Sunteți pe pagina 1din 54

Cum sa faci bani

Motto: si lon veut gagner sa vie,


il suffit de travailler.
Si lon veut devenir riche,
il faut trouver autre chose

sursa: Alphonse Karr

Traducere:
(Daca vrem sa ne castigam traiul,
Este de ajuns sa muncim.
Daca vrem sa devenim bogati
Trebuie sa gasim alt modalitate)
Cum sa faci bani

Tocmai ca pentru a deveni bogat trebuie sa cauti alta metoda decat munca bruta o sa incercam sa
iti expunem o alta modalitate de a face bani. Aceasta ar fi invetitia la bursa. Lasa-ne sa iti
explicam si de ce: la bursa poti sa faci bani indiferent de trendul pietei, de evolutia economiei
etc; poti castiga si pe trend crescator si pe trend descrescator. Apoi nu multi stiu ca la bursa poti
sa faci bani indiferent de starea materiala pe care o ai la momentul de fata. Stiu ca ti se pare
incredibil.

In cele ce urmeaza o sa iti explicam cum poti sa faci bani la bursa indiferent de starea ta
materiala (daca unii termeni nu o sa ii intelegi in aceasta introducere ei vor fi prezentati in
interiorul mini-ghidului):

1. Sa incepem cu cazul cel mai fericit in care ai bani si vrei sa ti-i conservi plus un profit. Daca iti faci
un calcul cat este dobanda pe care ti-o ofera banca si scazi de aici inflatia (cresterea preturilor la
bunurile de consum din anul respectiv) si comisioanele bancare plus impozitul pe profit de 16%
iti dai seama ca nu prea te alegi cu nimic in plus fata de banii tai, deci nu ai profit si atunci te
reorientezi...unde?! Raspunsul pe cae ti-l propun este bursa. Aici se poate investi in companii de
utilitati (spre exemplu) care aduc un randament considerabil mai mare decat ofera plasamentul
bancar. Insusi Warren Buffet (cel mai bogat om al lumii) investeste in principal in utilitati; cand a
fost intrebat de ce utilitati si nu altceva a raspuns ca de acum nu mai vrea sa se imbogateasca, ci
doar sa ramana bogat. Daca te numeri printre cei cu bani vei putea face arbitraje(tranzactii care
nu implica niic un risc-vom detalia si acest subiect)
2. Am lua ca si al 2-lea caz situatia in care ai ceva bani si vrei sa faci din ei multi, foarte multi. Aici
recomandam sa stapaneasti foarte bine analiza tehnica (despre care vom vorbi in mini-ghid)
pentru a putea face speculatii. Ramane la latitudinea fiecaruia daca va juca in intregime pe
derivate sau va intra si pe piata la vedere. In cazul derivatelor trebuie depusa doar o mica parte
din bani si de aici vin castigurile mari. Trebuie sa amintim ca inainte de a intra pe derivate este
nevoie de putina munca pentru o dobandi niste cunostinte specializate, dar odata ce va fi trecut
acest pas banii vor veni din ce in ce mai multi.
3. Cazul al 3-lea este cazul in care nu ai bani dar doresti sa faci multi. Am sa oferim o solutie si
pentru aceasta persoana: tanzactiile intraday. Poti sa cumperi actiuni de cati bani doresti, sa
astepti sa creasca in acea zi (neaparat in acea zi) cu X procente dupa care sa le vinzi luand acasa
Cum sa faci bani

doar profitul, fara sa fi nevoit sa depui nici macar un leu. In acest caz trebuie sa se studieze
foarte bine inainte de intrarea in piata.
In cele ce urmeaza vei gasi imformatii pentru fiecare din cele 3 cazuri:

Capitolul 1: Tranzacii. Strategii de investiii

1.1. Investire vs economisire

n primul rnd este bine s se nu confunde investiia cu economisirea. ntre investire i


economisire nu ar trebui s se pun semnul de egalitate i asta deoarece exist mai multe
diferene dintre care am aminti: a economisi nseamn, cum se spune n popor: a pune ceva
deoparte, a acumula capital bnesc fr a se supune riscului sau cu un risc foarte mic.
Operaiuni de economisire ar putea fi achiziia de titluri de stat, obligaiuni din sectorul privat
(n special corporaii multinaionale), un depozit bancar etc; acestea avnd o lichiditate ridicat i
un risc aproape inexistent. Trebuie ns avut n vedere faptul c randamentul obinut n urma
acestor operaiuni trebuie s depeasc rata inflaiei.

La cellalt pol dac privim prin prisma riscului se afl investiia. n aceast categorie intr
majoritatea plasamentelor: de la achiziionarea de obligaiuni la companii private, pn la
contracte futures i options (despre care vom vorbi mai pe larg in acest mini-ghid). Toate acestea
fiind investiii n titluri financiare; pe lng acestea mai existnd i altele, ca de exemplu:
investiii n imobiliare, n metale preioase sau chiar pornirea propriului bussines.

Investiiile nglobeaz o doz de risc. Este imperios necesar pentru orice investitor s i
identifice tolerana fa de risc, pentru a-i putea construi un portofoliu pe gustul su; riscul
fiind relativ, dar, mai ales faptul c difer de la persoan la persoan (ceea ce pentru unii
nseamn risc ridicat, poate pentru alii reprezint un risc mic i invers), exclude copierea
Cum sa faci bani

apetitului fa de risc al altei persoane. Ar fi foarte indicat ca fiecare investitor s i fac un test
din care s reieas ct de dispus este pentru risc.

Trebuie avut n vedere faptul c cei care i asum un risc mai mic se mulumesc cu un
randament mai mic, iar cei care i asum un risc mai mare se ateapt la un randament pe
msur; de aici rezultnd faptul c randamentul ateptat variaz direct proporional cu riscul
asumat; cum, de altfel, consideram c e mai n toate activitile: rezultatul variind funcie de
efortul depus.

n general, persoanele i propun un anumit randament i n funcie de el i asum un anumit


risc. Graie acestui fapt deducem c nu exist un portofoliu de aciuni perfect (care s se
potriveasc tuturor), ar putea fi eventual un portofoliu perfect pentru un grup de persoane care i
propune un randament de spre exemplu 40%. Avnd trasat aceast direcie se poate alege un
portofoliu care se vrea a fi blindat n ateptarea acestui randament. Alte persoane i doresc
randamente mult mai mari i atunci sunt nevoite s rite mult mai mult, s cumpere aciuni la
companii mici, nu foarte cunoscute de marea mas i cu o capacitate de apreciere a titlurilor
foarte mare. Ei caut firme mici, foarte puin lichide, bazndu-se pe faptul c un elefant nu va
putea niciodat galopa , i nici nu va putea face salturi foarte mari, i atunci cei crora le place
riscul vor cuta oricei care sunt mult mai dinamici, mult mai sprinteni i pot alerga mult mai
repede dect elefanii. Trebuie avut ns, n vedere faptul c elefantul nu galopeaz nici la
vale n cazul unui trend descendent, n timp ce soricelul dac se ntoarce sunt anse mult mai
mari s alerge i n jos.

1.2 Tranzaciile bursiere


Tranzaciile bursiere suport mai multe definiii, putnd fi privite prin mai multe concepii:
prohibitiv, restrictiv i liberal; ultima concepie fiind cea care ctiga tot mai mult teren n
dauna celorlalte, iar o definiie a tranzaciilor bursiere, conform acestei abordri ar fi: orice
afacere ncheiat, fie n burs, fie n afara ei, de ctre persoane abilitate, cu condiia de a se
nregistra operaiunea la burs se numete tranzacie bursier.
Cum sa faci bani

Scopul tranzaciilor

1. Tranzacii speculative- sunt cele mai ntlnite n pia i se urmrete marcarea unui profit
din diferena de cursuri ntre momentul vnzrii titlurilor i momentul achiziionrii lor. Aici se

regsete vechiul principiu foarte des ntlnit n afaceri: cumpr ieftin i vinde scump. O
persoan care se ateapt ca bursa s fie sub semnul taurului(sa creasca) va da ordin de
cumprare (deinnd o poziie long) urmnd ca la scaden (sau peste ceva timp cnd se va hotari
s vnd) respectivele titluri s fie apreciate, drept urmare el s aib un profit (daca supozitia sa
s-a dovedit adevarata). n schimb, o persoan care se ateapt c pe burs s urmeze o perioad
de corecii (s fie sub semnul ursului) va da un ordin de vnzare, iar la scaden (sau cnd se
va hotri s cumpere) cotaia titlurilor va fi mai jos dect cotaia la care a vndut. A vndut la un
pret mai mare dect a cumprat, deci a marcat un profit.

2. Tranzacii de arbitraj- cu aceste operaiuni se urmrete obinerea de profit fr ca


arbitrajorul s i asume ctui de puin riscul preului. Un exemplu n aceste sens ar fi
cumprarea unui anumit titlu de pe o pia i revinderea lui , n acelai timp, pe o alt pia unde
este cotat la un pret mai bun, iar n diferena de pret concretizndu-se multdoritul profit. Un
exemplu ar fi: achiziia de titluri Erste Bank la Viena i vnzarea lor n acelai timp la Bucureti,
unde acestea ar fi cotate la un pret mai bun; mai trebuie inut seama de diferenele de curs valutar
(n Austria achiziionndu-se n Euro n timp ce la Bucureti se vinde n RON). Spreading-ul
reprezint achiziionarea pentru scadena t1 i vnzarea pentru o scadena ulterioar t2, iar ntre
aceste doua cursuri t1, t2 trebuie s fie o diferen favorabil pentru a exista un ctig.

3. Tranzacii de acoperire (hedging)- sunt realizate de ctre persoane care vor s se apere de
fluctuaiile preurilor la anumite produse, cotaiilor la aciuni, cursului valutar, urmrindu-se n
special meninerea nivelului activelor i nu sporirea lui. Aici exist hedging vnztor sau
cumprtor; n primul caz cel care vinde pe derivate (pentru o scadenta oarecare) deine aciunile
respective sau este sigur c le va primi pn la scaden contractului. n cazul n care cotaia
scade el pierde din valoarea titlurilor care se diminueaz, dar ctiga pe derivate deoarece piaa a
Cum sa faci bani

suferit o corecie (despre hedging vom mai vorbi in acest mini-ghid deoarece ii acordam o
deosebita importanta).

4. Tranzactii cu caracter tehnic- fiind efectuate de ctre specialitii din cadrul bursei cu scopul
principal de a menine un echilibru al pieei.

Tranzaciile n marj

n cadrul tranzaciilor n marj, n primul rnd, clientul beneficiaz de mai multe avantaje; astfel
el poate cumpra sau vinde fr ca s fie nevoit s plteasc pentru fiecare cumprare sau s
ncaseze pentru fiecare vnzare: tranzaciile de sens opus compensndu-se reciproc, astfel
brokerului rmnndu-i sarcinasa urmareasca doar soldul contului clientului. Tranzaciile n
marj pot fi privite i ca un credit, putem achiziiona titluri cu plata n rate. i dac, de exemplu,
clientul vrsa 20000 lei ca marj iniial, cumprnd 400 aciuni a 100 lei, el devine debitor fa
de broker cu 20000 lei. Plata dobanzii se face lunar, iar ratele sunt flexibile putndu-se opta
pentru plata lor lunar, trimestrial, sau semestrial, modalitatea de restituire a ratelor rmnnd la
latitudinea clientului. Tot el poate depune bani n contul su periodic, chiar nainte de data
stabilit pentru plata ratei, astfel nct el i va diminua datoria pn cnd mprumutul primit va fi
complet restituit. Toate ctigurile obinute de ctre client vor fi vrsate n contul n marj,
reducandu-se astfel mprumutul.

Titlurile unei achizitii n marj aparin, din momentul cumprrii, clientului (acesta avnd o
poziie long pe titluri); n timp ce dividendele aciunilor respective vor fi colectate de ctre
broker. Clientul are poziia de debitor pentru resursele bneti mprumutate de la broker avnd
obligaia de a pltii acestuia din urm dobnd. Aceasta depinde de costurile cu care se
refinanteaza agentul la banca, aici adaugandu-se un spread (ceva n plus pentru agentul de burs).
De obicei compania de brokeraj percepe n plus 0,5-1%, fa de nivelul dobnzii care o poate
obine ea de la banc.

nregistrarea n cont a operaiunilor n marj se face n felul urmtor:


Cum sa faci bani

 In debitul contului va aprea: valorea aciunilor cumprate n marj la preul de pia i


dobnda la resursele bneti mprumutate de la broker
 In creditul contului va fi: acoperirea depus de client n bani sau n aciuni (obligatoriu de
la categoria I sau SIF-uri), banii rezultai din vnzri de aciuni i eventualele dividende
obtiunte pentru respectivele titluri.

