DREPTUL CONTRACTELOR COMERCIALE INTERNAIONALE

A. PARTEA GENERAL
1) Elementele definitorii ale contractelor comerciale interna ionale (no iune, elemente) (curs)
2) Izvoarele dr.contr.com.in.(clasificare, rolul Principiilor contr.com.in .elaborate de UNIDROIT
(2010), unificri realizate la nivel european, alte reguli uniforme) (curs)
3) Clasificare cont.com.in.dup criterii de natur civil (curs, p. 350-355)
4) Clasificare cont.com.in.dup criterii specific comerciale (curs, p. 355-357)
5) Particulariti ale contr.com.int.ncheiate la distan, potrivit O.U.G. nr. 34/2014 (curs)
6) Particulariti ale contr.com.in.ncheiate la distan privind serviciile financiare,conf.O.G.85/2004
(curs, p. 393-395)
7) Particulariti ale contr.com.in.privind comerul electronic, conf. Lg.365/2002 (curs, p. 400-411)
8) Coninutul contr.com.int.(principiul libertii contractuale i limitele sale, clasificare clauze contractuale) curs
9) Clauzele generale n contractele comerciale interna ionale (curs, p. 414-424)
10) Clauzele privind prentmpinarea i soluion.litigiilor n contr.comerciale in (curs, p. 425-427)
11) Clauzele privind determinarea dr.aplicabil contractului n contr.com.in (curs, p. 427)
12) Clauzele privind licenele i autorizaiile de import/export n contr.com in (curs, p. 427-428)
13) Clauza de confidenialitate n contractele comerciale interna ionale (curs, p. 428-429)
14) Clauza de exclusivitate n contractele comerciale interna ionale (curs, p. 429-430)
15) Clauza de neconcuren n contractele comerciale interna ionale (curs, p. 431)
16) Clauze ntlnite n contr.ce au ca ob.obligaii de a face, clauze prin care pr ile trimit la uzan e
pt. a se aplica contractelor lor, clauze de restric ionare a transmiterii bunului care face ob.contr.
ctre tere pers, clauze de informare reciproc pe care pr ile i-o asum n cazul n care survin
elem.noi pe parcursul executrii contr, clauze de caducitate a doc.preparatorii (curs, p. 431-433)
17) Clauzele finale n contractele comerciale interna ionale (curs, p. 433-434)
18) Noiunea, nat.jur,fora jur,importana i clasificarea clauzelor prestabilite (curs, p. 434-436)
19) Contractele tip n comerul internaional (curs, p. 436-437)
20) Condiiile generale n comerul internaional (curs)
21) Contractele cadru n comerul internaional (curs, p. 438-439)
22) Contractele de adeziune n comerul internaional (curs) (curs, p. 448-452)
23) Riscurile n contr.com.in(def,particulariti, comparaie riscuri-for a major, clasific.riscuri)
24) Clasificarea clauzelor asigurtorii mpotriva riscurilor (curs, p. 453-461)
25) Clauzele asigurtorii mpot.riscurilor valutare (clauza-aur,clauzele valutare, clauza de op iune a
monedei liberatorii) (curs, p. 461-475)
26) Clauzele asigurtorii mpotr.riscurilor nevalutare(clauzele de revizuire a pre ului, clauza ofertei
concurente, clauza clientului celui m.favorizat, clauza de impreviziune, compara ii, situa ia
impreviziunii n dr.romn) (curs, p. 475-504, reglementarea impreviziunii n dreptul romn s-a
modificat fa de data la care a fost scris tratatul!)
27) Clauzele privind continuarea rap.contractuale clauzele de op iune (clasificare, def,promis de a
contracta, clauza primului refuz) (curs, p. 505-513)
28) Regimul forei majore n contr.com.in(regimul legal i conven ional, efecte, prob) (curs)
29) Ef.contr.com.in. Regimul daunelor-interese(particularit i, tipuri de evaluare judiciar,
convenional, legal, principii, modaliti specifice de evaluare, aspecte privind dobnda legal
n comerul internaional) (curs) (curs, p. 515-521)
30) Interpretarea contr.com.in.dup regulile de dr.comun, cu aplica ii speciale n comer ul in
31) Interpretarea contractelor comerciale interna ionale dup reguli specifice (curs, p. 521-527)
32) Proba contractelor comerciale internaionale (curs, p. 643-665)
B. PARTEA SPECIAL
33) Contr.de intermediere n comertul in.(noiunea de intermediere, clasificare) (curs)
34) Contr.in.de agenie (agency) (izvoare,def,pri, ob,delimitare fa de alte contr.de intermediere,
obligaiile agentului/principalului, ncetarea contr,ef. ncetrii contr,cesiunea contr,solu ion.litigiilor
35) Contr.de transport in.de mrfuri (caractere juridice, clasificri) curs. curs, p. 311-324)
36) Contr.le de transport de mrfuri pe cale ferat. Regulile uniforme CIM. Particularit ile contr.de
transport feroviar de mrfuri. Ef.contr.transport de mrfuri pe cale ferat. Rspunderea
transportatorului (condiii de angajare a rspunderii, procedura angajrii rspunderii)
(curs mult mai succint dect n tratatul parte special).
*Not: paginile indicate sunt din tratatele prezentate la bibliografie.
BIBLIOGRAFIE: - Cursurile predate ,iar pt.lectur alternativ: Sitaru, Dreptul comerului internaional. Tratat.
Partea general, Edit.Univ.Jur.Buc 2008; Sitaru, Paul Buglea, Stnescu, Dreptul comerului internaional. Tratat.
Partea special, Editura Universul Juridic, Bucureti, 2008
Elemente: CONTRACTELE COMERCIALE (curs 1)
1) caracterul de comercialitate(caracterul de profesionalitate) prezinta 2 aspecte:
a)ob.contr.il constituie rap.de comert int,rap.ce privesc importul+exportul de marfa+cooper. econ.int
(presupun punerea in comun a 1val.economice in scop.desfas.1activit.comune aducatoare de profit).
- dpdv juridic contr.vanz.int.de marfuri- reglem Conv.de la Viena.
- dpdv cooperarii economice int, cont.de cooperare economica int.de regula au urmatoarele obiecte:
extrase din acorduri bilaterale de comert si cooperare economica int.la care Ro.este parte.
-Principalele forme de cooperare economica int:exploatari de zacaminte nat(contracte CEI de mare
importanta) studii, proiectari(au ca ob: constituirea si dezvolt.de capacitati de productie comune)
cooperare in materie de echipamente, proiectare si comercializare in comun de marfuri,construirea
in comun pe teritoriul statelor membre a unor SC,infiintarea de reprezentante/birouri/PR/soc.mixte/
banci mixte. transport,telecomunicatii,zone libere,porturi,aeroporturi,transport de know-how,
cooperare pe terte piete, operatiunea de PR, marketing.
2) caracterul international prezinta 2criterii:
a)subiectiv(partile la rap.jur.isi au sediile in state diferite) Criteriu reglem.prin Conv.Europ.Arbitraj
Comercial Int,Conv.de la Geneva 1961,Conv.Washington 1965 pt reglem.diferendelor la investitii.
b)obiectiv (dat de imprej.ca .ob.contr il constituie o marfa ce se afla in tranzit international).
Se intalneste in contr.de transport international de marfuri (agentii, distributii, expeditii)
Cele 2criterii ce def. internationalitatea nu st.cumulative ci alternative,oricare dintre ele, daca este indeplinit, ne
aflam in fata1 contr.int,deci i se apl.tot pachetul de reglementari care este atasat calificarii 1contr ca fiind internat.
Cele 2criterii definesc contr.int.in sensul comertului international;pot aparea si alte elem.extraneitate
intr-un contract, dar nu definesc alte criterii decat daca exista o precizare explicita intr-un izvor.
IZV.CONTRACTULUI COMERCIAL INT. -are in pr.rand izv.int. (conv.int)
- Pt.uniformizarea dr. in materia contr.int. au avur rol urmat organisme:
Comisia pt.UNCITRAL (organism specializat al ONU,constituit in 1966,a adoptat maj.conv.int.(ex:
Conv.New York privind prescripitia)- a avut rol major in uniformizarea dr.int.in materia contr. int.
S-au adoptat si alte conv.la care Ro inca nu este parte(ex:Conv.privind cambiile si bil.la ordin).
S-au adoptat asa numitele model laws(legi tip)ce nu st.conv.int, nu se pune probl a fi ratificate, nu
obliga pe nimeni ci repr.1model pt.elabor.reglem sau 1elem.contractual daca partile fac ref.la ele
Comisia Nat.Unite pt.Europa a ONU cu sediul la Geneva,la care Ro.este parte din 1949, este 1 alt
organism int.ce a jucat rol esential in materia uniformizarii dr.contr. intocmire a contractelor.
A adoptat: Conv.arbitraj de la Geneva,Conv.Budapesta privind navigatia interioara,Ghiduri de
institutul int.pt unificare UNIDRROIT (organism neguvernamental,la Roma,legat in mom.de fata de
Nat.Un.printr1 contr.colaborare).Obiectivul: armoniz.dr int-in genral+dr.contr.com-in special.
Izv.ale comertului international:conv.supuse ratificarii statului(ex: 2 conv.in 1964 privind formarea
contr.vanz.int.de marfuri si alta privind continutul contractului amandoua ingolobate in Conv.Viena 1990.
Exista si o conv.privind reprezentarea in vanz.int.marfuri,adoptata la Buc(Ro.nu a ratificat).
PRINCIPIILE UNIDROIT: relationem.
- nu repr.o conv.int,deci nu se impun partilor,ele se apl.prin mecanismul receptiunii contractuale, per
- pot constitui legea contr. cand - partile fac expres referire la ele, per relationem.(princ.UNIDROIT nu st.lex
contractus-sist.de dr statal-ci ele capata caracter de contr.cand partile tr.la ele)
- se apl.ca ceea ce in doctrina si jurisprudenta se numeste lex mercatoria, ,legea comertului inseamna principiile
generale ale dreptului comertului international,si principiile generale ale contr.
- st.1substitut al legilor nat.le, pot fi apl.de catre inst.jud cand partile nu au prevazut o clauza de electio iuris.
- constituie 1mijloc de completare a instrumentelor legale int.uniforme.
- interpret.dr intern(jud/arbitrul pot apela la principii cand nu au o solutie in dr national).
- rol de model pt. legiuitorii nationali si internationali.
comisia Lando din cadrul UE - alta varianta, ce n-a avut succesul UNIDROIT,ea elabrorat principiile dr
european al contractelor(the principles of european contracts law) - elaborate intre1998 si 2002.
camerei de Comert Int-la din Paris
- realizeaza la niv.general unificarea dr.contr.int,constituita ca asociatie a comerciantilor din toate
tarile lumii,avand comitete nationale in peste150state,si Ro.
- a adoptat- regulile INCOTERMS=codificare a uzantelor la niv.european in materia vanz. de marfuri.
- regulii uniforme,ce nu au forta juridica,apl.numai daca partile tr.la ele
- clauze model(ex: clauza model de forta majora,ce acopera toate ipotezele ce pot sa apara).
Exista o clauza model din 2003 privind hardship-ul,impreviziunea,folosita.
 REGLEMENTARI SPECIFICE CONTR.COM.INT

Principiul ce guverneaza inch.contr.com.int: princip.libertatii contractuale.

Principiile UNIDROIT prev.aceasta libertate contr chiar in art.1,,partile st libere sa inch.contr.si sa det.continutul
Principiul libertatii contr.nu este nelimitat,exista clauze implicite,considerate parte integranta din contract in bz. lg
(prev.lg.ref.protectia consumat,reprimarea clauzelor contr.le abuzive,clauzele privind neconcurenta,confident)
OUG 34/2014 privind drepturile consumatorilor in cadrul contr incheiate cu profesionistii :
-ob: protectia consumatorilor in cadr.contr la distanta inch.cu profesionistii,de regula,inch.prin mij.electronice.
- contract la distanta=contr. intre profesionist- consumator in cadr.1sist.de vanzari/prestare servicii la distanta
organizat fara prezenta fizica simultana a acestora,cu util.exclusiva 1/mm.mijl.comunic.la distanta.
- consumator=orice pers.fiz/jur.ce cumpara/doband/util/consuma produse/servicii in afara activitatii sale profesionale
- profesionist=orice pers.fiz/jur, publica/priv.ce action.in cadr.activitatii sale comerciale/industriale/liberale.
- in maj.cazurilor este vb.de parti ce au sediile in state diferite,fiind necesara.urmarea 1etape obligatorii:
1) obligatia de informare de catre profesionist ref.la pers.sa+produsul la care controlul se refera=>nulit.relativa
a contr.pt dol prin reticenta(adica pt omisiunea de a informa)dublat de posibili.de plata a unor daune interese.
2) cosumatorul emitere comanda(oferta)iar profesionistul confirma comanda(acceptarea)intr-1 termen rezonabil
Mom.inch.contr.este mom.confirmarii comenzii pe suport durabil de catre profesionist cu posibilit.de a se
dovedi ceea ce echivaleaza teoria incheierii contr cu teoria receptiunii.
Din pctdvd.al mecanismului de formare al consimtamantului, sunt 2 feluri de acceptare:
1) aceptarea expresa (cand acceptarea ofertei de a contracta a ajuns la cunostinta ofertantului).
2) acceptarea tacita (contr.se considera inch.in mom.in care debitorul a inceput executarea chiar daca
acceptarea nu a fost transmisa mai departe).
3) OUG prev.dr.consumatorul de a se retrage/renunta la contract,intr-un termen de decadere de 14 zile,
ad mutuum(fara ca acesta sa fie oblg.sa justifice cauza si fara costuri pt el).
OUG 85/2004 privind protectia consumat.la inch. si execut.contr la distanta privind serviciile financiare
- are un obiect specific pt serviciile financiare = servicii de credit, de pensii private, de investitii financiare pe
piata de capital sau alte asemenea. servicii financiare, care poate fi o banca, o societate de asigurari.
- consumatorul este acelasi(pers.fiz/1grup de pers fiz.asociate). Furnizorul este profesionistul,prestatorul de
- procedura este aceeasi(etapa informarii,comenzii urmate de confirmare,posibilit.denuntare unilaterala-10 zile).
Lg.365/2002 privind comertul electronic
- transpune o directiva a UE privind anumite aspecte ale serviciilor societatii informatice sau informationale.
- furnizorul de servicii electronice=orice pers.fiz/jur.ce pune la dispozitia 1nr.det/nedeterminat de pers.1serviciu
al societatii informationale,oate fi roman/strain,lg.fiind apl.furnizorilor de servicii stabiliti in Ro.si serviciilor lor
- serviciu al societatii infirmationale=orice serviciu efectuat utilizand mijl.electronice,ce are 1scop patrimonial si
care se desfasoara prin corespondenta (partile nu st.prezente simultan in acelasi loc) cu existenta acordul prealabil
al destinatarului pt efectuarea activitatii respective- aceasta ultima conditie exprima ideea ca in dr.roman este
adoptat sistemuloptiunii de intrare(option in): comerciantilor le este interzis sa transmita mesaje electronice
catre beneficiari, daca aceste nu sunt avertizate in prealabil.
- mijloace electronice =echipamentele electronice,retelele de cablu,fibra optica,radio satelit,altele asemenea util.pt
prelucrar,stocarea si transmiterea de informatii .
- comert electronic-acopera infrastructura electronica,echipamente,retele pt prelucr/stocare si transmitere info-iei.
Exista si o lege model privind comertul electronic a UNCITRAL extinde notiunea de mijl.electronice la orice
schimb de date electronice - email, telex, telefax. Dpdv al procedurii, etapele sunt in principiu aceleasi.
Etapele inch.contr: si volumul de activitate)
- informarea destinatarului de catre furnizor(info.gen.privind identitatea furnizorului, tarifele practicate, natura
- importante st. si informatiile specifice(tin.de etapele tehnice pt.inch.contr)
- apoi daca contractul odata incheiat este stocat/nu de furnizor si daca este accesibil sau nu tertilor, lb.prin care se
incheie contractul;codurile de conduita ale furnizorului.
Legea 365/2002 contine o prev.importanta si incercuieste solutionarea litigiilor.
Reclamantul poate solicita obligarea paratului de a inceta transmiterea de informatii electronice,de a i se interzice
in viitor reluarea acestei transmiteri si eventual sa suporte daune interese.
Actiunea se prescrie intr-un an de la data faptului care a justificat actiunea in justitie .

