FAMILIA TAENIIDAE

- cuprinde cestode care au papila genitala pe marginea proglotelor, alternand

neregulat;
- se dezvolta in organismul uman fie sub forma larvara, fie sub forma dulta, omul
putand fi astfel fie gazda intemediara, fie gazda definitiva;
- cuprinde 3 genuri importante in patologia umana: Taenia, Multiceps,
Echinococcus;
- criteriul de diferentiere intre genuri este aspectul formei larvare(toate se prezinta
in stadiul larvar sub forma de vezicula cu lichid) : Taenia = vezicula
monochistica, monocefalica; Multiceps = vezicula monochistica, policefalica(mai
multi scolecsi); Echinococcus = polichistica, policefalica( mai multe vezicule, mai
multi scolecsi);

GENUL TAENIA

Taenia solium
MORFOLOGIE:
- parazitul, in forma adulta are 4-6m lungime, un scolex cu 4 ventuze si un rostru
cu o coroana dubla de carlige;
- cuticula este subtire de culoare alba, prin transparenta se poate observa structura
interna;
- proglotul batran este dreptunchiular 1-1,5 cm lumgime, de circa de 3 ori mai lung
decat lat.
 RASPANDIRE GEOGRAFICA
- pe teritoriile unde este consumata carnea de porc.
BIOLOGIE. CICLU EVOLUTIV:
- tenia nu depune oua;
- uterul nu prezinta comunicare cu exteriorul din care motiv la examenul
coproparazitologic nu vom depista oua izolate;

- proglotele batrane sunt eliminate pasiv, mai multe la un loc, odata cu scaunul;
- ajunse pe sol, proglotele pline cu oua, pentru a evolua, trebuie sa fie ingerate de o
gazda intermediara(porc), in stomacul careia sunt digerate si ouale sunt puse in
libertate;
- oul de tenie contine un embriofor cu un embrion hexacant;

- acesta, sub actiunea sucului gastric, strabate peretele intestinal, cu ajutorul

carligelor trece in circulatie si ajunge la nivelul musculaturii;
- aici embrionul se veziculeaza, peretele cuticulei se invagineaza si da nastere unui
mugure ce se va transforma in cap de tenie;
- aceasta formatiune veziculara cisticercul reprezinta forma larvara a
teniei(Cisticercus cellulosae);
- cisticercii au dimensiune de 1-1,5 cm si reprezinta o singura vezicula cu un singur
scolex;
- tesutul din jurul cisticercului se modifica si organismul formeaza o membrana de
izolare in jurul lui;
- porcul ingerand un numar mare de proglote se infecteaza cu numeroase oua de
aici si formarea masiva de cisticerci;
- se localizeaza cu predilectie in musculatura intercostala si sublinguala(cand
numarul este foarte mare se dezvolta in toata masa musculara inclusiv in miocard
si-n creier);
- omul consuma carnea de porc infestata cu cisticerci si acestia eliberati in intestin
isi evagineaza scolexul iar vezicula cisticercului se absoarbe;
- scolexul se fixeaza in mucoasa intestinala si gatul incepe sa genereze proglote,
astfel incat, dupa 2 luni si jumatate pana la 3 luni se organizeaza o tenie adulta.

Taenia saginata
MORFOLOGIE:
- este tot un parazit al intestinului subtire al omului;
- lumgime de 6-8-10 m, cu cuticula de culoare usor galbuie si musculatura bine
reprzentata;
- scolexul are 4 ventuze, nu prezinta rostru si nici carlige;
- proglotele batrane sunt dreptunghiulare, 2,3-3 cm, de 5 ori mai lumgi decat late;
- uterul plin cu oua embrionate prezinta 18-24 ramificatiide o parte sid e alta a liniei
mediane.

RASPANDIRE GEOGRAFICA
- in toate zonele globului unde se consuma carne de vita, mai ales in tarile in care
se consuma carne tocata nepreparata termic(vestul Europei).