Un exemplu ar fi mai elocvent, aa ca s o considerm un client care dorete s cumpere 100


aciuni XYZ la valorea de 400 lei n baz unei marje iniiale de 20000. Brokerul va pune acest
ordin realiznd o cumprare in marja, dup 3 zile clientul va face titlurilor, astfel societatea de
brokeraj isi imprumuta clientul cu diferenta pana la 40000 lei, deci datoria pe care o avea
clientul fata de agenia de brokeraj fi de 20000, exact valoarea marjei iniiale depuse de ctre
client. Agentul reine titlurile garanie (colateral), pentru mprumutul pe care l-a acordat. Sa
presupunem ca dup 30 zile cursul titlurilor respective creste la 440 lei/ aciune si clientul
hotrte sa vanda tot. Facandu-se abstarctie de taxele si comisioanele pltite de client companiei
de brokeraj si considernd ca dobanda anuala este de 12% contul clientului ar astfel:
In debit ar fi: achiziia aciunilor 40.000
dobnzi 400
In credit ar fi: marja initiala 20.000
vnzarea aciunilor 44.000,

Cu un sold creditor de 23.600, clientul din cazul de fa a obinut un profit de 3600 ntr-o
cumprare n valoare de 20.000 lei, ceea ce nseamn un ranadament de 18% pe luna, extrapolat
ar fi un randament anual de 108% n condiiile n care banca ofer o dobnd de doar cteva
procente pe an (maxim 10%).

n al doilea rnd, acest fel de tranzacii (n marj) au efectul de levier (engl leverage) tocmai
datorit faptului c o parte din bani sunt mprumutai. Se multiplic efectele obinute cu acest
plasament, profitul sau eventuala pierdere. S presupunem c un client achiziioneaz n marj
100 titluri XYZ la preul de 400 lei/ aciune, el depunnd 50% din bani respectiv 20.000 lei.
Dup 90 de zile cursul aciunilor respective crete cu 50 % ajungnd la 600 lei/ aciune, iar
clientul ia decizia de a vinde respectivele titluri. Venitul din vnzarea titlurilor va fi de 60.000
din care va trebui s i plteasc mprumutul de 20.000 i va rmne cu 40.000 adic va avea un
Cum sa faci bani

randament de 100% pentru un tiltu al crui pre a crescut cu doar 50%. Clientul mai avnd de
pltit acea dobnd de 3% pentru cele 90 zile ct a utilizat banii, n valoare de 600 lei, plus taxele
i comisioanele brokerului care variaz i se negociaz cu fiecare agent n parte (ncepnd de la
0.5% i ajungndu-se chiar la 8%; bariera maxim aplicndu-se cuponarilor, acetia din urm
fiind persoane care dein titluri ca urmare a distribuirii cupoanelor de ctre statul romn n urm
cu ceva timp; in plus ar mai fi impozitul pe profit care trebuie i el luat n seam fiind pentru
cazul luat de noi de 16% din profit. Daca am fi inut titlurile pe o perioad mai mare de 1 an
impozitul pe care ar fi trebuit s l pltim era de 1% din castig.

Mai poate aprea i situaia n care cursul aciunilor achiziionate scade cu 50% i atunci vom
vinde la preul de 20.000 lei bani ndeajuns doar s ne achitam datoria fa de broker i n
concluzie noi am pierdut ntreaga sum la o scdere cu 50 puncte procentuale a cotaiei aciunilor
respective. La aceast pierdere se mai adaug n practic i comisioanele companiei de brokeraj
care indiferent dac pierdem sau ctigam suntem obligati s le pltim, deoarece compania de
brokeraj, agentul nu ne garanteaz c o s ctigam, ei doar intermediaz achiziia de titluri pe
piaa de capital.

n al treilea rnd, tranzaciile n marj sunt reglementate prin lege i supravegheate de autoritatea
pieei. Este foarte important forma prin care se controleaz acest fel de tranzacii; consta in
stabilirea i urmrirea respetarii marjei, att n valoare absolut ct i n valoare relative. Practic
de aici a aprut reglementarea prin lege a marjei iniiale i a celei permanente.

Marja iniial (engl. initial margin) este valoarea fondurilor cash sau a titlurilor pe care clientul
trebuie s le depoziteze la broker nainte de a se angaja n tranzacie. Att n Statele Unite ale
Americii ct i la noi n ara suma care trebuie depus drept garanie este de 50% din preul la
care vor fi cumprate aciunile sau obligaiunile respective. n cazul n care vom garanta cu titluri
trebuie s ne asigurm c sunt cotate la categoria I sau sunt SIF-uri, altfel de titluri nu sunt
acceptate (neprezentnd suficient ncredere pentru agenia de brokeraj), iar n ceea ce privete
mprumutul care ne va fi acordat trebuie s fie pe o perioad de la una la 24 luni. Marja aceasta
trebuie respectat doar o data pentru fiecare poziie; aa c dac suma a fost depus investitorul
nu va mai primi nici o solicitare pentru noi fonduri.
Cum sa faci bani

Marja permanent sau de meninere (engl. maintenance margin sau minimum maintenance) este
nivelul minim al capitalului propriu pe care bursele de valori i firmele broker l solicit din
partea clienilor pe tot parcursul tranzaciei (atta timp ct poziia este deschis). NYSE i
NASD, ct i la noi, impun ca marja relativ curent a clientului s fie de 25% din valoarea de
pia a titlurilor. Dac, din nefericire pentru investitor, valoarea marjei relative va cobor sub
nivelul de 25% atunci agentul sau i va trimite un apel n marj (engl margin call), prin care i se
va solicita aducerea unei noi sume de bani ca i garanie. n cazul n care clientul nu se va
conforma, operatorul va lichida poziia si va vinde titlurile n contul clientului, astfel nct s
reintre n marja de meninere. Dac marja curent este mai mare dect marja iniial diferena
poate fi utilizat pentru o alt tranzacie n marj, contul clientului fiind deci nerestricionat.

Dac vorbim despre tranzacii n marj nu putem s nu aducem n discuie derivatele financiare.

1.3. Derivate financiare

Motivul principal al apariiei derivatelor a fost ncercarea de protejare mpotriva riscului. Punctul
0 al apariiei derivatelor a fost marfa. Cu ajutorul lor productorul tia la ce pret i va vinde
marfa, n timp ce persoana care trebuia s-o achiziioneze tia de ci bani va avea nevoie pentru a
face lucrul acesta; i din aceast nevoie, de diminuare sau anulare a riscului, au aprut hedgerii;
ei sunt primii artizani care deschid contracte derivate. Apoi ei transfera acel risc unor persoane
care sunt dormice s i-l asume, care se pun n contraparte contractelor lor, i aici apar
speculatorii (despre rolul crora vom vorbi putin mai incolo). O a 3-a categorie care acioneaz
pe aceast pia a derivatelor ar fi arbitrajorii, rolul lor fiind de a regla micile inadvertene care
pot aprea pentru un termen foarte scurt n cadrul pieei; cu ajutorul lor diferenele de preuri
ntre piee dispar.

Tipuri de derivate
1. futures i fordward
2. options
3. swap-uri

1.3.1. Contractul futures si forward


Cum sa faci bani

Contractele futures sunt nelegeri ntre un vnztor i un cumprtor de a vinde, respectiv a


cumpra o cantitate standard de active, la un prt dinainte negociat si cu livrarea n viitor la o
data numit scaden, avand clauze standardizate. Prin acest acord prile ii preiau riscul
reciproc al eventualelor pierderi avand ca si cauza fluctuatiile preului, facandu-se zilnic un
transfer de numerar compensator determinat prin marcare la pia (mark to market).

Preul de tranzacionare al unui contract futures este stabilit ntre cumprtor i vnztor. Un
contract futures oblig cumprtorul s achizitioneze activul de baz i vnztorul s l predea
(sau s efectueze compensatiile de pre), cu excepia cazului n care cumprtorul i/sau
vnztorul i nchide poziia nainte de scaden, adic face o tranzacie de sens opus; dac are
deschis un contract long (a achizitionat contractul) l va nchide prin vinderea lui pentru exact
aceai scaden, iar dac va avea un contract short (a vandut contractul) pe care dorete s il
nchid va cumpra contractul respectiv (exact pentru aceai scaden pentru care a fost vndut);
aa i va putea limita o pierdere sau s i marcheze un profit.

Este lesne de neles din definiie ca pentru a se putea ncheia un contract futures este nevoie de 2
artizani: vnztorul i cumprtorul, iar obiectul contractului este activul suport. Acestea putnd
fi:

 actiuni;
 rate ale dobnzii;
 indici;
 valute;
 marfuri.

Ce trebuie s tim despre un contract futures?

Simbolul- pe piaa derivatelor el este format din simbolul pe piaa spot n faa cruia se adaug
DE de la derivate. Astfel DESIF2 va fi derivatul care va avea drept active suport SIF2 (aciunile
SIF Moldova), iar DETLV va fi derivatul care va avea drept active suport TLV (aciunile bncii
Transilvania).
Cum sa faci bani

Multiplicatorul- reprezint numrul de aciuni pe care l conine fiecare contract. De exemplu


contractele DESIF, DETLV, DEBRK au multiplicator 1000 (adic un contract conine 1000
aciuni), n timp ce DEBRD are mutiplicator 100, iar DERRC 10.000.

Scadena- este data la care (n cazul n care nu am nchis contactul) el se va nchide automat.
Este stabilit n ultima zi lucretoare din lunile martie, iunie, septembrie, decembrie (3,6,9,12).

Activul suport- reprezint produsul care este tranzacionat pe piaa la vedere i care face
obiectul contractului. De exemplu, pentru contractul DESIF2, activul suport va fi aciunea SIF2
(tranzacionata pe piata la vedere sau spot); iar pentru DEBRK, activul suport tranzacionat pe
spot va fi aciunea BRK (Broker Cluj)

Cotaia- reprezint preul pe care l are la acel moment activul suport pe piaa spot. De exmplu,
dac avem un contract DESIF5, iar preul pe spot al aciunii SIF5 este de 2.9 ron, atunci aceasta
va fi cotaia.

Preul la scaden reprezint preul la care ni se va nchide contractul nostru la scaden


(ultima zi a lunii 3,6,9,12) dac nu am nchis noi contractul n prealabil.

Contractele futures pot fi de 2 feluri: de vnzare (short, atunci cnd ne ateptm la o scdere) i
de cumprare (long, atunci cnd ne ateptm la o cretere), iar ctigul/pierderea este egal cu
pierderea/ctigul pe care l are persoana care ni s-a constituit n contraparte. Adic dac noi am
vndut un contract futures DESIF2 la cotaia de 2.49 i preul ajunge la 2.55, atunci vom avea un
ctig de 0.06(2.55-2.49)*1000(multiplicator)=60ron, iar cel care ni s-a constituit ca i
contraparte i ne-a vndut contractul respectiv va suferi o pierdere de 60 ron.

Este foarte important s nu se fac urmtoarea confuzie: auzim foarte des c o s scad piaa
deoarece s-au deschis mult mai multe contracte short; nimic mai fals, cte contracte au fost
deschise long, attea au fost deschise i short; numr lor este egal.

Cu titlu de exemplu: achiziionm 10 contracte DESIF2 la preul de 2.49 pentru scadena din
septembrie, preul evolueaz pozitiv i dup o perioad(anterioar scadentei) decidem s vindem
Cum sa faci bani

la preul de 2.68. Profitul nostru va fi: (2.68-2.49)*1000(aciuni)*10(contracte)=1900 ron. O a 2-


a variant ar fi achizitiorea celor 10 contracte DESIF2 la preul de 2.49 ron pentru scadena din
martie, iar preul s evolueze n sens nefavorabil nou, adic s ajung la 2.34 i noi s decidem
ca e mai bine sa vindem marcnd astfel o pierdere de:
(2.492.34)*1000(aciuni)*10(contracte)=1500 ron.

Ar mai fi varianta n care vindem; aici s presupunem c vindem 10 contracte DESIF2 la preul
de 2.49 pentru scadena din martie iar preul evoleaza n sensul dorit de noi ajungnd la 2.39. In
acest caz vom avea un profit de (2.49-2.39)*1000(aciuni)*10(contracte)=1000 ron. n situaia
opus n care preul ia direcia nedorit i hotrm s lichidm contractele(prin cumprarea lor)
nainte de scaden la preul de 2.6 atunci vom suporta o pierdere egal cu (2.6-
2.49)*1000(aciuni)*10(contracte)=1100.

Contractele fordward sunt intelegeri ntre dou pri prin care acestea sunt de acord s vnd,
respectiv s achizitioneze o anumit cantitate din activul suport (o marf, un instrument financiar
guvernamental, o valut) la un pre stabilit, livrarea facandu-se la o data viitoare care este
specificat.