CONTINUTUL CONTRACTELOR COMERCIALE INTERNATIONALE(curs 3 si 4)

 Continutul este guvernat de principiul libertatii contractuale(principiul autonomiei de vointa a partilor)= partile
st.libere sa stabil.continutul contr si sa incheie/nu 1cont.comercial int,insa in limitele prev.lg/ordinea pub/bun.mor.
Limitele impuse de lg. repr.reglem.in materia protectiei consumat/in materia obtinerii autorizatiilor import-exp,
in materia protejarii concurentei, norme pt.respectare disciplina contractuala.
I prima clasificare a clauzelor contr. este realizata in principiiile UNIDROIT:
- clauze exprese (negociate de parti, ele reprezinta regula si st. completate prin clauze implicite)
- clauzele implicite(=>din lg, uzante, tinand de natura si scopul contractului)
Limitari legale(in determinarea continutului contr.de catre parti, libertatea in det.contin.ne fiind nelimitata):
- clauze implicite,precum: normele privind protectia consumatorului/ disciplina contractuala/reprimarea
clauzelor abuzive/protectia impotriva concurentei neloiale.
- pot fi si preturi reglementate,precum in materia utilitatilor: gaze nat,curent electric,anumite materii prime.
- pot fi restictii privind operatiunile valutare stabilite de Banca Nationala.
- pot fi conditii de autorizare pt.ca marfa sa treaca frontiera(asa numitele autorizatii de import/export).
Liimitari conventionale -este vrb de contr.de adeziune(cand 1din parti impune anumite clauze pe care cealalta
parte le poate accepta/sau daca nu le accepta nu se incheie contractul).
Deci, continutul contr.este dat de clauzele contractului
II a doua clasificare: clauze generale si clauze specifice.
A. Clauze generale (se aplica la toate categ.de contr) :
1) Preambulul contractului prev.imprej.ce au dus la inch.contr,ratiunile ce au det.partile sa inch.contr,
scopurile,obiective principale(cumparatorul are nevoie de 1produs,vanzatorul are disponibil produsul)
2) Clauzele privind partile contractante-denumirea partilor,sediul social-pt.pers.jur,domiciliul pt.pers.fiz,
statutul lor juridic,ce tip de societate(ex: pe actiuni),daca este vrb.de o pers.jur.treb.indicata si pers.ce
reprezinta soc,calitatea ei, datele de identificare fiscala(CUI-ul ,CIF-ul),in unele caz.capitalul social si contul
bancar,adresele de corespondenta: telefon,mail,adresa de internet.
3) Clauzele privind obiectul material al contractului . Ob.mat.al contr.este format din:
a) Clauzele privind, marfa, lucrarea,serviciul(ce constituie ob. material al contractului)
Marfa treb.identificata din pctdvd.al denumirii,timpului,serie,caracteristici,(adica marfa trebuie determinata/
determinabila-adica sa se stabileasca elem.pt.determinare,m.ales in daca ob.material il constituie bunuri viitoare)
b) Clauzele privind cantitatea. Trebuie determinata lucrarea sau serviciul.
Treb.indicata cantit.marfii, unitatea de masura,mom+locul determinarii cantitatii,doc.ce atesta calitatea.
Daca se prev.o receptie cantitativa a marfii,partile treb.sa prev.termenele si conditiile de efectuare a receptiei
cantitative,lucrul receptiei,cine o face,in ce conditii .
Este posibil sa se prevada cauze de toleranta cantitativa (ex: + - 5% cand livrez titei,+ - 3%,toate acestea in functie
de situatie ). Nu exista raspundere daca te incadrezi in aceasta marja de toleranta admisa.
c) Clauzele privind calitatea.
Metodologia determinarii calitatii se face pe bz.unor standarde de calitate,specificatii tehnice,coduri de buna
practica, certificate de instructiuni de folosire,certificate de garantie. furnizori.
Unele st.legale si atunci clauzele st implicite,adica fac parte ex lege din contr, dar de f.multe ori st.stabilite de
Treb.inserate in contr.clauze ref.procedura constatarii lipsurilor calitative(prevederi pt.control+receptie marfa)
Poate fi autoreceptie(facuta de furnizor,de destinatar) de regula este facuta de 1tert(organ specializat de
control,de expertiza, ce poat efectuea si expertiza calitativa asupra marfii in cauza).
Partile treb.sa prev.si forta juridica conferita expertizei: obligatorie pt.parti,sau numai o proba extrajudiciara
intr-un vitor litigiu in fata 1inst.
Treb.prev.locul efectuarii expertizei,a controlului si receptiei, modalit.tehnica de control,cine suporta chelt.
Clauzele privind raspunderea pentru calitate(obligatia de garantie pentru calitate)
Este vrb.de modalit.remediere lipsuri calitative, sanctiunile aplicabile furnizorului, raspunderea pt.calitate.
La termenele de garantie treb.indicat cu precizie: lungimea termen.garantie,mom.de cand incepe sa curga
eventuale cauze de intrerupere a termenului(ex:o reparatie in acest termen de garantie,ce determina inceperea 1nou
termen de garantie din acel mom),posibilitatile furnizorului pt.reparea lipsei calitative,in ce conditii poate
repara,poate inlocui marfa defecta,sanctiunile(penalitati,despagubiri pentru lipsurile calitative)
Clauze de asistenta tehnica si service- cand este vorba de obiecte de folosinta indelungata.
d) Clauze privind procedura de reclamare a lipsurilor calitative si cantitative (conditiile,termenele,modalitati
solution.reclamatii.de cantitate/calitate,continutul reclamatiilor,doc.ce treb.anexate reclamtiilor,termenele
formulare,consecintele in caz.reclamatiei de calitate tardive (de regula decaderea).
e) Clauzele privind ambalajul si marcarea
In unele sit.ramane in folosinta cumparatorului,in altele se restituie furnizor.Marcajul implica si lb.in care treb.
efectuat,conditiile de standardizare de metrologie unde pot fi regl.legale ce au caracter de clauze implicite.
f) Clauzele privind obligatia de predare/livrare/termene livrare a marfii.
- oblig.de livrare a marfii este o oblig.esentiala a vanzatorului/prestatorului de servicii/executantului de lucrari.
- termenele de livrare pot consta intr-o per.de timp/intr-o data fixa(daca este vrb.de per.timp,se face in trimestrul IV.
2015).Treb.indicata partea din contr.ce are dr.sa aleaga ziua exacta a livrarii in cadrul perioadei de timp.
- mentionarea termenului de livrare ca: obisnuit/esential (ex: daca livrez brazi de Craciun treb.livrati pana la
Craciun este 1termen esential), daca nu este cazul trebuie precizat daca este un termen obisnuit .
- precizrea raspunderii furnizorului pt.nepredare(penalitati,despagubiri,in conditiile rezolutiunii contractului).
g) Clauzele privind celelalte conditii de livrare/mom.transmiterii riscurilor si al dr.propriet.cu privire la marfa.
Importanta mom.transmiterii riscurilor asupra marfii:
- daca riscul apartine vanzatorului,nu mai poate solicita plata pretului .
- daca riscul apartine cumparatorului(deci riscul s-a transmis)cumparatorul plateste pretul,chiar daca marfa e
distrusa total/partial, in caz fortuit/forta majora . transmiterii riscurilor.
In materia transmiterii riscurilor intervin regulile INCOTERMS 2010- sunt uzante uniformizate in materia
- treb.mentionat mom.transmiterii proprietatii asupra marfii(proprietatea si riscurile nu coincid intotdeauna,
marfa poate circula pe proprietatea vanzatorului, dar pe riscul cumparatorului).
INCOTERMS nu reglem.transmiterea proprietatii,ci numai a riscurilor,de aceea teb.reglementata in contract.
h) Clauzele privind conditiile de expeditie/incarcare/descarcare/transport/asigurare.
Toate st.reglem.prin uzante uniforme,de tipul INCOTERMS.
i) Clauze privind oblig.de preluare a marfii de catre destinatar (cand /in ce cond.treb.preluata,sanctiuni daca nu preia)
4.Clauzele privind obiectul pecuniar al contractului .
1) clauzele privind obiectul pecuniar al contractului.
ob.pecuniar al contr=pretul, ce,conf.dr.roman,treb.sa fie determinat/cel putin determinabil.
In materia comertului, determinarea pretului se poate face si in functie de pretul curent (pretul marfii pe p-ta
caracteristica), sau pretul pe listele 1burse de marfuri-cand obiectul contractului il constituie marfuri comune.
In comertul int(ne ref.la Conv.Viena 1980,privind vanzarea internat.de marfuri, sau ne ref.la principiile UNIDROIT
- principiile contractelor comerciale internationale)contr.este valabil si daca pretul nu este determinat si nici macar
determinabil. In aceasta sit.exista o determinare legala a pretului,conf.art.55 din
Conv.Viena: daca in contr.nu este fixat pretul si nici nu contine determinari pentru fixarea lui, se considera ca
partile s-au referit la pretul stabilit in mod general in mom.incheierii contr.pt.restatii similare in sectorul comercial
in cauza, sau daca un asemenea pret nu exista se v-a lua in calcul pretul rezonabil.
Prin pret= se intelege,numai pretul prin contractul de vanz-cump,ci si orice prestatie monetara, in funct.de nat.
contractului(poate fi tariful 1 serviciu/comision/prima.asigur/navlu(=pretul contractului de transpot maritim).
2. Clauze privind obligatia de plata a pretului si conditiile de plata.
Partile treb.sa insereze in contr.obligatia comparatorului de a plati pretul,modalit.de plata a pretului,data platii, locul
platii,doc.necesare pt.efectuarea platii,instrumentele de plata(=plata in moneda nat,in valuta,in titl.de val).
B.Clauzele specifice in contr.com.int.(cele impuse de natura specifica a contractului). (clauze de optiune).
1. Clauzele asiguratorii- impotriva riscurilor valutare si nevalutare,inlsv de continuare a acordurilor contr.le
Se apl.in contr.pe termen mediu si lung(in aceste teremene pot aparea riscuri, de.nat.a perturba echil,contr.)
2.Clauzele privind raspunderea contractuala(clauze sanctionatorii)
Aici intra clauzele penale, adica penalitatile si clauzele de exonerare de raspundere.
3.Clauzele de preantampinare si de solutionare a litigiilor(pt solution amiabila litigii ce pot aparea)
Aceste clauze genereaza obligatii de mijloace, nu de rezultat.Partile treb.sa depuna toata diligenta pt solution.
*Clauzele de jurisdictie(daca negocierile esueaza se apl.clauza de jurisdictie,in fav.1inst.jud.oridnare/1 trib. arbitral)
*Clauza de arbitraj(clauza arbitrala)-partile convin ca 1litigiu viitor/prezent ivit sa fie solutionat prin arbitraj.
- forme : forma clauzei compromisorii(partile convin ca 1litigiu viitor,sa fie solutionat prin arbitraj);
forma compromisului de arbitraj(partile convin ca 1 litigiu deja nascut,sa se solutioneze prin arbitraj).
- ef.clauzei de arbitraj: efect negativ(inlatura competenta instantelor de judecata ordinare);
efect pozitiv(confera competenta 1trib.arbitral).
*Clauza compromisorie este de regula in contr. principal,dar ea are autonomie relativa fata de contr. principal.
(pe de-o parte este autonoma rezolutiunea/rezilierea contr.principal nu afecteaza clauza compromisorie si atunci
arbitrii pot pronunta rezilierea/rezolutiunea contractului - pe de alta parte insa poate avea aceeasi soarta ca si
contr.principal,in caz.le asa numitor nulitati convergente, ex:am contract principal este afectat de 1viciu de
consimtamant (eroare, dol, violenta) acelasi viciu va afecta sigur si clauza compromisorie inserata in contract.
4. Clauze privind determinarea, sau alegerea legii aplicabile contractului .
Partile convin ca in caz de litigiu,contractului sa i se aplice o anumita lege. Se numesc clauze de electio iuris.
5. Clauzele prvind autorizatile de import sau export.
De principiu, comertul international este liber,trecerea 1 marfi peste o frontiera, nu necesita o autorizatie dar,
anumite categ.marfuri nu trec liber frontiera(cele care intereseaza: sanat.populatiei,protectia mediului, siguranta
Daca este vrb.de asemenea marfa, se pune probl.1 oblg.specifice:
a) care parte contractanta are oblig.obtinerii autorizatieii(in gen.revine partii din tara care emite autorizatii)
b) ce nat.jur.are obligatia de obtinere a autorizatiei .(de regula oblig.este de mijloace, adica partile sa depuna toate
diligentele pt.obtinerea autorizatiei,sa depuna documentatia).Daca autorizatia nu se obtine,nu exista consecinte patrim. daca
dovedeste ca a depus toate diligentele. Partile pot conveni insa ca oblig.sa fie de rezultat si atunci imposibilitatea de obtinere a
autorizatiei atrage raspunde.contractuala a pers.ce treb.sa obtina autorizatia,chiar daca a depus toate diligentele .
6. Clauzele de confidentialitate (intalnita frecvent in contr.de prestari servicii)
Clauza de confidentialitate=partile prevad ca, 1dintre ele(daca este unilaterala) sau am2(daca este bilat),se
angajeaza ca sa nu divulge tertilor si nici sa nu foloseasca in scop personal informatii cu caracter de
confidentialitate, pe care le doband.in timpul negocierii, sau derularii contractului, fara acordul celeilalte parti.
Clauza de confidentialitate se intalneste frecvent in contractele de privatizare.
Treb.mentionate in clauza:- informatiile socotite confidentiala(enumerare doc/materii socotite secrete),
- sfera persoanelor ce au acces la info.confidentiale(ex:numai firmele ce participa la licitatia de privatizare)
- durata (oblg.exista pe durata executarii contractului,sau chiar si dupa 1 nr.de ani dupa incetare.contr)
- sanctiunile in caz.nesocotirii clauzei(o suma fixa, dar m.repede consta intr-un procent din beneficiile pe care
partea ce a incalcat confident.a obtinut ca urmare a dezvaluirii inf.tertilor/folosirii lor in scopuri persoanle.
7.Clauza de exclusivitate (in contr.prestari servicii/contr.de agentie/concesiune exclusiva/de distributie/de franciza.
In contr.de agentie,exclusivit.consta in monopolul conferit 1parti/ambelor,de a negocia si inch.contr.in numele si pe
seama principalului intr-un anumit domeniu de activitate pe un teritoriu convenit,
Exclusivitatea conferita agentului este: sau fata de o anumita clientela.
- unilaterala, ceea ce inseamna relativa - at.cand principalul isi rezerva dr.de a vinde produse in zona de
exclusivitate a agentului si in mod direct, dar de regula cu oblg.lui de a plati agentului 1 comision in functie de
val.marfurilor vandute direct in zona de exclusivitate a agentului)
- sau bliaterala ceea ce inseamna absoluta- at.cand principalul nu poate efectua operatiuni principale in mod
direct si nici prin alti agenti in cadrul sferei de exclusivitate conferite agentului .
Exclusivitatea poate fi materiala(adica intr-un anumit domeniu de activitate(ex:comertul cu bezina) poate fi
teritoriala ( ratione loci ), numai pe o anumita zona geografica(ex:doar in jud.Prahova), sau poate fi persoanala
( ratione personae ) cand este data in considerare numai unei anumite clientele.
8. Clauzele de neconcurenta(nonconcurenta) -angajamentul pe care si-l asuma o parte contractanta(debitorul
obligatiei)de a nu efectua intr-o anumita per.timp si pe o zona geografica delimitata, o activitate comerciala
determinata de aceeasi natura cu cea efectuata de cealalta parte contractanta, adica de creditorul obligatiei.
! Obligatia de neconcurenta din punct de vedere juridic este o obligatie de a nu face !
(ex:in clauze de prestari servicii,precum concesiunea exclusiva,agentia,franciza,inchirierea de spatii comerciale)
Treb.mentionat in clauza:
- durata obligatiei de neconcurenta(pe perioada derularii contr.principal, dar uneori se prev.si 1 anumit nr.ani
dupa inch.contr.)nu poate fi perpetua.
- ob.interdictiei(enumerarea activitatilor comerciale pe care debitorului obligatiei nu le poate face).
- zona geografica in care functionaeaza prohibitia, sanctiunea in caz.incalcarii (consta de regula in acoperirea
pagubei pe care creditorul a suferit-o datorita concurentei neloiale facute de debitorul obligatiei.
- sanctiunea- in gen.se prev.o clauza penala ce se apl.procentual-adica asupra profitului nerealizat/pagubei suferite)
(in aceasta situatie,victima nu treb.sa dov exist.prejudiciului si numai fapta culpabila)
- se poate prevedea si rezolutiunea contractului in caz de incalcare.
Clauzele de nonconcurenta se intalnesc frecvent in: contr.prestari servicii,concesiune exclusiva,agentie,franciza,
contr.inchiriere spatii comerciale,contr.munca,contr. incheiate cu profesionistii necomercianti.
9. Clauze specifice care apar in contractele care au ca obiect obligatii de a face . ob.prestatiei).
In contr.ce au ca ob.obligatii de a face apare de ex: clauza best efforts (depunere maxim de efort pt realizarea
Se intalneste frecvent in contr. de consignatie, de agentie, de concesiune exclusiva, de publicitate comerciala.
10.Alte clauze specifice de la caz la caz,ex:
a. clauze prin care partile trimit la aplicarea unor uzante din domeniul respectiv de activitate.
ex:prezentul contract se completeaza cu uzantele comertului cu cereale
b. clauze de restrictionare a revanzarii marfii ce face ob.contractului catre terti,fara consimtam.vanzat.initial.
ex: in caz.in care vinzi produse sensibile: amanet (nu poti transmite m.departe,am clauza de interdictie).
c. clauze de informare reciproca in cazul schimbarii atributelor de identificare.
ex : se prevede ca orice corespondenta se face la adresele indicate,daca ti-ai sch.adresa esti oblig.sa anunti cealalta parte,
daca nu anunti, ramane valabila adresa indicata initial,nu poti invoca ca nu ai cunoscut/primit citatia de la inst.
d. clauzele de caducitate a negocierilor, sau documentelor anterioare inch.contr.
C. Clauzele privind modificarea si incetarea efectelor contractului(clauze/mentiuni finale).
1) clauzele privind modific.contr (la final, partile prev.ca orice modific a contr.nu se face decat prin act aditional in
forma scrisa, semnat de ambele parti).
exceptie: permisa de principiile UIDROIT: o modific.poate produce totusi ef.atunci cand s-a produs prin
comportamentul repetat al 1dintre parti,comportament acceptat de cealalta,este vrb.despre asa numitele obisnuinte
stabilite intre parti.
2)clauzele de incetare a ef.contractului (se prevad frecvent pacte comisorii,adica posibilit.rezolutiunii unilat.a contr.
de catre o parte cand cealalta parte a incalcat obligatiile contractuale).
3Mentiuni finale nr.exemplare in care se incheie contractul;
- prev.ref.la limba contractului(se intampla sa fie inch.in 2limbi si se prevede de regula ca
prevaleaza in caz de conflict de interpretari limba de circulatie internationala, sau,daca nu a
am inch.intr-o lb.circulatie int,ci am inch.de ex.doar in ro.si turca,treb.mention.care prevaleaza
- data inch.contr (ziua,luna,anul) + locul incheierii contractului.
- semnat.partilor.(traditional,in contr.din Ro.se aplica si stampila,insa conf.regelm recente
stamp.nu m.este obligatorie,dar nu inseamna ca eu nu am posibilitatea ca parte sa o impun.

