Aderarea la zona euro pare s fie dezideratul urmrit de aproape toate statele nou

intrate n UE: Slovacia, Slovenia, Estonia, Letonia au aderat deja, iar Lituania se
pregtete s intre n 2015. Vedem c acestea sunt ri mici. n schimb, ri mari, bogate
i bine dezvoltate, precum Marea Britanie, Suedia sau Danemarca, au decis s amne
aderarea la zona euro pentru o dat incert. Pentru a putea fi acceptat, o ar trebuie
s ndeplineasc criteriile Tratatului de la Maastricht, numite i criterii de convergen.
Acestea stipuleaz urmtoarele:

Inflaia s nu depeasc cu mai mult de 1,5 pp rata medie a inflaiei din cele trei state membre UE
care au nregistrat cele mai bune rezultate n domeniul stabilitii preturilor.

Deficit bugetar de cel mult 3% din PIB i datorie public de cel mult 60% din PIB.

Stabilitatea cursului de schimb: respectarea limitelor normale de fluctuaie, fr devalorizarea monedei

naionale.

Convergena ratelor dobnzilor pe termen lung: media acestora s nu depaeasc cu mai mult de 2 pp
rata medie a dobnzii din cele trei state membre UE care au nregistrat cele mai bune rezultate n
domeniul stabilitii preurilor.

Inflaia a sczut constant n ultimii ani, ajungnd s se stabilizeze n jurul valorii de 1,5%, ceea ce a
condus i la scderea dobnzii nominale. BNR a redus de mai multe ori rata dobnzii de politic
monetar i exist analiti financiari care susin c aceste dobnzi vor mai scdea i anul viitor. Lucru
care va influena n mod pozitiv atingerea acestor criterii de convergen.

Adevratele provocri, mult mai profunde

Creterea economic sustenabil devine un deziderat de maxim importan. Economia rii trebuie
recldit pe fundamente solide prin crearea de locuri de munc, nu doar prin proiecte guvernamentale,
ci mai ales prin stimularea angajrilor n mediul privat. Dezvoltarea zonelor defavorizate i
monoindustriale ar trebui sprijinit pentru reducerea disparitilor sociale. ara noastr prezint un
ecart considerabil de putere de cumprare fa de media european, atingnd abia aproximativ 50% din
media statelor din grupul celor 28, dar exist diferene majore de bunstare ntre diferitele regiuni ale
rii. Pn cnd aceste diferene ntre veniturile populaiei nu vor fi reduse considerabil, aderarea la
zona euro va fi foarte greoaie i riscant.

Riscuri si oportuniti

Riscul de a depi deficitul bugetar agreat sau intit apare deoarece guvernul va trebui s aloce resurse
considerabile pentru investiii i creare de locuri de munc. Investiiile n infrastructur va trebui s
consituie prioritatea zero a oricrui guvern din Romnia, deoarece pot crea locuri de munc i antrena
alte investiii pe vertical. O problem a aderrii la zona euro este dispariia politicii monetare locale.
Nu vom mai avea o banc naional care s poat tipri moned pentru a deprecia leul i pentru a
susine exportatorii, nici pentru a uura o eventual povar a datoriei externe. Politica monetar va fi
stabilit de Banca Central European pentru toat Zona Euro. Dac ne amintim, n perioada
interbelic, Germania, mcinat de pagube enorme de rzboi i obligat la plata unor penaliti uriae,
a recurs la devalorizarea masiv a mrcii, tiprind moned i ajungnd la o hiperinflaie care a ajutat-o
s-i achite parial datoriile, dar crend o stare de uria nemulumire n rndul populaiei srcite, care
a culminat cu ascensiunea extremismului. Multe guverne au recurs la acest procedeu, inclusiv SUA,
dup criza financiar din 2008. n zilele noastre se numete Relaxare Cantitativ i e o arm
neconvenional de politic monetar a guvernului n situaii de criz (deficite bugetare mari, datorie
public nesustenabil, curs de schimb supraevaluat, absena creterii economice, coroborate cu
1
explozia omajului). Cu aceste probleme s-au confruntat unele arile europene (catalogate PIIGS),
dintre care Grecia a avut cele mai mari dezechilibre structurale, pe care nu a putut s le ajusteze cu
ajutorul politicii monetare. Experiena nefast a Greciei i a celorlalte state sudice ar trebui s
constituie un model negativ pentru orice stat care dorete s adere la zona euro. Nerezolvate din timp,
problemele structurale se vor acutiza i vor fi greu de stvilit n viitor.

Preedintele Romniei a declarat recent c anul 2019, prevzut pentru aderararea la zona euro n
"Programul de convergen 2015-2018" (aprilie 2015), este un termen nerealist, ns dezbaterea acestui
subiect este necesar i util, avnd n vedere c mai devreme sau mai trziu ara noastr va trebui s
adopte euro.

Conform "Tratatului de aderare la UE"/"Tratatului privind funcionarea UE'', Romnia, la fel ca

celelalte noi state membre, majoritatea postcomuniste, este obligat s participe la Uniunea Economic
i Monetar (UEM) n momentul n care organismele europene mpreun cu autoritile naionale
apreciaz c acest lucru este posibil. n prezent, Romnia ndeplinete criteriile prevzute de "Tratatul
de la Maastricht" i ar fi nedrept s fie obligat s respecte criterii mai riguroase.

Problema nu este, deci, dac Romnia trebuie sau nu s adopte euro, ci dac obine mai multe avantaje
ateptnd, ori intrnd rapid n UEM. n principiu, n legtur cu aceast chestiune, la fel ca n privina
altor aspecte ale epocii postcomuniste, se pot formula dou poziii: "gradualism" sau "terapie de oc".

Conform primei poziii, intrarea n UEM trebuie s fie ncoronarea unui ndelungat proces de
convergen real a economiei romneti. Argumentele adepilor acestei poziii se bazeaz pe
evidenierea numeroaselor condiii foarte stricte de care depinde - dincolo de criteriile de convergen
nominal (Maastricht) - adoptarea cu succes a euro.

Potrivit celei de-a doua poziii, la care subscriem, adoptarea euro trebuie fcut ct se poate de repede,
deoarece apartenena la UEM favorizeaz o convergen real mai rapid a economiei i, deci,
recuperarea mai uoar a imenselor decalaje care despart Romnia de partea dezvoltat a Europei. Ca
urmare, principala problem nu este ndeplinirea unor criterii economice sau tehnice, ci existena
voinei politice de a renuna la autonomia politicii monetare naionale i de a participa competent i
responsabil la activitatea de elaborare i aplicare a politicii monetare comune (realizat de "Banca
Central European" BCE).

Dup prerea noastr, evidenierea condiiilor foarte severe de care depinde funcionarea unei zone
monetare optime i, respectiv participarea Romniei la UEM nu este dect o modalitate de a amna
sine die adoptarea euro, deoarece condiiile respective nu sunt obiectiv necesare i nici nu vor fi
ndeplinite prea curnd. Nici rile fondatoare ale UEM i nici rile care au aderat ulterior la zona euro
nu au ndeplinit ntru totul aceste condiii i, cu toate acestea, introducerea monedei europene unice a
fost posibil i s-a dovedit capabil s reziste la criza financiar recent. Iar n prezent exist sperane
c politica monetar (neconvenional) dus de BCE va contribui la relansarea economiilor din zona
euro.

