REACTORUL EUROPEAN CU APA PRESURIZATA

EPR
(European Pressurized Reactor)

INGINERIE STRUCTURAL
Tehnologii pentru cldiri i construcii speciale

http://lexpansion.lexpress.fr Andrei BLBE

 Plan

Generaliti

Schema centralei nucleare

Cldirea reactorului

Realizarea precomprimrii

A. BILBIE Prezentare EPR 2 / 13

 Generaliti

Reactor cu ap sub presiune de generaie III+

Conceput i dezvoltat n anii 90 de AREVA NP

REX reactorul francez N4 i german Konvoi

mbuntiri: siguran, randament, mediu

Construcie: Frana, Finalnda, China

Putere termic 4500 MW

Putere electric 1650 MW

Randament 36 %

Durat de via 60 ani

A. BILBIE Prezentare EPR 3 / 13

 Generaliti

A. BILBIE Prezentare EPR 4 / 13

 Schema centralei nucleare

1 Cldirea reactorului 5 Cldirea auxiliarelor nucleare

2 Cldirea combustibilului 6 Cldirea deeurilor
3 Cldirea sistemelor de securitate 7 Cldirea turbinei
4 Cldirea generatoarelor diesel

A. BILBIE Prezentare EPR 5 / 13

 Cldirea reactorului

Cldirea reactorului este cea de-a treia barier

de protecie i trebuie s asigure izolarea
substanelor radioactive n cazul defectrii
primelor dou bariere (ghenele de bare de
combustibil i circuitul primar de rcire).

Protecie vizavi de agresiunile externe:

Seism
Prbuire avion
Inundaii
Explozii
Condiii meteorologige extreme
Fulgere i unde electromagetice

A. BILBIE Prezentare EPR 6 / 13

 Cldirea reactorului

Perete din beton armat

Zon colectare scurgeri

Perete din beton precomprimat

Cptueal metalic pentru etaneitate

Diametrul interior: 46.80 m

Volum interior liber: 80 000 m3

A. BILBIE Prezentare EPR 7 / 13

 Cldirea reactorului

Peretele exterior din beton armat

Beton: C45/55
Diametrul intern: 53 m
Grosime: 1.30 m
nlime: 66 m

Asigur protecie mpotriva avioanelor

Avioane comerciale
Avioane militare (C1, C2)
Aviaie general

ncercarea Sandia (SUA)

Impact la 215 m/s F4 contra unui bloc de beton

A. BILBIE Prezentare EPR 8 / 13

 Cldirea reactorului

Peretele interior din beton precomprimat

Beton: C60/75
Grosime: 1.30 m
Compresiune rezidual n caz de accident 1 MPa
Cabluri de precomprimare 55T15
Clasa 1860 MPa

Cptueala metalic
Oel: P265 GH
Grosime: 6 mm

A. BILBIE Prezentare EPR 9 / 13

 Realizarea precomprimrii

Cabluri orizontale
3 nervuri pentru ancorarea cablurilor orizontale

Cabluri interioare Cabluri exterioare

Diametru teac 160 mm

Tecile sunt injectate cu mortar de ciment

Toroanele sunt protejate mpotriva coroziunii

Toroanele se opun deschiderii fisurilor n beton mpreun cu armturile pasive
Toroanele nu pot fi schimbate sau retensionate
A. BILBIE Prezentare EPR 10 / 13
 Realizarea precomprimrii

Pres hidraulic Freyssinet C1500F

Capabil s tensioneze 55 de toroane n acelai timp
Mas 2.9 tone

Presa

Toroane

Ancoraj

A. BILBIE Prezentare EPR 11 / 13

 Realizarea precomprimrii

Etape tensionare
Introducerea toroanelor n pres.
Se poate utiliza un pieptene pentru a alinia toroanele n faa presei.
Toroanele sunt aduse la aceeai lungime nainte de tensionare i vopsite cu un
marcaj galben la aceeai distan fa de ancoraj.
Tensionarea se face n trepte, valoarea int fiind de 12414 kN.
Treptele de ncrcare: 3000 kN, 6000 kN, 11793 kN i 12399 kN.
Alungirea cablului este msurat att manual ct i automat.

Injectarea cu mortar se face n maximum 2 sptmni dup injectare

A. BILBIE Prezentare EPR 12 / 13

A. BILBIE Prezentare EPR 13 / 13
Reactorul European cu apa presurizata

Generalitati

EPR este un reactor cu apa sub presiune de generatie a III-a, designul revolutionar fiind bazat pe
experienta dobandita in cursul anilor de operare al celorlalte reactoare cu apa sub presiune din lume.
Clasificare pe generatii se face in functie de tehnologie. Reactoarele de la Cernavoda sunt de generatie
a II-a.

EPR este descendentul evolutiv al reactorului N4 si Konvoi Siemens fapt pentru care tehnologia
folosita este deja testata reducand astfel la minim riscurile legate de proiectare, autorizare, executie si
functionare.

EPR si-a propus sa urmareasca urmatoarele obiective:

sa reduca frecventa eliberarilor majore de produse radioactive
sa diminueze efectele accidentelor severe
sa protejeze sistemele importante de evenimente externe
sa eficientizeze consumul de combustibil

EPR este proiectat pentru a avea o durata de viata de 60 de ani, pentru a reduce consumul de
combstibil si cantitatea de deseuri produse.

In prezent 4 unitati sunt in constructie: unul in Franta, unul in Finlanda si doua in China.