CLASIFICAREA CONTR.COM.INT.(curs 2)
A. criterii de nat.civila (dar cu aplicatii specifice la niv.comertului international):
- dpdv al mod.formare maj.st.consensuale (inch.prin simplul acord voint.partilor,fara o forma anume).
* princip.consesualismului este prevazut in: UNIDROIT, Conv.Viena privind vanz.int.marfuri.
- dpdv al scopului urmarit si al continutului lor st: sinalagmatice (implica oblg.in sarcina ambelor parti)
si cu titlu oneros(animus donandi, donatia, lipseste din comertul international,asta nu inseamna ca nu se
fac acte gratuite ce imbraca forma vaz.promotionale sau transmiterii de materiale publicitare sau licente
de brevet gratuite, ce aparent st.cu titlu gratuit, dar in realitate ascund 1 scop material).
- dupa ef.produse:constitutive de drepturi(mandatul,comisionul,depozitul,antrepriza) translative de dr(se transfera
dr.proprietate: vanz-cump,contr.licenta,contr.fransiza)declarative de dri(recunosc dr.dobandite anterior-ex: tranzactia)
- dpdv al duratei lor: incheiate pe termen scurt( pana la 1an),majoritatea pe termen mediu si lung(>5 ani).
- dupa modul lor de executare maj.st. cu executare succesiva(in rate,in transe),nu dintr-o data.
cu executare continua(cele de furnizare de energie electrica, gaze).
- dupa caracterul lor: principale(au existenta de sine statatoare) accesorii(ex:contr de garantie bancara)
- in functie de nat.obligatiilor- contracte ce au ca ob: obligatia de a da(vanz-cump,schimb) oblig de a face(contr
de antrepriza internationala) oblig de a nu face.
B.Clasificarile dupa criterii specific comerciale, avem:
- contr.com.internatioanle contr propriu zise st.cele car eimplica o operatiune cu marfa(operatiune cum mercs)
contr. de cooperare economica int- nu implica o operatiune directa cu marfa, in aceste contr.partile pun in comun
o val. economica pt realizarea unei activ econ comune, aducatoare de profit.
- contr unitare (implica un singur acord de vointa, vanzarea, mandatul, intermedierea in general, depozitul)
contr complexe(implica2/mm acorduri de vointa, in sensul de negotium, nu neaparat in sensul de instrumentum.
- in functie de nat.subiectelor: contr.incheie intre subiecte de dr.privat, societati comerciale, comercianti pers.fiz
dar exista si contracte la care cel putin una din parti este autoritate publica(contr.admive/contr statale, state
contracts, in care 1din parti este 1minister/o primarie/1consiliu local(in aceasta categ.intra contr.achizitie publica.

DETERMINAREA CONTINUTULUI CONTR. PE BZ.CLAUZELOR STANDARD

clauzele variabile =se schimba de la contr.la contract(denumire parti,tipul de marfa,calitate,cantitate,pret,termene
livrare,conditii plata)dar exista 1pachet de clauze ce repetabile si at.acelea se concentreaza intr-o reglem.standard.
clauze standard(prestabilite) (standard contracts)=incorporeaza reglementari specifice 1anume tip de contr.ce au
1grad ridicat de repetabilitate in cadrul tipului respectiv de contracte(deci,st.clauze generice). St.elaborate:
-de parti(de regula partile ce au o activitate comerciala majora intr-1 domeniu(banci,soc.de asigurari/transport)
-de asociatii profesionale(ex:asociatia comerciantilor cu cereale).
-de bursele de comert(asociatia vanzatorilor,cumparatorilor,anteprenorilor dintr-un domeniu;
-de organizatii int-le: UNCITRAL(Comisia Organizaiei Na.Unite pt.dr-ul comercial int) intocmeste clauze standard
Cam.Int de Comert din Paris(International Chamber of Commerce- ICC) intocmeste clauze standar privind:fort-maj, hardship
Clauzele standard sunt ca natura juridica: codificari/consolidari/unificari, de uzante dintr-1domeniu de activitat si,
-- de principiu nu au forta jur.obg(st.facultative,nu se impun celorlalte parti,devin oblg,numai daca partea accepta)
(ex: uzantele din transportul aerian,uzantele bancii, uzantele expeditorului de marfa,uz.prestatorului de servicii)
Pot fi si obligatorii - cand imbraca haina 1contr.de adeziune(fie semnezi contractul asa, fie nu il semnezi deloc).
- aduc o economie de timp contractual, adica de negociere. (stabilesc oblg.vanzat si cumparat)
ex: regulile INCOTERMS 2010 de catre Camera Int.de Comert din Paris,in materia contr.vanz.int.de marfa
St 13 reguli INCOTERMS,fiecare exprimand 1tip de vanzare si atunci partile nu mai negociaza ficare clauza
- prezinta economie de spatiu contractual. ci negociaza tipul de vanzare pe care doresc sa il aplice.
- maresc mult siguranta/securitatea tranzactiilor.(aceste clauze standard st intocmite de experti,profesionisti).
- uniformizeaza practica din comertul int.(sunt izvor conventional de drept, ele insele genereaza uzante).