Deosebiri ntre cele 2 tipuri de contracte:

 contractele forward se lichideaz doar la scaden, sunt foarte rare cazurile n care aceste
contracte se nchid nainte de scaden;
 contractele forward nu sunt standardizate, avnd clauze care difer de la caz la caz;

1.3.2. Opiunile

Opiunile sunt contracte pentru care se plateste o suma (numita prima) si care in schimbul acestei
sume dau cumprtorului lor dreptul dar nu i obligaia de a cumpra sau vinde un anumit activ
suport (marf, titlu financiar sau instrument monetar) la o data ulterioara, la preul stabilit n
momentul in care s-a ncheiat tranzacia. Vanzatorul se obliga ca in orice moment cumparatorul
ii va cere sa vanda la pretul asupra caruia s-a convenit. Prima este singurul element negociabil n
cazul opiunilor, restul elementelor fiind standardizate.
Cum sa faci bani

Sune de 2 feluri : put si call. Achiziia unei opiuni put ne da dreptul, dar nu i obligaia de a
vinde activul care st la baza contractului la preul stabilit. n cazul n care vom cumpr o
opiune call aceasta ne va da dreptul, dar nu i obligaia, de a cumpra activul care st la baza
contractului la preul stabilit.

Fcnd abstractie de comisioanele companiei de brokeraj prin intermediul creia tranzacionam


contractele de tip opiune pot arta astfel:

 daca suntem cumprtorul unei opiuni put pe contractul DESIF2 la preul de exercitare
de 2.49, iar cursul evolueaz n sensul ateptat de noi la 2.34 atunci putem s beneficiem
de dreptul de a vinde acele contracte la preul de referin de 2.49 marcnd un profit(din
care trebuie s scdem prima pltit). n cazul n care cursul evolueaz contrar
ateptrilor noastre i va ajunge la 2.55(de exemplu) atunci nu vom beneficia de dreptul
cumprat i vom nregistra ca pierdere doar prima care am pltit-o pentru cumprarea
opiunii put.
 daca suntem cumprtorul unei opiuni call pe contractul DESIF2 la preul de exercitare
de 2.49, iar cursul va evolua n sensul pozitv ajungnd la 2.53 vom putea beneficia de
dreptul de a cumpra la preul de 2.49 ceea ce inseamnaca vom marca un profit; la fel i
aici trebuie sczut prima. n cazul n care cursul evolueaz n sens negative ajungnd la
2.4 atunci vom avea ca i pierdere doar prima.

Odat cumprat cu contract PUT sau CALL putem pierde doar marja ctigurile putand fi
nelimitate.

1.3.3. Swap-ul este un mixt ntre cele doua tipuri de mai sus dar deocamdat nu se gseste n
ara noastr.

Avantaje ale tranzacionarii derivatelor financiare.

Dintre avantajele tranzactionarii derivatelor financiare am dorit sa amintim:

 marja-cnd tranzactionezam derivate financiare depunem doar o fraciune de bani. Un


exemplu ar fi: dac dorim s achiziionam 10.000 aciuni SIF2(de exemplu) pe piaa la
Cum sa faci bani

vedere (momentan Bursa de Valori Bucuresti la noi ), la un prt de 2.49 lei/aciune am


avea nevoie de 24900 ron n timp ce dac am tranzaciona 10 contracte futures
DESIF2(care e echivalentul a 10000 aciuni) am depune doar marja de
400ron*10(contracte)=4000 ron. Diferena dintre cele 2 sume este considerabil. Cu acei
24900 am putea deschide aproape 60 contracte pe futures adic 60.000 aciuni pe spot,
deci de peste 6 ori mai mult. Nu se tranzactioneaza aciunile n sine ci doar preul lor.
 comisioane mult mai mici dect n cazul tranzaciilor pe pia spot- dac pentru
tranzaciile pe pia spot comisionul final care se pltete este undeva ntre 0.5-8% din
valoarea tranzacionat, n cazul tranzaciilor cu instrumente derivate comisionul ajunge la
1-2 ron/contract. S lum exemplul de mai sus, la achiziia celor 10 contracte DESIF2 am
fi pltit comision 15 ron, n timp ce pe pia spot am fi fost nevoii s pltim, considernd
un comision de, spre ex, 1.5%, 10(contracte)*1000(aciuni)*2.49*1,5%(comision)=373.5,
de 2,49 ori mai mare dect n primul caz.
 putem vinde ce nu detinem (tranzacii short)-asta nseamn c putem vinde anumite
aciuni fr s le avem efectiv la acea data. Acest lucru este foarte util cnd sesizm c o
anumit aciune este supraevaluat, sau cnd considerm c urmeaz un bearish market.
Dac anticipm o scdere vom shorta, iar dac avem n portofoliu acele titluri se va
numi c facem hedging.

Trebuie ns precizat faptul c i riscurile sunt mult mai mari atunci cnd tranzactioam derivate
financiare, dect n cazul n care plasamentelor pe piaa spot. Chiar dac prezint un grad mai
mare de risc, derivatele financiare sunt utilizate cel mai des tocmai pentru a diminua riscul.

Derivatele financiare ofer posibilitatea unui management foarte performant al portofoliilor;


folosite n operaiuni de acoperire a riscurilor (hedging) sau de speculaie, derivatele, contractele
futures i opiunile, pot proteja sau spori valoarea oricrui portofoliu.

1.4. Hedging-ul

Hedging-ul este o asigurare mpotriva fluctuaiilor de prt ale unei marfi efective, marfi virtuale
sau valut. Considerm c un exemplu ar fi foarte elocvent n explicarea hedging-ului.
Cum sa faci bani

Este de doua feluri : long hedge i short hedge, despre care vom vorbi n cele ce urmeza.
 Long hedge- s presupunem c vrem s cumprm aciuni n viitor la o anumit
companie i ne protejm ca aceastea s nu creasc, ceea ce nseamn c vom deschide
contracte long pe futures, i dac va crete cursul atunci vom ctiga din contractele pe
futures i preul de achizitie ne va rmne oarecum acelai; n mometul cumprrii se vor
lichida contractele futures; la fel se face si asigurarea mpotriva aprecierii valutei care
urmeaz a fi data.
 Short hedge- s presupunem c avem un portofoliu de aciuni pe care dorim s l
protejm deoarece ne ateptm la o scdere; este vorba de short hedge. Strategia de short
hedge se aplic i atunci cnd se urmrete asigurarea mpotriva deprecierii valutei (nu
numai a cotaiei titlurilor deinute) care urmeaz a fi ncasata. Este foarte important
pentru companii s se in cont de acest aspect. Exist foarte multe raportari cu pierderi
substaniale la companii care mergeau bine din punct de vedere al exploatrii dar nu
aveau hedging pe valut care urma s fie ncasata, iar cursul tot mergea la vale, pn
acolo nct s i duc n pierdere. Aceast chestie ar putea fi evitat foarte uor dac s-ar
utiliza instrumentele derivate. S-a ntmplat i n ara noastr n 2007 cnd a ajuns euro s
fie cotat la 3.1 lei, lucru care a cauzat mari probleme exportatorilor. Pentru aceast spe
vom da un exemplu, dar referitor la aciuni i nu la valut, pentru a se nelege
mecanismul:
 sa presupunem c avem n portofoliu 10.000 aciuni SIF2 i ne ateptm s scad piaa,
dar nici nu vrem s vindem(deoarece avem ncredere ca n scurt timp i va reveni
aciunea respectiv) atunci alegem s short-am pe futures vnznd 10 contracte DESIF2.
Daca preul spot este de 2.9, iar preul de exercitare al contactelor pe futures 3.5. In
cazul care pe spot va urma o cretere, atunci in mod normal ar trebui sa urmeze o
cretere si pe derivate; ceea ce inseamna ca pe spot vom avea o cretere in timp ce pe
derivate vom avea o scdere, deoarece suntem short-eri si piata a crescut. Pornind de la
supoziia ca pe spot vom avea o apreciere a titlurilor de 0.3(ajungnd la 3.2), pe
derivate tot de 0.3 ajungnd la 3.8, pe piata la vedere vom avea o cretere a
portofoliului cu 0.3*10.000=3.000. Pe piata derivatelor vom avea o pierdere de
0.3*10(contracte)*1000(aciuni)=3.000; de unde rezulta ca vom avea o pierdere egala cu
Cum sa faci bani

profitul de pe cealalta piata, coservandu-ne astfel portofoliul. Obligatoriu cnd vindem


pe spot trebuie nchidem contractile pe futures.

Exact acelai lucru este valabil si pentru asigurarea impotriva deprecierii valutei. Produsele
pentru care se poate aplica o strategie de hedging sunt: cursurile RON/USD, EUR/USD,
RON/EUR, RON/CHF. Cei care beneficiaza de pe acestor strategii de protecie sunt
importatorii si exportatorii care deruleaz fluxurile in monedele menionate mai sus.
Importatorii cumpara contracte futures asigurndu-se astfel impotriva unei creteri ale cursului
valutei fata de leu aplicnd un long hedge, in timp ce exportatorii vor utiliza short hedge. Ca si o
concluzie in ceea ce privete hendging-ul valutar : orice suma exprimat in cele trei monede
poate fi fixata la o valoare cu ajutorul derivatelor financiare.

Aadar, hedgingul presupune blocarea preului cu mult inainte de a se efectua propriu-zis


operaiunile de ncasri sau plati (cazul contractelor cu active suport) vnzare, cumprare (cazul
contractelor cu active suport aciuni), la un nivel acceptabil, determinnd astfel o modificare
personala si previzibila a preului.

Ca si o concluzie, putem define hedging-ul ca fiind operaiunea bursier ce consta in


deschiderea unei poziii futures egale, dar de sens contrar poziiei deinute pe spot.
Profitul/pierderea de pe o piaa este aproape n totalitate compensata cu pierderea/ctigul de pe
cealalt pia.

1.5. Strategii de investiii

Unii investitori prefer s investeasc n obligaiuni sau aciuni foarte lichide care pltesc anual
dividende, asumndu-i un grad mai mic de risc, dar de obicei i un ctig mai moderat, avnd
marele avantaj c, n caz de nevoie, sumele de bani pot fi schimbate n bani fr a-i diminua
valoarea.

Ali investitori au un apetit mai ridicat pentru risc i i doresc ctiguri mai mari i atunci
prefer aa numitele aciuni de cretere; acestea fiind aciuni care nu ofer dividende mari, ele
fiind aproape nensemnate, dar folosesc banii pentru a se dezvolta. Dac aceti bani rmi
Cum sa faci bani

pentru dezvoltare se lovesc de nite mini inteligente atunci n civa ani (n general) cifra de
afaceri va crete considerabil, la fel i profitul urmnd ca din acestea dou s rezide i un pret
mai mare al titlurilor respectivelor companii i totodat un profit pentru deintorii de aciuni la
acea companie. Aici se obin, de obicei, profituri mai mari deoarece exist riscul c banii rmi
pentru dezvoltare s nu se loveasc de acele mini luminate i atunci firma s nu aib o cretere a
cifrei de afaceri, respectiv a profitului; i atunci cotatia titlurilor nu va mai avea acea cretere
estimat; ar putea suferi chiar o corectie.

Un alt lucru foarte important n alctuirea portofoliului l reprezint diversificarea lui conform
principiul nu ine toate oule n acelai co; este lesne de neles de ce, coul putndu-se sparge
la fel i ce este nuntru. Acelai lucru i n ceea ce privete aciunile. Chiar i dup o analiz
atent pot aprea factori care nu pot fi anticipati, se poate ntmpla ceva pe piaa petrolului i
atunci companiile care se sunt n domeniu ar putea avea probleme, cum de altfel s-ar putea
ntmpla ceva la nivel global n ceea ce privete bncile i atunci acest sector ar putea suferi
corecii. Trebuie avut n vedere faptul c nu e bine s cdem n cealalt extrem, mai precis nu e
bine s difersificam foarte mult portofoliul. Trebuie gsit o variant optimala. E bine sa inem
cont apoi de faptul ca un portofoliu bine diversificat are in compoziie aciuni din multe
sectoare: petrolier, financiar etc.

Investitorii se mpart in:

 speculanti- sunt persoane care inainte cumpara de ntrunirea AGA cnd se asteapta sa
fie anunate majorri de capital social, inainte de anunarea rezultatelor obinute. Daca se
dovedete ca asteparile le-au fost confirmate si s-a anunat majorarea de capital social
prin distribuire aciuni gratuite, respectiv au fost anunate rezultatele companiei si acestea
au fost bune, atunci cotaia titlurilor se va aprecia, si investitorul are toate ansele
marcheze profit.
 investitori pe termen lung- sunt acele persoane care acumuleze ncetul cu ncetul
pachete la companii pe care le puternice cu rezultate frumoase. Aici apare zicala:
cu pasi mici (si bine calculai) ajungi departe sau ncet, dar sigur. Aceste persoane
Cum sa faci bani

nu sunt interesate de vnzarea titlurlor, ci pe masura ce mai economisesc ceva, sau dispun
de lichiditi aleg sa acumuleze.
 cei care fac ambele de investiii

Prin definiie bursa se mic in funcie de evenimentele care au loc, de natura macro si micro
economic, geopolitic, social, fiscal si chiar diplomatic militar. Ultimul an a fost o
demonstratie clar in favoarea acestei afirmatii.