De aceea, dincolo de consideraiunile de natur economic i strict tehnic, problema adoptrii de ctre
Romnia a monedei unice europene trebuie plasat n perspectiva mai larg a revenirii poporului
romn la familia popoarelor europene, din care nu a ncetat niciodat s considere c face parte. n
acest cadru geopolitic mai general, decizia autoritilor romne de a solicita adoptarea euro apare ca
fiind un act eminamente politic, care nu poate fi tratat dect n lumina evoluiei postcomuniste a
Romniei. Prin prisma acestui proces istoric, hotrrea respectiv reprezint intrarea Romniei n ceea
ce se numete "nucleul dur" sau "primul cerc" al UE (spaiul Schengen i zona euro). Ratarea acestei
oportuniti istorice pe motivul c Romnia este "nepregtit" ar fi la fel de grav cum ar fi fost faptul
de nu intra n NATO sau n UE.

2
Principalul argument economic n sprijinul ideii aderrii rapide la UEM este c aceast opiune impune
adoptarea unui program fiscal i structural mult mai ambiios dect cele concepute i realizate de
autoritile romne dup aderarea la UE. Dup 1 ianuarie 2007, reformele au ncetat aproape complet,
din cauza aciunii elitelor romneti foarte versate n privina simulrii schimbrii. Aceste elite au
adoptat o mare parte a aquis-ului comunitar i a vocabularului european, ns achiziiile respective nu
sunt dect artificii menite s-i conving pe eurocrai c Romnia a iniiat un proces de nsuire a
normelor i valorilor europene.

Din comoditate sau incompeten, principalele organisme ale UE au acceptat treptat, n bun masur,
comportamentul i explicaiile elitelor autohtone. Rezultatul a fost c Romnia a asimilat legile i
valorile UE la nivel superficial sau declarativ, iar, n realitate, unele dintre trsturile clasice ale unei
"societi bazate pe vntoarea de rente" (Rent-Seeking Society), n care grupuri restrnse i impun
voina asupra ntregii societi, iar corupia este endemic, nu numai c au fost perpetuate, ci au fost i
consolidate ca urmare a aderrii Romniei la UE.

n acest cadru, programul fiscal i de reforme structurale implicat de adoptarea imediat a euro
("proiect de ar", "foaie de parcurs" etc.) poate constitui o constrngere, care, dac este contientizat
i acceptat pe scar larg de societate aa cum a fost dezideratul intrrii n structurile euro-atlantice -
constituie un sprijin esenial pentru deblocarea reformelor necesare pentru finalizarea tranziiei,
respectiv ndeplinirii criteriilor de aderare la UEM. Este adevrat c existena unor angajamente
internaionale nu constituie o garanie c prevederile acestora vor fi respectate, ns, n absena unor
asemenea "ancore", forele politice populiste, demagogice, anticapitaliste i antioccidentale din
societatea romneasc pot compromite mai uor destinul european al Romniei.

Precizm c prin adoptarea "imediat" nelegem intervalul de timp cel mai mic doi ani n care o
ar candidat la intrarea n zona euro trebuie s satisfac cerinele fiscale i monetare specifice
"Mecanismului European al Cursurilor de Schimb" (European Exchange Rate Mechanism II ERM
II). Cu alte cuvinte, presupunnd c Romnia intr n ERM II n 2017, ea ar putea totui s intre n
zona euro n 2019.

Exist anumite indicii c acest obiectiv nu este att de nerealist cum poate prea la prima vedere. ntr-
adevr, ultimele evenimente politice de la nivelul UE i al relaiilor acesteia cu Romnia arat c unele
ri europene importante par dispuse s reconsidere situaia Romniei de ar periferic. Ar fi al treilea
moment astral n istoria recent a Romniei, dup cderea comunismului i intrarea n structurile euro-
atlantice.

Al doilea argument ine de faptul c Romnia a atins un anumit grad de convergen real cu UE.
Subzist, desigur, mari decalaje n ceea privete gradul de dezvoltare economic (PIB/locuitor),
structura economiei, calitatea infrastructurii, funcionarea instituiilor, nivelul de trai etc., ns comerul
exterior al Romniei se desfoar n principal cu celelalte ri membre UE.

Aceast reorientare a comerului exterior din ultimele dou decenii a fost determinat n mare msur
de investiiile strine directe, care, dei mai mici n comparaie cu alte ri din regiune, constituie
principala surs de finanare extern a economiei romneti. Ca urmare a aciunii acestui factor, prin
prisma integrrii comerciale (piaa comun), Romnia este mai integrat n UE dect au fost la intrarea
lor n UEM ri ca Grecia, Portugalia i Spania.

Al treilea argument este c Romnia particip la "Sistemul European de Pli n Euro" - TARGET 2 i
a nceput s implementeze unele elemente ale "Uniunii Bancare Europene" - UBE (cadrul unic de
reglementare privind cerinele de capital, "Mecanismul Unic de Rezoluie" MUR, "Sistemul
European de Garantare a Depozitelor Bancare" EDIS etc.). Cu alte cuvinte, Romnia se afl deja
ntr-o faz destul de avansat de integrare financiar n zona euro.

3
n raport cu aceste argumente, evidenierea dificultilor i riscurilor adoptrii precoce a euro pare
excesiv de mefient. De exemplu, susintorii tezei "pregtirii" afirm c prin adoptarea euro dobnzile
reale din Romnia ar deveni mai mici dect cele de echilibru, ceea ce ar duce la creterea artificial a
creditului i la apariia de bule speculative n domeniul imobiliar. n primul rnd, dobnda de echilibru
(real sau nominal) este o mrime teoretic, nu observabil.

Ca urmare, afirmaia c dobnzile reale existente pe pia sunt sau vor fi mai mici, egale sau mai mari
dect nivelul de echilibru nu poate fi verificat empiric nici mcar ex post, darmite ex ante. n al
doilea rnd, dobnda de echilibru nu este o mrime dat pentru totdeauna, deoarece cererea i oferta de
credite se modific n permanen.

De aceea, dei sunt foarte utile pentru analiza teoretic, concepte ca "dobnd de echilibru", "dobnd
natural" (Wiksell), "dobnd original" (Mises) etc., nu pot constitui criterii de decizie micro sau
macroeconomic. n al treilea rnd, n Romnia, oferta de credite provine n cea mai mare parte de la
filiale i sucursalele ale unor bnci strine, al cror sediu principal se afl n ri din zona euro i care
se afl deja sub incidena UBE i a politicii monetare unice. n fine, scderea dobnzilor stimuleaz
investiiile i, deci, creterea economic, adic exact ceea ce trebuie Romniei pentru a recupera
decalajele.

