Cuprins:

- INTRODUCERE

- DENUMIREA PROIECTULUI

- DESCRIEREA SI OBIECTIVUL PROIECTULUI

-PREZENTAREA PROIECTULUI

- MONTAREA SI EXPLOATAREA CAPTARII

-LEGISLATIE SI REGLEMENTARI NORMATIVE

- IMPACTUL PRODUS ASUPRA MEDIULUI

INTRODUCERE:
Utilizarea apei este cunoscut de mii de ani. De cel puin dou mii de ani apa a
fost folosit n foarte multe pri ale lumii, n special pentru mcinarea
cerealelor i pentru producerea energiei. n toat Europa au fost construite mori
de ap, n primele decade ale revoluiei industriale, pentru a produce energie
utilizat ntr-o varietate de scopuri, de la procesarea inului pnla tors i esut, de
la piu i pn la prelucrarea lemnului.Conversia energiei hidraulice n energie
electric nu este poluant,presupune cheltuieli relativ mici de ntreinere, nu
exist probleme legate de combustibil i constituie o soluie de lung durat

.Centralele hidroelectrice au cele mai reduse costuri de exploatare i cea mai

mare durat de via n comparaie cu alte tipuri de centrale electrice. Exist o
experien de peste un secol n realizarea i exploatarea CHE, ceea ce face ca
ele s ating niveluri de performan tehnic i economic foarte ridicate.

DENUMIREA PROIECTULUI:
AMENAJARE HIDROENERGETICA

Titular:
- Numele companiei:

- Adresa potal:

- Numele persoanei de contact:

Descrierea proiectului:

Denumirea obiectivului de investitii: AMENAJARE HIDROENERGETICA

Amplasamentul obiectivului si adresa :

Proiectul hidroenergetic face parte din bazinul hidrograc al raului Olt si este
auent de stanga al

acestuia. Raul Moieciu are ca auent de stanga raul Stancioiu. Aval de conuenta
in partea de sud a localitatii Moieciu de Sus, raul Moeciu are ca auent de
dreapta paraul Valea Brusturoasa, care desi are debit permanent nu este trecut in
atlasul cadastral al Apelor Romane
Accesul in localitatea Moieciu de Jos se realizeaza pe DN 73 Brasov~Pitesti. Din
aceasta localitate se ajunge la Moieciu de Sus pe DJ 112F , iar mai departe pe
amplasamente pe DC 53, DC 55 si pe drumurile locale paralele cu raurile.

Perioada de executie propusa:

Durata de executie a investitiei este de 48 luni.

Scurta prezentare a proiectului:

Proiectul consta din amplasarea a 5 buc. MHC-uri pe terenuri proprietate privata

/ publica si realizarea a 6 captari in albia raului. Din captari apa va ajunge la MHC-
uri prin conducte de aductiune de diferite diametre si diferite lungimi ,amplasate
in acostamentul drumului,iar unde acesta este inexistent se vor amplasa in drum.

Dupa terminarea lucrarilor carosabilul se va readuce la starea initiala.

Energia produsa se va injecta in reteaua nationala aata in imediata apropiere a

MHC-urilor.

Capacitatea de productie a ansamblului este de 2.31 mw

Captarile vor realizate din beton armat,iar casutele MHC-urilor sunt prevazute a
se realiza din structura de metal,panouri sandwich, imbracat in lemn,pentru o
mai buna integrare in peisaj.

Justicarea necesitii proiectului:

In conformitate cu Strategia de dezvoltare si diversicare a activitatilor sale,

Consiliul Local al Primariei comunei Moieciu participa ca asociat la
implementarea acestui proiect in domeniul generarii energiei electrice care
utilizeaza resurse energetice regenerabile, pentru valoricarea la maxim a
potentialului hidroenergetic al raului Moieciu si auenti.

Acest proiect se integreaza in progranul national de crestere a capacitattilor de

productie a energiei verzi si in realizarea angajamentelor asumatede Romania
fata de Uniunea Europeana, in vederea integrari energetice a romaniei in marile
proiecte energetice ce vizeaza scaderea productiei energetice din surse
neregenerabile ale UE.

Fiind o tehnologie ce utilizeaza resurse nepoluante in procesul de productie a

energiei acest proiect v-a contribui major la scaderea poluarii mediului
inconjurator.
 Plane reprezentnd limitele amplasamentului proiectului inclusiv orice suprafa
de teren solicitat pentru a folosit temporar (planuri de situaie i
amplasamente) formele zice ale proiectului (planuri, cldiri, alte structuri,
materiale de construcie etc.)