Am vzut cu toii cum bursele internationale si cele zonale au crescut si au sczut in functie de
crizele de pe piata petrolului si a aurului, deciziile de modificarea ratei de doband luate de
bncile centrale din SUA, Britanie, Japonia si Europa, conflictele sociale, militare diplomatice
din Orientul Mijlociu, de evoluia datelor macro-economice de pe teritoriul american sau
european, de rezultatele financiare bune sau rele obinute de ctre coloi listai la burs,
deciziile de fuziune sau achizitie luate de giganii pieei bancare, de asigurri sau de productorii
de automobile, etc.

1.6. Speculaie vs manipulare

Specula este ceva rau, si se fcea, in Romania, inainte de revolutie cand se imprteau cartele, era
prohibiie, aveam ratie iar alimentele se vindeau la suprapre; in timp ce speculaia si
speculatorul sunt doua lucruri foarte necesare in existena oricarei burse de valori si asta datorit
mai multor factori dintre care am aminti:
 datorita lor piata castig mult in lichiditate si cand investitorii doresc sa efectueze
tranzactii (indiferent de sensul lor: vnzare sau cumprare) isi gasesc mai rapid
contraparte. Pe pietele derivate exista doua mari categorii de operatori: hedgerii si
speculatorii; daca ar fi doar hedgerii am avea parte de o piata fordward, si aici ar aparea
problema cu costul acoperirii hedging-ului lucru care ar putea duce la o lichiditate
extreme de redusa pe piata respectiva, sau chiar la inchiderea bursei.
 gratie cunostintelor dobandite ei pot demasca si contracara incercari de manipulare a
pietei
 confera o stabilitate fluctuatiilor preturilor; si asta deoarece atunci cand speculatorii
obrserva ca piata este subapreciata ei vor intra la cumparare, evitand astfel o alunecare a
Cum sa faci bani

pietei; iar daca vor vedea o piata supraevaluata imediat vor vinde coborand-o unde ii este
locul. Unul dintre factorii care au dus la caderea dezastruasa a bursei de la noi intre
august 2007-iulie 2008, a fost faptul ca nu putem shorta pe spot deloc iar pe futures decat
pe foarte putine titluri si cu lichiditati modeste cu exceptia SIF2 si SIF5. Aceasta putinta
ar duce la o apreciere mai moderata a cotatiei titlurilor, nu ar lasa sa ajungem la nori
neintemeiat, fapt care implica si exculderea unor scaderi de proportii uriase. Ca o
paranteza: daca am putea shorta pe spot ar fi din nou benefic tocmai datorita faptului ca
am vinde anumite titluri pe care nu le-am avea pentru ca in viitor sa fim nevoiti sa le
cumprm dupa ce piata a inceput sa scada stopand astfel luarea apei de catre piata
(expresie in jargon reprezentand contractarea unei pierderi mari). Orice short-seller va
deveni un cumparator al acelor titluri. In tara noastr, dac sesizam ca un titlu este
supraapreciat, in momentul de fat, singura variant pe care o avem sa taxm titlul
respective ar fi ignoranta.

O foarte veche definie a speculatiei ne spune ca reprezinta vanzarea sau cumprarea unui bun in
momentul t urmata de revanzarea sau recumpararea sa in momentul t+1, motivatia unei
asemenea operatii fiind speranta unei modificari favorabile a pretului acesteia in intervalul (t,
t+n), si nu un castig in urma utilizarii, transformarii sau schimbului bunului respective.

Speculatia este intentia de a fructifica un prezumat avantaj informational. Cine consider ca are
un avantaj informational actioneaz in consecint in piata ; dac se asteapt la bull market va
face o speculatie a la hausse (va cumpra contracte in momentul t, urmand ca la momentul t+x
sa le ravand), iar dac prevede bear market va specula a la baisse (va vinde contracte la
momentul t, urmand ca la momentul t+x sa le rscumpere) pentru ca la mometul t+x sa culeaga
roadele, bune sau rele. Daca previziunele sale au fost corecte va avea un profit, altfel va suporta
o pierdere.

Speculatorii sunt foarte sofisticati, iar pentru a dobandi toate cunostintele si informatiile de care
dispun au nevoie de un volum de munca demn de luat in seama, de analize puternice asupra
companiilor care face obiectul speculatiei, de un permanent contact cu piata pe care actioneaz,
si de ce nu, cu pietele internatioanle avandu-se in vedere corelarea care exista la acest moment
Cum sa faci bani

intre mai toate bursele importante. Este total nefondat idea ca speculatorul este o persoan care
castig bani nefacand mare lucru, bani nemeritati si necinstiti. Acesti bani pe care ii castig sunt
bani pentru care ei, pe lang faptul ca muncesc din greu, isi asuma si un risc destul de insemnat.

Speculatorii cunosc (si aplic) principiul conform caruia trebuie s fi lacom cand altii sunt
fricosi, si sa fi fricos cand altii sunt lacomi, principiu care ar trebui sa ne cluzeasca pe fiecare
dintre noi. Ei stiu ca trebuie sa cumpere cand este sange in piata; sunt persoane cu o deosebit
disciplin si actioneaz la rece fr sa se ataseze nefondat de anumiti emitenti.

Speculatorii mai sunt inzestrati si cu rabdare si cunoscand faptul ca pe piata de capital nu poti
face bani in fiecare zi, ei studiaza si asteapt s apar momentele generatoare de profituri, cu
cash-ul disponibil. Iti dorim sa devi un bun speculator. Cu pputina munca vei ajunge si vei face o
groaza de bani.

Acele persoane datorit carora perceptia asupra speculatorilor este denaturat se numesc
manipulatori. Manipularea bursiera este o fals speculatie, si reprezinta manevra prin care se
urmareste cresterea, scaderea sau mentinerea artificiala a cursului uni anumit titlu finaciar, in
functie de interesul direct si imediat a celui care o practica. In tara noastr, de obicei, deschid
contracte la Sibiu (deoarece acolo sunt marile castiguri-efect de levier), pentru ca mai apoi sa
influenteze piata spot in acel sens, folosind fel si fel de tertipuri: de la articole din ziar, zvonuri,
super informatii, pana la manipularea cu ordine masive de vanzare sau cumprare. Ei prind o
conjuncture favorabila, cand piata are o lichiditate foarte scazuta, lumea sta mai mult pe bara
asteptand sa li se confirme un trend sau altul, in timp ce manipulatorii isi fac jocurile. Lumea isi
pierde repede increderea in piata si o recastiga greu.

Tactici ilicite

O practica care a fost scoasa in afara legii este asa-numita bear riders-grup de persoane care isi
unesc capitalul si vand short pentru a scadea preturile si care apoi cumpara pentru a-si acoperi
pozitiile short, incasand astfel profituri mari. As mai mentiona ca practica ilicita si atragerea
catre ordinele stop- tactica de tranzactionare a actiunilor prin care se vand actiuni suficient de
Cum sa faci bani

mult cat sa traga pretul in jos pana la un punct la care se stie ca exista ordine stop loss (care
limiteaza pierderea). Astfel acestea devin ordine la piata, intretinand in continuare miscarea
pretului in jos, declansand in consecinta, mai multe ordine stop. Acest proces este numit avalansa
(eng. Snowballing).

Atat speculantii cat si investitorii pe termen lung se bazeaza in luarea deciziilor pe analiza
bursier.

Capitolul 2: Analiz bursier

Cel mai important ntr-o piaa bursier este s aniticipezi cursul aciunilor, i asta nu se poate
face fr o analiz bursier temeinic. Analitii bursieri se mpart n 2 categorii:
fundamentalitii (persoane care pleac de la prezumia ca doar analiz fundamental este bun
i se bazeaz doar pe ea) si chartistii (persoane care iau decizii ca urmare a analizelor grafice).
Recomandm s se aib n vedere ambele feluri de analiz deoarece analiza fundamental ne
spune ce aciune s cumprm/s vindem, n timp ce analiza tehnic ne spune cnd s acionm
asupra acelei aciuni.

2.1. Analiza fundamental

Analiza fundamental se realizeaz att la nivelul firmei ct i la nivelul ntregii viei economice.
Este util special investitorilor pe termne mediu i lung.

2.1.1. Analiz macroeconomic

nainte de intrarea la cumprare recomandm n primul rnd o analiz la nivel macroeconomic,


ceea ce cuprinde:

 Cresterea economic(creterea produsului intern brut)- pentru rezultate frumoase pe


piaa de capital este nevoie i de o cretere economic sntoas; cnd se vor lua n
Cum sa faci bani

calcul eventuale predicii le sugerm pe cele de la FMI n detrimentul celor date de ctre
guvernul sau banca centrala a statului respectiv.
 Rata inflaiei- la fel recomandm previziunile FMI; trebuie avut in vedere faptul ca
inflaia erodeaz din ctig,
 Rata dobnzii de monetar a bncii centrale- trebuie fie joasa si de preferinta, cu
posibiliti sa mai scada, deoarece emitenii se vor finanta cu costuri mai mici,
performand mai bine.
 Impozitul pe profit- este si acesta un fapt demn de luat in seamna, cat ne va lua statul
din ce vom castiga.

Este foarte important pentru un investitor s recunoasc din timp, tendina dobnzilor de
referin, data de ctre bncile centrale din statele respective, sau dac este vorba de o ara care a
adoptat moneda unic europeana, de ctre BCE.

Exist o corelaie ntre aciuni i dobnd; depozitele la bnci, titlurile de stat etc fiind o
alternativ a pieei de capital, dac remuneratia pentru ele va suferi o cretere atunci este normal
ca actiunile s sufere o anumit corecie direct proporional cu aprecierea ratei dobnzii. Tot
mai muli investitori se vor orienta, n acest caz, nspre titluri de stat (hrtii de valoare emise de
orice stat, cu ajutorul crora Ministerul de Finane acoper anumite guri din buget), deoarece o
s ofere un randament din ce n ce mai bun fr risc, considerandu-se c cel mai bun garant este
ntotdeauna statul. La cellalt pol, dac se va decide ajustarea ratei dobnzii atunci se va aprecia
piaa de capital; lucru lesne de neles, i prin prisma faptului c odat cobort dobnda de
referin, bncile comerciale vor face acelai lucru i companiile listate se vor putea finana cu
costuri mai mici, ceea ce nseamn cheltuieli mai mici, ceea ce duce nspre un profit sporit i
deci la o valoare mai mare a titlurilor respectivei firme.

n perioada de cretere accentuat a preurilor (tendina inflaionist) dobnzile sunt folosite de


ctre bncile centrale ca pe o arm n lupta dus pentru a stvili inflaia (care este un mare ru
pentru o economie); deci c rata dobnzii de referin va crete pentru a evita o supranclzire a
economiei. Unele economii naionale (cum este i cea a rii noastre) sunt ca nite motorase, care
dac ajung s fie foarte turate s-ar putea s nceap s scoat fum. n cellalt caz cnd avem
Cum sa faci bani

parte de o conjunctur slab i o cretere mic a preurilor dobnda va scdea pentru a spori
investiiile.

Dup ce s-a trecut de acest studio macroeconomic, este de preferat s se fac o analiz sectorial
pentru a vedea in care sector este cel mai bine sa investim. Si dup ce am descoperit sectorul,
sectoarele in care ne-am decis sa investim este bine sa luam toate aciunile cotate din respectivul
sector si sa le analizm (dac avem suficient timp), prima data din punct de vedere fundamental
pentru a vedea in care companii sa investim, pentru ca mai apoi dup o analiz tehnic s vedem
si momentul in care sa achizitionm.