Se mai afirm c aderarea "prea" rapid la zona euro ar determina aprecierea leului, ceea ce ar avea
efecte negative asupra competitivitii externe a economiei romneti. n primul rnd, o asemenea
evoluie este puin probabil, din cauza tendinei de cretere a deficitului de cont curent i de reducere
a intrrilor de capital. n al doilea rnd, aprecierea excesiv a leului va fi mpiedicat de nsi
participarea la ERM II, a crui raiune de a fi este tocmai limitarea variaiilor cursului de schimb n
perioada premergtoare adoptrii euro ( 15%). n fine, un asemenea fenomen nu s-a manifestat n nici
una din rile care au aderat ulterior la UEM (Slovenia, Cipru, Malta, Slovacia, Estonia), ceea ce
confirm validitatea analizei anterioare.

n fine, exist i prerea c pentru aderarea la UEM nu trebuie stabilit un termen precis, deoarece o
poziie de expectativ ofer o mai mare marj de manevr autoritilor. Dup prerea noastr, acest
argument este chiar mai slab dect cele anterioare i oricum suspect din punct de vedere politic. Cci,
civa ani de autonomie mai mare nu constituie un nlocuitor pentru efectuarea rapid a reformelor
structurale. Meninerea inflaiei relativ reduse i creterea economic pe termen lung necesit o
consolidare fiscal, o pia a forei de munc mai supl i continuarea procesului de privatizare. Or,
incertitudinea cu privire la momentul ntrrii n UEM slbete motivaiile realizrii acestor reforme,
dificile din punct de vedere politic, ns absolut necesare.

n concluzie, orice ntrziere n adoptarea euro determin stagnarea reformelor, ncetinind pn la urm
procesul de convergen real. Dimpotriv, o strategie care urmrete adoptarea rapid stimuleaz i
sprijin realizarea reformelor i, deci, convergena real. Iar reuita ar permite Romniei s nceap s
beneficieze de avantajele unei mai mari liberti a preurilor, a unor costuri de tranzacionare mai mici
i a unei structuri macroeconomice mai solide. Dup prerea noastr, aceast strategie i nu cea a
tergiversrii este cea mai promitoare.

Silviu CERNA este profesor la Facultatea de Economie i de Administrare a Afacerilor,

UNIVERSITATEA DE VEST, TIMIOARA

Articol publicat n ediia tiprit a Ziarului Financiar din data de 21.04.2015

Anul 2019 pare un obiectiv foarte ambiios. Suntem deja n aprilie 2015 i nu avem nc o foaie de
parcurs. Dac nu trecem n clar ce avem de fcut n fiecare semestru, nu avem o foaie de parcurs,
stabilirea unui 2019 sau oricare alt dat ar fi va fi lipsit de credibilitate i ne va crea mai multe
probleme. Ne vom nclci n tot felul de explicaii, iar credibilitatea este esenial. De la un punct
4
ncolo zilele intr n sac. Timpul devine scurt pentru a atinge inta, a declarat ieri Isrescu la
conferina Calea Romniei ctre zona euro organizat de Comisia European n parteneriat cu BNR.

Trecerea la euro a fost pn acum o int mictoare. Iniial, obiectivul a fost 2014. Ulterior, s-a
profilat momentul ianuarie 2015 pentru trecerea efectiv la moneda unic european. Apoi, a fost o
perioad fr int. Iar acum obiectivul anunat de Guvern este 1 ianuarie 2019.

Una dintre cele mai importante probleme legate de adoptarea euro este PIB-ul redus pe cap de locuitor,
aflat la jumtate din media UE i sub nivelul la care au ajuns alte ri cu PIB-ul pe locuitor cnd au
adoptat euro, respectiv peste 60% din media UE. i fr o cretere economic de 4-5%, inta 2019 nu
se poate materializa.

ntrebarea este dac Romnia poate s creasc cu 2% pe an mai repede dect media Uniunii
Europene. Pentru UE n 2015 se preconizeaz o cretere a PIB cu 1,5%. Dac economia Romniei ar
crete cu 2% mai repede dect media UE i nu sare de pe ine este fezabil ca n apte ani s aderm la
zona euro. Ar trebui ca economia s creasc cu mai mult de 3,5% pe an. O spune artimetica. Acesta
este scenariul de baz, a declarat Valentin Lazea, economistul-ef al BNR.

rile cele mai srace primite n zona euro sunt Estonia - cu un PIB pe locuitor la acel moment de
63,4% din media UE i Letonia cu 63,8%. i este puin probabil ca UE s primeasc un stat candidat
avnd un PIB/locuitor mai mic dect acestea, pentru c ar crea probleme att Uniunii, ct i statului
respectiv, a explicat Lazea.

Politicile monetar i fiscal pot stimula doar temporar i nesustenabil o cretere a PIB peste potenial.
Creti civa ani prin tiprire de bani, prin relaxri fiscale dar, dup aceea, criza care vine i mnnc
toat creterea i te ntorci exact la nivelul la care ai fost nainte. Ca s ai o cretere sustenabil i de
durat, este nevoie de politici n sfera real a economiei, de reforme structurale care s lucreze exact
asupra celor trei factori care compun PIB-ul potenial: capital, fora de munc i productivitatea
total, n opinia economistului-ef al BNR.

Pentru a adopta euro, o ar trebuie s respecte criteriile nominale de la Maastricht - care vizeaz
indicatori precum inflaia, dobnzile, stabilitatea cursului de schimb, deficitul bugetar i datoria
public - iar Romnia indeplinete toate criteriile. nainte de a intra n zona euro, o ar trebuie s aib
un deficit bugetar sub 3% din PIB, datoria public trebuie limitat la sub 60% din PIB, iar inflaia s
nu depeasc cu 1,5% media celor mai performante ri din zona euro.

ndeplinirea criteriilor nominale a devenit o condiie necesar, ns nu i suficient pentru trecerea la

euro. Aceast cutum nu mai st n picioare cu toate problemele din zona euro aprute n contextul
crizei economice mondiale. Atenia s-a concentrat n ultimii ani mai mult pe convergena real. Iar
Romnia are mult de recuperat la acest capitol, impunndu-se reducerea decalajelor legate de nivelul
de trai.

Romnia ndeplinete n prezent toate criteriile i are anse ca pn n 2019 s rmn cu toate
criteriile ndeplinite. Cu toate acestea, nu putem spune cu mna pe inim c suntem pregtii s facem
pasul. Romnia era coda n 2008 i ne-am pomenit fruntai n ceea ce privete criteriile nominale. Le
ndeplinim cu o anumit relaxare. La prima vedere, am putea spune c sunt ndeplinite n mod
sustenabil, dar vei vedea c nu este chiar aa. Pentru ca intrarea n zona euro s fie avantajoas, un stat
membru trebuie s ndeplineasc pe lng cele cinci cirterii de la Maastricht i criteriile de convergen
real. A cptat importan convergena real. Nu ai cum s te simi bine ntr-un club bogat dac nu ai
un anumit nivel de trai, a mai spus Isrescu.