Se prezint elementele specice caracteristice proiectului propus:

a) prolul i capacitile de producie; Microhidrocentrale,capacitate dee prod.

de 2.31 mw

b) descrierea instalaiei i a uxurilor tehnologice existente pe amplasament

(dup caz); descrierea proceselor de producie ale proiectului propus, n funcie
de specicul investiiei, produse i subproduse obinute, mrimea, capacitatea;

Principalele indicatii de montare si exploatare a

captarii
Pentru captare se vor executa desene de goluri si piese inglobate si de montaj
general. La terminarea montajului se va face receptia conform instructiunilor in
vigoare. Pentru buna functionare a captarii este necesar sa se respecte pozitiile si
cotele din desenele de montaj cu tolerantele date de STAS 2300, pentru executia
mijiocie si grosolana. Pragurile, ghidajele stavilelor si vanelor, carcasa armaturii la
sectiunea de control si aghidajele vanei de spalare se monteaza prin inglobare in
beton de montaj, cu ancorare de reteaua de er a armaturii constructiei.

Inainte de inglobare, acestea se vor curata de picaturile de vopsea, cazute pe

fetele de inglobare, noroi, rugina si se vor remedia defectiunile aparute in timpul
transportului si manipularii. Aceleasi operatii se vor face si inainte de montarea
pieselor mobile.

Principalele date de exploatare a captarilor secundare sunt destinate sa asigure

functionarea automata a acestora in conditii normale, in toate anotimpurile. ln
perioadele de viituri, la maxim 24 ore dupa trecerea acestora se va face un
control suplimentar al captarii. Cu ocazia unui control periodic se va realiza:

vericarea vizuala a starii echipamentului urmarindu-se in special daca au

aparut deformari sau corodari, blocari, deplasari de la pozitia initiala, rupturi;

observarea starii de infundare a gratarului de captare si daca este nevoie se va

face o curatire manuala a acestuia;

vericarea functionarii instalatiei de spalare automata din casa vanei; se va

face eventual o spalare cu comanda voita.

Beneciarul va intocmi o sa de urmarire periodica in care se recomanda sa se

treaca executia urmatoarelor lucrari de intretinere:

curatarea si ungerea mecanismelor de actionare echipamente;

 remedierea eventualelor deformatii aparute la barele gratarului;

vanele de perete, vana si stavila trebuie sa culiseze usor in ghidaj, roata de

actionare e prevazuta demontabila, ea trebuie sa stea in camera vanei automate;

vana de spalare cu toate subansamblurile sale prezinta cea mai mare

sensibilitate la defectiuni; pentru aceasta se vor remedia toate defectiunile
aparute la controalele curente.

Pentru a evita eventualele accidente pe albia raului, datorate undei de viitura

produsa la spalarea automata a deznisipatorului (care pot surprinde oameni sau
vite) este obligatoriu a se monta in aval indicatoare de avertizare, din 100 in 100
m pe cca.1,5 km.

Materiile prime, energia i combustibilii utilizai, cu modul de asigurare a

acestora;

Materia prima folosita este apa.Energia cinetica a acesteia se transforma in

energie electrica cu ajutorul turbinelor ,care asigura alimentarea tuturor
utilajelor folosite. Pentru alimentarea cu energie electrica a echipamentelor
electromecanice de la cele sase captari s-a prevazut cate un post de
transformare de 63 kVA, 20/0,4 kV pentru alimentarea vanelor de spalare si a
echipamentelor de transmitere nivele si debite.

Racordarea la reelele utilitare existente n zon;

Descrierea lucrrilor de refacere a amplasamentului n zona afectat de execuia

investiiei:

-dupa amplasarea conductelor la o adancime de cc. 1 m se astupa la loc

terenul,se compacteaza,se niveleaza si se realizeaza covorul de asfalt/beton-daca
este cazul-daca a existat si inainte .Pamantul ramas in surplus se va folosi la
amenajarea terenurilor unde se vor construe casutele ptr. MHC-uri.

- ci noi de acces sau schimbri ale celor existente :-Nu este cazul

Resursele naturale folosite n construcie i funcionare:

- Singura resurs natural folosit va apa.

Metode folosite n construcie:

Stabilirea solutiilor constructive pentru lucrarile propuse va avea la baza

urmatoarele principii:

-alegerea solutiilor tehnico-economice cu tehnologii si materiale adecvate pentru

ecare tip de lucrare in parte

-incadrarea lucrarilor in prevederile legislative, standardelor si normativelor in

vigoare, pentru asigurarea exigentelor de calitate a constructiilor pe toata durata
de existenta a acestora.
Pentru executarea rapida a acestor lucrari s-au analizat solutii clasice pentru
acest gen de lucrari care sa asigure o abilitate in exploatare, solutii care sa tina
seama de natura terenului de fundare si sa foloseasca pe cat posibil materiale din
zona.

