Probleme ale adoptarii monedei Euro de catre Romania

Gheorghe Andrei grupa 2322

1. Introducere

Criza financiar i economic internaional a schimbat multe din paradigmele adoptrii monedei
unice. Turbulenele care au zguduit economiile emergente n anii de criz au lsat loc pentru
dezbateri aprinse privind oportunitatea adoptrii mai rapide a euro de ctre membrii Uniunii care
nu au fcut deocamdat acest pas.

Pentru a putea fi acceptat, o ar trebuie s ndeplineasc criteriile de convergen stabilite prin

Tratatul de la Maastricht prin care se stipuleaz urmtoarele:

- Inflaia s nu depeasc cu mai mult de 1,5 pp rata medie a inflaiei din cele trei state
membre UE care au nregistrat cele mai bune rezultate n domeniul stabilitii preturilor.
- Deficit bugetar de cel mult 3% din PIB i datorie public de cel mult 60% din PIB.

- Stabilitatea cursului de schimb: respectarea limitelor normale de fluctuaie, fr

devalorizarea monedei naionale.

- Convergena ratelor dobnzilor pe termen lung: media acestora s nu depaeasc cu mai

mult de 2 pp rata medie a dobnzii din cele trei state membre UE care au nregistrat cele
mai bune rezultate n domeniul stabilitii preurilor.

Extinderea crizei datoriilor din Grecia n Irlanda, Portugalia sau Spania, ri mai puin
competitive, a subliniat dezavantajele apartenenei la euro pentru rile care nu sunt pregtite i
necesitatea unor reforme profunde. Ca urmare, interesul de a accepta alte economii mai slabe n
Club este destul de redus.

Ultimele state care au aderat la euro sunt Slovenia (2007), Cipru (2008), Malta (2008), Slovacia
(2009), Estonia (2011) i Letonia (2014). Toate rile care au aderat la UE dupa 2004 sunt
obligate prin tratat s adopte euro, dar trebuie mai nti s ndeplineasc mai multe criterii, astfel
nct termenul este flexibil.

Cei mai mari membri estici ai Uniunii Europene: Polonia, Cehia i Ungaria, i-au ncetinit
pregtirile pentru trecerea la euro.

Romania este o tara care, din punctul de vedere al productivitatii, al competitivitatii, se gaseste
inca semnificativ sub media zonei euro.

Si in cazul Romaniei se poate spune ca sunt riscuri legate de adoptarea monedei unice avand in
vedere ca diferentele intre ea si zona euro sunt mai mari.

1
 2. Analiza SWOT privind avantajele si riscurile adoptarii monedei unice

Avantajele adoptrii euro la nivel micro, respectiv macroeconomic au fost sintetizate de Miroslav
Singer, viceguvernator la Banca Naional a Cehiei: i

2.1 Beneficiile macroeconomice ale trecerii la euro

1. Reducerea riscului de turbulene monetare i financiare

2. Efect de disciplinare asupra politicilor economice ntreprinse

3. Reducerea primei de risc la mprumuturi pentru economiile mai puin dezvoltate

4. Posibila stabilizare a nivelului dobnzilor pe termen lung.

2.2 Beneficiile microeconomice ale trecerii la euro

1. Eliminarea riscului de evoluie a ratei de schimb n raport cu Zona Euro

2. Reducerea costului tranzaciilor

3. Creterea transparenei internaionale a preurilor

4. Creterea volumului schimburilor externe

Aceste avantaje ar urma s se concretizeze ntr-o dezvoltare economic mai rapid, alocarea mai
eficient a resurselor, ctiguri de bunstare i stabilitate crescut.

Analiza SWOT evidentiaza si punctele slabe, riscurile asociate cu adoptarea monedei unice
europene intr-un ritm inadecvat. Exist patru probleme principale.