Credibilitatea poate fi pus sub semnul ntrebrii dac angajamentul formal nu este nsoit de un plan
de aciune cu obiective intermediare clar definite.
5
Planul de aciune detaliat trebuie s aib o susinere explicit (i oficializat ntr-un document) din
partea tuturor factorilor politici. i trebuie s ofere garanii c obiectivele stabilite vor transcende
consideraiile oportuniste legate de ciclul electoral, c progresele n planul convergenei nominale i al
corectrii dezechilibrelor macroeconomice nu vor fi reversate, iar reformele structurale necesare din
perspectiva asigurrii competitivitii economiei n interiorul zonei euro vor fi realizate, potrivit
guvernatorului BNR.

Stabilirea unei inte de aderare la zona euro poate avea efecte benefice dac va deveni o ancor pentru
implementarea reformelor structurale, care au fost tergiversate pn acum, dac va aciona ca un
catalizator pentru politici coerente i consistente.

ntrebarea nu este dac Romnia va adopta moneda Euro, ci cnd i mai ales cum, a declarat
Angela Filote, efa Reprezentanei Comisiei Europene n Romnia. Acesta ar putea deveni viitorul
proiect major de ar i o ancor puternic a reformelor care s conduc la apropierea nivelului de trai
al romnilor de media European.

O dat int poate reprezinta o ancor pentru politici macroeconomice consistente, coerente i corecte,
n opinia lui Isrescu. n 25 de ani, am ajuns la concluzia c Romnia deraiaz destul de repede n
ceea ce privete politicile macroeconomice. Un derapaj macroeconomic, cred c ne-am convins, este
extrem de costisitor n timp, n bani, n efort, iar costurile sociale sunt imense. n 25 de ani niciodat
nu am vzut situaia macroeconomic de acum, dar s nu ne mbtm cu ap rece, s nu gsim un bun
prilej s ne abatem de la acest traseu i s intrm iari n derapaj.

La eveniment au mai participat Istvan Szekely eful misiunii CE pentru Romnia i Guillermo Tolosa,
reprezentantul Fondului Monetar Internaional n Romnia.

Criza financiar i economic internaional a schimbat multe din paradigmele adoptrii monedei
unice. Turbulenele care au zguduit economiile emergente n anii de criz au lsat loc pentru dezbateri
aprinse privind oportunitatea adoptrii mai rapide a euro de ctre membrii Uniunii care nu au fcut
deocamdat acest pas. Cei mai mari membri estici ai Uniunii Europene, Polonia, Cehia i Ungaria, i-
au ncetinit pregtirile pentru trecerea la euro. Totodat, apetitul de a accepta alte economii mai slabe
n Club este destul de redus.

Extinderea crizei datoriilor din Grecia n Irlanda, Portugalia sau Spania, ri mai puin competitive, a
subliniat dezavantajele apartenenei la euro pentru rile care nu sunt pregtite i necesitatea unor
reforme profunde.

Ultimele state care au aderat la euro sunt Slovenia (2007), Cipru (2008), Malta (2008), Slovacia
(2009), Estonia (2011) i Letonia (2014). Toate cele 12 ri care au aderat la UE din 2004 sunt obligate
prin tratat s adopte euro, dar trebuie mai nti s ndeplineasc mai multe criterii, astfel nct termenul
este flexibil. Adoptarea euro rmne singurul calendar cu repere clare pentru realizarea reformelor
necesare pentru modernizarea economiei Romniei, dup punctarea altor dou borne importante:
aderarea la NATO n 2004 i integrarea n UE n 2007.

Avantajele adoptrii euro au fost sumarizate pe scurt ntr-o form accesibil publicului larg de
Miroslav Singer, viceguvernator la Banca Naional a Cehiei:

Beneficiile macroeconomice ale trecerii la euro

1.Reducerea riscului de turbulene monetare i financiare

6
2.Efect de disciplinare asupra politicilor economice ntreprinse

3.Reducerea primei de risc la mprumuturi pentru economiile mai puin dezvoltate

4.Posibila stabilizare a nivelului dobnzilor pe termen lung.

Beneficiile microeconomice ale trecerii la euro

1.Eliminarea riscului de evoluie a ratei de schimb n raport cu Zona Euro

2.Reducerea costului tranzaciilor

3.Creterea transparenei internaionale a preurilor

4.Creterea volumului schimburilor externe

Aceste avantaje ar urma s se concretizeze ntr-o dezvoltare economic mai rapid, alocarea mai
eficient a resurselor, ctiguri de bunstare i stabilitate crescut. i atunci, de ce nu se nfptuiete
mai repede adoptarea monedei unice europene ? Exist patru probleme principale, dintre care vom
insista numai asupra primelor dou.

Costuri i riscuri asociate cu intrarea n Zona Euro

1.Dificultatea de a stabili corect paritatea cu care se face trecerea la euro

2.Pierderea posibilitii de a utiliza politica monetar i rata de schimb pentru ajustare n cazul unor
ocuri

3.O anumit poziie n politica monetar nu va putea mulumi toate rile din Zona Euro

4.Posibile asimetrii n transmiterea politicii monetare

Aceste efecte cu potenial negativ pot fi atenuate prin progrese n ceea ce privete sincronizarea ct
mai bun cu economiile din Zona Euro ( aa-numita convergen real, structural, financiar i
ciclic). Trebuie subliniat c ndeplinirea criteriilor de la Maastricht constituie o condiie necesar dar
nu i suficient.

Exemplul Greciei versus exemplul rilor baltice

Simpla parcurgere a unei perioade de control de doi ani ( mecanismul ERM II), nu ajunge, ideea fiind
de a respecta spiritul restriciilor economice impuse i nu doar litera lor. Ajustarea pentru a corespunde
pentru moment poate avea consecine nefaste pe termen mediu i lung. Cel mai bun exemplu l
constituie Grecia, care a intrat pe ultima sut de metri n formula iniial a Zonei Euro.

Stabilit iniial la o valoare de conversie n euro mai rezonabil n raport cu fora economic i
productivitatea economiei elene ( dup cum avea s se demonstreze ulterior) , drahma a avut n
perioada de carantin ERM II, o deviaie mai mare de ase procente peste paritatea central n jurul
creia trebuia s-i demonstreze stabilitatea, cu un maxim de 9%.

Urmare a acestui fapt, drahma a fost reevaluat cu puin timp nainte de a fixa paritatea de trecere la
euro cu 3,5%. i a rmas la acel nivel, indiferent de tensiunile induse n economie, ceea ce ar fi

7
reclamat o politic bugetar mai prudent plus o flexibilitate mai mare n restructurarea economiei.
Sub presiunea crizei mondiale i pe fondul incapacitii de adaptare rapid, datoria public a scpat de
sub control.

