Assesment of adult intelligence with the WAIS III.

In ceea ce priveste partea introductiva a cercetarii autorii pornesc printr-un scurt istoric al
acestei variante si prin prezentarea obiectivelor lui WAIS III.
WAIS III este un instrument psihodiagnostic administrat clinic individual pentru msurarea
abilitii intelectuale a adulilor cu vrsta ntre 16 i 89 de ani si este administrat in 60-75 de
minute si contine 14 subteste.

In fundamentarea teoretica autorii prezinta ultilitatea scalei, acesta putand fi utilizat pentru
masurarea dizabilitatilor de invatare, pentru a determina supradotarea, pentru stabilirea unui
diagnostic difereniat n cazul unor tulburri neurologice i psihiatrice ce afecteaz
funcionarea mentala, pentru predictia achizitiilor scolare, ca test psihoeducational si pentru
utilizarea in cercetarea clinica.

Wechsler afirma ca scala sa de inteligenta este utilizata pentru masurarea in doua domenii:cel
al performantei IQ si cel al IQ-ului verbal.
Esantionul a fost format din 600 de subiecti care au fost diagnosticati cu Alzheimer,
Huntington, Parkinson, traumatism de lob temporal, dependenta de alcool, schizofrenie,
redard mintal.
Cercetatorii au luat in considerare considerare patru surse largi de informaii: istoricul
medical i psihologic, observatiile directe de comportament, testul cantitativ scoruri, i
aspectele calitative ale performanei de testare.
Acestia au determinat discrepante din punct de vedere statistic, esantionul fiind in legatura cu
aceasta.

Titlul articolului in jurul caruia se centreaza documentarea este:Relatia dintre inteligenta

emotionala si evolutia structurilor de personalitate a adolescentilor cu debilitate mintala
comparativ cu adolescentii normali
Autorii pornesc prin a motiva alegerea acestei teme si anume a faptului ca vor sa explice
problemele importante de cunoatere a adolescenilor cu deficien mintal si pentru a
nelege circumstanele personale specifice care favorizeaz tulburrile mentale sau
comportamentele problematice din coal.
In sectiunea de fundamentare teoretica, autorii definesc personalitatea ca un produs care se
dezvolt, se formeaz, se autoconstruiete n procesul nsuirii active a coninuturilor i
valorilor sociale, a influenelor mediului social.U. Schiopu (1976)
Autorii afirma faptul ca subiecii cu o inteligen emoional ridicat i pot regla strile de
spirit, i stpnesc impulsurile, pot amna satisfaciile, au capacitatea de a se motiva, de-a
face fa frustrrilor.

In sprijinul lor aduc definitia data de Goleman care consider c inteligena emoional poate
fi mbuntit, spre deosebire de inteligena uman nnscut care nu prea poate fi ameliorat
pe parcursul vieii.
Obiectivele cercetarii sunt: 1. Identificarea unor relaii ntre nivelul de inteligen emoional
i anumite trsturi de personalitate la adolescenii cu intelect normal i la adolescenii cu
deficien mintal.

Analiza comparativ a diferenei dintre inteligena emoional la adolescenii cu

intelect normal i la adolescenii cu deficien mintal.
Studierea comparativ a trsturilor de personalitate la adolescenii cu intelect normal
i la adolescenii cu deficien mintal.
Pentru ndeplinirea obiectivelor s-au utilizat:Testul Raven (P.M.R., Matricele Progresive
Raven); Testul de inteligen emotional, Chestionarul Woodworth- Mathews; Chestionarul
H. Schmieschek (Explorarea Personalitii accentuate); Inventarul de personalitate
Eysenck; testul de frustraie Rosenzweig si observaia.
Esantion:Cercetarea a fost efectuata pe un lot de 114 adolescenti, 57 normali si 57 cu
deficiente mentale.