1) forma contractelor tip EFECTELE CLAUZELOR STANDARD

Contractele tip=formulare redactate in forma contractuala ce cuprind clauze uzuale pt tipul respectiv de contract,
precum si spatii albe ce urmeaza a fi completate cu elem.specifice respectivelor operatiuni. Partile vor completa
patiile albe si vor semna contr.tip, clauzele prestabilite ramanand parte componenta a contr.
Natura jur.a contr tip: cu clauze specifice.
- particularitati de fond: exista o serie de clauze ce predetermina contr, continutul esentail, urmand a fi completate
- particularitai de forma: un inscris preconstituit, care daca este completat,are valoare de contract.
St.elabor.de organisme in,m.ales in materia contr.agenie comerciala/intermediere ocazionala/ franciza/distribu ie/
transport(ex:contr.tip ntocmit de asociaia generala a comercian ilor cu cereale si nutre uri,GAFTA)
2) conditiile generale- se disting de contractele tip prin forma lor, astfel:
contr.tip-> se intocmeste pe structura 1 contr.ce devine valabil inch prin completare
conditiile generale-> nu st.apte prin ele insele sa form.1 contr, ci se adauga la acesta,fiind fie separate(anexate la
contract,incorporate prin mecanismul per relationem),fie mentionate pe verso-ul contractului.
Cond.devin parte integranta a contr. prin tehnica recepiunii contractuale, partile facand trimitere expres/implicit.
Pt.ca aceste condiii sa fie parte din contract treb.sa =>explicit voin a partilor de a le incorpora contractual.
De regula ele nu se semneaz separat dar se men ioneaz ca sunt parte a contractului.
Condiiile generale st.si ele opera 1asociaii profesionale,cele m.cunoscute st:
- conditiile FIDIC (in mod uzual pe baza lor se elaboreaz marile lucrri de infrastructura). pt proiecte mici.
- regulile din Cartea rosie,C.galbena,C.argintie pt.proiecte la cheie -proiecte industriale de mare amploare;C.verde
3)contractele cadru =contracte propriu-zise,ce contin 2 categorii de clauze:
a) clauze generale - stabilesc principiile relatiei contractuale dintre parti
b) clauze prestabilite- pt viitoarele contr.propriu-zise inch.pe baza lor.(atat intre aceleasi parti/parti dif)
Particularitate:contin o obligatie de a face incontrahendo(obligatia partilor contractante de a inch.in viitor
contractele speciale subsecvente mentionate in contractul cadru, in conditiile prevazute).
Contr.cadru se intaln.frecvent in operatiuni de contrapartida(prin care importurile se compenseaza cu exporturile)
Contrapartida poate fi: -bilaterala(intre A si B se realizeaza 1 contr.de import in care A este importator si B
exportator si tot intre aceleasi parti se inch.1 contr.export in contrapartida pt.compensarea importului).
- trilaterala(exportul se face prin C); - cvadrilaterala (cand intervine si D)
4) contractele de adeziune - dpdv formal,pot imbraca oricare dintre formele contr.tip/1 conditii generale.
Ce le particularizeaza este caracterul lor nenegociabil, fiind impuse de o parte celeilate parti, aceasta din
urma avand doar libertatea de a le accepta in bloc/nu. Acestea evhivaleaza cu o restrangere a libertatii
contractuale.Impotr lor s-au iscat multe litigii,dar nu pot fi eliminate din peisajul juridic.
CLAUZE ASIGURATORII IMPOTRIVA RISCURILOR DIN CONTR. INCHEIAT PE TERMEN
MEDIU (1-5ani) si TERMEN LUNG(peste 5 ani).
In contr.com.int,intre mom.nch-mom.executrii contractului pot aprea anumite riscuri.
Riscul=event.posibil de a se produce dup nch.contr,independent de culpa 1 dintre par i, care daca se produce
 poate modifica echil.contractual stabilit anterior de par i(poate face m.oneroasa presta ia 1/ambelor par i)
Riscurile: 1. Riscuri comerciale(economice): riscuri valutare , riscuri nevalutare
2. Riscuri necomerciale: riscuri politico-administrative,calamitatile naturale
Elemente caracteristice ale riscului:
a) St.fapte materiale, evenimente.
b) St.evenimente posibile,viitoare si nesigure de producere.Riscurile de principiu nu influen .existenta contractului.
c) Riscul sa aib loc intre mom.ncheierii si momentul finalizrii executrii contractului.
d) Riscul sa fie independent de culpa vre1 dintre parti. Daca este culpa nu este risc!
e) Riscul sa aib 1ef. nociv asupra contr(sa perturbe echil.contractual fcnd m.oneroasa obliga ia 1/ambelor par i)
Nu orice prejudiciu este 1risc din pctvd.juridic,ci sa fie 1prej.semnificativ pe care partile l cuantifica in contract.
Asemnri i deosebiri ntre Riscuri i Fora major
- ambele st.evente ce se pot produce pe durata existentei contr.si ale cror ef.st reglem.de pr i/lege.
- ambele se caracterizeaz prin independenta de culpa,sunt imprevizibile la mom.nch.contr, independente de culpa
vreuneia din pri. Ele produc prejudicii parilor contractante.
- fora maj.are caracter de insurmontabilitate riscul este numai imprevizibil,nu si insurmontabil.
- statistic, riscurile st.mmulte ca fora majora
- fora maj.are ca ef.rezoluiunea contr.pt.imposibilitate de executare a pr ii ce a suferit cazul de forta majora
riscul nu are ca ef.rezoluiunea contr.,ci readaptarea contr.(nu este dirimant=nu anuleaza/nu constituie piedica)
Clasificare a clauzelor asiguratorii mpotriva riscurilor.
I. Dup felul riscurilor la care se refera:
a) mpotriva riscurilor valutare (clauza aur, clauzele valutare, clauzele de op iune a monedei liberatorii).
b) mpotriva riscurilor nevalutare (clauza de revizuire a pre ului, clauza de postcalculare a pre ului, clauza ofertei
concurente, clauza clientului celui mai favorizat, clauza de impreviziune)
c) clauzele de fora majora ce se refera la protec ia mpotriva riscurilor politice si a calamita ilor.
II. Dup obiectul lor, dup efectul pe care il au asupra contractului:
a) clauze de meninere a valorii contractului (clauza aur, clauzele valutare, clauza de op iune a monedei liberatorii,
clauza de revizuire a preului, clauza de postcalculare a pre ului).
b) clauzele de adaptare/readaptare a contr.(clauza ofertei concurente, clauza clientului celui mai favorizat, clauza de
impreviziune, clauza de fora majora).
III. Dup modul lor de a opera:
a) Clauze cu aciune automata.
b) Clauzele care acioneaz numai prin renegocierea contractului.

CLAUZE ASIGURATORII IMPOTRIVA RISCURILOR VALUTARE

I Clauza aur este de 2 feluri:
-clauza moneda aur(gold coin clause)cand plata se face in lingouri de aur,m.rar fol.si in gen.confidentiala
- clauza valoare aur(gold value clause) in care pretul contr.este raportat la pretul aurului pe pta.int,la pretul unciei de aur.
A fost fol.la sf.celui de-al 2lea rzb.mond.in acordurile de la Bretton Woods ce au pus bazele principiilor FMI.
Doua principii au guvernat acele acorduri(principii inlaturate ulterior prin acordurile de la Kingston,Jamaica)
* Principiul paritarilor fixe in aur ale statelor membre ale FMI.(fiecare moneda avea o anumita paritate
exprimata in aur. Dolarul american intre anii 50 -70 avea valoarea de 888,661 mg aur fin).
* Principiul Convertibilitii in aur.
Astzi aurul a revenit ca elem.de referina al preului contractului,dar nu m,este 1numitor comun al tuturor monedelor
II.Clauzele valutare- implica 2monede: 1de plata(m.slaba,fluctuanta)+ 1 de cont(mai stabila).
1) clauze monovalutare=pretul e exprimat intr-o moneda de cont, dar plata se efecteaza intr-o moneda de plata in
functie de cursul monedei de plata fata de moneda de cont la data platii.
- folosita des de comerciantii romani,pt.ca realiz.o escamotare(ocolire) a interdictiei prev.de dr.roman in ceea ce
priv.platile in valuta intre rezidenti: regulamentul BNR pt.efectuarea operatiunilor valutare interzice efect.platilor in
valuta intre rezidenti.astfel,rezidentii incheie contr.intr-o moneda de referinta de cont(euro de regula) dar plata se
efect.in echivalent lei la cursul zilei de plata.
- pana la aparitia euro foloseam dolarul ca moneda de cont,.Astazi folosim euro,din ce in ce m.des francul elvetian.
- avantaj: este usor de calculat, se aplica automat, nu este nevoie de renegocierea contractului, ci partea interesata
va fi cea care va calcula cursul in functie de momentul emiterii facturii.
- dezavantaj- insasi moneda de cont poate suferi anumite fluctuatii,maj.monedelor sufera procese de depreciere.
St.monede ce sufera procese de apreciere(ex:franc elvetian)apreciere ce poate duce la consecinte la fel/m.daunat.ca deprecierea.
2) clauze multivalutare-- in structura lor exista 2 monede: o moneda de plata in care se va plati pretul efectiv si o
moneda de cont/de referinta socotita mai stabila dpdv al fluctuatiei ei. Si sunt de 2 feluri:
a)clauzele valutare bazate pe un cos valutar stabilit de parti.
Se numeste cos valutar pt.ca partile hotarasc ca moneda de plata,cursul monedei de plata,sa fie indexat,nu cu o
moneda, ci cu mmulte monede(de obicei 3-5 monede),ce form.cosul valutar.
(ex: pretul contractual este de 10.000 de lei, la data incheierii contr.cursul de schimb dintre leu si media valutelor
din cos este de 4(euro fata de care cursul este de 4,4; dolarul fata de care cursul este 3,9; francul elvetian, fata de
care cursul este 4,2)=>media celor 3 monede din cos este 4 - 4,1.
Daca cursul de schimb dintre leu si media celor3 monede din cos creste/scade cu +sau - 3% sau 5%,pretul contr.lui
se modifica corespunzator.Deci,daca val.leului creste fata de medie: se plat.mputine unitati valutare. Daca scade
fata de medie,se plat.mmulte unitati valutare.
Ratiunea clauzelor multivalutare bazata pe 1 cos valutar, este aceea ca nu exista monede stabile,euro,dolarul si
francul avand fluctuatie, si, desi nu st.neaparat reprezentative pt.economia mondiala, media celor 3 da o cifra m
corecta in functie de ce se intampla in economia mondiala. le-au evitat.
Cosul multivalutar stabilit de parti n-a avut mare succes,a generat dificultati de calcul, pe care partile in genera
b)Din acest motiv s-au folosit clauzele multivalutare bazate pe un cos valutar institutionalizat, adica pe o unitate
de cont institutionalizata(cea m.cunoscuta sunt: dr-le speciale de tragere ale F.M.I.)
Dr-le speciale de tragere sunt o moneda fiduciara(ce nu are o circulatie efectiva pe piata,dar este o moneda de cont,
calculata zilnic de catre fondul monetar international si publicata). Jamaica din 1976
Dr-le speciale de tragere au fost adoptate dupa modific.statutului F.M.I.dupa acordurile de la Kingston din.
Aceasta moneda fiduciara se calcul.printr-o medie ponderata a principalelor monede ale principalelor economii mondiale.
In ziua de astazi st in cosul valutar al dr.lor speciale de tragere: Dolarul american cu 45%; Euro 29%,(a inlocuit
marca germana si francul francez) Yenul japonez cu 15%; Lira sterlina cu 11%;(procentele se schimba mereu)
Partile fol.dr.speciale de tragere ca moneda de referinta, insa aceste dr.m.st.fol.ca moneda de cont in foarte multe
conventii int.in materia transporturilor, m.ales pt.calculul raspunderii carausului, transportatorului.
Traditional aurul era unit.de masura,dar la sf.an70, a pierdut caracter. de denominator, inlocuit cu dr.speciale de tragere.
III. Clauza optiune a monedei liberatorii.(clauza de monede multiple) este clauza prin care partile exprima pretul
contractual in 2/mm.monede de plata avand in vd.cursul de schimb intre ele la data contractarii si prevad ca la
scadenta, de regula creditorul platii are dr.de a alege in care dintre cele 2/mm monede doreste a fi platit.
(ex: pretul contractual sa fie de 4000 euro, sau 4600 de dolari, sau 4200 de franci elvetieni,astfel imi aleg in
momentul paltii una din aceste monede)
CLAUZE ASIGURATORII IMPOTRIVA RISCURILOR NEVALUTARE
1) clauza de revizuire a pretului.= partile stabilesc ca oricare dintre ele este indreptatita sa procedeze la
recalcularea pretului contractual in caz.in care intre mom.incheierii si cel al executarii contractului, au
survenit modificari semnificative in 1elem.de nat.nevalutara, nemonetara,ce perturba echilibrul contractual
(ex modificari nevalutare: schimbari in pretul materilor prime/materialelor/forteie de munca/energia/
 comisioanele bancare/prime de asigurare/tarife de transport).
a) clauze de indexare unica(cu indexare speciala)- cand pretul contractual este raportat la pretul 1 unitati de
masura al produsului determinat ce a concurat la realizarea marfii ce face ob.contractului.
Unitatea de masura consta in produsul determinat ce a stat la baza producerii marfii ce face ob.contractului.
(ex: daca vand paine, indexez pretul contractual cu pretul tonei de grau;
daca vand benzina, indexez pretul contractual cu pretul barilului de petrol; energie electrica.
daca vand aluminiu, pot indexa pretul contractual cu val.kw/h, pt ca la prod.aluminiului se consuma multa
Pretul de referinta al materiei este de regula pretul bursei caracteristice a marfi respective.
(ex: pt.grau bursa caracteristica este la Londra; pt.petrol bursa caracteristica este la Rotterdam;
b).clauza cu indexare cumulativa(cu indexare complexa)- cand pretul contractulual este indexat, raportat la
pretul a 2/mm.elem.de baza ce intra,ce concura la realizarea pretului produsului ce face obiectul contractului.
Clauzele cu indexare multipla se fol.de ex.mai ales in contractele ce au ca ob.marfuri complexe pt.realizarea
carora este nevoie de unirea mmultor forte, sau de pilda pt formarea 1 obiectiv major, cum ar fi construirea 1
fabrici, a 1 linii de metrou, a 1 aeroport(ex: firma romaneasca este angajata sa contruiasca 1 aeroport la Cairo,
va indexa pretul cu materia prima de baza, cu pretul betonului, il va indexa cu salariile(forta de munca)si il va
indexa cu pretul navlului in ideea ca e nevoie de marfuri din Ro.in Egipt.
c)clauzele cu indexare generala-Cand pretul contractual este indexat cu 1indice valoric de sinteza ce este
valabil pe o anumita zona geografica.(ex:avem institutul roman de statistica,insitut de statistica la nivelul UE)
2)Clauza ofertei concurente=beneficiarul doband.dr.ca in caz.in care pe parcursul executarii contr,1tert ii face o
oferta de contractare in conditii m.favorabile decat cele existente in contractul in curs de executare, beneficiarul
clauzei are dr.sa obtina adaptarea contr.in spiritul ofertei tertului,iar daca cealalta parte contractanta(promitentul)
refuza adaptarea contr,benef. poate apela la 1tert(expert,arbitru)ce poate suspenda/relizilia contr.
(ex: Ro.incheie cu Polonia 1contr.pe 25 de ani, de cumparare carbune la 1000 euro/tona.Poate sa prevada o clauza,
ca in caz.in care 1 tert face partii romane o oferta m.fav(ex:o firma din Turcia vinde tona cu 800 euro,partea
romana are dr.sa opuna partii poloneze,readaptarea contr,in spiritul ofertei tertului.
- este unilaterala(daca partea romana,cumparatoare,primeste o oferta m.fav.poate renegocia contr).
- poate fi si bilat(prev.nu doar in fav.cumparatorului,ci si in favoarea vanzatorului). .
-conditia clauzei of.concur: 1din partile contractante(cumparatorul)sa primeasca o oferta m.fav.din partea1 tert
Oferta mai favorabila=insemna in pr.rand 1 pret mai bun. Cand apare o oferta mai favorabila din partea 1tert exista
un pct nevralgic(pct.slab al clauzei),la clauza ofertei concurente, pct.nevralgic este seriozitatea ofertei tertului.
In contr.trebuie ca - oferta tertului sa fie data in stare de angajament juridic+sa nu provina de la o firma asupra
careia am 1ascendent(st.actionar,am o relatie privilegiata cu organele de conducere).Formula fol.de obicei in
contr.este:oferta sa emane de la 1 furnizor cunoscut si serios, sa fie facuta cu buna-cred.in stare de angajament
juridic si sa emane de la o sursa independenta de grupul de societati al cumparatorului.
Efecte: daca firma romana primeste o oferta m.favorabila,ef. se pot produce in doua moduri :
- efectul se poate produce automat- daca partile au prev.acest lucru,acestea au atata incredere in ele incat s-a spus
ca daca firma romana obtine o oferta m.fav.din 1tert,o factureaza imediat fara renegocierea contr.si atunci,anunt
partea poloneza ca a primit o oferta de 800 euro/tona si din acel moment facturez la 800, nu la 1000.
- nu se produce un efect automat(m.frecventa) partea care primeste of.mai fav, treb.sa provoace renegocierea
contr,notificavpartea poloneza ca a primit oferta m.fav; partea romana se poate adresa 1 expert/arbitru.
Mai departe,partile treb.sa se intalneasca pt.a renegocia,(partea poloneza poate accepta/nu).
Daca i se confera puteri depline,arbitrul poate respinge cererea de readaptare/spune ca este o oferta corecta,dar
ptr.o perioada de timp limitata(ex.6 luni)si atunci va stabili cat timp se vor plati 800 euro/tona. Poate sa prevada
suspendarea contractului cu partea poloneza pentru o perioada de timp, permitand partii romane sa incheie
contractul cu partea turca la 800, pe un an, pe doi, etc. din 25 de ani.
- Decide rezilierea - cand modificarile pe piata caracteristica sunt atat de mari incat contractul este depasit cu
totul,fara sa existe riscul ca 1din ele sa primeasca despagubiri si sa permita partii romane sa inch.contr.cu firma
turca pe cat timp doresc ele, pt.ca nu m.exista nici o obligatie catre firma poloneza cu care incheiase contractul.
3. Clauza clientului celui mai favorizat.= o parte contractanta(promitentul) se oblig.ca in ipot.in care pe parcursul
executarii contractului va inch.cu 1tert 1contract similar,prin care acorda tertului conditii mai fav. decat cele
inscrise in contr.in curs de executare, se oblig.sa acorde aceleasi conditii m.fav.si celeilalte parti contractante,
beneficiarului clauzei, contractul fiind astfel adaptat in mod corespunzator.
- este o aplicatie pe planul dreptului privat, a clauzei natiunii celei m.favorizate din dr.int.priv.
(ex: partea romana incheie cu o firma din Mold,1contr.pt.furnizarea energiei electrice la pretul de 1 euro/1 kw pe 25
de ani si prevede ca: se oblig.ca in caz.in care pe parcursul executarii contr,partea romana vinde 1tert energie
electrica in cond.m.favorabile, sa apl.aceste conditii si partii moldovenesti. Daca dupa 5 ani partea romana vinde
catre partea bulgara cu 0/8 euro/kw,se obliga sa apl.aceasta conditie mai favorabila si Moldovei).
- clauza ofertei concurente+clauza ofertei clientului celui m.fav-zat st.gemene,deoarece au asemanari:
in ambele este vrb.de prod.1riscuri de nat.a schimba conjunctura economica,ratiunea lor este evitarea pierderilor.
-deosebire -la clauza ofertei concurente: oferta vine de la 1tert catre o parte contractanta,
- la clauza client.celui m.fav: oferta vine de la o parte contractanta catre 1tert+conditia acord cond.mfav 1 tert
Punctul nevralgic: seriozitatea partii care se obl.sa acorde conditii m.fav.tertului(de foarte multe ori contractele
sunt confidentiale,partea romana poate ascunde ca a acordat partii bulgare un pret de 0,8, de aceea trebuie
prev.mecanisme de despagubiri in caz.in care partea moldoveneasca afla peste 1an,peste 5... sunt obligat la
despagubiri in aceasta situatie.
Efectele Poat actiona automat, si de regula trebuie sa actioneze automat. Adica nu mai renegociez cu partea
moldoveneasca il notifica ca pretul a scazut de la 1 la 0,8 si in consecinta ii aplic si lui de maine si astfel o sa
facturez de la noul pret.(Daca nu aplic automat,trebuie sa notific, ne intalnim , negociem , ajungem la arbitru).
4.Clauza de impreviziune(sauhardship)
=prev.oblig.partilor de a renegocia contr,daca pe parcursul executarii lui se prod.o imprej.de orice nat.indep.de
culpa vreu1 parti, ce afecteaza grav echilibrul cont, producand o ingreunare substantiala executarii lui,de catre cel
putin 1dintre parti, ingreunare ale carei ef.daunatoare ar fi neechitabil sa fie suferite de catre o sg. parte.
- Hardship(este o clauza specifica anglo-saxona)=dificultate, situatie grea, termen.folosit sub forma de ingreunare
substantiala (deci nu orice ingreunare a executarii contr, ci doar 1 substantiala).
- s-a extins la niv.practicii si apoi al legislatiei Europ, fiind introdusa in principiile UNIDROIT(in 2004).
- In dr.roaman, clauza de impreviziune,n-a fost cunoscuta in dr.roman, pana NCc (art.1271-1273).