Intrarea n Zona Euro cu o rat de schimb inadecvat forei reale a economiei poate conduce la
supranclzirea economiei i inflaie n cazul subevalurii sau la stagnare economic i deficite
persistente de cont curent, cazul Greciei. De reinut, costurile de ajustare rezultate dintr-o rat de
schimb supraevaluat sunt semnificativ mai mari dect cele aferente unei rate de schimb subevaluate.

n ce privete pierderea posibilitii de a utiliza politica monetar i rata de schimb pentru ajustare n
cazul unor ocuri nici nu este nevoie s ne uitm n Zona Euro. Putem vedea evoluia pe care au avut-
o rile baltice i Bulgaria, a cror valut naional este legat ( dei nu la o paritate ireversibil) prin
curs fix de euro ( Estonia a i adoptat euro n 2011).

Se poate observa impactul puternic pe care l-a avut criza n rile baltice, puse n imposibilitatea de a
contracara reducerea brusc a fluxurilor strine de capital prin msuri combinate de politic monetar
i de devalorizare a monedei naionale. Ele nu i-au revenit nici acum la nivelul PIB din 2007, n
pofida cifrelor de cretere ce par foarte bune pentru 2012.

Faptul c susinerea popular excepional a msurilor de austeritate i consensul politic au propulsat

Estonia n Zona Euro ine de mentalitate i de un specific naional diferit de al nostru. Asta dincolo de
faptul c economia ei este cu un ordin de mrime mai mic dect cea romneasc i nu avea cum s
creeze probleme suplimentare Eurozonei.

i Romnia

Aflat n poziia de a ajusta brusc deficitul extern cu circa zece procente din PIB, Romnia a reuit s
evite un recul mai important, avnd beneficiul politicii monetare proprii i a cursului de schimb cu
flotare controlat. Iar asta n condiiile n care restructurarea a mers destul de lent n economie i
administraie. Pentru comparaie, am prezentat i situaiile din Polonia i Bulgaria.

Dei sub consiliu monetar, Bulgaria a reuit s se poziioneze similar cu noi i chiar ceva mai bine.
Ceea ce spune multe despre realizrile noastre fa de posibiliti. Polonia a pstrat o cretere ceva
mai mic dect noi anterior lui 2008, dar sustenabil prin msurile de reform luate. Ea a beneficiat din
plin de poziia favorabil dat de integrarea de facto cu Zona Euro ( ocup locul ase n comerul
Zonei Euro).

8
n condiiile aplicrii unor politici monetare i fluctuaie a cursului de schimb ( care s-a dus la un
moment dat chiar spre 5 zloi spre euro, dar a revenit sub paritatea leu/euro), ea a fost singura ar UE
care a evitat recesiunea. n plus, a luat un avans relativ la rile din regiune i recuperat din distana ce
o separ de economiile Occidentale, rezultatul de 18% cretere a PIB n intervalul 2007 2012 fiind
remarcabil.

Din motive evidente, cel mai clar fiind c deja trebuia s fi intrat n ERM II, anul 2015 nu mai
reprezint o int pentru Romnia. Totui, intervalul de timp urmrit nu poate fi reaezat dincolo de
orizontul mediu (2019), pentru c altminteri nu mai reuete s impun eforturile necesare. Nu doar
din perspectiv convergenei economice, dar i n ceea ce privete convergena calitii instituiilor
publice i a mediului de afaceri.

Radu Crciun / Zona euro iluzii europene, iluzii

romneti
Stim acum ca criteriile de la Maastricht, care ar fi trebuit sa filtreze economic tarile care intrau in zona
euro, nu au fost nici pe departe relevante pentru a prezice cum vor performa tarile respective in zona
monedei unice. Stachetele stabilite de aceste criterii au fost de fapt joase si, chiar si asa, au fost tari
care au trecut pe sub ele prin artificii de raportare.

Ca de obicei, slabiciunile sistemului nu au aparut in perioadele de prosperitate, ci in perioadele de

criza. De abia atunci a fost adus in lumina reflectoarelor faptul ca tarile din zona euro, cu toate ca
facusera parte dintr-o zona monetara comuna, avusesera de fapt evolutii divergente. Si aici nu vorbim
despre suspectul de serviciu Grecia, sau despre flancul nordic al UE fata de flancul sudic. Vorbim
despre principalii doi membri ai UE, Franta si Germania, ale caror economii in interiorul zonei euro au
avut evolutii diferite.

Din pacate, privind la ce se intampla acum in Europa, sunt semne ca liderii europeni tot nu inteleg care
este problema. Ei continua sa ignore factorul economic, considerand ca decizia politica este cea care
conteaza. In ce alta nota am citi o reuniune recenta a unor state europene promotoare ale unei Europe
in doua viteze, adica promotoare ale ideii ca ele ar trebui sa fie nucleul acestei Europe?

Germania, Franta, Spania si Italia, acestea sunt tarile care se considera suficient de omogene economic
pentru a duce mai departe integrarea europeana. Bineinteles ca este o noua iluzie, ele nu sunt catusi de
putin omogene economic, iar lucrul acesta se vede de la distanta cu ochiul liber. Iluzia continua sa fie
alimentata de considerente politice. Cred insa ca nucleul dur nu are nicio sansa sa se integreze si sa
functioneze intr-o astfel de structura bazata doar pe aderenta la zona euro.

Pentru ca ceea ce se ignora cu obstinatie atunci cand vine vorba de un proiect de integrare mai
profunda este componenta culturala, care a fost si va ramane un impediment major. Cultura nationala,
valorile, principiile pe care le are o natiune sunt reflectate in ultima instanta in rigoarea si calitatea
guvernantei acelei tari: caror teme li se da prioritate, care cheltuieli bugetare sunt considerate a fi mai
importante, in ce masura regulile sunt facute ca sa fie incalcate sau respectate.

Daca criteriile de la Maastricht au fost niste praguri negociate cu o anumita dificultate, daca criteriile
de convergenta reala sunt acum agreeate cu o dificultate si mai mare, ne putem oare inchipui ca se va
ajunge vreodata la un accord pentru niste praguri culturale de aderare la zona euro? Adica stabilirea
unui sistem de referinta in raport cu care o tara sa fie considerate indreptatita sau nu sa adere la zona

9
euro. In contextul crizei Gemrnai a facut tentative de a impune modelul cultural german in rezolvarea
problemelor economice ale tarilor din flancul sud. Esecul si scandalul au fost pe masura

Pentru ca, din punctul de vedere al culturii si traditiilor, modelul economic german nu are nicio
legatura cu modelele mediteraneene ale aspirantelor la nucleul dur al zonei euro. Transferuri fiscale
intre bugetele german si cel italian, ca sa dau doar un exemplu, sunt o utopie si ar reprezenta o
sinucidere politica in Germania atat de mandra de austeritatea ei bugetara si de surplusurile bugetare
pe care le are. Fara un transfer de suveranitate fiscala catre o conducere politica unica europeana,
Statele Unite ale Europei raman un proiect utopic. Liderii UE care promoveaza iluziile unei Europe
unite au pierdut legatura cu propriile popoare si risca sa piarda in fata euroscepticilor populisti
spunea in mai 2016 presedintele Consiliului Europei, Donald Tusk.