Principiul de functionare al unei centrale nucleare

O central nuclear reprezint o instalaie complex cu ajutorul creia se produce energie electric din
energie termic. Energia termic este obinut n urma iniierii i ntreinerii unei reacii nucleare de
fisiune controlate realizate n reactorul nuclear. Mai simplu spus, o central nuclear genereaz
electricitate n urma procesului de fisiune a atomilor de uraniu, proces ce genereaz cldur i
nclzete ap, care prin nclzire se transform n abur, abur ce nvrte paletele unor turbine, care la
rndul lor pun n micare generatorul productor de energie electric.

Schema centralei nucleare

1. Cladirea Reactorului este pozitionata in centrul Insulei Nucleare, ingloband componentele

principale ale Sistemului Nuclear de Producere a Aburului. Componentele sistemului primar sunt
pozitionate in zone protejate in interiorul cladirii. Functia sa principala este de a preveni, in orice
conditii, eliberarea demateriale radioactive in mediu inconjurator

2. Cladirea Combustibilului este situata pe aceasi fundatie ca si Cladirea Reactorului si Cladirea

Sistemelor de Securitate. Ea gazduieste o piscina intermediara de stocare a combustibilului proaspat si
a combustibilului uzat, precum si echipamentele asociate pentru manipularea acestuia.

3. Cladirile Sistemelor de Securitate contin sisteme esentiale de securitate, si sistemele suport ale
acestora. Sistemele de securitate sunt impartite in patru circuite, fiecare circuit se afla intr-una din cele
patru Cladiri ale Sistemelor de Securitate.
4. In Cladirile Generatoarelor Diesel se regasesc patru generatoare diesel de urgenta sisistemele lor
suport, folosite pentru alimentarea cu energie a sistemelor de securitate in momentul pierderii totale a
alimentarii cu energie electrica.

5. Cladirea Auxiliarelor Nucleare este construita pe alta fundatie fata de Cladirea Reactorului. Toate
eliberarile de aer din zonele controlate radiologic sunt deviate, colectate si controlate in incinta cladirii
inainte de a fi evacuate pe cos.

6. Cladirea Deseurilor este folosita pentru colectarea, stocarea, tratare si eliminarea deseurilor
radioactive lichide si solide.

7. Cladirea Turbinei cuprinde componentele sistemului secundar ( abur-condensat-apa de alimentare)

si agregatul turbo-generator. Cladirea este independenta de Insula Nucleara astfel incat accidentele din
interiorul acesteia sa ramana izolate.

Cladirea reactorului

Cldirea reactorului este cea de-a treia barier de protecie i trebuie s asigure izolarea substanelor
radioactive n cazul defectrii primelor dou bariere (ghenele de bare de combustibil i circuitul primar
de rcire).

De asemenea asigura protectia reactorului fata de agresiunile exteriaore:

Seism
Prbuire avion
Inundaii
Explozii
Condiii meteorologige extreme
Fulgere i unde electromagetice

In cazul EPR cladirea are 2 randuri de pereti. Peretele exterior realizat din beton armat are rolul de a
asigura protectia impotriva agresiunilor exterioare. Peretelel interior realizat din beton precomprimat
are rolul de a asigura etanseitatea cladirii si de a rezista la presiunile care ar exista in cazul producerii
unui accident. De asemenea pentru o mai buna etanseitate s-a prevazut si o captuseala metalica. Zona
dintre cei pereti are o largime de 1.8 m si are rolul de a prelua eventualele scurgeri.

Peretele exterior este realizat din beton de clasa C45/55 si are o grosime de 1.30 m. Principala
solicitare la care trebuie sa reziste este pabusirea unui avion.

Peretele interior este realizat din beton de clasa C60/75 si are o grosime tot de 1.30 m. Principalul rol
este sa asigure etnseitatea in cazul unei explozii in cladirea reactorului. In caz de explozie betonul
trebuie sa ramana in continuare comprimat, fisurarea betonului nefiind acceptata.

Captuseala metalica de 6 mm grosime este din Otel P265 GH. Acest otel isi pastreaza proprietatile la
temperaturi inalte.
Precomprimarea

Precomprimarea se realizeaza cu 104 cabluri gamma, 119 cabluri orizontale si 47 cabluri verticale.

Fiecare cablu orizontal este instalat pe toata circumferinta peretelui interior si este ancorat intr-una din
cele 3 nervuri. Post-tensionare se face din ambele capete ale cablului pentru a limita pierderile de
tensiune.

Cablurile verticale sunt tensionate din partea de sus a cladirii (la baza domului) si sunt ancorate pasiv
sub radier. Cablurile gamma sunt tensionate de la ambele capete.

Tensionarea se face utilizant presa hidraulica Freyssinet C1500F capabila sa tensioneze 55 de toroane
in acelasi timp.

Dupa ce presa este adusa pe pozitie cele 55 de toroane sunt intoduse in presa. Se poate utiliza un
pieptene pentru a alinia toroanele in fata presei. Pentru a se asigura ca fiecare toron este bine intins,
fara sa existe o alunecare relativa, toate toroanele sunt aduse la aceeasi lungime inainte de tensionare si
vopsite cu un marcaj galben la aceeasi distanta fata de ancorare. Dupa tensionare un control vizual
rapid permite controlul toroanelor.

Tensionarea se face in trepte, valoarea tinta fiind de 12414 kN.

Treptele de incarcare sunt la 3000 kN, 6000 kN, 11793 kN si 12399 kN. Alungirea cablului este
masurata atat manual cat si automat.

Injectarea cu mortar se face in maximum 2 saptamani dupa injectare.

Bibliografie :
https://ro.scribd.com/document/143761418/Reactorul-EPR
http://www.scientia.ro/tehnologie/39-cum-functioneaza-lucrurile/745-cum-functioneaza-o-centrala-
nucleara.html
PIERRE-ALAIN NAZ Prsentation LEPR de Flamanville 3 (Cours Conception des ouvrages a
risques particulires)
FRANCI BARRE - Containment technology (ESTP)