2.1.2. Bilantul

(bilanturile companiilor listate se gasesc pe pagina bvb.ro in sectiunea informatii finaciare ;


ca ex pt SIF 5 : http://bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=SIF5&t=2 )

2.1.2.1. Structura bilantului contabil

Bilanul contabil are n componena sa documente i situaii de sintez economic sau de control
fiscal, cuprinznd urmtoarele elemente:
Bilanul propriu-zis;
Contul de Profit si pierdere ( respectiv contul de exerciiu n cazul instituiilor
publice );
Anexa la bilan;
Raportul de gestiune.
Avnd acelai scop, de informare asupra situaiei patrimoniului, a situaiei financiare a
unitii patrimoniale i a rezultatelor obinute, aceste pri constitutive formeaz un tot unitar.
In practic se cunosc dou scheme de bilan, una sub form de tablou cu dou prti:
partea stng, ACTIVUL, i partea dreapt, PASIVUL, numit i schema orizontal de bilan,
i modelul sub forma listei verticale sau schema bilanului vertical. Bilanul sub form de
tablou cu dou pri pune n eviden egalitatea ntre resurse i utilizri, iar modelul de bilan sub
Cum sa faci bani

forma listei verticale ordoneaz structurile patrimoniale n active, datorii, capitaluri, rezerve i
alte componente ale situaiei nete, finalitatea fiind prezentarea situaiei nete a patrimoniului.
A) Bilanul propriu-zis poate fi alctuit n dou variante sau sisteme, n funcie de
gruparea ntreprinderilor n ntreprinderi mici , mijlocii i ntreprinderi mari, grupare ce se face n
funcie de praguri fiscale ( care au n vedere valoarea activului bilanului, cifra de afaceri i
numrul mediu de salariai ).
a. Bilan contabil n sistem simplificat, n cazul ntreprinderilor mici si mijlocii, care
presupune o schem de bilan mai redus.
b. Bilan contabil n sistem de baz prevzut s fie utilizat de ntreprinderi mari, acesta
cuprinznd posturi i indicatori complei privind activitatea i rezultatele
ntreprinderii.
Bilanul unitilor patrimoniale care desfoar activiti economice cuprinde toate
elementele de activ i pasiv grupate dup destinaie i respectiv proveniena lor. ACTIVUL
BILANULUI cuprinde urmtoarele grupe principale de elemente:
a) Activele imobilizate ( imobilizri necorporale; imobilizri corporale; imobilizri
financiare-investitii, donatii, aport n natura etc );
b) Activele circulante ( stocuri, creane, titluri de plasament, disponibiliti i alte valori
);
c) Conturile de regularizare i asimilare-activ ( cheltuielile nregistrate n avans,
diferene de conversie-activ i alte elemente tranzitorii i de regularizat, de activ );
d) Primele de rambursare a obligaiunilor.
Capitalul social subscris nevrsat se nscrie distinct n grupa activelor circulante ale
bilanului.
PASIVUL BILANTULUI cuprinde urmtoarele grupe principale de elemente:
a) Capitalurile proprii ( capitalul social sau individual, primele legate de capital,
diferenele din reevaluare, rezervele, rezultatul reportat nerepartizat, rezultatul
exerciiului, fondurile proprii, subveniile pentru investiii si provizioanele
reglementate );
b) Provizioanele pentru riscuri i cheltuieli;
Cum sa faci bani

c) Datoriile ( mprumuturi i datorii asimilate, furnizori i conturi asimilate, datorii n


legatur cu personalul, datorii fa de bugetul statului, datorii privind asigurrile
sociale, creditori i alte datorii );
d) Conturile de regularizare i asimilare-pasiv ( veniturile nregistrate n avans,
diferenele de conversie-pasiv, alte elemente tranzitorii i de regularizat de pasiv ).
Elementele patrimoniale n bilan sunt sistematizate pornind de la conturi, pe grupe,
capitole, posturi, dup criteriul lichiditii activului i a exigibilitii pasivului, astfel: posturile de
activ sunt aezate n ordinea cresctoare a lichiditii ( de la cele mai puin lichide - cum este
cazul activelor imobilizate la disponibilitile bneti ca form de lichiditate absolut ), iar n
pasiv posturile sunt dispuse de la cele mai puin exigibile ( de la capital - ultimul cont care se
nchide in cazul lichidrii patrimoniului ) la datoriile curente.
B) Contul de Profit i pierdere(vom descrie in subcapitolul urmator)
C) Anexa la bilan are ca obiective principale completarea i explicarea datelor nscrise
n bilan i n contul de Profit i pierdere i conine informaii cu privire la situaia
patrimonial i financiar, la rezultatele aferente exerciiului ncheiat cum sunt:
- repartizarea profitului ( anexa 1 );
- situaia stocurilor i a produciei n curs de execuie ( anexa 2 );
- situaia creanelor i datoriilor ( anexa 3 );
- situaia altor provizioane ( anexa 4 );
- date informative ( anexa 5a );
- pli restante ( anexa 5b );
- impozitele, taxele i alte obligaii datorate i vrsate ( anexa 5c );
- situaia activelor imobilizate ( anexa 6 ):
A. Valori brute
B. Amortizri
C. Provizioane pentru depreciere
- alte informaii privind regulile i metodele contabile utilizate i date complementare
( anexa 7 ).
a) Repartizarea profitului cuprinde alocri din profitul exerciiului n curs, la rezerve,
fondul de participare a salariailor la profit, fondul de dezvoltare, surse proprii de finanare,
dividende de pltit etc., precum i profitul rmas nerepartizat.
Cum sa faci bani

b) Situaia stocurilor i a produciei n curs conine date referitoare la dinamica


stocurilor de materii i materiale, a obiectelor de inventar, produciei neterminate, stocurilor la
teri, animalelor, mrfurilor, ambalajelor i a totalului stocurilor.
c) Situaia creantelor i datoriilor se refer la informaii cum sunt:
- creane din active imobilizate;
- creane din active circulante;
- cheltuieli nregistrate n avans;
- total creane;
- datorii bancare;
- datorii fiscale i sociale;
- datorii comerciale;
- datorii n legatur cu personalul;
- alte datorii;
- venituri nregistrate n avans;
- total datorii.
d) Situaia altor provizioane pune la dispoziie date referitoare la micarea balaniera a
provizioanelor ( sold la nceputul anului; cheltuieli privind provizioanele constituite; veniturile
din provizioanele diminuate sau anulate; sold la sfritul anului ) pe categorii de provizioane,
respectiv: provizioane reglementate; provizioane pentru riscuri i cheltuieli; provizioane pentru
depreciere; total provizioane.

e) Date informative ofer date cu privire la:


- rezultatele obinute;
- evoluia indicatorilor ( nr. salariailor, salarii brute, veniturile, exporturi,
imobilizrile corporale comparativ cu anul precedent );
- evoluia creditelor, alocaiilor bugetare;
- investiiile strine.
f) Plile restante prezint volumul angajamentelor neonorate la termen, att pe
structur ( furnizori,creditori etc. ) ct i pe vechime i activitate ( curent i investiii ).
g) Situaia impozitelor i taxelor datorate i vrsate ofera informaii referitoare la
corelaiile unitii patrimoniale cu bugetul statului i bugetele locale.
Cum sa faci bani

Pentru fiecare categorie de impozite i taxe se fac raportri privind sumele


datorate, sumele vrsate efectiv, sumele rmase de vrsat i eventual sumele vrsate n plus.
h) Situaia activelor imobolizate red micarea activelor imobilizate (necorporale,
corporale, financiare si pe total ) tot sub forma balaniera i n valoare brut, a amortizrilor
aferente, precum i a provizioanelor pentru depreciere.
i) Alte informaii privind regulile i metodele contabile se refer la:
- metodele de evaluare aplicate pentru diferitele posturi din bilan;
- metodele utilizate pentru calculul amortismentelor i provizioanelor;
- motivele pentru care unele posturi din bilan i din contul de Profit i
pierdere nu sunt comparabile de la un exerciiu la altul;
- alte informaii pe care unitatea le consider semnificative.
D) Odat cu bilanul, cu contul de Profit si pierdere i cu anexa la bilan, unitile
patrimoniale depun raportul de gestiune. Acesta conine n principal:
- prezentarea situaiei unitii patrimoniale i evoluia sa previzibil;
- elemente deosebite intervenite n activitatea unitii patrimoniale dup
ncheierea exerciiului;
- participaiile de capital la alte uniti;
- activitatea i rezultatele de ansamblu a sucursalelor, filialelor i altor
subuniti proprii;
- activitatea de cercetare-dezvoltare;
- alte referiri cu privire la activitatea desfurat care sunt considerate necesare
a fi nscrise n raportul de gestiune.

2.1.2.2. Analiza activitatii economico-financiare pe baza bilantului contabil

Intocmirea bilanului contabil pe lng funcia de generalizare a datelor are ca scop elaborarea
unui document n baza cruia s se faca analiza urmtoarelor aspecte:
- realizrii indicatorilor n comparaie cu bugetul de venituri i cheltuieli pe anul
respectiv i cu anul de baz ( anul precedent ). Acesta se numete analiz dinamic.
- identificarea unor resurse financiare posibile pentru dezvoltarea activitii .
Cum sa faci bani

Analiza pe baz de bilan are n vedere urmtoarele aspecte:


1. analiza indicatorilor de performan;
2. analiza indicatorilor de eficien;
3. analiza indicatorilor de lichiditate;
4. analiza indicatorilor de ndatorare ( solvabilitate );
5. analiza indicatorilor aciunilor i dividendelor.

Analiza indicatorilor de performan.

Indicatorii de performan ocupa un loc central n cadrul analizei financiare i constau n


calcularea i interpretarea ratei rentabilitii capitalurilor totale utilizate sau a activelor nete ( R ).

RATA PROFITUL PROFITUL


= =
RENTABILITATII CAPITALURI TOTALE UTILIZATE TOTAL ACTIVE
NETE

Analiza performanelor ntreprinderii se extinde cu ajutorul unei piramide de forma


indicatorilor primari, secundari i teriari.

Profitul din exploatare


Indicatori primari: R1= X 100
Capitaluri totale utilizate

Profitul din exploatare


Indicatori secundari: R 2 = X 100
Cifra de afaceri
sau
Cifra de afaceri
R2 = X 100
Cum sa faci bani

Capitaluri totale utilizate

Costul vnzrii
Indicatori teriari: R3 = X 100
Cifra de afaceri
sau
Cifra de afaceri

R3 = X 100

Active fixe

sau

Cifra de afaceri
R3 = X 100

Active circulante

Analiza indicatorilor de lichiditate

Pentru un agent economic s poata funciona are nevoie de lichiditi, iar dimensiunea relativ a
acestora este apreciat prin nivelul umor indicatori care se calculeaz pe baza bilanului
contabil.

n practic se folosesc urmtoarele indicatori de lichiditate:

ACTIVE CIRCULANTE

a) RATA LICHIDITATII CURENTE =

PASIVE CIRCULANTE

Valoarea optim a acestui indicator este de la 2 la 1.


Cum sa faci bani

ACTIVE CIRCULANTE - STOCURI

b) TESTUL ACID =

PASIVE CIRCULANTE

Valoarea optima a acestui indicatir este de la 1 la 1.

c) RATA RECUPERARII RAPIDE CASH

A LICHIDITATILOR PASIVE CIRCULANTE

Analiza nivelului de ndatorare sau de solvabilitate.

n contabilitate pentru caracterizarea gradului de solvabilitate se utilizeaz indicatori cum sunt:

a) Proporia activelor nete n capitalul acionarilor

TOTALUL ACTIVELOR NETE

P. A. N. = X 100

CAPITALURILE ACTIONARILOR

b) Raportul Gearing n urmtoarele variante:


Cum sa faci bani

CREDITE TOTALE

RATA DATORIEI = X 100

CAPITALUL ACTIONARILOR

CREDITE PE TERMEN LUNG

RAPORTUL GEARING 2 = X 100


CAPITALURI TOTALE

Valoarea optim 40% (maxim).

CAPITALUL ACTIONARILOR
RAPORTUL GEARING 3 = X 100
CAPITALURI TOTALE

Valoarea optim 60% (minim).

Valoarea minim a acestui indicator este de 2.5 ori.


Cum sa faci bani

CAPACITATEA DE PLATA. SOLVABILITATEA. LICHIDITATEA. BONITATEA.

Capacitatea de plat a agentului economic este posibilitatea de a-i stinge integral i la termen
obligaiile de plat devenite exigibile fa de furnizori, salariai, bugetul de stat, bnci sau ali
creditori cu mijloace bneti de care dispune ( proprii, atrase, mprumutate ). Capacitatea de plat
este corespunztoare atunci cnd totalitatea mijloacelor bneti sunt egale sau mai mari dect
cuantumul plilor exigibile. Ea se poate obine prin corelarea termenelor de plat cu termenele
de ncasare a mrfurilor, deincasare a debitelor i a altor creane.
Din punct de vedere static capacitatea de plat reprezint o stare de echilibru ntre mijloacele de
plat disponibile i obligaiile de plat exigibile.
Din punct de vedere dinamic capacitatea de plat reprezint starea de echilibru ntre fluxurile
monetare de intrare i iesire, adic ntre ncasrile agentului economic.
Solvabilitatea este capacitatea firmei de a plti la scaden datoriile fa de creditorii si. Un
agent economic este solvabil cnd suma activelor sale investite n mijloace fixe, active
circulante, creane certe, resurse bneti este mai mare sau cel puin egal cu totalul pasivului
reprezentnd obligaii fa de parteneri, salariai, bugetul statului, banc.
Un agent economic poate fi solvabil chiar dac la un moment dat nu are capacitate de plat.
Lipsa capacitii de plat i a lichiditilor financiare pot fi temporare dac se bazeaza pe o
solvabilitate cert a agentului economic. Pentru agentul economic solvabilitatea se asigur numai
prin desfurarea unei activii eficiente din care se obine profit. Daca activitatea nu este
profitabil pierderile din patrimoniu duc la starea de insolvabilitate.
Solvabilitatea patrimonial este un indicator care se determin prin raportarea capitalului social
la totatul elementelor patrimoniale, inclusiv capitalul social.