Ceea ce se incearca acum este, din pacate, o intoarcere la iluziile mentionate de Donald Tusk, care nu
cred ca are cum sa duca la rezultatele scontate. Nu marginalizarea tarilor Est Europene va rezolva
problemele zonei euro, ci recunoasterea faptului ca zona euro in aceasta diversitate culturala este
disfunctionala si va ramane asa atata timp cat va avea ambitia de a integra tari cu valori si traditii atat
de diverse, pastrand prerogativele conducerilor nationale.

Motivul pentru care aceasta suferinta se prelungeste este avantajul pe care o tara ca Germania il are
prin utilizarea unei monede mai slabe decat ar recomanda competitivitatea sa. Tocmai existenta tarilor
din flancul sudic permite acest lucru, iar Germania nu are niciun interes sa se desparta de ele prea
curand, incercand sa prelungeasca cat mai mult viata zonei euro. Asta pentru a pastra competitivitatea
exporturilor sale.

Cu toate ca liderii europeni se poarta ca si cum ar fi primit un nou mandat de accelerare a integrarii,
populatia ramane mai degraba precauta si pe alocuri chiar eurosceptica. Fortarea notei nu va ajuta, ba
dimpotriva. Obsedati de ideea unei integrari instantanee si totale, am omis sa observam ca oamenii
obisnuiti ai Europei nu impartasesc entuziasmul nostru. Deziluzionati de marile viziuni ale viitorului,
ei ne cer sa facem fata realitatii imediate mai bine decat am facut-o pana acum spunea acelasi Donald
Tusk. Iar aceste evaluari cred ca isi pastreaza in continuare valabilitatea.

Astfel de concluzii cred ca sunt extrem de importante pentru o tara ca Romania, care si-a facut un
obicei ca la fiecare doi ani sa vina cu o noua tinta de aderare la zona euro. Dupa modelul european, si
pentru decidentii romani aderarea la zona euro este perceputa ca un proiect politic in care decizia
parlamentelor bate orice alte problema de substanta.

Si in cazul Romaniei aceasta este o mare eroare. Cu atat mai mare cu cat si diferentele intre ea si zona
euro sunt mai mari. Exista un curent de opinie care spune: nici in UE nu eram pregatiti sa intram si am
intrat, iar apoi am fost fortati sa convergem. Cred ca o abordare similara in cazul aderarii la zona euro
omite doua lucruri esentiale.

In primul rand trebuie sa fii acceptat de comunitatea la care vrei sa aderi. Nici nu poate fi vorba de asa
ceva dupa experienta Greciei, Portugaliei, Spaniei, tari salvate mai mult sau mai putin in extremis de la
intrarea in incapacitate de plata. Membrii puternici ai zonei euro nu au niciun apetit pentru a accepta
prematur o tara precum Romania, chiar si acum cand practic indeplineste criteriile de la Maastricht. De
ce? Din motivul celei de a doua omisiuni care se face: diferenta substantiala de dezvoltare economica
si impredictibilitatea politicilor interne.

Romania este o tara care, din punctul de vedere al productivitatii, al competitivitatii, se gaseste inca
semnificativ sub media zonei euro, asa cum arata si studiul coordonat de domnul profesor Daianu.
Deci prima sarcina pentru Romania este sa recupereze rapid decalajul de dezvoltare fata de zona euro
printr-o crestere constant buna.

10
A doua sarcina, poate chiar si mai dificila decat recuperarea economica, este schimbarea mentalitatilor,
a valorilor pe care le impartasim, a lipsei de rigoare cu care conducem economia si societatea.

Din acest motiv, cred ca, nu ar mai trebui sa abordam cu atata superficialitate si, pe alocuri, ipocrizie,
aderarea Romaniei la zona euro. Pentru ca obiectivul Romaniei nu ar trebui sa fie aderarea la zona
euro. El ar trebui sa fie modernizarea si dezvoltarea tarii, astfel incat apoi sa intram in zona euro atunci
cand vom considera ca a sosit momentul potrivit.

Avem foarte mult de muncit la asta si daca ne apucam azi, vom fi foarte ocupati cel putin pentru
urmatorii 8 ani.

Pentru a ne situa pe calea integrarii economice reale in UE, trebuie clarificate si intelese
un set minimal de adevaruri nationale si comunitare:
1.UE nu este o uniune economica ci expresia formala (non-politica) a Capitalului
financiar-bancar si industrial European/American, in format multinational sau national
vestic al tarilor dezvoltate.Ratiunea si functia sa UNICA este de a utiliza resursele
nationale si europene, pentru a extrage si asigura profit proprietarilor acestui Capital!
Aceasta fiind ratiunea sa de a exista si functiona, nu este de asteptat dezvoltarea
economica si industriala a Romaniei fara atragerea acestui Capital intr-un proces national
de industrializare, capabil sa asigure beneficii pentru ambele parti.Acest lucru poate fi
numai rezultatul final al unui proiect de tara cu obiectivul reindustrializarii, capabil sa
ATRAGA/COINTERESEZE Capitalul in procesul investitional industrial al Romaniei.
In concluzie, dezvoltarea tarii este conditionata strict de capacitatea ei PROGRAMATICA
de a asigura Capitalului conditii optime pentru a realiza beneficii si profit in urma locarii
in Romania de intreprinderi industriale, creatoare de noi locuri de munca si generatoare
de resurse pentru viitoarea reconstructie economica si industriala nationala.Aceste
resurse se constituie prin incasarea de impozite la buget si textura industriala pe care se
va articula si dezvolta sistemul IMM romanesc, cu evolutie viitoare de la mica si mijlocia
intreprindere, catre marea intreprindere industriala.
2.In lipsa investitiilor industriale masive ale Capitalului strain, antreprenoriatul roman
ramine mai departe in coma economica, neavind pe ce sa se articuleze spre a asimila
asa cum arata anul trecut analiza firmei COFAGE urmatoarea etapa de
dezvoltare:trecerea la activitatea durabila si eficienta industriala!
3.Aceasta evolutie economica si industriala nu se produce de la sine, ci din contra, fara
proiectul de reindustrializare, numai Capitalul va extrage profit din locarea totala a fortei
de munca in tarile dezvoltate, din transferul locurilor de munca in Vest prin intermediul
supermarketurilor straine, care sterg de pe fata pamintului intreprinderile agricole si
mica industrie ramasa, exploatind resursele naturale si de forta de munca ramase in
tara, prin proprietatea asupra utilitatilor de orice fel.In lipsa unui proiect de
reindustrializare, Romana devine treptat o tara emigrata, cu datorie externa in crestere,
cu terenul agricol instrainat, fara locuri de munca, etc., avind ca rezultat intreaga munca
nationala in folosul Capitalului strain.Investind si cumparind treptat intreaga Romanie,
Capitalul si posesorii/administratorii sai nici nu mai au nevoie de a veni in tara noastra,
numind conducerea si supraveghetorii necesari astfel ca beneficiile si spolierea noastra

11
economica urmeaza sa o asiguram noi-insine!Peste 10 15 ani, la momentul scadentei
datoriei externe, solutia va fi vinzarea tarii pe bucati, pe modelul Greciei.