Art. 1271 Impreviziunea

(1) Prile st.inute s i execute oblig,chiar dac executarea lor a devenit mai oneroas, fie datorit creterii

costurilor executrii propriei obligaii, fie datorit scderii valorii contraprestaiei.

(2) Dac executarea contr.a devenit excesiv de oneroas dat.1schimbri excepionale a mprej.ce ar face vdit

injust obligarea debitorului la executarea obligaiei, ins.poate dispune:

a) adaptarea contractului,pt.a distribui echitabil ntre pri pierderile i beneficiile.

b) ncetarea contractului, la momentul i n condiiile pe care le stabilete.

(3) Dispoziiile alin.(2) st aplicabile numai dac:

a) schimb.mprejurrilor a intervenit dup ncheierea contractului; inch.contr;

b) schimb.mprej.i ntinderea acesteia nu au fost i nu puteau fi avute n vd.de debitor,n mod rezonabil in mom.

c) debit.nu i-a asumat riscul schimb.mprej.i nici nu putea fi consid,n mod rezonabil, ca si-ar fi asumat acest risc.

d) debit.a ncercat,ntr-1termen rezonabil i cu bun-cred,negocierea adaptrii rezonabile i echitabile a contr.

Conditiile aplicarii clauzei hardship:

1) existenta 1 imprej.de hardship (producerea pe durata execut.contr. a1event, risc,ce perturba echil.contractual).
Clauza are caracter de generalitate(se poate referi la orice risc),poate fi de natura nevalutara (de regula),sau de
natura valutara(iar din acest.pct.vd.clauza de hardship este o clauza de sinteza.)
2) evenim.sa fie independent de culpa vre1dintre parti.(victima imprejurarii,nu este in sit.de a nu fi putut sa prevada
producerea evenim,deci sa fie in afara controlului partii si partea sa-si fi asumat riscul prod.evenimentului.
*Daca este culpa,nu este hardship.Culpa se apreciaza in functie de cum s-ar fi comportat un comerciant rezonabil si
prudent aflat in aceeasi situatie. Nu se apreciaza in concreto, pt.ca in sit.in care pt.altul ce era previzibil,pt.mine
poate este imprevizibil, dar daca in mod rezonabil era previzibil, inseamna ca sunt in culpa daca nu am prevazut.
3) imprejurarea sa perturbe in grav,substantial echilibrul contractual.
Poate perturba pt1 dintre parti/pt.amandoua, facand vadit mai oneroasa executarea obligatiei.1 parti.
Obligatoriu partile sa prev.in contr,1elem.de comensurare a caracterului substantial.Cresterea sarcinilor contractuale
consta: fie in cresterea substantiala a costurilor pt.1din parti/descresterea substantiala a contraprestatiei
De regula partile prevad in contr.ca ingreunare substantiala, sit in care cheltuielile vanzatorului pt. producerea si
livrarea marfii cresc cu mmult de 3% sau 5% ,pe o perioada timap(pe 1an, pe 6 luni).
4) sa fie inechitabil ca efectele ingreunarii produse de hardship, sa fie suferite de o singura parte.
De aceea ratiunea clauz.hardship este echilibrarea pierderilor(distribuirea lor rezonabila intre parti)
Comparatie- asemanari: ambele st.imprevizibile,independente de culpa vre1 dintre parti.
- deosebiri 1) forta majora - institutie de drept romanist,concept clasic din dreptul roman;
hardship-ul - concept de drept esentialmente anglo-saxon.
forta majora - implica imprevizibilitate si insurmontabilitatea
hardship-ul - implica numai impreviziune nu si insurmontabilitate. despagubiri).
2) forta maj- produce 1 ef.rezolutoriu asupra contr(se desfiinteata,partea ce a suferit fort.maj nu plat
(exceptie: suspenda execut.contr(prelungeste durata executarii,cu timpul cat partea n-a putut executa)
hardshipul- nu are de principiu ef.rezolutoriu,ci are ca ef.egalizarea pierderilor .
Efectele clauzei de hardhip
- daca partile au prev.clauza de hardship, ef.principal este oblg. lor de a se intalnit si renegocia contr.
- partea care a suferit hardship-ul trebuie sa urmeze o procedura: notificarea faptului ca a suferit forta majora+
reintalnirea pt renegociere contract(poate avea succes-accepta readaptarea sau refuza,din varii motive- sit in care,
de regula se adrezeaza 1 expert/1 jut/arbitru). Jud/arbitrul vor avea puteri pe care partile i le confera prin clauza.
Arbitrul poate suspenda executarea contr.daca considera imprejurarea temporara(pe 3,6luni, 1an) sau exceptional
poate dispune rezolutiunea, candcontr.este atat de grav avariat incat nu mai poate fi schimbat.

CLAUZE PRIFVIND CONTINUAREA RAP.CONTRACTUALE (clauze optime)

(alta categ.de clauze ce au indirect si 1caracter de clauze de asigurare impotriva riscurilor, prelungind contr)
1) promisiunea de a contracta.(poate fi unilaterala/bilaterala, de regula unilaterala-numita antecontract unilat.)
=contr.prin care 1parti promite,se oblig,sa incheie in viitor, 1contr.in cond.prestabilite cu alta pers.(beneficiarul
promisiunii), daca benef.isi va manifesta optiunea in acest sens intr-un anumit termen.
Pt. promitent este o obligatie de a incheia in viitor un contract.(promisiunea treb.sa fie ferma si neconditionata)
Pt. beneficiar este o clauza de optiune(poate accepta in viitor incheierea contr./nu, in termenul prev.in contr.
Daca nu este prev.1 termen,treb.sa opteze intr1 termen rezonabil,conf uzantelor/obisnuintelor stabil.intre parti).
Daca teremenul curge si nu isi exprima optiunea/benef.refu.promit este liber sa inch.contr cu alta pers
Daca benef.accepta in termen,contr.se inch.imediat, pt.ca promis.este concreta si actuala pe toata durata contr.
Promis.bilaterala= este acelasi lucru, numai ca la nivelul ambelor parti.
2)clauza primului refuz, sau clauza de preemtiune.
= promitentul,se oblig,ca daca decide in viitor, intr-1termen stabilit,sa inch.1anumit cont,se oblig.sa acorde,
preferinta celeilate parti(beneficiar),in cond.egale cu cele oferite de terte perso.aflate intr-o sitatie comparabila
si numai daca beneficiarul refuza inch.contr.(deci benef.are dr.primului refuz).
Ca natura juridica, clauza primului refuz exprima 1antecontract unilateral, afectat de o conditie suspensiva
potestativa simpla din partea promitentului.Deci:
a) este 1 contract unilateral (da nastere obligatiei promitentului de a acorda preferinta beneficiarului fata de alti
clienti ai sai, deci promitentul se obliga la o obligatie de a face, de a acorda preferinta)
b) promisiunea este afectata de o conditie suspensiva(promitentul se oblig.sa acorde preferinta beneficiarului,
numai daca in viitor va decide sa incheie acel contract).Decizia trebuie sa survina intr-un anumit termen stabilit in
contract, sau intr-un termen rezonabil, in functie de imprejurari daca nu este stabilit.
c) conditia este simlpu potsetativa(realizarea ei nu depinde de simpla vointa a promitentului, ci de vointa
promitentului+ imprejurari exterioare ce l-ar putea det.in viitor sa decida incheierea contr).
Asadar nu este o conditie pur potestativa(ar atrage nulit.contr),ci este simplu potestaiva.
Conditia clauzei primului refuz: obligatia promitentului opereaza numai daca beneficiarul ii acorda conditii egale
cu cele oferite de un tert. In mom.cand promitentul si-a manifestat dorinta de a vinde el treb.sa faca 1 studiu de
piata si sa vada care este pretul marfii oferit de terti, benef.treb.sa plat.acel pret al pietei. Daca nu il plateste,
promitentul nu este obligat sa incheie contractul cu el .
Efectele clauzei: exista, dar benef, are 1 dr.de optiune si poaet sa il transmita 1 tert.
- in perioada de timp cat conditia suspensiva nu s-a realizat, oblig. promitentului de a acorda preferinta benef. nu
- cand conditia s-a realizat(ex:decid sa inchei contr, ma obg.sa vand marfa,inchei cu 1contr.de livrare a recoltei de
grau de pe parcela mea si pt.anul viitor spun: promit ca o sa iti vand si recolta de anul viitor daca decid sa o vand.
Daca conditia se indepl.si calculez graul de pe parcela mea, am oblig.,ca promitent,sa te intr.daca il cumperi la pretul pietei
In cazul incalcarii clauzei ex: am promis ca iti dau graul, insa il dau 1tert(am incalcat dr.preemptiune)
=> promitentul plateste daune interese egale cu diferenta dintre pretul graului pe care l-ar fi cumparat de la mine si
pretul graului cu care a cumparat de pe piata. sa tina loc de contract.
=> alta posibilitate: benef.ce afla ca promitentul negociaza cu 1tert,sa mearga la inst.si sa solicite pron.1 hot.care
=> benef.afla de intentia promitentului de a vinde 1tert,fara sa il consulte,mearge la inst.si pe cale de ordonanta
presedintiala blocheza contr.dintre promitent si tert(deci inst.impune o oblg.de a nu face promitentului).
EFECTELE CONTRACTELOR COM. INTERNATIONALE
-maj.CCI produc ef.specifice contr.sinalagmatice,si anume exceptia de neexecutare a contr,rezolutiunea si riscurile.
*rezolutiunea,in comertul int,spre deoseb.de dr.intern,este conventionala(poate fi declarata de partea interesata)
Asemenea situatie exista in Conv.Viena-1980 unde partea interesata poate sa declare rezolutiunea.
In comertul int.rezolutiunea opereaza de dr.in cazul contr.cu termen esential, daca termenul este depasit.
*neexecutarea obligatiilor-principiile UNIDROIT dau o definitie a neexecutarii= orice incalcare din partea1 parti a
oricareia din oblg.contractuale,inclusiv executarea defectuoasa/executarea cu intarziere.
Particularitati ale regim.jur.aplicabil in caz neexecutarii contr:
- punerea de drept in intarziere a debitorului- principiul dies interpelat pro hominem(termenul pune in intarziere
in locul omului) prev. de Conv.de la Viena-1980
- interdictia acordarii termenului de gratie. Jud/arbitrul nu pot acorda debitorului 1termen de gratie pt executare.
prev. cuprinsa in Conv.Viena 1980 si in materia titlurilor de val, precum Lg.58+59/1934 asupra cambiei si bilet la ordin.
- posibilitatea creditorului de a acorda debitorului un termen conventional pt executare
prev.de Conv.Viena-1980 si de principiile UNIDROIT, iar ef.este important pe planul rezolutiunii contractului,
ce nu se poate pronunta decat daca creditorul a acordat debit.1 termen pt.executare.
- solidaritatea pasiva a codebitorilor, care este prezumata.Daca st.mm.debitori, obligatia lor este ex lege solidara.
- posibilitatea debitorului de a indrepta executarea sau neexecutarea contractului.
Principiile UNIDROIT prev.ca orice neexecutare a oblig.contr.da dr.creditorului la daune interese-st.de 3 feluri:
judiciare, legale si conventionale.
Daunele interese judiciare urmeaza cateva principii:
a) principiul repararii integrale a prejudiciului damnum emergens plus lucrum cesans.
b) debit.rasp.numai pt daunele previzibile la mom.inch.contr,pt prej.pe care le-a prev/ar fi putut sa le prev.
c) debitorul raspunde numai pt daunele directe, nu si cele indirecte
d) debit.rasp.numai pt prejud.certe(indiferent ca st.prezente/viitoare).
Principiile UNIDROIT prevad ca debitorul raspunde si pt prejudiciile viitoare atunci cand valoarea
acestora poate fi stabilita cu un grad rezonabil de certitudine.
Exista modalitati specifice de evaluare a prejudiciilor:
O prima evaluare este reprezentanta de:
a) executarea coactiva - princ UNIDROIT:dupa reziliere,credit.ce.inch.1contr.de inlocuire, intr-1 termen rezon.
si intr-o maniera rezonabila, poate solicita diferenta dintre pretul contr.reziliat si pretul contr.de inlocuire.
b) acordarea de despagubiri egale cu diferenta dintre pretul contr.si pretul existent la data litigiului.
In acest caz, se pune problema unei evaluari a pretului marfii la data litigiului.
c) in functie de pretul curent - principiile UNIDROIT: credit.ce,dupa incet.contr.nu incheie 1contr.de inlocuire,
poate recupera diferenta dintre pretul contractual si pretul curent din mom.incetarii contr.(Pretul curent este
pretul uzual pt bunuri livrate/servicii prestate, in circumstante comparabile, la locul la care contr.trebuia executat.
A 2-a modalitate de evaluare este:
evaluarea legala-numai pt.oblig.ce au ca ob.o suma de bani pt care despagub.consta in plata dobanzii legale.
Temeiul juridic: OG 13/2011 privind dobanda legala remuneratorie si penalizatoare pt obligatii banesti.
Nu vrb.de dobanda remuneratorie,care este dobanda ce se plat.pt.restituirea 1sume de bani imprumutate, care este
expresia lipsei folosintei banului. Vorbim despre dobanda penalizatoare care este dobanda pt intarzierea in plata
obligatiilor banesti. Conf. OG 13/2011, in comertul international cuantumul dobanzii prezinta caracter conventional
in sesnul ca poate fi stabilit de catre parti, cu conditia de a fi stabilit printr-un act scris.
Daca partile nu au stabilit cuantumul dobanzii, se aplica dobanda legala din art.4 potrivit caruia, in raporturile
juridice cu element de extraneitate, cand legea romana este aplicabila, si cand pretul a fost stabilit in moneda
straina, dobanda legala este de 6% pe an. Conditiile pt a se aplica dobanda legala sunt:
a) sa fie vorba de raporturi de comert international
b) lex causae sa fie legea romana
c) plata pretului sa fie stipulata in moneda straina
Principiile UNIDROIT prev.ca o solutie specifica, in ipoteza in care partile nu au stabilit cuantumul dobanzii, se
prevede ca rata dobanzii va fi rata medie a dobanzii practicate de banci pt imprumuturi pe termen scurt, pt moneda
de plata a contractului, la locul prevazut in contract.