Capitalul social

Sp = X 100

Elemente patrimoniale constituite din credite + Capitalul social


Cum sa faci bani

Se aprecieaz c acest indicator este pozitiv cnd se apropie de 100%, dar nu mai puin
de 50 %.

Lichiditatea. Lichiditatea financiar este capacitatea pe care o are unitatea economic de a-i
ndeplini la termen cu resursele sale bneti de care dispune, obligaiile de plat. Ea reflect
raportul supraunitar dintre mijloacele de plat i datoriile exigibile. Lichiditatea financiar se
msoara cu ajutorul coeficientului de lichiditate imediat, care se calculeaza astfel:

Disponibiliti bneti proprii i mprumutate

Ci = X 100

Plile exigibile

Se aprecieaz c activitatea este bun cnd coeficientul de lichiditate imediat este peste
100%, deoarece atunci arat cu ct ncasrile depesc plile, iar dac este sub 100%
evidenieaz o activitate nesatisfctoare deoarece ncasrile sunt sub nivelul plilor. La agenii
economici lipsa de lichiditate se manifest prin pli restante fa de furnizori, bugetul statului,
bnci.
Lichiditatea patrimonial este un alt indicator ce se determin ca raport ntre
componentele patrimoniale active care se pot transforma n timp scurt n mijloace bneti (
disponibiliti in conturi la bnci i n cas, titluri de credit, aciuni, obligaiuni, cambii, cantiti
de materiale, materii prime etc. ) i elemente patrimoniale de pasiv de asemenea pe termen scurt
( credite bancare cu scaden pe termen scurt, furnizori, salarii, impozite ).

Elemente patrimoniale de activ

Lp = X 100

Componente patrimoniale de pasiv cu scaden pe T.S.


Cum sa faci bani

Bonitatea financiara este o forma a ncrederii pe care o prezint o persoan juridic sau
fizic n momentul solicitrii unui credit, de asemenea este o situaie economico-financiar a
celui ce solicit credite, garania pe care o reprezint un agent economic sau un cetean c va
rambursa la scaden creditul solicitat. Bonitatea financiar se apreciaz pe baza bilanului
contabil i a indicatorilor cu care se exprim calitatea activitii economico-financiare, a
indicatorilor datoriei interne sau/i externe.
Bonitatea presupune rentabilitate i promptitudine n stingerea obligaiilor i are
importan att n relaiile economico-financiare interne, dar mai ales n cele externe.

2.1.3. Contul de Porfit i Pierdere

n situaiile financiare alturi de bilan apare i contul de de profit i pierdere. Cu ajutorul lui este
evideniat o dimensiune a performanelor financiare ale companiei.

Contul de profit i pierdere prezint rezultatele activitilor de exploatare, finaciar i


extraordinar, de obicei pe durata unui exerciiu financiar. nainte de a ne prezena rezultatele
grupeaz veniturile i cheltuielile unei companii pe tipuri de activitate:

 activitate de exploatare
 activitate financiar
 activitate extraordinar

Nivelul de exploatare cuprinde operaiuni economice cu caracter specific, repetitiv, i care fac
parte din obiectul de activitate al companiei. Sunt excluse de aici activiti financiare, sau
extraordinare.

Rezultatul din exploatare(RE) se calculeaz ca diferen ntre veniturile din exploatare(VE) i


cheltuielile din exploatare(CE), adic :
RE=VE-CE ;
Dac RE>=0 avem profit din exploatare
RE<=0 avem pierdere din exploatare
Cum sa faci bani

Majoritatea analitilor economici sunt interesai de rezultatul din exploatare i asta deoarece el ne
prezint rentabilitatea economic a unei firme din punctul de vedere al activitii curente,
normale a acesteia.

Nivelul financiar cuprinde operaiunile economice care se refer la activitatea finaciara i care au
un caracter repetitiv, obinuit, cum sunt de exemplu dobnzile de ncasat sau de primit.

Rezultatul financiar(RF) se calculeaz c diferen ntre veniturile financiare(VF) i cheltuielile


financiare(CF), adic :
RF=VF-CF ;
Dac RF>=0 avem profit financiar
RF<=0 avem pierdere financiar

nsumarea rezultatului din exploatare cu cel financiar ne da rezultatul curent(RC).

RC=RE+RF ;
Dac RC>= 0 avem profit curent
RC<=0 avem pierdere curent

Rezultatul curent msoar rentabilitatea unei ntreprinderi din activitatea de exploatare i cea
financiar.

Nivelul extraordinar cuprinde operaiunile economice care nu au o legtur direct cu activitatea


curent desfurat, care nu sunt repetitive. Ca i exemplu ar fi vnzarea unei cldiri, pentru o
companie care produce pantofi. Pentru o firm care construiete cldiri, venitul din vnzarea
uneia face parte din rezultatul exploatrii. De aici rezult c activitile extraordinare difer de la
companie la companie; dac o activitate face parte din nivelul extraordinar pentru o companie s-
ar putea ca pentru alta s fac parte din nivelul de exploatare. ntotdeauna fac obiectul nivelului
extraordinar calamitile naturale.
Cum sa faci bani

Rezultatul extraordinar(REX) se calculeaz ca diferen ntre veniturile extraordinare(VEX) i


cheltuielile extraordinare(CEX), adic :
REX=VEX-CEX ;
Dac REX>=0 avem profit extraordinar
REX<=0 avem pierdere extraordinar

Prin nsumarea rezultatului curent cu cel extraordinar se obine rezultatul brut al


exerciiului(RBE)
Dac RBE>=0 avem profit brut
RBE<=0 avem pierdere brut

Pentru a afla rezultatul net al exerciiului(RNE) trebuie s scdem din rezultatul brut al
exerciiului impozitul pe profit.
RNE=RBE-cot impozit*RBE ;

Este foarte important pentru analiza unei companii s se in cont de ponderea celor 3 rezultate n
rezultatul brut al exerciiului.

 Ponderea rezultatului exploatrii(PE) :


PE=RE/RBE*100
 Ponderea rezultatului financiar(PF) :
PF=RF/RBE*100
 Ponderea rezultatului extraordinar(PEX) :
PEX=REX/RBE*100

Din aceste ponderi se poate vedea care dintre nivele ridica rezultatul companiei i care l
coboar.

2.1.4. Situaia Fluxurilor de Numerar

Cash-flow reprezint diferena ntre ncasrile curente i plile curente ale unei companii. Cash-
flow brut este constituit din profit net, amortixare i provizioane neexigibile.
Cum sa faci bani

Cash-flow acoper dou noiuni: prima definete capacitatea de aufinantare, iar cea de-a doua,
fluxul net al lichiditii disponibile la sfritul perioadei, adic al ncasrilor i plilor, ceea ce
este o reprezentare n termeni de trezorerie a rezultatului

Cash-flow net ne arata profitul net dup scderea impozitelor i a provizioanelor neexigibile.
Reprezinta limita maxim de autofinanare. Raportul dintre cash-flow i cifra de afaceri este un
indicator foarte importanta si ne arata rentabilitatea pe termen scurt a unei companii.

Ce sunt banii lichizi? Banii ghea sunt banii pe care i are n banc sau n firm. O ffirma are
mereu nevoie de bani cash: pentru a plti salariile, chiria, taxele. Un profit mare nu nseamn
intotdeauna ca detinem si mai muli bani lichizi. Un lucru pe care toi antreprenorii trebuie s il
nvee il reprezinta diferena dintre bani lichizi i profit. Profitul reprezint banii pe care firma se
atepteapta s i incaseze dac toi clienii vor plati la timp i dac si-a mprit corect costurile
pentru perioad respectiv. Banii gheta sunt acei bani pe care trebuie s ii aiba mereu pentru a
ine afacerea pe picioare, timp n care se va ocupa de aducerea profitului. Pe termen lung,
profitul unei firme poate fi foarte mic dac banii lichizi nu au un nivel pozitiv.

Atentie : Nu putem cheltui profit, cheltuim bani.

Fluxurile de numerar se refer pur i simplu la intrrile i ieirile de bani n cadrul companiei pe
o perioad determinat de timp. Gestionarea acestor intrri i ieiri de bani cash reprezint una
din principalele probleme ale ntreprinztorilor. Ieirile de bani sunt msurate prin chitanele pe
care le scrie contabilul firmei atunci cnd plteti salariile, chiria i creditorii. Intrrile sunt acei
bani pe care i primete firma de la clieni, debitori i investitori.

Cash-flow-ul pozitiv. Dac banii care intr n firm sunt in numar mai mare dect cei care ies,
firma are un cash-flow pozitiv. Cash-flow-ul pozitiv este un lucru foarte bun pentru companie i
singura grij e de a gestiona banii n plus.
Cum sa faci bani

Ne poate ngrijoreaz cash-flow-ul pozitiv doar atunci cnd nu-l avem.

Cash-flow-ul negativ. Apare atunci cnd banii care ies din firm sunt in numar mai mare dect
cei care intr. Cash-flow-ul negativ poate fi cauzat, de exemplu, de necolectarea la timp a banilor
de la teri. Trebuie gsite soluii rapide pentru a evita intrarea firmei n incapacitate de plat.

Componentele cash-flow-ului

Cash-flow-ul are, n mod normal, trei componente:

1. Cash-flow-ul operaional

Cash-flow-ul operaional cel care este generat de operaiuni interne. Sunt banii provenii din
vnzarea produsului sau serviciului firmei. Acesta este cea mai important surs de venit i fiind
generat intern, firma are i control asupra ei.

2. Cash-flow-ul de investiii
Sunt tot bani generai intern, dar din activiti non-operaionale. Cash-flow-ul de investiii
inglobeaza banii investii n echipament, n mijloacele fixe. Aceste investiii reprezint profitul
companiei pe temen lung.

3. Cash-flow-ul financiar

Sunt banii provenii din surse externe: debitori, investitori, acionari. Firma acorda un mprumut,
pltete un mprumut, pltete dividente i toate aceste activiti vor fi trecute n cash-flow-ul
financiar.

n practic, cash flow-ul este un tabel, asemntor unei balane de verificare, i are dublu rol:

1. furnizeaza informaii despre ceea ce se va ntmpla/s-a ntmplat din punctul de vedere al


rezultatelor/rulajelor;
2. ajut la planificarea activitii viitoare a firmei.

Flexibilitate este marele avantaj al acestui gen de eviden : pot fi incluse n cash flow
toate/numai informaiile de care este nevoie.
Cum sa faci bani

De obicei, cash flow-ul se construiete pentru perioade de timp relativ mici (luna, trimestru etc.),
dar se realizeaz i pentru un an.

Trebuie tiut ca primul lucru pe care trebuie s-l fac o firma pentru a evita o criz financiar
este o previzionare de numerar. Un antreprenor inteligent tie c previziunile de numerar se fac
att pe termen scurt (sptmnal, lunar) pentru a gestiona eficient banii zi de zi, ct i pe termen
lung (anual, pe 3-5 ani) pentru a putea elabora strategia firmei.

2.1.5. Indicatori de baz ai analizei fundamentale

n continuare o s prezentam mai muli indicatori care s ne ajute s putem lua decizii
fundamentate.

Unul dintre indicatorii care ne arat dac o aciune este subevaluat sau nu este BV (book
value)- valoarea contabil. Se calculeaz ca i raport ntre activul net contabil corectat i
numrul de aciuni pe care l are compania.
Vc=ANCC/N
unde: Vc-valoarea contabil ;
ANCC-activul net contabil corectat;
N-numr aciuni.
ANC-activul net contabil se calculeaz ca diferen ntre active i datorii

ANC=Active Datorii,

Este important s lum drept referin activul net contabil corectat deoarece unele elemente din
bilan reprezint nonvalori, cum ar fi : cheltuieli de constituire, iar unele posturi din bilan au
putut suferi mari modificri de la ultimul bilan publicat. Activul net contabil corectat se
calculeaz :
ANCC=ANC + /- Corecii active +/- Corecii datorii, sau
ANCC=Active corectate Datorii corectate.
Cum sa faci bani

Dac vom avea Vc<P(preul aciunii) atunci poate fie un semnal de cumprare deoarece
compania este subevaluat, timp ce Vc >P ne arata ca aciunea ar fi supraevaluat ; trebuie se
verifice si cu ajutorul altor indicatori.

