk p38 iva Ata Bo mane. 4 on Poop Joon Fcc. fae Sha once: Cito ha, ‘Ach donmare tars Soe amano cae asbun Ga, 1, x01) punerea in dscua force iniomatonale a probleme mira Imaghere an Area natgarea seco ca persecute Salva, of ‘nat a tebut 63 ofa Vacant sub ocoteea a prin Acar cn 1822, des pS 14 on do la ncorprara Areal n Stat atonal arin gino, 6) fgaroa Areal, ca rove ey spec! cco nu £8 poate Inca h Stal roman, fp care neces wn Concorde apare Azer dn 1832, care po invoal fn stor acl evonitor su macat _edonamigtaemaghi dn Area in Unga, up cum st encpat nus interpret rota 9 én Concordat (rote ne pe taza artcolor 15 gi 21 én Concardad) preoan 9 duns \emersunien east provi ea Inch, In 1082, un aor ine Vatican ‘1S renan Prin Acorn 1832 ogrizala “Status romanocatcie ransivan" ra dosnt, ar toate crepe, atte, averle 3 prope acestes ‘24 tocut in sears Episcopei Romane Catiee din Aka Iii Refenndu-e la vatalvalo cn Vatican # Stl roma de 1 ‘argtl docniu a rea 6 ncoputal decent! al pata a vescs ‘ostu, nul dee canon roméa @afemet urstoorele: “td cum pin eLogea Cues, 1028 (an. 3). prin Concrde, 1020, (er. 15) pen eAcoreue on 1982 (ar. 2.8, 8 10} Vata a butt <2 fslgue cu cancusul Stat mS, cestul de propriate asup elo al ‘ar brut pe care f avnea gt de cate a apus © were, near ect Europol cir pe torte Stats emsn. bau supra caroa pal st romén area de Sept tt imgreseptbl de propttr, ca succesr al hor ropuer pe crele 3 vt Stahl aurtongorinTranstvana™, Tntuet sa consatatc& Acorul cu Vatcanul din 1832, nu era un imply aco (pin sepretarea oe. 9 din Concord), elo noul eonvanic e rept intematonar, gc pin ol Rema pordoa, cin nou, buna aver ratfcarva hus torgiorsat pnd malar Ta uma presto Vateanut, precum sia caoiclor dn Transivania, Accra cin 1622 a fost raat fo 2 marte 1940, prin Deretur. 659 publican Monitor Of we 22, dn ‘2marte 1040 Sexracana romp 640 . liseRcA CATODONA ROMINA 185200 Moroni 3, pea Concordat cs Vatican (1927-1929) precum ‘tn acoréul cu Roma papal cin 1932"imensele ave patonaie dn Ardea, ‘4 teat tn min Bisel romano-catatee in Areal lau sent sci wajmago Sttul paper err. ‘Dupa cafe an, Concerdand cu Vena aot deur (Ct. Dace 1.151, cin 17 fle 1945). en apeara Legit vail (Ct, Dect 1.175, din 2 august 1948), procum sa Decreuhi 176, dn 2 git 1948, sub a crore act i Aco dn 1922, vedo amine eu dover de ‘opt ab Sti i popru omin.Dop, pont scut dunt, ost ai ‘alo In flsinga nuke "Stats" remaro-cate dn Trasivara (mn 1040- 19807, ele au even api, Stati roman. vin tinpul eeupaie! nortnysto ‘Ocupafia horthystd In nord-voctulTranslvanil “Transtvaia-pimsnt stimoyesc™", n docusul store sale muti- ‘staat a fost neo infne endilecobopaae ele inpericevecine ‘are rimeaula bop osetr parr 9 unite ee ngenancheas™, Astel cl, ner pencade ales, popena roman, coplagt de oe dn far fost obliges suport jul apisatox a domi sirine. Cu toto ‘scesea, neal rmnesc armas static po la in vata sa stra seasca, $i pastot fino ea najonaa si rdzunia a de vnitate stats, Incas n 1600, 1859 ga 1 Decomére 1018, ‘up reacarea un cess prpon rn a 1 Deoomb 1918) st dup recanonsterea ei pe plan tomatoe (Ianon, 1819), Tansvaria