A 3-a forma de evaluare a daunelor interese este evaluarea conventionala

=se face prin clauza penala. Clauza penl.este frecventa in comertul int.si are urmat particularitati:
a) trebuie sa fie expres prevazuta in contract, nu este implicita. pe care creditorul l-a suferit in mod real.
b) clauza penala este o evaluare anticipiata a prejud.la care creditorul are dr.indiferent de cuantumul prejudiciului
c) penalitatea in comertul int.curge de dr.de la scadenta, fara a fi necesara punerea in intarizere a debitorului.
Problema actuala in comertul int.este cea a cuantumului penalitatii si problema reductiunii acestui cuantum.
Principiul este ca penalitatea stabilita conventional de parti nu se reduce de catre judecator sau arbitru. Cu toate
acestea, practica comertului int.a cenzurat aceasta interdictie, dar pe principiul abuzului de drept. O hot.din 1999 in
care s-a mers pe principiul ca regula ireductibilitatii clauzei penale nu este absoluta si nu poate incalca nici buna
credinta si nici echilibrul prestatiilor partilor.
*In ceea ce priveste exonerarea de raspundere,in comertul int,principala cauza exoneratoare de rasp.este forta-maj.
Forta majora poate avea un regim conventional sau unul legal.
In ceea ce priv.regimul conventional, modelul de clauza de forta majora cel mai potrivit este clauza model privind
forta majora adoptata de Camera de comert internationala din Paris in 2003 in publicatia 650/2003.
Forta majora= definita de parti in comertul int.in 3 moduri:
a) partile pot da o def.sintetica a fortei maj,def.cuprinsa in Conv.Viena din 1980 si in principiile UNIDROIT.
Def.sintetica inseamna ca partile definesc forta maj.prin elem.esentiale si anume: eveniment survenit ulterior
incheierii contractului, imprevizibil si insurmontabil, indep.de culpa vre1 din parti si pt care partea nu a fost pusa in
intarziere sau la care creditorul nu a renuntat.
b) definitie analitica: specifica dreptului anglo saxon, in care forta maj.este exprimata prin enumerarea situatiilor de
forta maj,ex:calamitati nat,conflicte armate/sociale grave/de munca, acte ale puterii publice - refuzul eliberarii
licentei de export/import,refuz.eliberarii 1autorizatii de construire, dificultati in transport.
c) definitia mixta - adoptata de catre clauza model a Camerei de Comert Int.le din Paris 2003- prev.o formula
sintetica de definire a fortei majore urmata de o lista de evenimente care se prezuma a intruni condiitile sintetice ale
fortei majore. Forta majora, potrivit clauzei model ICC, reglementeaza 2 efecte majore:
1) efectul suspensiv, executarea contractului este suspendata pe perioada cat efectele fortei majore se produc,
dar nu mai mult de o perioada de timp pe care o prevad partile in contract.
2) efectul extinctiv, in cazul in care este evident ca forta majora produce imposibilitatea absoluta de
executare a contractului, sau cand termenul suspensiv este epuizat, au trecut 6luni/1 an si nu se reia productia, in
acest caz contractul este rezolvit, fara consecinte patrimoniale.
O problema rezolvata de Conv.Viena este problema anuntarii cazului de forta maj, de catre partea ce a suferit.
forta maj.Principiile UNIDROIT: debitorul trebuie sa notifice creditorului existenta imprej.de forta maj si
consecintele acestei imprej.asupra capacitatii sale de a executa contractul si urmeaza sanctiunea: daca notificarea
nu ajunge la destinatie in termen rezonabil din momentul in care victima a luat cunostinta de imprejuarea de forta
majora sau ar fi trebuit sa ia cunostinta de acea imprejurare, atunci debitorul datoreaza daune interese pt prejudiciul
rezultat din neprimirea notificarii, adica raspunde pt prejudiciile pe care creditorul le-ar fi putut evita daca ar fi fost
notificat in timp.
Principiile UNIDROIT prevad explicit obligatia partilor de cooperare pentru atenuarea prejudiciilor produse
prin neexecutarea contractului datorita fortei majore.
Proba fortei majore se face prin mijloace specifice si anume prin certificate de forta majora emise de camerele de
comert si industrie. Si camera de cimert si industrie a Romaniei are o asemenea competenta prevazuta prin lege.
Daca nu se emite un certificat de forta majora de catre camerele de comert si industrie, proba se va face prin
expertiza sau prin orice alt mijloc de proba.
 INTERPRETAREA CONTR.COM.INTERNATIONALE
Interpretarea dupa reguli de drept comun:
1) contr.se interpret.dupa vointa partilor, nu dupa sensul literal al termenilor(art.1266 alin(1)C.civ)
Conventia de la Viena, Principiile unidroit 2010 prevad acelasi principiu.
La stabilirea vointei concordante se tine seama intre altele de scopul contractului, de negocierile purtate intre parti,
de practicile statornicite intre acestea si de comportamentul lor ulterior incheierii contractului.
=>2aplicatii in comertul international: persoana rezonabila.
a) intentia comuna treb.interpretata dupa 1crtieriu obiectiv, adica prin raportare la o figura juridica abstracta, la o
b) daca intentia comuna a partilor nu se poate deduce suficient din termenii contractului, intentia se determina prin
criterii extrinseci contractului,de ordin subiectiv, atitudinea partilor din timpul negocierii, sau ulterioare incheierii
contractului, sau criterii obiective: locul si momentul incheirii contractului, domeniul de activitate.
2) principiul bunei credinte si al loialitatii comerciale in comertul int.coroborat cu reprimarea abuzului de drept,
a) buna credinta se coroboreaza cu principiul respectarii loialitatii comerciale care se apreciaza obiectiv, abstract in
functie de comportamentul unui comerciant rezonabil aflat in aceeasi situatie.
Acest principiu e consacrat legislativ in codul comercial uniform al SUA. Care utilizeaza in definirea loialitatii
comerciale doi termeni: "buna credinta in cazul unui comerciant inseamna: onestitate in atitudine, honesty in fact,
respectarea unor norme comerciale rezonabile de loialitate profesionala, fair dealing in the trade.
Principiile UNIDROIT acorda o importanta bunei credinte pe care o coroboreaza cu loialitatea comerciala: art.1.7 -
" fiecare parte trebuie sa actioneze conform bunei credinte ( good faith) si loialitatii comerciale (fair dealing) partile
neputand exclude sau limita aceasta obligatie.
b) corolarul bunei credinte, principiul reprimarii abuzului de drept - definitia UNIDROIT a abuzului de drept:
abuzul de drept este acea comportare rau voitoare care are loc mai ales atunci cand una dintre parti exercita un
drept doar pt a prejudicia pe cealalta parte sau in alt scop decat cel pt care dreptul i-a fost acordat sau cand
exercitarea dreptului este disproportionata fata de rezultatul avut initial in vedere.
3) interpretarea contractelor pe baza de obicei, echitate si lege. Art.1268 (2).
In principiile UNIDROIT intalnim aceasta regula de interpretare in art.4.1.3 si Conventia de la Viena art.9 -partile
sunt legate prin uzantele la care ele au consimtit si de obisnuintele care s-au stabilit intre ele. Tot in Conv de la
Viena se specifica faptul ca inafara de conventia contrara a partilor, acestea sunt considerate ca s-au referit in mod
tacit in contract si pt formarea sa la orice uzanta pe care o cunosteau sau pe care ar fi trebuit sa o cunoasca si care in
comertul international este larg cunoscuta si in mod regulat respectata de catre partile la contracte de acelasi tip in
ramura comerciala avuta in vedere.
4) interpretarea clauzelor indoielnice in sensul de a produce ef.juridice,nu in sensul de a nu le produce.
Art.1268 (3) cod civil. Acest principiu e mai flexibil in comertul international decat in dreptul national, pt ca partile
insereaza clauze specifice, clauzele asiguratorii, clauza de optiune, clauza de impreviziune.Doua efecte specifice:
a) un contract trebuie pe cat posibil sa fie mentinut. Rezolutiunea contractului este reglementata cat mai restrictiv.
b) in comertul int.exista si posibilit de a pune capat, de a termina 1contr.atunci cand el nu m.apare ca fiind viabil,
insa rezolutiunea sau rezilierea se face mmult pe cale conventionala.Partile pot stabili o serie de clauze ( pacte
comisorii ). Foarte rar se intalneste denuntarea unilaterala.
5) interpretarea potrivit naturii contractului: art.1268 (1) cod civil. Regula este cuprinsa si in principiile UNIDROIT
ce prev.in art.4.3 litera d ca acordurile dintre parti trebuie interpretate in functie de natura si scopul contractului.
6) interpretarea coordonata a clauzelor contractului art.1267. Regula intalnita in principiile UNIDROIT, aplicabila
si at.cand partile au prev.explicit ca 1clauze st.esentiale,acestea din urma fiind bz de interpretare pt continut.contr.
7) interpretarea potrivit regulii in dubio pro reo art.1269 (1) cod civil. In subsidiar, stipulatiile inscrise in contr.de
 adeziune se interpreteaza impotriva celui care le-a propus, chiar daca e acela care se obliga.
Ex: Conv.Viena: daca se stipuleaza 1termen de livrare intr-o anumita perioada de t.si nu se precizeaza in contr.cine
alege ziua exacta. Cine are dreptul de optiune cu privire la alegerea zile? Cel care se obliga - vanzatorul.
8) interpretarea si adaugarea clauzelor omise, care lipsesc. Principiile UNIDROIT au o reglementare specifica in
art.4.8. Atunci cand partile contractante nu au convenit in privinta unei prevederi importante pt det.dr.si oblig. lor,
lipsa poate fi suplinita printr-o clauza asemanatoare, insa pt a determina ce reprezinta o clauza asemanatoare,
treb.avute in vedere printre altele, intentia partilor, natura si scopul contractului, buna credinta si rezonabilitatea.
Regula se aplica cu prudenta. Rezonabilitatea e stabilita de catre instanta, din atitudinea partilor.
Adaugarea unor clauze omise are caracter de exceptie.