4.Slabiciunile UE se datoreaza disparitiei sistemului comunist dupa 89, care a produs si

schimbarea de proiect comunitar, disparind omgenitatea si interesul absolut de
dezvoltare generala a tarilor componente, care a facut intr-un deceniu din Spania
franchista (de pilda) o tara industriala.Dupa 89 nu mai exista motivatia miltara si
strategica de a consuma in mod excesiv (ca pina la caderea comunismului) resursele
financiare bugetare ale tarilor dezvoltate in folosul tarilor comunitare inapoiate.Astazi
fiecara tara dezvoltata este pentru ea si mai putin pentru cele inapoiate economic si
industrial primite in Uniune din inertie si folosite ca rezerve de resurse utilizabila in
dezvoltarea tarilor dezvoltate.Capitalul si-a insusit functia dezvoltatoare industrial
pina in 89 doar ca exceptie de la functia sa fireasca, spoliatoare national, din cauza
pericolului disparitiei lui prin victoria mondiala a comunismului.Odata pericolul trecut
Capitalul si-a reluat functia spoliatoare obisnuita, obiectiva sub raport sistemic dar in
acelasi timp utilizabila drept creatoare de dezvoltare economica si industriala in zonele
sau tarile in care acesta face investitii industriale.Defectul acestuia, care a produs (in
parte) actuala disparitie a economiei si industriei nationale romanesti, poate fi
transformat in calitate economica, la fel cum torentele unui fluviu nestapinit produc
ravagii, pina cind este indiguit si produce energie si beneficii agricole, prin irigatii.
Acestei transformari i-ar corespunde proiectul de reindustrializare, ca proiect de tara a
Romaniei!
5.Fara indoiala, ca liderii europeni nu inteleg care este problema UE, care nu are un
fundament economic din cauza propriilor lideri cit si a liderilor nationali (romani de
exemplu).
Lipsind proiectele de dezvoltare economica si industriala nationala (al Romaniei si tarilor
inapoiate economic), liderii UE nu au baza logistica, economica, financiara, institutionala,
etc. de realizare a proiectului economic european, incercind dupa 2002 sa cirpeasca
stagnarea industriala cu bani alocati pe baza unor directive si strategii teoretice in lipsa
unui proiect economic unional, unitar si fezabil!Neintelegind necesitatea si functia
proiectelor nationale asociate in cel European, toti analistii dezbat probleme colaterale
negative, rezultante ale acestui minus programatic, ca mentalitatea antieconomica sau
diversitatea culturala ca obstacole in calea dezvoltarii.
6.Proiectele nationale de dezvoltare economica si industriala au capacitate sistemica de
schimbare, aliniind mentalitatile la interesul economic national si evolutia culturala de
orice fel, la comendamentele si rigorile asimilarii progresului general national.
Ele cuprind ansamblul de masuri politce, economice, sociale, administrative, legislative,
organizatorice, normative, guvernamentale, etc. prin care viziunea, solutiile si strategile
economistilor sint transformate in instrumente de initiere a dezvoltarii industriale, in
tehnici de accelerare a acesteia, transmitind investitorilor straini ca Romania face totul
pentru permisivitatea si rentabiltatea investitiilor.
7.Practic dezvoltarea industriala ia startul NUMAI dupa asumarea de catre guvernul
Grindeanu-Dragnea a proiectului de reindustrializare si prezentarea lui PUBLICA.Acesta
a fost propus guvernului acum doua luni, iar refuzul evaluarii si promovarii sale va
insemna esecul revolutiei economice si salariale, promise in Campania Electorala.Fara
proiect, guvernarea Grindeanu-Dragnea se va inscrie in aceeasi lista a esecurilor
economice si generale pe care PSD a deschis-o prin guvernarea Ponta, cu utopia celor
250 de mii de noi locuri de munca, 12 miliarde de Euro investitii straine, crestere
industriala de 4 la suta pe an, etc.!

12
Aurelian Dochia / S nu fim naivi, Europa cu mai multe
viteze exist deja!
n ultimele zile a produs ceva emoie n rndurile europarlamentarilor romni o rezoluie redactat de
belgianul Guy Verhofstadt i aprobat cu un scor foarte strns de Parlamentul European, care repune
pe tapet ideea reformrii tratatelor europene. Reforma avut n vedere de aceast rezoluie merge n
direcia separrii drepturilor de vot ale europarlamentarilor: n chestiuni specifice care privesc zona
euro s fie luate n considerare doar voturile parlamentarilor din rile care fac parte din uniunea
monetar, ceilali parlamentari urmnd s aib doar un vot consultativ.

Europarlamentarii romni sunt, evident, mpotriva acestei evoluii care deschide calea unei Uniuni
europene cu dou viteze sau cum mai este uneori prezentat, cu un nucleu i o periferie. Dar
votul mpotriva unor asemenea propuneri vehiculate n Parlamentul European i critica lor n discursul
public nu fac mare lucru pentru soluionarea uneia din problemele de fond ale construciei europene.

Pentru c orice observator lucid constat c Uniunea European a funcionat ntotdeauna cu mai
multe viteze, cu state membre care au avut iniiativa i state care s-au aliniat mai mult sau mai
puin convinse la aceste iniiative.

Chiar n cadrul actual al tratatelor europene rilor membre le sunt oferite opiuni de a participa sau nu
la anumite proiecte i de a adopta mai devreme sau mai trziu unele reglementri, proceduri sau
instituii acordurile Shengen fiind o bun ilustrare a acestei realiti. Moneda Euro adoptat de 19
din cei 28 de membri ai Uniunii constituie cel mai puternic i obiectiv element de departajare
ntre rile membre, att ca drepturi ct i ca obligaii. Este evident deci c n practic ideea unei
Uniuni Europene uniforme i unitare este un mit i c ntotdeauna a existat un centru i o
periferie a acestei construcii iar Romnia cunoate mai bine ca alii aceast realitate.

S-a creat o tensiune ntre realitatea din teren a funcionrii Uniunii Europene i prevederile tratatelor
ce stau la baza acesteia iar soluia de reconciliere presupune revizuirea cadrului instituional, a
acordurilor de baz.

Reformele instituionale sunt cu att mai necesare cu ct crizele prin care trece proiectul european de
aproape un deceniu se in lan iar soluiile gsite i aplicate n ultimii ani s-au dovedit a fi insuficiente,
nesatisfctoare, adesea improvizate i generatoare de controverse ntruct nu dispun de o susinere
temeinic n actualele tratatele europene. Din acest motiv s-au nmulit criticile cu privire la deficitul
democratic al construciei europene iar capitalul de ncredere al cetenilor n UE se erodeaz rapid,
lsnd cmp de manifestare curentelor politice populiste i eurosceptice. Brexitul, decizia cetenilor
Marii Britanii de a prsi Uniunea European, este un semnal de alarm pentru cei ce i-au pus
speranele n proiectul european.