Solutiile propuse au tinut seama de protectia mediului pe durata executiei si post

executie.

LEGISLATIE:
Lucrarile vor dimensionate si proiectate tinand cont de urmatoareie STAS-uri,
acte normative, legi si alte reglementari tehnice in vigoare:

-STAS 4273-1983- lncadrarea in clase de importanta;

-STAS 4068/2-1987- Probabilitatile anuale ale debitelor si volumelor maxime in

conditii

normale si speciale de exploatare;

-SR 11100/1-1993;

- Normativul P100/1992 Macrozonarea teritoriului Romaniei, Zonarea seismica

- NTLH 021 Metodologia privind stabilirea categoriei de importanta a lucrarilor

hidrotehnice;

-Legea 10/1995- Legea calitatii in constructii;

-Legea 107/1996- Legea apelor;

-Legea 137/1996 privind protectia mediului inconjurator pentru amplasarea si

exploatarea

obiectivului;

-P130-99- Normativ privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor.

Siguranta in exploatare a lucrarilor de constructii se va obtine printr-o proiectare,

executie si exploatare in conformitate cu:

-Normativ NE 012/2007- Cod de practica pentru executia lucrarilor din beton;

- PE 713-90- Instructiuni departamentale pentru executia si controlul betoanelor.

Pentru perioada executiei lucrarilor si postexecutie se vor indica in proiect

masurile pentru asigurarea protectiei mediului si a sanatatii oamenilor asa cum
sunt ele prevazute in Legea 107/1996 Legea apelor si Legea 137/1996 Legea
Mediului.
Pe langa normele mai sus mentionate se vor respecta toate normele interne
impuse de Manualul de Asigurare a Calitatii si Procedurii Operationale care se
aplica in conformitate cu Sistemul Calitatii implementat in institut conform SR En
ISO 9001/95. Proiectul va respecta codul CPSA 7420.8 pentru lucrarile de
gospodarire a apelor si protectie a mediului.

j) planul de execuie cuprinznd faza de construcie, punerea n funciune,

exploatare, refacere i folosire ulterioar:

Etapa 1 -se realizeaza amplasarea conductelor,pe tronsoane a cate 1 - 1.5 km. si

refacerea sectoarelor respective. In paralel cu amplasarea conductelor se face
amenajarea terenurilor unde se vor amplasa casutele necesare MHC-urilor.

Etapa 2- consta din realizarea captarilor in albia raului, cf. proiectului de executie

Etapa 3- consta din construirea casutelor cf. proiect casa turbinelor

Etapa 4- consta din amplasarea grup MHC in ecare locatie

Etapa 6- racordarea conductei de aductiune de ansamblu MHC

Etapa 7- racordarea grup MHC la reteaua de transport

Etapa 8- incarcarea conductelor de aductiune

Etapa 9- punerea in functiune

Etapa10- exploatarea

Alte activiti care pot aprea ca urmare a proiectului: (ex. extragerea de

agregate, asigurarea unor noi surse de ap, surse sau linii de transport a
energiei, creterea numrului de locuine, eliminarea apelor uzate i a deeurilor)

Alte autorizaii cerute pentru proiect:

ISU Brasov, Electrica SA, Transelectrica, CJ Brasov DADP, Romtelecom,

Compania APA Brasov, Sanatatea populatiei, Directia Silvica Brasov,
Gospodarirea apelor, R.A.G.C.P.S.- Primaria Moieciu- retele locale de apa.

Localizarea proiectului :

Distana fa de granie pentru proiectele care cad sub incidena Conveniei

privind evaluarea impactului asupra mediului n context transfrontier, adoptat
la Espo la 25 februarie 1991, raticat prin Legea nr. 22/2001.
 Caracteristicile impactului potenial, n msura n care aceste informaii sunt
disponibile: scurt descriere a impactului potenial cu luarea n considerare a
urmtorilor factori:

- impactul asupra populaiei, sntii umane, faunei i orei, solului,

folosinelor, bunurilor materiale, calitii i regimului cantitativ al apei, calitii
aerului, climei, zgomotelor i vibraiilor, peisajului i mediului vizual,
patrimoniului istoric i cultural, i asupra interaciunilor dintre aceste elemente
Natura impactului (adic impactul direct, indirect, secundar, cumulativ, pe
termen scurt, mediu i lung, permanent i temporar, pozitiv i negativ)

Impactul produs asupra mediului inconjurator:

Impactul produs asupra apelor

Exista posibilitatea poluarii accidentale cu carburanti si lubreanti a apei de

catre utilajele folosite in timpul executiei lucrarilor.