Testul Raven a fost utilizat att pentru msurarea coeficientului de inteligen la adolescenii
cu deficien mintal i la adolescenii normali ct i pentru selectarea din populaia colar a
elevilor din nvmntul special i a elevilor din nvmntul de mas numai adolescenii
care au un coeficient de inteligen de peste 50 (corespunztor deficienei mintale uoare)
pentru elevii din nvmntul special i un coeficient de inteligen de peste
90(corespunztor inteligenei de nivel mediu, slab) pentru elevii din nvmntul de mas.
Astfel s-au eliminat din cercetare elevii din nvmntul special care prezentau deficien
mintal sever i deficien mintal profund.
Rezultatele au aratat faptul ca c exist o corelaie semnificativ ntre nivelul de inteligen
emoional i nivelul de inteligen cognitiv la adolescenii cu deficiene mintale.

La adolescentii fara deficiente mentale, rezultatele au aratat faptul ca exist o corelaie

nesemnificativ ntre nivelul de inteligen emoional i nivelul de inteligen cognitiv.
In urma aplicarii testului Raven si testului de inteligenta emotional, rezultatele obinute
confirm ipoteza conform careia inteligena emoional se manifest specific n funcie
de nivelul de dezvoltare intelectual.

Articolul asupra caruia se centreaza documentarea are titlul Stanford-Binet and WAIS IQ
differences and their implications for adults with intellectual disability (aka mental
retardation).

Tema articolului se centreaza asupra dizabilitatilor intelectuale ale adultilor si asupra

diferentelor constate intre Wais si Stanford-Binet IQ, autorii punand sub semnul intrebarii
validitatea multor evaluari anterioare IQ, cu un istoric sugestiv de dezvoltare a identitatii.
In cadrul sectiunii de fundamentare teoretica, autorii pornesc prin a defini dizabilitatile
intelectuale, retardul mental, in terminologia anterioara, evolutiv cuprinzand trei elemente
cheie:functionare intelectuala sub medie, un IQ de 70 sau mai scazut, deficiente semnificative
in functionarea adaptativa si cu debut inainte de maturitate, conform Asociatiei Americane de
psihiatrie.

Din punct de vedere istoric cele doua scale cel mai frecvent utilizate pe o scara larga au fost
Stanford-Binet si Wechsler Intelligence Scales, desi existau mult mai multe optiuni active.
In practica atat Stanford-Binet cat si unul din testele Wechsler sunt folosite pentru a evalua
inteligenta copiilor si a tinerilor adolescenti.
Studiul actual este axat pe imbatranirea si dementa persoanelor retard mental, cuprinzand
comentariile clinice a unui esantion format din 542 de adulti.

Procedurile au inclus colectarea rezultatelor testelor efectuate prin inregistrarea clinice,

revizuite si aprobate de Institutul Boards, pentru a asigura participantilor la cercetare
protectia, precum si consimtamantul informat inainte de colectarea datelor.
O inspectie initiala a relevant utilizarea testelor pentru 225 de persoane avand ca varste de
evaluare 5-81 de ani.Acestea au fost realizate intre anii 1949-2005.
Stanford-Binet i Wechsler Adult Intelligence Scale (WAIS) IQ au fost comparate pentru un
grup de 74 de aduli cu dizabiliti intelectuale.
n fiecare caz, WAIS Full Scale IQ-ul a fost mai mare dect Stanford-Binet, compozitul IQ-
ului avand o diferen medie de 16,7 puncte.

Facand comparatii cu alte date suplimentare, s-a sugerat ca Wais subestimeaza sistematic
severitatea insuficientelor intelectuale.
Implicatiile acestor constatari sunt discutate n ceea ce privete determinarea statutului de
invaliditate, estimarea prevalenta a identitatii, evaluarea demenei i legata de mbtrnirea
populaiei scaderea abilitatilor cognitive, i diagnosticul de identitate n cazurile medico-
legale care implica o posibila pedeapsa cu moartea.

Concluzii:Diferentele in ceea ce priveste i Wechsler Adult Intelligence Scale (WAIS) IQ si

Stanford-Binet sunt foarte mari, punandu-se astfel sub semnul intrebarii validitatea multor
evaluari anterioare IQ ale adultilor, cu o istorie de dezvoltarea a identitatii sugestiva.
Autorii puncteaza faptul ca eforturile trebuie s se concentreze pe stabilirea motivele
discrepanelor, pe validitatea acestor dou scale n acest interval mai mic de performan, i
sa se constate dac diferenele comparabile persista pentru Stanford-Binet si Wais.