Interpretarea dupa reguli specifice

1) prima regula este cea privind caracterul international al contractului.
Acest principiu de interpretare este desprins din Conv.Viena 1980, care in art.7 prev.ca jud/arbitrul este oblig.sa tina
seama in mom.in care aplica contractul de caracterul sau international.
Caracterul international =>din elem.extranietate al contr.int, ce implica incidenta a cel putin 2sisteme de dr.diferite
si ce pun probleme de dr.int.privat,adica necesita efectuarea rationamentului conflictual.
Totodata acest principiu implica si apl.principiilor generale de dr.care st.incidente la niv.int.peste regl.
internationale, de care de asemneea judecatorul trebuie sa tina seama.
2) interpretarea contractului pe baza uzantelor comerciale internationale si obisnuintelor stabilite intre parti.
- principiu este prev.Conv.Viena 1980 - art.9 si in principiile contr comerciale internationale, UNIDROIT.
Uzantele comerciale int=practici nescrise care se apl.intre un nr nedefinit de parteneri comerciali, si care prezinta
caracter de repetabilitate si stabilitate. functie de complexitatea contractului.
Obisnuintele nu prezinta caracterul de generalitate al uzantelor,se aplica numai intre partenerii contractuali,2/mm in
Practica ne-a oferit exemple de aplicare a uzantelor si obisnuintelor, de pilda: atunci cand partile folosesc in
contract termeni consacrati cum ar fi L/C care inseamna letter of credit. B/L bill of ledding - conosament sau D/P
documents against payment plata contra documente. Acesti termeni vor fi interpetati potrivit uzantelor in comertul
international. Uzante care sunt atasabile acestor clauze.
Daca exista neconcordanta intr exemplarul de contract aflat in mana vanzatorului si exemplarul de contract aflat in
mana cumparatorului, potrivit uzantelor, aceasta situatie se interpreteaza in defavoarea vanzatorului deoarece este
el vanzatorul cel care trebuie sa se ocupe de administrarea negocierii.
Sau o alta uzanta: daca in contracte apare o neconcordanta intre o suma scrisa in cifre si una in litere, primeaza cea
scrisa in litere. Iar daca aceasi suma este scrisa atat in cifre cat si in litere de mai multe ori sau daca sunt sume
diferite exprimate in cifre sau exprimate in litere se apl.suma cea mai mica pe principiul interpretarii pro debitori.
3) reguli specifice de interpetare a contr. standard sau a contractelor incheiate pe baza de clauze prestabilite.
Ex: o clauza standard este considerata incorporata in contr.numai daca partea contractanta la care se refera(spun
mai ales cealalta parte contractanta decat cea care a emis clauza standard)=>aceste clauze standard vor fi
considerate incorporate contractual numai daca au fost admise, explicit. Sau daca nu au fost acceptate explicit, se
aplica numai in cazul in care exista o uzanta sau o obisnuinta in acest sens.
Acest principiu este stabilit in principiile UNIDROIT. Acelasi principiu prevede ca daca in clauza prestabilita exista
o prevedere care prin continutul ei sau prin exprimarea ei este neuzuala ea nu va fi socotita incorporata contractual
decat daca este acceptata de aderent in mod expres. Sunt considerate clauze neuzuale de pilda, acele clauze care
stabilesc drepturi speciale pt partea care propune respectiva clauza standard, cum ar fi limitari de raspundere, cum
ar fi clauza leonina. Clauze care implica posibilitatea denuntarii unilaterale a contractului, clauze care prevad
obligatii extrem de impovaratoare pt cealalata parte, decaderi din drepturi, limitari ale dreptului de a opune
exceptii, clauze specifice de jurisdictie sau de arbitraj, restrangerea relatiei contractuale in raporturile cu tertii -
toate sunt clauze neuzuale care nu se aplica decat daca sunt acceptate explicit.
O alta regula: in caz de ambiguitate, clauzele prestabilite propuse de una din parti sunt interpretate in
defavoarea acelei parti, ca aplicare a principiul in dubio contra stipulantem.
O alta aplicatie a regulii: in cazul in care ambele parti propun clauze standard, iar intre aceste clauze standard
exista neconcordante, principiile UNIDROIT prevad o solutie pt aceasta ipoteza, solutie bazata pe asa numita
doctrina knock-out. Ce spune textul din principiile UNIDROIT? Art.2,pct22 daca ambele parti folosesc clauze
standard si nu ajung la o intelegere cu privire la acestea contractul se incheie totusi pe baza clauzelor convenite si a
oricaror clauze standard comune partilor. In ceea ce priveste continutul lor, cu exceptia situatiei in care una dintre
parti informeaza fara intarziere pe cealalta parte ca nu se considera obligata prin respectivul contract.
Exista si o alta solutie privind aceasta situatie - ultima referire - potrivit acestei solutii: mergand pe premiza ca
oferta de contractare provine de la vanzator iar acceptarea de la cumparator se prezuma ultima referire, si anume
aplicarea clauzelor standard ale cumparatorului. Nici principiile UNIDROIT nu sunt lege, ramane la latitudinea
judecatorului de a aplica una din aceste variante dupa cum rezulta din imprejurari.
4) principiul solidaritatii contractuale, principiul cooperarii partilor contractante. Contractele se interpreteaza in
spiritul principiului cooperarii care trebuie sa existe intre partile contractante.
Acest principiu este o aplicatie in materia comertului international a unui principiu clasic al dreptului civil -
nimanui nu ii este permis sa invoce propria incalcare a contractului pt a dobandi un drept - partile sunt obligate sa
coopereze cu buna credinta pt ca acel contract sa se incheie valabil si sa se execute.
Principiul cooperarii se aplica in toate fazele vietii unui contract - de pilda, in faza incheierii contractului, in
momentul incheierii contractului, partile sunt obligate sa-si aduca o contributie la stabilirea unui continut clar al
contractului si sa se informeze reciproc in legatura cu imprejurarile pe care le urmaresc la incheierea contractului,
sa fie deschise, sa fie transparente in momentul incheierii negocierii contractului.
Principiul cooperarii se aplica mai ales in etapa executarii contractului, partile trebuie sa coopereze pt
executarea intocmai si la timp a obligatiilor contractate. De pilda, daca predarea marfii de catre vanzator depinde de
anumite informatii care provin de la cumparator privind modalitatea de predare, locul predarii, date legate de
transport, cumparatorul trebuie sa le transmita cu buna credinta. Pe taramul raspunderii contractuale, in cazul in
care una dintre parti este in dificultate sau in imposibilitate de a executa contractul, cealalta parte trebuie sa ia toate
masurile rezonabile in functie de imprejurari pt a-si limita pierderea si castigul nerealizat. Daca nu face acest lucru
partea in culpa pt neexecutare va putea sa ceara o reducere a daunelor interese pe care le plateste, proportionala cu
partea pe care cumparatorul ar fi putut sa o evite daca s-ar fi comportat rezonabil. Aceasta idee este exprimata
limpede in art 7 Conventia de la Viena si in principiile UNIDROIT. Art.5 UNIDROIT -fiecare parte are obligatia de
a coopera cu cealalta parte atunci cand o astfel de cooperare este rezonabila pt indeplinirea obligatiilor acelei parti.
O alta regula de interpretare specifica: regula care se leaga de limbile in care este redactat contractul.
Principiul in cazul in care contractul s-a incheiat intr-o singura limba, principiul de interpretare care se aplica este
ca termenii specifici din contract se interpreteaza dupa sensul care le este acordat in limba de redactare a
contractului chiar daca lex contractus ar fi alta. De pilda, partile pot prevedea ca legea aplicabila e legea romana,
dar contractul e redactat in limba engleza. Un anumit termen se va interpreta potrivit sensului din limba engleza.
Ce se intampla in cazul in care contractul e incheiat in mai multe limbi? In mod normal, in cea mai mare
parte a cazurilor partile stabilesc o ierarhie in interpretare. Daca nu stabilesc o ierarhie si lasa nesolutionata
problema care din variante se aplica si intre variante exista variatii de interpretare, neconcordante. In aceasta
situatie exista mai multe solutii pe care uzantele si doctrina le-au propus. Principiile UNIDROIT au o solutie pentru
aceasta situatie - atunci cand contractul este redactat in doua sau mai multe versiuni de limbaj, care au forta egala,
deoarece partile nu au prevazut explicit ce versiune prevaleaza. In caz de discrepanta intre versiuni, interpretarea se
va face potrivit versiunii in care a fost initial redactat contractul. Principiile au grija sa mentioneze ca nu e o regula
absoluta, e lasata la aprecierea judecatorului.
Practica si doctrina ofera si alta solutie: se va interpreta contractul in varianta din limba debitorului.
 PROBA CONTRACTULUI COMERCIAL INTERNATIONAL
- se poate face prin mm mijloace de proba,unele st.specifice,altele st.mijl.proba de dr.comun cu 1 aspecte specifice.
1) inscrisurile sub semnatura privata
In comertul international, una din particularitatile inscrisurilor sub semnatura privata este acea ca nu este necesar ca
ele sa urmeze principiul dublului exemplar, multiplului exemplar. Si nici nu sunt supuse obligatoriu mentiunii ''bun
si aprobat'' pt contractele care prevad obligatii in sarcina unei singure parti.
2) factura= doc.ce atesta livrarea marfii; pt a produce efecte juridice, factura trebuie sa fie acceptata de catre
destinatarul ei. Pt a fi valabila in comertul int, factura trebuie sa mentioneze explicit contractul la care se refera.
3)registrele comerciale-cu urmat.distinctie: registrele regulat tinute - fac proba impotr.celui ce-l tine dar si in fav.lui
Registrul este regulat tinut cand operatiunile st.trecute real si sincer si nu contin omisiuni, stersaturi,alte alterari.
-registrele neregulat tinute fac proba numai in defavoarea celui care le-a intocmit.
4)inscrisurile teleimprimate(inscrisuri transmise prin telefax- avantaj: poseda o semnatura scanata).
-st.asimilabile inscrisurilor sub semnat.privata.(fiind transmise prin fax,imprima automat numele expeditorului si
de obicei litera R cand este primit si transmis inapoi, inseamna ca exista garantii in legat.cu actul respectiv si
masina poate scoate extrasul de confirmare a expedierii.
Problema pun inscrisurile in forma electronica(transmise online)- nu cele scanate,ce prezinta particularitatile
inscr.trasnmise prin fax cu semnatura vizibila,ci comunicarile prin mail,posta electronica-> se apl.Lg.455/2001
privind semnatura electronica- ce confera forta probanta inscrisurilor in forma electronica numai in doua situatii:
a) cand inscrisului in forma electronica i se incorporeaza o semnat.electronica extinsa bazata pe 1certificat
calificat, valabil la mom,respectiv si generata de 1dispozitiv securizat de creare a semnaturii electronice.
In caz.in care aceste conditii st.intrunite inscrisul este asimilat unui inscris sub semnatura privata.
Conditii - sa aiba atasata o semnat.electronica(date in forma electronica ce servesc ca metode de identif.semnatar).
- semnat.electronica treb.sa fie extinsa(sa fie legata in mod unic de semnatar,sa asigure identitatea
semnatarului, sa fie creata prin mijl.controlate exclusiv de semnatar si sa prezinte particularitatea ca orice
modificare a semnaturii este detectabila, este identificabila.
-semnat.electronica treb.bazata pe 1certificat ce repr.o culegere de date emisa in forma electr. ce atesta
legt.dintre semnat.electronica si pers.ce a emis-o(certificatul atesta identit.emitentului semnaturii).
Certific.treb.sa fie calificat(emis de 1furnizor autorizat sa emita asemenea certificate. Furnizorul atestat
poate fi o pers.fiz/jur,romana/straina care eliber.certificate,ce atesta valabilitatea,identitatea semnatarului.
b) daca 1inscris ce indep.cond.de m.sus este recunoscut de partea careia i se opune,capata forta probanta a 1act
autentic.Per a contrario,daca nu ne aflam nici in situatia a) nici b), inscrisul respectiv nu are forta probanta.
 PARTEA SPECIALA CONTRACTUL DE INTERMEDIERE
Intermedierea =activitate pe care o pers(intermediarul)o presteaza pe seama altei pers(principalul)in numele
principalului/in nume propriu/in numele si pe seama ei insasi dar in realizarea 1interes comun cu principalul,
activitate in care intermediarul este prepusul partilor intermediate sau este independent fata de acestea, si care
consta in negocierea sau in negocierea si incheierea de acte juridice cu terti.
Clasificare a formelor de intermediere:
1) in fct.de criteriul puterilor conferite intermediarului distingem 4 categorii de contracte de interm:
a) contr.de intermediere in care intermediarul actioneaza in rel.cu tertii in calit.de mandatar cu reprezentare.
(actioneaza in numele si pe seama persoanei de la care emana imputernicirea)
b) contr,intermediere in care intermediarul action.in rel.cu tertii in calit.de mandatar fara reprezentare.
(inch.acte jur.cu tertii in nume propriu,insa pe seama pers.reprezentate).
c) contr.de intermediere in care intermediarul action.ca 1profesionist independent.(Prin negocierea de afaceri
cu tertii sau pt negocierea si inch.de contr.cu tertii.In aceasta categ.intra contr.agentie/intermed.ocazionala).
d) contr.in care o pers.action.in relatia cu tertii in numele si pe seama ei insasi dar in realizarea 1interes
comun cu principalul juridic si economic. Exemple: de franciza, de distributie exclusiva.

prevederi legale: CONTRACTUL INTERNATIOANL DE AGENTIE( contract de agency )