EPS(Earning per share)- profitul net al aciunii i se calculeaz ca raport ntre profitul net
raportat de companie i numrul total al aciunilor ei.
EPS=PR/N
Unde EPS-earning per share
PR-profitul companiei

N-numrul de actiuni
Un alt indicator mult mai folosit dect valoarea contabil este PER-ul(price earnings ratio)-
seminifica n ct timp se recupereaz investiia fcut prin cumprarea de aciuni pe din
beneficiile primate de investitori. ntr-o alt abordare PER-ul ne arat de cte ori mrimea
beneficiului este dispus s plteasc investitorii cumprnd aciunea. Trebuie avut n vedere c se
pornete de la premisa c ntreg profitul este distribuit acionarilor.
PER=P/EPS
Unde : PER-price earnings ratio
P-preul aciunii
EPS-earnings per share

PBR(Price to Book Ratio)- se calculeaz ca raport ntre preul curent al aciunii i valorea ei
contabil.

EBIT(Earnings Before Interest and Taxes)- se calculeaz ca fiind diferen dintre total
venituri i total cheltuieli (mai puin cele cu dobnzile i taxele)

EBITDA(Earnings Before Interes, Taxes, Depreciation and Amortization) se calculeaz ca


fiind diferenta dintre toal venituri i total cheltuieli (mai puin cele legate de dobnzi, taxe,
deprecieri i amortizri).

Marja comercial(MC) se calculeaz ca diferen ntre Veniturile din vnzarea mrfurilor i


Cheltuielile privind mrfurile.
Cum sa faci bani

Producia exerciiului(Qex)- se calculeaz ca producia vndut (+/-) producia stocat la care


se adaug producia imobilizat. Ne arat ct s-a produs de-a lungul exerciiului n discuie.

Cifr de afaceri net(CAN) se calculeaz ca sum ntre producia vndut, venituri din
vnzarea mrfurilor i venituri din subvenii de exploatare aferente cifrei de afaceri.

Profitabilitatea economic se calculeaz ca raport ntre rezultatul exploatrii i cifr de


afaceri, nmulit cu 100. Ne arat, n procente, ct reprezint rezultatul din exploatare din cifra
de afaceri.
PE=REXPL/CA*100 ;
Return on Equity(ROE), rentabilitatea financiar se calculeaz ca raport ntre Rezultatul
curent i Capitalurile proprii, nmulit cu 100. Ne arat ct de eficient au fost utilizate capitalurile
proprii.

ROE=RC/CPR*100 ;

Return on Assets(ROA), rata rentabilitatii economice se calculeaz ca raport ntre profitul net
pe care l-a obinut compania i totalul activelor sale. De aici ne putem da seama cum sunt
utilizate activele n societatea respectiv.
ROA=PN/TA

2.2. Analiz tehnic

Analiz tehnic este un instrument cu ajutorul cruia se previzioneaza cursul viitor al cursurilor
unor titluri/ unor indici pe baza examinrii micrilor de pre din trecut. Persoanele care folosesc
exclusiv analiza grafic i asum un risc mai ridicat i i fixeaz inte de ctig pe termen scurt
sau cel mult mediu. Ei se bazeaz pe praguri suport, praguri de rezistent, medii mobile,
indicatori.

Analiza tehnic face abstracie de rezultatele financiare ale companiei. Poate aprea stiuatia n
care societatea este pe pierdere, iar analiza tehnic s indice cumprarea de aciuni la respectiva
companie i se poate s se dovedeasc a fi o speculaie de succes.
Cum sa faci bani

2.2.1 Suport i rezistent

Pragul de suport este acel loc n care odat ajuns aciunea cererea are puterea de a opri
trendul de scdere. Este locul n care dac se va ajunge vor aprea n pia suficiente ordine de
cumprare stopnd astfel scderea, i asta deoarece preurile vor fi mai mici, atractive deci pentru
cumprtori (care asta i doresc, s cumpere ct mai ieftin). i odat ce vnztorii vd ca preul
nu mai scade, i c sunt muli cumprtori nu se mai inghesuiesc s vnd ateptnd s prind un
pret mai mare (vnztorul i dorete ntotdeauna s vnd la un curs ct mai mare). Din punct de

vedere grafic pragul de suport se traseaz unind printr-o linie ultimele minime pe care le-a avut
preul aciunii respective.

Pragul de rezistent este acel loc n care odat ajuns aciunea oferta are puterea de a opri
trendul de cretere. Este acel loc n care dac se ajunge vor aprea suficiente ordine de vnzare
stopnd astfel creterea. Preul va fi sus, aa ca vor aprea muli care vor dori s vnd, n timp
ce cumprtorii dac vor nu se mai inghesuiesc s cumpere ateptnd achizitii la preuri mai
mici. Din punct de vedere grafic pragul de rezistent se traseaz unind printr-o linie ultimele
maxime pe care le-a avut preul aciunii respective.

Exist dese situaii n care un prag de suport devine de rezistent, i invers i asta se poate cnd
cursul unei aciunii sparge pragul de rezistenta transformndu-l in suport( se intampla atunci
cnd avem cumprtori puternici ), cnd cursul unei aciuni sparge pragul suport
transformndu-l in rezistenta (se intampla atunci cnd avem vnztori puternici ). In cele ce
urmeaz vom oferi un exemplu grafic de prag de suport si de prag de rezistenta :
Cum sa faci bani

4. Praguri de suport de rezistent

2.2.2. Tunel cresctor/descresctor :

Un alt element de analiza grafica este tunelul, care poate sa fie cresctor sau descresctor . in
graficul ce urmeaza va vom prezenta un tunel crescator
Cum sa faci bani

Figura 5. Tunel cresctor

Din acest garfic putem trage concluzia c preul respectivei aciuni se va duce n sus i asta
datorit faptului c a reuit s sparg tunelul prin partea lui de sus.
In figur de mai jos va este prezentat un tunel descresctor

Figura 6. Tunel descresctor

Din acest grafic ne dm seama c preul respectivei aciuni se va duce n jos deoarece a spart
tunelul n partea de jos a lui.

2.2.3. Formaiunea cap-umeri


Cum sa faci bani

Un alt model de analiz tehnic ar fi configuraia cap umeri

Figura 7. Formaiunea cap-umeri

De aici putem trage concluzia c odat ce a ajuns cursul aciunii la umrul din partea dreapt a
imaginii se va mai duce n jos.

Putem s avem aceast configuraie i rsturnat caz n care ne va indica c dup trecerea
cursului de umr va urma o apreciere a titlurilor.

Capitolul 3: In loc de concluzii

In loc de concluzii am dori sa amintim cativa factori care fac diferena intre un investitor de
succes care poate stpani bursa si unul pentru care ea reprezint doar un joc de noroc ca
oricare altul:

 Cunostintele si responsabilitatea- este foarte greu de inteles cum unii oameni consider
c intra pe piata de capital fr s citeasc, fr s acumuleze cunostinte si se si asteapt s
obtina castiguri fabuloase; de aici pana la pierderi dezastroase nu mai e decat un pas, si
unul mic. Este foarte important inainte de a lua decizia de a intra pe piata de capital s
citim, s acumulam cunostinte. Un bun investitor este intr-un permanent process de
Cum sa faci bani

acumulare de noi cunostinte si de aplicare a lor. Parafrazandu-l pe marele Soros, daca ai


avut un success azi dute acasa si spune-ti ca ai avut noroc, dar daca ai pierdut azi
intoarce-te la birou si vezi unde ai gresit; dac la pierderi dm vina pe ceva sau altcineva
altceva nu vom invata nimic din acestea. Succesul sau insuccesul la burs depinde doar
de noi, de nimeni altineva si noi suntem singuri responsabili pentru rezultatele obtinute.
Un bun investitor este intr-un permanent proces de acumulare de noi cunostinte si de
aplicare a lor.
 Disciplina si infrangerea ego-ului- un imens ru pentru un investitor pe piaa de capital
este ego-ul sau si asta deoarece acesta ne face sa avem profituri mici si pierderi foarte
mari. Cu un ego puternic ne este greu sa acceptm o pierdere si nu vindem spunandu-ne
ca nu putem avea o pierdere pana nu vinzem; dar asteptand ca ceva sa se schimbe si mai
asteptand pierderea se agraveaza, si se agraveaza, pan cand intr-un final constientizm c
decizia corect este s vindem, dar din nefericire dj pretul este foarte jos si pierderea
mare; in cealalt parte, ego-ul ne impinge sa vindem in profit, dar nu conteaza cat, doar sa
fie plus si atunci vom vinde mult mai repede decat ar trebui. Ego-ul vrea sa castige tot
timpul, maine, astazi, acum si daca se poate si cu 2 zile in urm; si acest lucru nu este
deloc benefic la burs. Trebuie s stim s vindem si in pierdere si s ne indreptam spre
alte titluri mai atractive, cu posibilitati de crestere mai mari. Nu trebuie sa avem acea
frica de pierdere. Din pcate omul sufer mult mai mult la pierderea unui leu, decat se
bucur la castigarea unui leu. Nu trebuie sa fim implicati emotional in tranzactiile pe care
le facem. Un exemplu de indisciplin ar fi: un investitor achizitioneaz un titlu xyz la
pretul de 2 lei, actiunea urc la 7 lei si el mai cumpar si la acest prt, urmand ca dup o
perioad cotatia pentru respectivele titluri sa ajung la 8 lei dupa care o coborare pana la
5 lei. Persoana din exemplul nostru nu va vinde prima actiune cumparat deoarece nu a
vandut-o la 8 lei, in timp ce pe cea de-a 2-a nici nu se pune problema sa o vand c doar a

cumparat-o la 7 lei ; cum sa o vand la 5?! chiar dac vede c acea companie nu mai are
rezulatatele scontate, ca segmental in care activeaz nu mai aduce randamente mari, c
indicatorii firmei arat tot mai ru; acesta a fost un exemplu din ciclul asa nu!!!. Fr o
disciplin de fier este foarte greu sa se obtin rezultate bune in piata de capital.
Cum sa faci bani

 Strategia-chiar si cel mai inteligent om nu poate acumula averi fr o startegie bine


structurat.
 Concentrarea-fr ea nu este indicat sa se fac nici o tranzacie; este elemental care ne
ajut sa ne debarasm de emotional si s judecam raional.
 Perseverena- in perseveren nu e nimic eroic poate, dar are acelasi efect pentru success
ca si crbunele pentru obtinerea otelului. Este foarte important s nu te lasi doborat de un
esec anterior; cel care abandoneaz nu castig niciodata, iar un castigtor nu abandoneaz
niciodat. Multi devin frustrati dac nu obtin rezultate spectaculoase intr-un timp scurt si
sunt tentati sa renunte, iar aceasta nu e cea mai buna solutie.
 Practica- ar fi indicat sa ne scriem toate tranzaciile pe care le-am face sa vedem ce
rezultate am fi obtinut, si dup ce am trecut si acest test s intram in ringul bursei.
 Stapanirea de sine- dup cum bine se stie in pia actioneaz ca si emotii primare frica
si lacomia, iar factori cu care ne confruntm zi de zi sunt stresul si anxietatea. Pentru a
putea judeca la rece nevoie de o mare stpanire de sine. La bursa nu e voie sa fim nici
optimisti nici pesimisti, ci doar realisti. Problema e c mult lume accepta riscul pan
cand se intalnesc cu el, iar apoi acioneaz emotional si asta nu ii ajuta deloc; mai degrab
le este un mare dejavantaj.
 Cunoasterea psihologiei maselor- este un lucru important deoarece bursa este un joc al
minii, pretul formandu-se in funcie de acum actioneaz investitorii in piaa, iar acestia
acioneaz conform analizelor, prerilor, speranelor, emoiilor, lcomiei, fricii, anxietaii,
stresului etc

Si tot in loc de concluzii as dori sa punctez cateva sfaturi pentru tranzacionarea


(cumparare/vanzare) pe piata de capital :