BIOLOGIE. CICLU EVOLUTIV

- datorita musculaturii puternice, proglotul batran forteaza sfincterul anal,
eliminandu-se si izolat, unul cate unul, intre scaune;
- prolgotele eliminate, pline cu oua, pot fi astfel raspandite pe sol;
- gazda intermediara este reprezentata de bovine; acestea se infecteaza mai putin
decat porcul;
- evolutia se realizeaza ca ta T. solium;
- cisticercii de T. solium sunt mai mici(0,9 cm diametru) decat cei de T. Saginata si
mai putin numerosi;
- acest lucru duce la parazitari mai frecvente intrucat pot scapa mai usor controlului
veterinar in abatoare.
 PATOGENIE T. Solium si T. Saginata:
- in intestinul omului se dezvolta, de obicei, un singur exemplar de tenie, dar sunt
destul de frecvente cazurile in care s-au intalnit doua, pana la zece exemplare;
- parazitul actioneaza asupra gazdei prin iritatie mecanica a peretelui intestinal;
- suprafata mare a teniei, precum si ritmul rapid de crestere (7-8 cm/zi) necesita o
cantitate mare de hrana pe care parazitul si-o procura din intestin;
- in felul acesta organismul este privat de o parte din hrana ingerata si digerata;
- produsele metabolice eliberate in intestin sunt toxice si alergene; si din acest
punct de vedere actioneaza nefavorabil asupra gazdei;
- la un purtator de tenie se poate observa o modificare de apetit(cel mai des pofta de
mancare crescuta bulimie), meteorism abdominal, cefalee, stare de oboseala.
 DIAGNOSTIC DE LABORATOR
- examenul coproparazitologic nu este edificator;
- se evidentiaza proglotele pe care bolnavul le poate elimina intre scaune sau(mai
rar) odata cu scaunul.
TRATAMENT:
- mepacrin administrat pe sonda duodenala;
- niclosamid;
- seminte de dovleac.
EPIDEMIOLOGIE
- avand in vedere evolutia teniilor(prin gazde intermediare) raspandirea bolii la om
este legata de raspandirea gazdei intermediare si de obiceiurile alimentare ale
populatiei;
- rezervorul de paraziti este reprezentata de purtatorul de tenie care elimina zilnic
proglote pline cu oua;
- infectarea gazdei intermediare este posibila mai ales atunci cand defecarea nu se
face in locuri amenajate si, deci, proglotele sunt raspandite pe sol;
- in solutii de formol 10% embrioforii sunt devitalizati in 10-12 zile;
- la temperaturi ridicate de 70-80C sunt devitalizati in cateva minute;
- ouale viabile ingerate de catre gazda intermediara dau nastere cisticercului
infectant in 2-3 luni;
- cisticercii aflati in musculatura sunt distrusi la 75-80C in 15-20 minute, iar la
-10C in 10 zile;
- ingerarea cisticercilor viabili se face odata cu consuamrea carnii insuficient
prepata termic.
PROFILAXIE:
- prvenirea imbolnavirii priveste doua aspecte: 1. evitarea raspandirii oualor in
mediul inconjurator; 2. evitarea consumului de carne parazitata cu cisticerci;
- primul obiectiv se realizeaza prin impiedicarea defecarii la intamplare pe sol sau
in latrine neigienice si prin inactivarea teniei eliminate dupa tratment;
- al doilea obiectiv se realizeaza prin controlul carnii la abatoare si sterilizarea
carnii parazitate;
- trebuie controlata de catre veterinar carnea animalelor taiate in gospodariile
populatiei;
- se va consuma umai carnea corect preparata termic.

