Sunteți pe pagina 1din 1

BRUSTURELE* (Petasites officinalis)

Brusturele crete pe maluri de ruri i praie, n anuri i liziere. Se mai


numete i brosclan, brustur, buedea-ciumei, captalan, clococean, gul-de-
balt, lipan, podval-mare, smntnic. Este sensibil mai mare dect podbalul
galben, din a crui familie face parte. Frunzele sale devin mari ct plria, sunt
uor dinate i acoperite cu un puf gri pe partea inferioar. Florile, n nuane de
la alb murdar pn la roz pal, au forma unor coulee i sunt dispuse des pe
poriunea superioar a tulpinii.

Rdcinile, care au aciune antitermic i au fost foarte cutate n timpul


epidemiilor de cium, se culeg nc nainte de perioada de nflorire. Ceaiul
sudorific se administreaz n caz de febr, insuficien respiratorie, artrit
(gut) i epilepsie. Se beau zilnic, ncetul cu ncetul, 1-2 ceti. Frun-zele mari i
proaspete se aplic sub form de comprese, nu doar la entorse, luxaii i
picioare rnite de prea mult umblat, ci i n orice fel de arsur, n leziuni
ulceroase canceroase i n plgi usturtoare.

MODURI DE FOLOSIRE

Prepararea ceaiului: 1 linguri ras de rdcini de brusture se pune peste


noapte la macerat n 1/4 litru de ap, se nclzete dimineaa i se strecoar.

Comprese: Frunzele proaspete sunt splate, zdrobite i aplicate sub form de


compres. Aceast operaie se repet zilnic de mi multe ori.