 A nu se inti maximele si minimele. Nu este nimeni cu un clopoel pe care s il zdrngane


s ne anunte c acum este minimul cumparai!, sau maximul vindei!. Pentru c nu

e bine sa ne intim maximele sau minimele recomadm ca vanzarea si cumprarea s se


fac in 3-5 etape. Din tranzaciile pe care le-am fcut am constatat ca e mult mai bine sa
nu se intre dintr-o dta cu toti banii disponibili la cumprare, este bine sa intre cu o parte
Cum sa faci bani

din ei, pentru ca treptat sa tot achiziionm, pana vom ajunge la 80% din capitalul
disponibil.
 A nu se utiliza tot capitalul de care dispunem. Este foarte important s avem circa 20%
din bani cash si pe care s ii putem indrepta oricand inspre ce dorim.
 Este foarte important diversificarea portofoliilor, si asta(cum am mai amintit), datorita
faptului ca se poate intampla ceva neprevazut la una din companii si atunci s ne
acoperim pierderea emitentului respectiv si sa avem si ceva profit. Oricat de mare
incredre am avea intr-o companie nu trebuie sa investim doar in ea. Trebuie sa fim atenti
sa nu cadem nici in cealalta extrema: o diversificare excesiva. Un portofoliu ideal trebuie
impartit intre 4-8 companii.
 Moment oportun- pentru achiziia de aciuni este intotdeauna acel moment in care titlurile
sunt la inceputul perioadei de crestere, optandu-se intotdeauna pentru companiile care se
afl la inceputul cresterii, si nu pentru cele care au crescut deje considerabil. Un alt
exemplu din ciclul asa nu!!! ar fi: dorinta de a cumpra aciuni ale unei companii care
au avut o crestere de 300-400% pe motivul ca iata ce bine au crescut, inseamn ca sunt
bune. Este mult mai sntos s utilizam timpul scurmand dup alte aciuni care vor
avea aceste randamente de acum.
 A nu se cumpra aciuni decat dupa o analiz atenta a tendinei economice generale a
pieei interne (dar nu trebuie neglijata nici piata externa) si doar dac in urma analizei
rezult ca va avea loc o expansiune.
 A nu se face plasamente intr-un anumit domeniu decat dac suntem convinsi c tendina
profiturilor industrei respective este orientate inspre crestere.
 A nu se face niciodat un plasament datorit unui zvon, este foarte important s
achiziionm aciunile doar in urma unei analize laborioase.
 Foarte important este sa se aib in vedere doar actiunile lichide, si asta deoarece la o
eventual scdere ne gasim mult mai usor contraparte fr s fim nevoii s vindem la un

pret mult mai mic, iar in cazul in care vrem sa cumprm nu vom fi nevoii sa pltim un
pret mult mai mare.
Cum sa faci bani

 In ceea ce priveste vanzarea un prim lucru pe care ar trebui sa il facem este urmatorul: sa
ne intrebam daca la acest moment si la preul de acum am mai achiziiona actiunea
respectiva; daca raspunsul nostru va fi unul afirmativ, atunci nu sfatuim sa se vanda acele
titluri, dar daca raspunsul va fi unul negativ nu trebuie ezitat nici o clipa in ceea ce
priveste vanzarea lor si indrepatarea inspre altele care pot aduce beneficii mult mai mari.
 Un alt lucru care recomand vanzarea unui titlu este atunci cand emitentul nu mai aduce
aceleasi rezultate, aceastea din urma fiind inferioare primelor.
 Daca un titlu pe care l-am achiziionat a czut cu 10% este recomandat s se regandeasc
strategia; sau sa se vand dac trendul ne este potrivnic, si scderea este abrupt sau s
mai achiziionam, dac preconizam c a fost doar o scadere de scurt durat, si o vedem
ca pe o bun oportuniate de a intra la cumprare la un pre mai bun.

Un ultim sfat care ti l-as da ar fi sa urmaresti contractele detinute de catre cei "mari" la sibiu...

de ex... pentru data de 16 martie 2009

http://www.sibex.ro/multimedia/detineri/Detineri%20peste%205%20%20site%2016.03.2009.pdf

Poti gasi pentru fiecare data intrand pe pagina www.sibex.ro. Vei gasi aceste informatii in
centrul primei pagini.

V reprezinta persoanele care asteapta o scadere...iar C cei care asteapta crestere...

...te va ajuta mult sa iti formezi o opinie despre care va fi directia pe bursa de la Bucuresti...

Acele detineri de peste 5% sunt date defalcat...o sa ai sif2 si sif5...aia inseamna actiunile de pe
bursa de la buc...si anume sif2 moldova si sif5 oltenia...deci vei vedea daca lumea grea vede
o crestere pt sif2 sau o scadere...vezi cate detineri peste 5 % sunt deschise cu C si cate cu V pe
Cum sa faci bani

SIF 2/ SIF 5 pe o anumita scadenta (la sibiu sunt 4 scadente la sf fiecari sem martie, iunie, sept si
dec)...si vezi care sunt in numar mult mai mare...crestere sau scadere...este un bun indiciu
despre ce va urma la buc...

Depinde si de procentele pe care le au acele persoane(nu trebuie comparat numarul de


persoane care detin peste 5%)...ca poate sa fie doar o persoana dar sa aiba 50% din contracte
iar ceilalti 3 sa aiba in total 16% din detineri...este foarte bine sa insumezi procentele care sunt
pentru C si cele care sunt pentru Vasa vei avea o imagine mai buna

Vei urmari putin piata pentru a intelege mai bine fenomenul... imp e sa intelegi ce se petrece
acolo...ca timp sa faci bani o sa ai...pentru inceput iti recomand fara tranzactii...

http://amibroker.com/download.html#amibroker- pt download soft amibroker analiza


tehnica...
Cum sa faci bani

Bibliografie

ABC Bursier de Bjenescu, Titu Ioan. (2002)-Editura Polirom, Bucureti.

Appendre la bourse aupres des meilleurs traders : Interview des vainqueurs du jeu boursier
organise par le mensuel Capital(Broche) de Herv Asparre

Bien debuter en bourse de Christine Colmont

Bourse et analyse technique de Stphane Ceaux-Dutheil

Bursa vol I,II de Popa, Ioan(1994)- Colectia Bursa, Bucureti

Comprendre la Bourse pour gagner a la hausse comme a la baisse de Olivier Picon

Gouvernance d'entreprise : Pour tous, dirigeants, administrateurs et investisseurs (Broch) de


Hlene Ploix
Investir a laide de lanalyse technique de Gosselin, A(2000), Editions Transcontinental Inc.,
Montreal, Canada
Investir en Bourseavec succes : Les principes fondamentaux pour bien gerer son portefeuille
de Didier Vitrac

Japprends la Bourse a ma mere de Gilles Caye

Jinvestis en Bourseavec Internet de Vronique Guisquet

Jouer a la Bourse quand on travaille de Fabien Lignon

La Bourse de Jacques Hamon

La bourse sur internet de Jean-Franois Susbielle

La Bourse : Tout comprendre pour gagner de Pascal Chevolot

Le guide complet de lanalyse technique de Thierry Clment

Le Guide du trader : Methodes et Techniques de speculation boursiere(Broche) de Mikael


Petitjean

Le maitre swing trader de A Farley

Le Petit qui bat le marche de Jol Greenblatt


Cum sa faci bani

Placements et Speculation en Bourse, Angas, LLB(1970)- Petite Biblioteque Payot, Paris


Plasamente bursiere de Duma, Florin Sebastian(2005)-, Casa Crtii de Stiinta, Cluj-Napoca.

Quand jai commence a gagner en Bourse de Jean-David Haddad

Reussir en Trading de Van K. Tharp

Savoir investir en Bourse avec Internet (Broch) de Rodolphe Vialles

Secrets pour gagner en bourse a la hausse et a la baisse de Stan Weinstein


Soros on Soros de Soros, G(1995)
Speculation and economic stability de Kaldor, N(1939)- Review of Economics and Statictics
Speculer avec succes sur le Forex : Le marche des changes a la porte de linvestisseur
particulier(Broche) de Philippe Lhermie

Techniques et strategies de Day Trading de Olivier Seban


The Zulu Principle de Slater, Jim
Tout le monde merite detre riche de Olivier Seban

Tout savoir sur la Bourse :2006 de Didier Vitrac

Trading sur le Forex pour des gains maximums : Le secret de mieux garde de Wall Street de
Raghee Horner

Vivre du trading de Alexandre Elder

Warren Buffett 24 Lecons pour Gagner en Bourse de James Pardoe

www.sibex.ro

Prietene mai demult faceam bani la ruleta online


La simpla auzire a expresiei de jocuri de noroc toata lumea se gandeste la hazard, dardaca am
pus cap la cap cateva chestii simple ne-am dat seama ca exista o metoda pur aritmetica cae ne-a
ajutat acum ceva vreme sa castigam niste bani Si o sa fac o scurta descriere a metodei
Cum sa faci bani

Avantajul acestui tip de joc era ca nu puteam pierde si marele dezavantaj ca aveam nevoie de
foarte mult timp pentru a castigadeoarece acumulam progresiv putin cate putin

Mica introducere : Dupa cum oricine cred ca stie la ruleta sunt 2 culori pe care poti paria : rosu
sau negru.

Pentru aceasta este nevoie sa selectezi o anumita miza (sum de bani pe care o depune fiecare
dintre participani i care intr n posesiunea ctigtoruluiin cazul de fata eram doar eu si
calculatorul(deoarece jucam online)daca pariam cate 1$ atunci castigatorul lua 2 $ - deci un
profit egal cu miza depusa depuneam 1 $, si castigam 2, deci profit de 1$).

Metoda in sine nu este foarte complicata trebuiau insa respectate cu strictete cateva reguli de
aur

Prima regula era : nu pariam decat pe ROSU sau pe NEGRU !!! noi nu lacomeam la castiguri
uriaseputin dar sigur !!!

A 2-a regula : Intotdeauna incepeam pariurile cu o miza micarecomandabil 1,2 $... vei vedea
de ce

Cea mai importanta regula : DACA, CASTIGAM SCHIMBAM CULOAREA PE CARE


PARIAM, DACA PIERDEAM PASTRAM CULOAREA PE CARE PARIASEM DAR
DUBLAM MIZA

Cred ca un exemplu ar fi mai elocvent

Exemplu:
Voi simula un joc de ruleta
Incep cu miza 2$ si pariezi pe rosu. Bila se invarte si se opreste pe negruam pierdut 2$nu-i
nimic
Contul meu indica -2$
Urmatorul pas este deci de a dubla miza, care este acum 4$, pariind pe aceasi culoaredeci tot
pe rosubila se invarte si iese negruam pierdut 4$nu-i nimic
Contul meu indica -6$
Urmatorul pas este de a dubla miza, care acum este de 8$, pariind tot pe aceasi culoaredeci tot
pe rosubila se invarte si iese rosuam castigat 8$
Contul meu indica +2$
Dupa cum ne spune regula subliniata cu galben, urmatorul pas este de a schimba culoarea si a
cobora din nou miza la nivelul de inceput. Deci vom miza pe negru 2$...bila se invarte si iese
negruam castigat 2$...
Contul meu indica +4$
Datorita faptului ca am castigat schimb din nou culoarea si cobor miza pariind 2$ pe rosubila
se invarte si iese negruam pierdut 2$
Contul meu indica +2$
Cum sa faci bani

Urmatorul pas este de a dubla miza la 4$, pariind pe aceasi culoaredeci pe rosubila se
invarte si iese rosuam castigat 4$...
Contul meu indica +6$
Din nou schimb culoarea pe care pariez...deci aleg acum negrumizand din nou 2$...bila se
invarte si iese rosuam pierdut 2 $...
Contul meu indica +4$...
Urmatorul pas este de a paria din nou pe aceasi culoare, deci negrudar dubland mizacare
acum va fi 4$...bila se invarte si cade pe rosuam pierdut 4$...
Contul meu indica 0$...
Urmatorul pas dj il stiieste de a dubla miza care ajunge la 8$ si culoare ramane
neschimbatadeci tot negrubila se invarte si iese rosuam pierdut 8 $...
Contul meu indica -8$
Bineinteles dublez miza care ajunge la 16$ pariind tot pe negrubila se invartesi iese
negru...era si timpul am castigat 16 $...
Contul meu indica +8$
De acum bineinteles ca schimb culoarea si pariez pe rosucu o miza de 2$...bila se invarte iese
rosuam castigat 2$...
Contul meu indica +10$

Iata cum in aproximativ 10 minute puteam castiga, spre exemplu 10$...

Suma de inceput trebuia sa fie mica !!!

Tot secretul consta in a avea ceva bani pentru a dubla miza in caz ca ma tinea doar pe o
culoare mai multe ture la rand

Doar ca acum cazinourile s-au prins si si-au luat masuri de protectiegen sume minime si
maxime de pariat
MARE ATENTIE !!! DACA SE INTAMPLA SA ITI DEA SUMA MINIMA
DE PARIAT 5 JETOANE SI SUMA MAXIMA 100
JETOANEINSEAMNA CA CA SI-AU LUAT MASURI DE PRECAUTIE
PENTRU ACEASTA METODA !!! SI VOR SA TE TINA NUMAI INTR-O
CULOARE PANA ITI PIERDETI BANII !!!
MARE MARE ATENTIE !!! DACA VEZI ASA CEVA NU INTRA IN
JOC !!! SUNT SANSE MARI SA ITI PIERZI BANII !!!

Prietene, Este timpul sa intram pe un alt domeniu : BURSAAA !!!