Cisticercoza umana
- este o complicatie grava a teniazei produsa de T solium;
- infectia se poate realiza: a). Prin ingerare de oua de tenie odata cu legumele sau
fructele care au fost poluate cu materiile fecale diseminate de apa ploilor; b). Prin
autoinfectare care se intampla la un purtator de tenie; autoinfectarea se poate
realiza pe cale exogena sau endogena;
- in cazul in care purtatorul de tenie nu pastreaza normele de igiena individuala
poate vehicula cu mainile murdareembrioforii direct in gura sau pe diferite
alimente(autoinfectare exogena);
- in cazul unor tulburari digestive insotite de varsaturi, proglotele de tenie pot fi
regurgitate din intestin in stomac; aici ele sunt digerate si pun in libertate
ouale(autoinfectare endogena); embrionii hexacanti eliberati din ou trec in
circulatie si se localizeaza in musculatura, subcutanat, dar mai ales au predilectie
pentru ochi si creier.
- Cisticercoza umana devine astfel mult mai grava decat teniaza; cisticercul
imbraca aspecte diferite dupa organul pe care il paraziteaza; astfel, in musculatura
el are forma alungita(fusiforma); in ochi presiunea fiind egala din toate partile el
capata o forma sferica, in timp ce in creier se localizeaza subarahnoidian se
ramifica si se numeste Cisticercus racemosus.

PROFILAXIE
- prevenirea cisticercozei umane se realizeaza tratand in mod corect purtatorul de T
solium si inactivand imediat parazitul;
- personalul care manipuleaza acest parazit(in laboratoare sau in spitale) trebuie sa
ia toate masurile pentru a preveni raspandirea oualor in mediul inconjurator.

GENUL MULTICEPS
- din aceasta categorie fac parte parazitii care au forma larvara alcatuita dintr-o
singura vezicula(rezultata dintr-un singur embrion) dar prezinta mai multi
scolecsi;
- larva este o vezicula monochistica policefalica si poarta numele de cenur;
- importante in patologia umana sunt Multiceps multiceps si Multiceps serialis.

Multiceps multiceps:
- parazitul adult se gaseste in intestinul cainelui;
- are 40-50 cm lungime;
- scolexul, piriform, prezinta un rostru cu 2 randuri de carlige;
- evolutia parazitului are loc in gazda intermediara reprezentata de ovine;
- larva se dezvolta in encefalul oii determinand tulburari corespunzatoare zonei in
care s-a localizat;
- daca creierul parazit este mancat de caine, fiecare scolex va da nastere unui
parazit adult;
- in mod accidenta omul poate . omul poate ingera ouale cestodului si se va
dezvolta in creier determinand o simptomatologie corespunzatoare centrilor
nervosi afectati(asemanator unei formatiuni tumorale);
- boala se numeste cenhuroza cerebrala;
- tratamentul este chirurgical
 Multiceps serialis

- parazitul adult se dezvolta in intestinul cainelui;

- se poate intalni si la lup si la vulpe;
- are 45-70 cm lungime;
- scolexul prezinta 2 randuri de carlige;
- gazda intermediara este repreznetata de iepure la care se dezvolta stadiul larvar
cenurul serial subcutanat sau subaponevrotic;
- este o vezicula monochistica policefalica cu diametru de 5-6 cm qavand uneori
ramificatii laterale;
- scolecsii sunt dispusi in serii liniare;
- in mod accidntal cenurul se poate dezvolta si la om cu aceleasi localizari ca si la
iepure;
- prevenirea raspandirii acestor doi paraziti se poate realiza prin tratarea corecta a
parazitilor cainelui si inactivarea cestodelor eliminate;
- evitarea hranirii cainilor cu organe provenite de la animale parazitate cu cenuri.
 GENUL ECHINOCOCCUS

- specifica acestui gen este larva polichistica si policefalica;

ECHINOCOCCUS GRANULOSUS(TENIA
ECHINOCOCCUS)

MORFOLOGIE
- cestod mic, 4-6 mm;
- corpul prezinta un scolex(cu 4 ventuze si o coroana de carlige), gatul si
strobila(formata numai din 3 proglote unul tanar, al doilea adult cu organizarea
aparatului reproducator completa si al treilea batran(contine uterul cu 400-800 oua
embrionate;

- echinococul ca adult traieste in intestin la caine, vulpe, pisica, deci si la

carnivore);
- forma larvara hidatida=chist hidatic se dezvolta la ovine, porcine, bovine,
animale ce reprezinta gazde intermediare normale ale acestui cestod;
- accidental hidatida se poate dezvolta si la om cu diferite localizari(mai frecvent
ficat si plaman);
RASPANDIRE GEOGRAFICA:
- larg raspandit pe toata suprafata globului;
- mai frecvent in crescatoriile de ovine si bovine, cu caini numerosi.