2.3 Costuri i riscuri asociate cu intrarea n Zona Euro

1. Dificultatea de a stabili corect paritatea cu care se face trecerea la euro

2. Pierderea posibilitii de a utiliza politica monetar i rata de schimb pentru ajustare n cazul
unor ocuri

3. O anumit poziie n politica monetar nu va putea mulumi toate rile din Zona Euro

4. Posibile asimetrii n transmiterea politicii monetare

Aceste efecte cu potenial negativ pot fi atenuate prin progrese n ceea ce privete sincronizarea
ct mai bun cu economiile din Zona Euro ( aa-numita convergen real, structural,
2
financiar i ciclic). Trebuie subliniat c ndeplinirea criteriilor de la Maastricht constituie o
condiie necesar dar nu i suficient.

Una dintre cele mai importante probleme legate de adoptarea euro este PIB-ul redus pe cap de
locuitor, aflat la jumtate din media UE i sub nivelul la care au ajuns alte ri cu PIB-ul pe
locuitor cnd au adoptat euro, respectiv peste 60% din media UE. i fr o cretere economic de
4-5%, inta 2019 nu se poate materializa.

rile cele mai srace primite n zona euro sunt Estonia - cu un PIB pe locuitor la acel moment
de 63,4% din media UE i Letonia cu 63,8%. i este puin probabil ca UE s primeasc un stat
candidat avnd un PIB/locuitor mai mic dect acestea, pentru c ar reprezenta un risc att pentru
Uniune, ct i pentru statul respective.

Pentru ca intrarea n zona euro s fie avantajoas, un stat membru trebuie s ndeplineasc pe
lng cele cinci cirterii de la Maastricht i criteriile de convergen real. Iar Romnia are mult
de recuperat la acest capitol, impunndu-se reducerea decalajelor legate de nivelul de trai.

S-a dovedit practic ca criteriile de la Maastricht, care ar fi trebuit sa filtreze economic tarile care
intrau in zona euro, nu au reusit sa prognozeze cum vor evolua tarile respective in zona monedei
unice. Stachetele stabilite de aceste criterii nu au fost relevante, incat au fost tari care au trecut pe
sub ele prin artificii de raportare.

Ca de obicei, scaparile sistemului nu au aparut in perioadele de prosperitate, ci in perioadele de

criza. A rezultat faptul ca tarile din zona euro, cu toate ca facusera parte dintr-o zona monetara
comuna, avusesera de fapt evolutii divergente. Si nu este vorba doar despre Grecia, sau despre
evolutia flancului nordic al UE fata de flancul sudic, despre principalii doi membri ai UE, Franta
si Germania, ale caror economii in interiorul zonei euro au avut evolutii diferite.

Pentru o cretere sustenabil i de durat, este nevoie de politici n sfera real a economiei, de
reforme structurale care s vizeze cei trei factori care compun PIB-ul potenial: capital, fora de
munc i productivitatea total.

3. Probleme ale adoptarii monedei unice in Romania

Din perspectiva asigurrii competitivitii economiei Romaniei n interiorul zonei euro

angajamentul formal privind reformele structurale necesare trebuie nsoit de un plan de aciune
cu obiective intermediare clar definite. Planul de aciune detaliat, concretizat intr-un document
official, trebuie s aib o susinere explicit din partea tuturor factorilor politici.

Prima sarcina pentru Romania este sa recupereze rapid decalajul de dezvoltare fata de zona euro
printr-o crestere constant buna. A doua sarcina, poate chiar si mai dificila decat recuperarea
economica, este schimbarea mentalitatilor, a valorilor pe care le impartasim, a lipsei de rigoare
cu care conducem economia si societatea.

3
In calitate de cetatean european, imi doresc sa traiesc, sa invat si sa muncesc in Romania, dar sa
beneficiez de aceleasi conditii de viata si de munca ca in orice stat european dezvoltat, care sa
imi permita sa ma dezvolt pe plan personal si profesional asa cum mi-as dori. In prezent multi
romani, tineri de varsta mea isi cauta un loc de munca plecand in tarile europene in care avem in
prezent drept de munca. Pe plan profesional este un castig pentru ei, un loc de munca in care
munca este platita corespunzator, dar pe plan personal inseamna dezradacinarea de familie,
prieteni si colegi.

