Sunteți pe pagina 1din 4

1.

Elvetia a restrictionat angajarile pentru romani si bulgari, la un an dupa


liberalizarea accesului pe piata muncii.
Consiliului federal elvetian a decis activarea clauzei de salvgardare pentru cetatenii
romani si bulgari, la un an dupa liberalizarea pietei muncii, informeaza MAE.
Potrivit MAE, precizeaza ca decizia a fost luata dupa o discutie telefonica intre
secretarul de stat George Ciamba si secretarul de stat Pascale Baerswyl.
Oficialul roman si-a exprimat regretul cu privire la decizia luata de partea elvetiana
si a aratat ca aceasta este in disonanta cu contributia pe care comunitatea
romaneasca din Elvetia in marea ei majoritate inalt calificata - o are pe piata
locala a muncii.
Decizia Consiliului federal elvetian de a activa clauza de salvgardare aplicabila
cetatenilor romani si bulgari este prevazuta in Protocolul II al Acordului UE-Elvetia
privind Libera Circulatie a Persoanelor.
Se afla in inima muntilor si e statiunea preferata a bogatilor lumii. Preparatul
romanesc care a ajuns pana in St. Moritz
Aceasta masura are o valabilitate de un an, cu posibilitatea de a fi reinnoita in anul
2018 si are ca termen limita de aplicare 31 mai 2019.
Masura adoptata vizeaza exclusiv eliberarea de noi permise de sedere de tip B
(durata de sedere intre 1 si 5 ani), nerestrictionand eliberarea de permise de tip L
(durata de sedere sub un an) sau de tip C (permise de stabilire a caror eliberare
nu este reglementata prin Acordul mentionat) si nici prelungirea permiselor de tip
B deja eliberate.
Partea elvetiana a aratat ca masura nu singularizeaza Romania, ea fiind aplicata de
Elvetia in 2012 pentru statele membre nou intrate in UE si in 2013 pentru celelalte
state membre UE.
Totodata, potrivit datelor comunicate de catre autoritatile elvetiene, in perioada
iunie 2016 - mai 2017 au fost acordate aproximativ 3.900 permise de sedere de tip
B pentru cetatenii romani si bulgari, cifra care depaseste pragul mediu al ultimilor
3 ani, de 1.024 de permise, se arata in comunicatul MAE.
Partea romana considera ca orice decizie privind libera circulatie trebuie sa se
incadreze in spiritul facilitarii unui parteneriat apropiat dintre UE si Elvetia, cu
obiectivul respectarii liberei circulatii a persoanelor si a fortei de munca si non-
discriminarii cetatenilor europeni, valori care constituie elemente fundamentale ale
Acordului pentru Libera Circulatie a Persoanelor, subliniaza MAE.
Conform Acordului din 1999 dintre Confederatia Elvetiana si Uniunea Europeana
privind libera circulatie a persoanelor (ALCP), extins la Romania si Bulgaria la 1 iunie
2009 prin Protocolul II la acesta, accesul cetatenilor romani si bulgari pe piata
muncii elvetiene s-a facut in limita unor cote stabilite pe o perioada de 7 ani.
Perioada de mentinere a restrictiilor pe piata muncii s-a incheiat la 31 mai 2016,
data de la care Elvetia a liberalizat circulatia lucratorilor romani si bulgari.
Conform Protocolului amintit, in cazul in care fluxul de lucratori romani si bulgari
depaseste cu 10% media ultimilor trei ani, la data de 1 iunie 2017 sau pentru ultima
data, la data de 1 iunie 2018, guvernul elvetian poate activa o clauza de
salvgardare prin care sa limiteze eliberarea de noi permise. Masura poate fi
aplicabila pe durata unui an si poate fi prelungita cel mult pana in mai 2019.
http://stirileprotv.ro/stiri/financiar/elvetia-a-restrictionat-angajarile-pentru-romani-si-
bulagri-la-un-an-dupa-liberalizarea-accesului-pe-piata-muncii.html
2. BNR a lansat o noua moneda din argint, cu valoarea nominala de 10 lei. FOTO
Moneda are valoarea nominala de 10 lei, este din argint si cantareste 31 de grame.
Diametrul este de 37 mm, marginea este zimatata, iar tirajul este de 200
Avers: o imagine de epoca prezentand defilarea triumfala a trupelor romane
victorioase in Razboiul de Independenta, inscriptia in arc de cerc ROMANIA,
valoarea nominala 10 Lei, stema Romaniei si anul de emisiune 2017.
Revers: portretul lui Carol I, inscriptiile in arc de cerc ,,140 DE ANI DE LA
PROCLAMAREA INDEPENDENTEI DE STAT si ,,CAROL I.
http://stirileprotv.ro/stiri/financiar/bnr-a-lansat-o-noua-moneda-din-argint-cu-
valoarea-nominala-de-10-lei-foto.html

Ungaria i Slovacia reduc impozitele pe profit


3.

ca s atrag investitorii
Opt ri europene, printre care Ungaria, Slovacia i Italia, vor reduce
impozitele pe profit ca s stimuleze activitatea economic i s atrag
investiii strine directe. Romnia va scdea TVA-ul la 18% i elimin
impozitul pe dividende, anun EY.