BIOLOGIE. CICLU EVOLUTIV

- ouale ingerate de gazdele intermediare sau de om elibereaza embrionul hexacant
in lumenul intestinal;
- embrionul strabate peretele intestinal cu ajutorul carligelor si, prin circulatie,
ajunge la nivelul diferitelor organe in care se veziculeaza, formeaza o cavitate si,
intr-un interval destul de mare(1-3 ani), se transforma in larva care poate atinge
dimensiunea unui cap de fat;
- aceasta forma larvara hidatida are urmatoarea: la exterior se afla o cuticula
anhista de culoarea albusului de ou coagulat alcatuiat din numeroase foite
 lamelare suprapuse unele peste altele; membrana cuticulara are circa 1mm
grosime, este foarte elastica, atunci cand este taiate marginile ei se rasucesc in
cornet; este impermeabila pentru moleculele mari, dar permeabila pentru
cristaloizi si moleculele mici de proteina si lipide;
- in interior cuticula este captusita de o membrama bogata in glicogen = membrana
proligena(25 grosime), capabila sa dea nastere prin proliferare la numeroase
vezicule = vezicule proligene(500-1000);
- in interiorul hidatidei exista un lichid limpede ca apa de izvor(lichid hidatic) care
contine saruri inerale, glucide, substante preteice si toxalbumina puternica;
- lichidul hidatic este un mediu favorabil dezvoltarii bacteriilor care, prin supurare
transforma chistul hidatic intr-un proces supurativ;
- in interiorul veziculelor proligene se organizeaza viitorii scolecsi(protoscolecsi) in
numar variabil(30-40); in acest stadiu hidatida devine fertila deci infectanta;
- protoscolexul este o formatiune ovalara(80 lungime) cu o coroana de carlige
situata pe rostrul invaginat si cele 4 ventuze;
- in interiorul chistului hidatic mai pot fi intalnite celule-fiice cu structura
asemanatoare hidatidei-mama;
- omul se poate infecta ingerand oua de Echinococcus granulosus fie prin contact
direct cu cainele care elimina proglote batrane, fie prin consumarea diferitelor
alimente ce au fost infestate cu oua vehiculate mecanic de apa, insecte, animale;
- cainele se infecteaza ingerand organe de la animale gazde intermediare, care
contin hidatide

PATOGENIE
- boala produsa in organismul gazdei intermediare se numeste hidatidoza; aceasta
poate fi primara(forma de prima localizare) sau secundara(apare in urma ruperii
chistului si diseminarii protoscolecsilor in cavitatea peritoneala sau pleurala); in
acest caz se formeaza numeroase hidatide noi;
- in faza incipienta de dezvoltare a hidatidei se instaleaza o stare de toxicitate,
alergie manifestata prin prurit cutanat, eruptie urticariana si eozinofilie;
- manifestarile clinice ulterioare sunt variate in functie de localizarea chistului in
diversele organe(cel mai frecvent ficat si plaman).
 DIAGNOSTIC
- examenul radiologic ar putea evidentia chistul pulmonar cu usurinta;
- in cazul chistului hepatic evidentierea este mai putin concludenta, se constata o
formstiune tumkorala care poate duce la deformarea ficatului;
- valoarea diagnostica insemnata o au raectiile imunologice;
- rezultate fidele(75%) a dat si IDR(intradermoreactia = reactia Cassoni) care
folosea antigen lichid hidatic de la animale.

TRATAMENT
- chirurgical;
- in timpul actului opretator pot sa apara complicatii grave in cazul ruperii chistului:
soc anafilactic si hidatidoza secundara.

EPIDEMIOLOGIE
- hidatidoza este o antropozoonoza;
- gazda definitiva este reprezentata de carnivore care se infecteaza consumand
organele parazitate ale gazdelor intermediare;
- se realizeaza astfel un ciclu independent de om;
- boala este o parazitoza cu focalitate naturala;
- omul intervine accidental in ciclul evolutiv al parazitului.