Asa cum multinationalele ofera locuri de munca bine remunerate, dar si conditii de munca,
asigurari private medicale si alte beneficii, este de dorit ca intreaga piata a muncii sa respecte
aceste reguli.

In viitor speram sa vedem un mediu socio-economic la nivel european in care sa se puna accent
pe inovare, pe dezvoltarea imaginatiei creatoare, sa se dezvolte atat un sistem de invatamant in
care elevii sa invete cu placere, bazat pe joc cat si locuri de munca in care munca sa devina o
placere si nu o obligatie.

La nivel european exista modele de urmat, cum sunt sistemul universitar danez, in care regula
principala este ca studentul sa invete cu placere, sau universitati moderne, dam exemplul
Universitatii din Barcelona, in care programa este adaptata cerintelor pietii muncii. Pentru a se
implementa un sistem de invatamant modern in Romania ar trebui sa se puna accent pe
orientarea profesionala si pe testarea aptitudinilor.

Si pe piata muncii exista incercari de modernizare, se implementeaza tot mai larg sistemul de
teleworking, acces remote de acasa pe serverele companiei, acolo unde job-ul permite acest
lucru.

Concluzii

O moned unic ofer mai multe avantaje, printre care eliminarea fluctuaiei ratelor de schimb i
a comisioanelor de schimb valutar. Companiilor le este mai uor s-i desfoare operaiunile
comerciale transfrontaliere, economia devine mai stabil, se dezvolt mai uor, iar consumatorii
au mai multe opiuni. O moned comun i ncurajeaz pe consumatori s cltoreasc i s fac
cumprturi n alte ri. La nivel global, moneda euro confer mai mult influen Uniunii
Europene, fiind a doua moned ca importan internaional, dup dolarul american. ii

Adoptarea euro rmne singurul calendar cu repere clare pentru realizarea reformelor necesare
pentru modernizarea economiei Romniei, dup punctarea altor dou borne importante: aderarea
la NATO n 2004 i integrarea n UE n 2007.

Trecerea la euro a fost pn acum o int mictoare. Iniial, obiectivul a fost 2014. Ulterior, s-a
profilat momentul ianuarie 2015 pentru trecerea efectiv la moneda unic european. Apoi, a fost
o perioad fr int. Iar acum obiectivul anunat de Guvern este 1 ianuarie 2019.

4
Stabilirea unei inte de aderare la zona euro poate avea efecte benefice dac va deveni o ancor
pentru implementarea reformelor structurale, care au fost tergiversate pn acum, dac va aciona
ca un catalizator pentru politici coerente i consistente.

ntrebarea nu este dac Romnia va adopta moneda Euro, ci cnd i mai ales cum, a
declarat Angela Filote, efa Reprezentanei Comisiei Europene n Romnia. Acesta ar putea
deveni viitorul proiect major de ar i o ancor puternic a reformelor care s conduc la
apropierea nivelului de trai al romnilor de media European. iii

O dat int poate reprezinta o ancor pentru politici macroeconomice consistente, coerente i
corecte, n opinia lui Isrescu. n 25 de ani, am ajuns la concluzia c Romnia deraiaz destul
de repede n ceea ce privete politicile macroeconomice. Un derapaj macroeconomic, cred c ne-
am convins, este extrem de costisitor n timp, n bani, n efort, iar costurile sociale sunt imense.

Bibliografie

5
i
https://europa.eu/european-union/about-eu/money/euro_ro
ii
http://ec.europa.eu/economy_finance/euro/world/index_ro.htm
iii
Zf.ro Ziarul Financiar din data de 21.04.2015