- art.2072-2095 Cod civil.
- principiile UNIDROIT 2010 prevad ce contr.st.incluse in categ.contr.de agentie: acelea ce au ca ob.executarea de
fapte si acte jur.de catre o parte(agent)pe seama 1alte parti(principal)in rap.cu terte pers,indif.daca agentul
action.fata de acestea in nume propriu (pe bz.1reprezentari indirecte/imperfecte) sau in numele si pe seama
principalului in temeiul 1reprezentari directe sau perfecte.
- exista 1contr.model intocmit de Camera de Comert Int.din Paris util.frecvent: Publicatia 644/2002,in aceasta
exista o def.a contr.de agentie= acel contr.inch.intre 2comercianti independenti cu sediile in state dif,prin care
1din acestia(agentul)se oblg.sa promoveze afacerile celuilalt(principalul),intr-1anumit teritoriu prin obtinerea si
negocierea de oferte pt.principal sau at.cand este imputernicit expres,prin inch.de contracte pe seama principalului
in schimbul 1comision si fara ca intre agent si principal sa existe un raport de subordonare.
Obiectul contractului: doua obiecte contr.(agentul inch.contr.pe seama principalului).
1) furnizarea de catre agent a ofertelor venite din partea tertilor pt.marfurile principalului si negocierea incheierii
2) remuneratia oferita agentului.
Activit.desfas.de agent comporta 1limitari: a) este limitat la o anumita zona geografica indicata de principal;
b) contr.priveste o anumita categ.bunuri, specificata de catre principal.
Lg.aplicabila contractului: fie cea aleasa de parti, fie in lipsa 1astfel de specificatii, exista 3reguli ce se pot aplica:
daca partile nu specifica lg.aplicabila, se apl art.22 ICC Paris, principiile de dr. recunoscute in mod general in
comertul int.ca fiind apl.contr.agentie,uzantele comerciale relevante,princip.UNIDROIT,exceptie uzante nat-le.
Efectele contr.intle de agentie:
1) Obligatiile agentului principalului si cu diligenta unui comerciant.
- oblg.promovarii marfurilor principalului prin obtinere oferte si negociere contr.cu tertii conf.instructiunilor
Inch.de contracte este exceptia: daca nu se prev.expres in contract, agentul nu este indreptatit sa inch.contr.cu tertii
pe seama principalului.In cursul negocierilor,agentul prezinta marfurile conform indicatiilor principalului,avand in
vd: preturile marfurilor,specificatiile tehnice,termene livrare,alte infope care principalul le considera relevante.
Exista o limitare- agentul treb.sa-si desfasoare activit.intr-1anume teritoriu fixat prin contract.Pt extinderea
activitatii agentului si in alte zone,agentul treb.sa obtina autorizarea expresa a principalului/il lipsa treb.tras la rasp.
 Art.2.2.7, principiile UNIDROIT, in cazurile in care agentul benef.de dr.de a inch.contracte cu tertii, pe seama
principalului iar contr.respectiv il plaseaza pe agent intr-1conflict de interese cu principalul, conflict despre care
tertul contractant a a avut sau ar fi trebuit sa aiba cunostinta, principalul poate declara nulitatea comtractului.
-oblig.de neconcurenta - agentul nu are dr.de a face acte de concurenta principalului conf.art.5 conform ICC Paris.
Fara eliberarea 1autorizatii scrise, prealabile de catre principal, agentul nu are dr.de a reprezenta,produce,distribui
orice fel de marfuri ce se afla in concurenta cu marfurile ce form.ob.mandatului.
Conf.art.2075 NCc,interdictia dureaza pe toata durata de valabilit a contr.+treb.redactata in scris, sub
sanct.nulit.absol.si este valabila numai daca indeplineste cumulativ urmatoarele trei conditii:
a) se apl.numai pt regiunea geografica si grupul de pers.daca este cazul la care se refera contractul de agentie;
b) se refera numai la bunurile si serv.in legat.cu care agentul este imputernicit sa negocieze si inch.operatiunea;
c) ef.clauzei nu se intinde pe o per.mmare de 2ani de la data incetarii contractului de agentie
- obligatia de a organiza promovarea vanzarii - prin organizarea negocierilor
In scop.l promovarii pot fi efectuate si operatiuni de publicitate in teritoriul stabilit(reclame tv,radio,presa scrisa
Orice mijloc de publicitate trebuie aprobat in prealabil de principal. costul reclamei il suporta principalul)
- oblig.de a asigura 1vol.minim al vanzarilor
In principiu este o oblig.de diligenta,insa partile pot stabili si ca aceasta oblig.sa fie de rezultat, dar regula e ca e de
diligenta.Prin exceptie partile pot stabili ca ea sa fie de rezultat. Nu exista o limitare imperativa.
Daca partile stabilesc ca este de rezultat, sanct.apl.este rezilierea contr.insa conditionata de o notificare prealabila a
agentului.Acest nivel minim garantat poate fi stabilit la mom.inch.contr.cat si ulterior acestui mom.
-oblig.de informre a principal.ref.la toate activit.intreprinse prin care promoveaza marfurile.(tot o oblg.de diligenta)
-oblig.de a verifica solvabilitatea tertilor ale caror oferte le transmite principalul.(tot.o oblg.de diligenta, agentul nu
are voie sa inainteze principalului acele comenzi provenind de la potentiali clienti despre care cunoaste/ar trebui sa
cun.faptul ca se afla intr-o sit.financiara precara,exceptie daca este precedata de o notificare ref.la dificultatile
financiare. Prin exceptie agentul poate chiar garanta executarea corespunzatoare - clauza start de incredere
-oblig.de a util.numele comercial,marcile,alte simboluri ale principalului in scop.executarii contr.de agentie.
Dr.de a le util.este limitat in timp.Daca agentul ia la cunost.despre o eventuala incalcare a dr.propriet.intelectuala
sau industriala, trebuie sa-l notifice pe principal.
Obligatiile principalului:
-oblg.de plata a comisionului cuvenit agentului. Daca partile n-au convenit altfel, comisionul este menit sa acopere
orice chelt.facute de agent in cursul executarii oblg.contractuale asumate(cu publicitatea,promovarea produselor,
de telefon/fax/de punere in legat.cuclientii).Exceptie:situatii in care agentul treb.sa obtina o remuneratie redusa:
a)cand in cursul negocierilor cu potentiali clienti, agentul primeste comenzi care se concretizeaza in contr.de
vanzare provenind de la clienti ce isi desfas.activitatea in afara terit.respectiv, daca principalul isi da acceptul.
b)cnd 1alt agent al principalului primete comenzi de la persoane care i desf.activit.n afara terit.stabilit,
comenzi ce conduc la nch.de contr.cu pers.aflate n interior.terit.agentului cruia i se cuvine remunera ia.
c) cnd, pe bz.1nelegeri prealabile a prilor, se nch.contr.vnz-cump.cu tere pers,ca urmare a activitii depuse
de agent, n condiii mai dezavantajoase pentru principal dect cele oferite ini ial;
d) cnd contr.se nch.de ctre principal cu anumi i ter i prevazuti n contr.ce repr.clien i actuali ai principalului.
Comisionul se det.n gen, ca 1procent din val.contractelor intermediate de agent, n interesul principalului i se
pltete de regul trimestrial, pn la sfr itul lunii care urmeaz trimestrului pentru care se face plata.
-obligaia de informare a agentului(ori de cte ori decide s comercializeze i alte produse dect cele ce form.ob.
contr.de agenie i pe care agentul le promoveaz ori le vinde n teritoriul stabilit).
Oblig.prev.i n art.14 din contractul model al C.C.I. i se refer la urmtoarele aspecte: orice informa ie necesar
cu privire la mrfurile care fac obiectul contractului, cum ar fi liste de pre uri, bro uri etc., informa iile necesare
executrii obligaiilor contractuale ale agentului, informarea agentului, fr ntrzieri nejustificate despre
acceptarea sau respingerea oricrei oferte transmise de acesta, precum i despre neexecutarea oricrui contract
ncheiat prin intermedierea agentului, informarea agentului despre orice discu ie relevant cu ter ii din teritoriul ce
formeaz obiectul contractului, informarea n timp util a agentului n legtur cu orice scdere anticipabil a
capacitii principalului de a furniza mrfuri n cantitatea la care agentul este ndrept it s se a tepte.
-oblig. de a respecta exclusivitatea acordat agentului- oblg.corelativa celei de neconcurenta(a agentului).
n temeiul exclusivitii pe care contractul de agenie o implic, principalul nu are posibilit.de a acorda nici1 alte
pers/entiti dr.de a reprezenta,promova,vinde mrfurile ce form.ob.contr.agenie n interiorul terit.convenit.
Totui, principalul este ndreptit s trateze n mod direct cu poteniali clieni, aflai n teritoriul n care contractul
de agenie se execut, fr a fi necesar intervenia sau acordul agentului n acest sens. Agentul trebuie s fie ns
 notificat asupra negocierii sau contractrii directe cu terii. Pentru contractele ncheiate n mod direct de ctre
principal cu terii, agentul are dreptul de a primi comisionul prevzut de pri n contract, cu excepia cazului n
care prile au inclus o clauz contractual contrar.

CONTRACTUL DE TRANSPORT INTERNATIONAL DE MARFURI

=contr.prin care carausul/transportatorul(este 1 profesionist)se oblig.sa transporte cu titlu oneros, marfa predata de
expeditor si sa o predea destinatarului,marfa aflata in tranzit international.
Prezinta caracter de contr.inch.de 1profesionist,pt ca transportatorul este un profesionist.
Prezinta caracter int.pt ca marfa este in tranzit int(drumul de la expeditor-beneficiar parcurge cel putin o frontiera.
- este de principiu real,se incheie ''re''(prin remiterea materiala a lucrului),dar poate fi si consensual la 1 transportri.
- este bilateral,sinalagmatic(presupune obligatii in sarcina ambelor parti-expeditorului se oblig.la plata pretului,
tariful transportului,iar carausului are oblg.de a transporta marfa pana la punctul de destinatie).
- este cu titlu oneros, comutativ(ambele parti urmaresc un scop patrimonial).
- prezinta caracterele 1contr.de adeziune(expeditorul e oblg.sa adere la 1pachet de norme stabilite de transportator).
Particularitate:expeditorul/destinatarul pot modifica unilateral contr.de transport,dand carausului instructiuni in
acest sens(ex: destinatarul marfii poate da instructiuni transportatorului sa livreze marfa in alt port).
Transporturile se clasifica in functie de mai multe criterii:
-dupa ob: transport de persoane sau de marfuri
-dupa itinerariului parcurs: transporturi interne si internationale. apa(maritime, fluviale).
-dupa modalitatea de transport(calea de transport): transporturi terestre(feroviar,rutier) transport aerian, transport pe
Exista si transporturi complexe (numitele transporturi combinate) dar si transporturi multi modale(marfa este depla
sata pe diferite segmente ale traseului cu mij.transport specifice acele cai de trasport, presupune incarcare+descar)
Conventia privind transporturile feroviare internationale-COTIF,Berna 1980, intrata in vig.1985.
Apedincele B la Conventia COTIF contine reguli privind contr.de transport int.feroviar al marfurilor,regulile CIM:
- formarea contractului(contr.transport este reglem.ca 1contr.consensual,nu real,deci se inch.valabil din
mom.incheierii acordului de vointa a partilor chiar daca marfa nu s-a predat efectiv.
- sub aspect formal: treb consemnat intr-1 doc.de transport,intitulat scrisoare de trasura feroviara(nu este o conditie
ad validitatem,ci ad probationem),semnata de parti(expeditor si transportator).Transportatorul semneaza de
trasura in mom.preluarii marfii,facand mentiunea in scrisoarea de trasura cu privire la preluare.
Scrisoarea de trasura nici in transportul feroviar nici in transportul rutier, nu este un titlu de valoare care sa fie
negociabil. Singurul doc.ce are caracter de titlu de valoare este conosamentul-bill of lading-fol.in transporturile
maritime si fluviale.
- conosamentul este 1titlu de val.real ce atesta preluarea marfii pe vas si este titlu de proprietate asupra marfii.
Efectele contractului de transport de marfuri pe calea ferata:
1) obligatiile expeditorului:
a)oblg.de ambalare a marfii(ambalajul sa fie in stare buna si adecvat marfii transportate
b)oblg.de predare a marfii(nu este o conditie a nasterii contr,ci 1efect al contractului) Mom.si locul predarii se
stabilesc prin trimiterea de catre parti la o regula INCOTERMS2010(ex:clauza DDP(delivered duty paid)presupune
transmiterea riscurilor la locul de destinatie.Mom.predarii repr.mom.transmiterii riscurilor de la vanzat la cumparat.
c) oblg.de incarcare a marfii pe mijl.de transport(partile pot conveni ca aceasta oblig.sa revina transportatorului).
d) oblig.de a plati tariful de transport. administrative.
e) oblig.de remitere,de punere la dispozitie a transportatorului a tuturor doc.necesare pt.indepl.formalitatilor
2) obligatiile transportatorului:
a) obligatia de incarcare si respectiv de descarcare a marfii
b) obligatia de a transporta marfa pana la punctul de destinatie in termenul convenit in contract
c)oblig.de indepl.a tuturor formalitatilor administrative cerute pt transportul marfii, inclusiv a formalitatilor vamale
d) oblig.de livrare a marfii si de remitere a scrisorii de trasura catre destinatar la locul si la data prev.in contr.
e) obligatia de a solicita instructiuni cand intampina o impiedicare in cursul transportului sau la livrare
f) obligatia de conservare a marfii pe parcursul drumului potrivit specificului ei.
Cea m.importanta problema este raspunderea transportatorului,pt urmatoarele 3 incalcari ale contr:
a) in caz de pierdere a marfii,se prezuma ca marfa e pierduta in caz.in care transportatorul nu o preda destinatarului
in termen de 30 de zile de la expirarea termenului de livrare.
In mod specific, raspunderea transportatorului este limitata la paguba efectiv suferita de beneficiar,adica damnum
emergens,nu se suporta lucrum cesans.Damnum emergens se calcul.dupa pretul bursei de marfa ce facea
ob.transportului sau dupa pretul curent al pietei.
b) raspunderea pt avarierea marfii(cand transportatorul nu a respectat oblg.conservare a marfii pe parcursul
drumului. Transportatorul raspunde numai pt damnum emergens).

c) raspunderea pt depasirea termenului de livrare(conventia prev.ca pt depasirea termenului de livrare,

transportatorul plateste daune ce nu pot depasi insa de 4 ori pretul transportului. Cu doua exceptii: cand partile au
convenit altfel si cand partile au prevazut in scrisoarea de trasura un termen esential pt livrare.
Temeiul raspunderii transportatorului este culpa.Deci transportatorul nu are o raspundere obiectiva, dar culpa este
prezumata daca marfa nu este predata.
Cand marfa nu a fost predata si culpa e prezumata a fi a transportatorului, revine transportatorului sarcina de a
dov.pt a scapa de raspundere,sa dov.o imprejurare exoneratoare de raspundere. Care poate fi forta majora.
Raspunderea transportatorului este de obicei limitata la anumite plafoane stabilite de conventie.
Conventia prevede o procedura a angajarii raspunderii transportatorului. Actiunea in justitie trebuie potrivit
conventiei precedata de o reclamatie prealabila pe care destinatarul marfii o va adresa transportatorului. Nu este
reclamatia administrativa o conditie de neprimire, este o modalitate de solutionare amiabila a litigiului. Reclamatia
suspenda cursul prescriptiei pana la respingerea ei si din aceasta data incep sa curga dobanzile.
Actiunea in justitie se introduce la instanta judecatoreasca fie de la sediul transportatorului sau de la locul de
primire sau de livrare a marfii. Calitatea procesuala activa in actiunile impotriva transportatorului revine
expeditorului iar calitatea procesuala pasiva transportatorului.
Conventia prevede termene de presciptie speciale. De regula, termenul de prescirpite al actiunii impotriva
transportatorului este de un an. Prin exceptie, termenul este de doi ani cand paguba este rezultatul dolului sau culpei
grave a transportatorului. Termenul de prescriptie incepe sa curga in urmatoarele situatii:
a) pt pierderea totala a marfii in a 30-a zi dupa expirarea termenului de livrare
b) pt pierderea partiala sau pt avarierea marfii, termenul curge din ziua in care a avut loc livrarea.
Termenul de prescriptie se suspenda pt o sg.cauza(reclamatia administrativa de la data cand e facuta pana la
respingerea ei.