PROFILAXIE:
- se realizeaza prin masuri complexe luate pe linie veterinara cat si sanitar-umana;
- se vor trata toti cainii parazitati;
- se vor inactiva organele care cotin hidatide;
- omul va evita contactul cu cainii de pe a caror blana pot lua cu usurinta ouale de T
echinococcus.

FAMILIA HYMENOLEPIDIDAE

GENUL HYMENOLEPIS

Hymenolepis nana
MORFOLOGIE:
- lungime 2,5-4cm, latime 0,7-0,9mm;
- culoarea este alba;
- scolexul este romboidal cu diametrul transversal de 0,3-0,4mm, prezinta 4
ventuze rotunde si usor excavate;
- rostrul este scurt, retractil, cu o singura coroana de carlige(24-30) fine. Egale ca
forma si lungime;
- gatul este lung si subtire;
- strobila este alcatuita din 100-200 proglote cu diametrul transversal mai mare
decat cel longitudinal;
- oul este oval de 45-50/30-40, embrionat;
- membrana externa a oului este foarte transparenta acoperind o a doua membrana
ce4a interna, delimitand un soatiu in care se gasesc o serie de filamente ce
pornesc din 2 mameloane situate la polii membranei interne;
- exista un embrion hexacant situat in interiorul invelisului intern.

RASPANDIRE GEOGRAFICA
- parazitul este raspandit pe intregul glob, fiind mai frecvent in zonele cu climat cald;
- la noi se intalneste mai ales la copii;
- uneori se pot dezvolta cateva mii de exemplare la acelasi individ.

BIOLOGIE. CICLU EVOLUTIV:

- este un parazit specific uman, helmintii adulti localizandu-se in portiunea
terminala a ileonului;
- ouale, in momentul eliminarii au emvrionul hexacant si ajungand per oral la o
persoana sanatoasa eclozeaza, embrionii patrund in mucoasa intestinala unde se
transforma in larve(cisticercoizi);
- dupa 3 zile cisticercoidul rupe vilozitatea si revine in lumenul intestinal, fixandu-
se pe mucoasa si, timp de 2 saptamani, se maturizeaza;
- ouale reapar in materiile fecale ale persoanei parazitate la 19-21 zile de la infectie;
- pe langa infectia per orala cu apa sau legume nespalate, este posibil si fenomenul
de autoinfectie;
- omul se mai poate infecta si prin inghitirea accidentala a puricilor care contin
cisticercoizi.
 PATOGENIE:
- boala se numeste himenolepidoza;
- uneori infectia poate4 trece neobservata, dar de cele mai multe ori se constata
tulburari gastro-intestinale, fenomene nervoase, unele semne toxice si clinice
genrale( dureri abdominale, greata, diaree, inapetenta, stare de neliniste, copiii
devin capriciosi, neatenti, au cefalee si ameteli);
- s-au semnalat accese epileptiforme;
- rar s-a obervat pierderea progresiva a acuitatii vizuale si auditive;
- starea generala se caracterizeaza printr-o astenie cu anemie secundara si
eozinofilie moderata;
- evolutia clinica este usoara, fara comp-licatii.

DIAGNOSTICUL:
- se stabileste pe baza prezentei oualor in materiile fecale;
- ouale degradate indica o vindecare spontana.

TRATAMENTUL:
- este dificil;
- se utilizeaza Niclosamid, decoct de samanta de dovleac, Nepacrin.

EPIDEMIOLOGIE
- rezervorul de infectie il constituie omul care elimina ouale odata cu dejectiile;
- s-au semnalat perioade negative de eliminare;
- ouale sunt rezistente in mediul exte4rn;
- ele trec de la o persoana la alta prin intermediul mainilor nespalate si al obiectelor
contaminate.

PROFILAXIE
- se recomanda respectarea riguroasa a masurilor de igiena individuala;
- examenul copiilor din colectivitati;
- educatia sanitara trebuie sa vizeze toate aspectele cailor de transmitere si modul
de raspadire a bolii.