Introducere In literatura romana, modernismul, ca doctrina estetica promovata in perioada interbelica, se concretizeaza in planul literaturii prin negarea traditiei si prin impunerea unor noi principii de creatie. Una dintre creatiile reprezentative pentru modernism este Riga Crypto si Lapona Enigel, de Ion Barbu, poem inclus in volumul Joc Secund din 1930. R1. Ca expresie a modernismului interbelic, lirica lui Ion Barbu ilustreaza tendintele literaturii romane de sincronizare cu literatura europeana prin intelectualizarea poeziei, interiorizarea si spiritualizarea peisajului si prin promovarea ermetismului ca expresie a tendintelor de incifrare a sensului in poezie. Creatia lui Ion Barbu este un poem modern prin constructia textului, prin imbinarea genurilor literare, in sensul ca epicul reprezinta scheletul narativ, dramaticul reiese din dialogul celor doua personaje, iar liricul se evidentiaza in cele trei chemari ale lui Crypto si monologul lui Enigel. O alta trasatura modernista a poemului o reprezinta cultivarea unor simboluri cum ar fi soarele, nunta dintre trup si spirit, oglinda, fantana si cercul. Ca trasaturi moderniste ar mai putea fi amintite valorificarea traditiilor folclorice, prozodia care incalca regulile traditionale si, nu in ultimul rand, intertextualitatea, in sensul ca, dupa propria marturisire a autorului, creatia sa este un Luceafar intors. R2. O prima secventa poetica relevanta pentru tema si viziunea despre lume il prezinta pe regele Crypto in mediul sau, stapan al lumii vegetale, dar cu atribute umane. Buretii barfesc despre existenta unei vrajitoare din tineretea craiului, iar rai ghioci si toporasi il ocarasc si il fac sterp si naravas din cauza incapacitatii sale de a inflori, adica de a se implini prin atingerea unui ideal, acela al cunoasterii prin iubire, fiind o fire ciudata, un inadaptat aflat in vesnica disputa cu cei din jurul sau. O a doua secventa poetica relevanta surprinde portretul Laponiei Enigel, gingasa, fermecatoare, delicata, venita din nordul inghetat. Ea conduce turmele de reni, ceea ce denota forta, demnitate, frumusete, iar mersul catre sud sugereaza aspiratia catre soare, deci catre implinirea unui ideal spiritualitatea. Ea este personajul tragic prin zbuciumul sau sufletesc, prin tentatiile care o incearca si prin capcanele intalnite. R3. Titlul este construit printr-un raport de coordonare intre numele celor doi protagonisti, dupa modelul noilor povesti de iubire din literatura universala, numai ca ii situeaza pe eroi de la inceput in lumi diferite. Substantivul Riga sugereaza un spatiu oriental exotic, in timp ce Lapona trimite la un spatiu nordic. Membrii cuplului, antagonici prin apartenenta la regnuri diferite, reprezinta personaje exceptionale, Crypto fiind sterp si naravas iar Enigel prea cuminte. In acest fel, titlul sugereaza iubirea imposibila avand in vedere lumile diferite de care apartin eroii la nivel existential. Incipitul este reprezentat de primele 4 strofe in care apare o invocatie a menestrelului, artistul ambulant medieval, trist si aburit, solicitat la sfarsitul unei nunti reale sa reia povestea dragostei esuate dintre Crypto si Enigel, pe care o mai spusese acum o vara, la o alta nunta. Caracterul repetabil al povestii iin accentueaza importanta, deoarece deschide portile cunoasterii prin intermediul imaginatiei. Finalul (ultima strofa), realizat printr-un comentariu ironic al autorului la adresa destinului nefericit al regelui ciupercilor, se concluzioneaza asupra conditiei trecatoare a regnului vegetal, reprezentat de plantele otravitoare mereu doborate de o aspiratie mult prea mare fata de puterea lor marginita. Sub actiunea necrutatoare a soarelui, Crypto se transforma intr-un burete otravitor, pierzandu-si identitatea . va capata totusi o noua infatisare mai craiasa, devenind nebunul Riga Crypto, care va rataci prin lume impreuna cu maselarita mireasa. Motivele poetice, destul de numeroase, contribuie la ilustrarea temei. Motivul soareleui, care este si simbolul central al poemului, reprezinta idealul Laponiei Enigel, ultima treapta a initierii, semnificand puritatea absoluta, in contrast cu idealul regelui Crypto care aspira spre o implinire instinctuala. Motivul nuntii vazuta ca o proba a initierii in tainele lumii este un alt simbol dominant al baladei. Nunta umana din primele 4 strofe este una implinita, deoarece membrii cuplului apartin aceleiasi trepte a evolutiei, pe cand nunta povestita esueaza datorita incompatibilitatii dintre regnuri. R4. Tema acestei poezii este reprezentata de iubirea vazuta ca o cale de acces spre intelegerea sensului adanc al lumii. Este vorba despre o poveste de iubire intre doua fiinte apartinand unor regnuri diferite si, de aici, existenta a doua tipuri de cunoastere : Crypto aspira la o iubire domestica, in timp ce Enigel aspira la o iubire spiritualizata. Tema iubirii este completata de cea a creatiei si a creatorului, avand in vedere faptul ca rama povestii include elemente de arta poetica. Ambele teme sunt sustinute de motive literare ca nunta, visul, oglinda, somnul. Viziunea despre lume este ilustrata inca din rama povestii in care cititorul este initiat intr-o poveste a unei nunti esuate din cauza incalcarii statutului de orice fiinta care aspira spre unul superior. Poemul exprima conceptia autorului despre relatia dintre iubire si cunoastere. Deoarece apartin unor regnuri diferite, cele 2 personaje vad iubirea in mod diferit. Daca pentru Enigel calea catre absolut o reprezinta iubirea pentru Soare, pentru Crypto iubirea este una comuna. In concluzie, balada lui Ion Barbu este una dintre cele mai frumoase si generoase texte pe care le-a ivit modernismul romanesc, deoarece imaginatia creatoare a poetului a imbinat trasaturile acestui cant in care un loc principal il ocupa conceptia autorului despre iubire ca o cale spre cunoastere cu trasaturile celor 3 genuri literare, cu folosirea simbolurilor, valorificarea traditiilor folclorice si, nu in timul rand, prozodia moderna.