Dar tocmai climatul politic incert face ca o revizuire a tratatelor europene i aprobarea lor
ulterioar prin referendumuri naionale s fie o ntreprindere riscant, cu rezultate potenial
devastatoare pentru viitorul UE.

Trei viziuni reformatoare, la exact 60 de ani de la nfiinare

Situaia pare fr ieire: n lipsa unei viziuni clare cu privire la viitorul construciei europene i a
reformelor necesare pentru a o promova proiectul european i pierde atractivitatea i face loc
dezamgirii, dezangajrii i disoluiei, dar n acelai timp orice ncercare de promovare a unor
reforme risc s dea natere la controverse i s precipite o criz existenial.
13
n acest context trebuie plasate i recentele semnale venite de la diveri lideri europeni privitoare la
reforma instituional a Uniunii. Pe 25 martie se va aniversa n capitala Italiei mplinirea a 60 de
ani de la semnarea Tratatului de la Roma, documentul fondator a ceea ce va deveni peste ani
Uniunea European. Este momentul potrivit pentru a relansa proiectul european propunnd o nou
viziune asupra viitorului acestui proiect. Cu ocazia unor reuniuni pregtitoare care au avut sau vor avea
loc n Malta sau la Versailles, liderii unor ri precum Germania, Frana, Italia i Spania ncearc s-i
coordoneze poziiile pentru prezentarea unui punct de vedere comun asupra direciei de urmat n
reforma UE.

n paralel, cabinetul preedintelui Comisiei Europene Jean-Claude Juncker lucreaz, potrivit

publicaiei Politico, la pregtirea unui document cuprinztor (White Paper), care trece n
revist opiunile Uniunii Europene pentru dezvoltare instituional n urmtorii 10 ani. O foarte
scurt declaraie care ar urma s fie semnat de toate statele membre ale UE (cu excepia
Marii Britanii) cu ocazia evenimentului din 25 martie este pregtit sub supravegherea lui Donald
Tusk, Preedintele Consiliului European i a lui Paolo Gentiloni, Prim-Ministrul Italiei. Obiectivul
declaraiei ar fi acela de a oferi o viziune ambiioas despre cum se poate pstra unitatea i
desvri consolidarea politic, spune Donald Tusk.

Nu exist nc documente oficiale privitoare la opiunile considerate i cu att mai puin detalii
privind felul n care Uniunea European ar urma s evolueze ntr-o direcie sau alta. tim totui dintr-
un ir de declaraii fcute de-a lungul timpului de diveri lideri europeni c se confrunt trei viziuni
privind viitorul UE.

Prima, susinut de parlamentarul i fostul prim-ministru belgian Guy Verhofstadt, merge ctre
adncirea integrrii europene pn la realizarea unui stat federal.

La polul opus se situeaz viziunea promovat de diplomaia ungar, care militeaz pentru o Europ
definit de relaii inter-guvernamentale, n care rolul structurilor de la Bruxelles ar fi diminuat.

Cea de a treia viziune, promovat ndeosebi de cancelarul Germaniei Angela Merkel cu susinere din
partea unor ri precum Frana, Olanda, Belgia i Luxemburg, merge pe ideea c statele membre care
doresc i pot s avanseze mai rapid n procesul de integrare au libertatea de a o face fr s mai
atepte acordul unanim al celorlalte state.

Romnia :

probabil c dominant n atitudinea noastr rmne teama de orice schimbare, n oricare sens :

,Nu dorim o Uniune federal din teama c nu ne putem adapta i vom fi dominai.

,Nu dorim nici o slbire a rolului jucat actualmente de instituiile europene n lipsa crora riscm
derapaje n politicile interne i capacitate limitat de a trata tensiuni i probleme externe.

,Dar nici opiunea unei Europe a la carte nu ne atrage din teama c vom fi plasai la clasa a doua
dup cum indic comentariile n general negative i alarmate ce au aprut n presa noastr n ultima
vreme legate de Europa cu dou viteze.

Ezitrile Romniei sunt de neles i este de notat faptul c majoritatea statelor membre ale UE nu i-
au exprimat nc o poziie cu privire la direcia de urmat. Este de presupus c toate se confrunt cu
dileme similare cu cele ale Romniei.

14
Tocmai acest lucru face ca orice iniiativ de schimbare a status-quo-ului s fie greu de promovat i de
pus n practic. Chiar cu susinerea Germaniei i a Franei, propunerea de creare a unui club select
n interiorul Uniunii Europene se confrunt cu enorme dificulti tehnice i politice care pornesc chiar
de la componena i criteriile de acces n club. n cazul n care Germania dorete ntr-adevr s
promoveze aceast idee, va trebui s obin i acordul celor care rmn pe dinafar iar concesiile
cerute ar putea fi extrem de costisitoare.

Au trecut civa ani de cnd am scris pentru prima oar despre posibilitatea modificrii
arhitecturii Uniunii Europene i oficializarea unei structuri de tip centru i periferie. Acum
sunt mai degrab convins c nu astfel de proiecte vor fi cele care vor modela viitorul UE ci
crizele care ateapt s se ntmple.

Viziune fraco-german asupra UE: O Europ cu dou

viteze o eurozon cu buget propriu
Zona euro ar trebui s aib propriul buget, o instituie de colectare a taxelor, o camer separat n
Parlamentul European i armonizarea politicii salariale.

Este mai vechea idee a unei europe cu dou viteze, exprimat acum ntr-un editorial publicat joi n
presa internaional de minitrii Economiei din Germania i Frana, Sigmar Gabriel i Emmanuel
Macron.

Frana i Germania au responsabilitatea de a deschide drumul, pentru c Europa nu mai poate

atepta, se arat n articol.

Planul propus de cei doi minitri pare mai radical dect propunerea pe care liderii rilor lor, cancelarul
Merkel i preedintele Hollande urmeaz s l prezinte Consiliului European la sfritul acestei luni.

Pentru ca propunerile lor s devin realitate ar fi nevoie de o schimbare a tratetului UE, pentru c este
de competena statelor membre s colecteze taxe. Totui, cei doi vorbesc despre crearea unui buget al
zonei euro, cu propriile venituri, provenind de exemplu din taxa pe tranzaciile financiare i n mic
proporie din armonizarea impozitului pe profit.

Planul Macron-Gabriel vorbete despre o unificare a salarizrii i asta n condiiile n care Italia,
Austria i Finlanda nu au salariu minim pe economie. n plus, Mecanismul European de Stabilitate ar
trebui transformat ntr-un Fond Monetar European.

Zona euro ar trebui s aib o prezen distinct n instituiile UE, mai argumenteaz cei doi minitri. Ar
trebui s existe un comisar pentru zona euro i un grup al zonei euro n Parlamentul European.

O zon euro mai puternic ar trebui s fie nucleul unei mai bune integrri a UE. Avem nevoie de o
uniune mai simpl i mai eficient, cu mai mult subsidiaritate i guvernan optimizat

15