Reformele fiscale globale i creterea economic slab continu s aib un impact puternic
asupra peisajului fiscal internaional, determinnd unele state s introduc noi stimulente
fiscale pentru a rmne atractive n competiia global, conform raportului "EY Outlook for
global tax policy in 2017"- care prezint opiniile liderilor EY pe politici fiscale din 50 de ri la
nivel global.

rile caut s stimuleze activitatea economic i s atrag investiii strine directe prin
meninerea sau scderea impozitului pe veniturile companiilor.

Opt din cele 50 de ri au confirmat c legislaia aflat n vigoare are n vedere, n acest an,
un nivel mai sczut al impozitului pe profit. apte dintre acestea se afl n Europa (fa de
doar trei anul trecut), incluznd Marea Britanie, Luxemburg i Frana, iar acest fapt arat c
trendul s-a mutat pe btrnul continent, iar statele din aceast regiune reduc nivelurile de
impozitare mai repede dect n orice alt regiune.

rile care vor reduce impozitele pe profit, n ordinea mrimii acestei reduceri:

- Ungaria, de la 19% la 9%

- Italia, de la 31,4% la 27,9%

- Frana, de la 38% la 34,4%

- Luxemburg, de la 29.2% la 27,1%

- Marea Britanie, de la 20% la 19%

- Slovacia, de la 22% la 21%

- Israel, de la 25% la 24%

- Norvegia, de la 25% la 24%

O singur ar, Chile, prognozeaz o cretere a nivelului impozitului pe profit n 2017.

http://www.mediafax.ro/economic/ungaria-si-slovacia-reduc-impozitele-pe-profit-ca-
sa-atraga-investitorii-16292962
Pasajul de la Snpetru, deschis la presiunea localnicilor. Se circul pe rspunderea constructorului cu restricie de
vitez
Locuitorii din Snpetru mergeau de aproape un an pe o rut ocolitoare unde la orele de vrf circulaia este
ngrozitoare. Blbielile CNAIR i-a-au adus pe oameni n pragul disperrii. Pasajul este gata n 25 aprilie, dar nu a
fost deschis circulaiei. Compania Naional de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunat iniial c dup
aceast dat urmeaz procedura de pregtire a recepiei de la finalizarea lucrrii i automat recepia n sine a
investiiei. Data de deschidere era anunat ca fiind 15 mai.

Apoi s-au anunat noi amnri, iar localnicii au protestat n strad ngreunnd circulaie. Dup mai multe runde
protest i o ntlnire la Prefectur s-a aflat c exist mici deficiene de construcie, mai precis deplasarea unor
parapei. n final pentru a evita noi proteste CNAIR a permis deschiderea circulaiei pe pasaj ns pe rspunderea
constructorului care a dat asigurri c deficienele nu pun n pericol sigurana circulaiei. Se circul pe acest pasaj
ns cu restricii de vitez la 30 de km la or pn la recepia final a lucrrilor. Pasajul spre Snpetru face parte din
tronsul II al Ocolitoarei Braovului care a fost dublat pentru a se circula n regim de autrostrad. Tronsonul II leag
DN 11, ieirea din Braov spre Hrman, de DN 13, ieirea din Braov spre Trgu-Mure

Citeste mai mult: adev.ro/opxfhz


Numrul firmelor cu capital strin nou
nfiinate a crescut cu 4,6%, n primul
trimestru
14 mai, 09:51 | Agerpres

Numrul firmelor cu capital strin nou nfiinate a crescut n primul


trimestru cu 4,6%, comparativ cu perioada similar a anului
precedent, la 1.388 uniti, reiese din datele Oficiului Naional al
Registrului Comerului (ONRC).

Cele 1.388 de societi noi aveau un capital social subscris n sum total de peste 13,9
milioane dolari, n cretere cu 45% comparativ cu ianuarie - martie 2016.

Romnia a nregistrat, n 2016, cel mai slab an din ultimii 18 n privina firmelor cu capital
strin nou nfiinate. Astfel, anul trecut au fost nfiinate 5.348 de astfel de firme, n scdere
de la 5.831 uniti, n 2015. Dup 1991, cele mai multe societi au fost nfiinate n anul
2007, cnd au fost nregistrate peste 15.000 de astfel de firme. La polul opus, cele mai
puine au fost n anul 1995, respectiv 3.400.

Valoarea total a capitalului social al celor 5.348 firme se ridic la 40 milioane dolari, cu
1,4% peste 2015.

n perioada 1991 - 2016, au fost nfiinate 209.814 de societi cu participare strin la


capital, valoarea total a capitalului social subscris fiind de peste 44,8 miliarde de euro.

Din cele 209.814 firme, 43.627 firme au capital italian, dar cea mai mare valoare a
capitalului social este a societilor olandeze, respectiv 8,71 miliarde de euro, n aproximativ
4.919 firme.

http://www.economica.net/numarul-firmelor-cu-capital-strain-nou-
infiintate-a-crescut-cu-4-6prc-in-primul-
trimestru_137801.html#ixzz4h4yeLTxY