Aceste accidente pot evitate prin respectarea unor masuri organizatorice

(alimentarea cu combustibil a utilajelor din cisterne in locuri amenajate din
organizarea de santier) sau

tehnologice (protejarea pe timpul executiei a conductelor active, xarea lor la

pozitie etc.)

Se apreciaza ca lucrarile de executie nu afecteaza calitatea apei pe zona de

lucru, decat eventual pe timpul executiei, parametrii de calitate zico-chimici,
biologici si bacteriologici ramanand in limitele admise.

lmpactut produs asupra aerului

Emisiile poluante pentru aer in perioada de executie a lucrarilor vor gazele de

esapament rezultate din functionarea utilajelor mecanice si de transport - emisii

ce se

incadreaza conform estimarilor facute in limitele prevazute de reglementarile in

vigoare

pentru protectia mediului.

lmpactul asupra vegetatie si faunei terestre

Principalele efecte asupra ecosistemuiui terestru datorate executiei, lucrarile

propuse sunt cele de defrisare locala, respectiv din albia majora a raurilor.
Fauna este si ea temporar perturbata doar pe timpul executiei lucrarilor, fara
efecte majore.

Cantitatile si debitele de poluanti emisi in atmosfera si posibil a evacuati

accidental in apa de suprafata nu vor putea inuenia calitatea vegetatiei si faunei
din zona; cu alte cuvinte impactul se va limita doar la perimetrul studiat fara a
afectate conditiile de viata ale speciilor din zona.

Evaluarea riscului declansarii unor accidente, avarii cu

impact major asupra

sanatatii populatiei

Evaluarea riscului din punct de vedere al protectiei mediului presupune

calculul

probabilitatii pentru un ecosistem de a primi o doze de poluant sau de a in

contact cu el.

Riscul si probabilitatea aparitiei unui efect negativ intr-o perioada de timp

specica este

descris astfel:

Risc = Pericol x Expunere

Clasicarea probabilitatii:

3 mare

2- mediu

1- mica

Clasicarea gravitatii:

3 - majora

2 - medie

1 - usoara

Risc = factor probabilitate x factor gravitate

Pentru cazul concret al obiectivului, din rezultatele evaluarii riscului se pot

desprinde

urmetoarele concluzii :
- in general activitatea propusa prezinta un grad scazut de risc pentru

aanatatea populatiei

- datorita activitatii care include functionarea utilajelor cu combustibil putem

spune ca riscul producerii unui incendiu nu este neglijabil

- factorii de mediu cei mai expusi sunt apa si aerul.

Ca si consecinta a analizei facute recomandam sa se acorde o atentie deosebita:

- modului de alimentare cu combustibil a utilajelor in scopul prevenirii scurgerilor

pe sol sau in apa

- modului de depozitare temporara a uleiurilor uzate in punctul organizarii de

santier

- respectarea cu strictele a prevederilor H.G. 662/2001 privind gestionarea

uleiurilor uzate si H.G.1057/2001 privind gestionarea bateriilor si acumulatorilor
ce contin substante toxice si periculoase

- masurilor de prevenire a incendiilor

- modului de intretinere si exploatare a utilajelor

- gestionarii corespunzatoare a deseurilor menajere rezultate in urma activitatilor

pe amplasamentul lucrarii.

Surse de poluani i instalaii pentru reinerea, evacuarea i dispersia poluanilor

n mediu:

Exista posibilitatea poluarii accidentale a apei cu carburanti si lubrianti de la

utilajele rnecanice pe parcursul executiei lucrarilor .

Aceste accidente se vor evita prin respectarea unor masuri organizatorice cum ar

alimentarea utilajelor stationate cu ajutorul cisternelor, reparatii la masini in

atelierele

situate numai in organizarea de santier.

De asemenea, mai pot apare fenomene de poluare legate de neglijenta in

procesul de

turnare a betoanelor.

Protecia aerului:
- sursele de poluani pentru aer, poluani;

- instalaiile pentru reinerea i dispersia poluanilor n atmosfer.

Lucrarile de constructii pentru amenajarea hidroenergetica a raului Moieciu sunt

lucrari care in timpul exploatarii nu constitue un factor de poluare a atmosferei.

Poluarea atmosferei apare numai in perioada de executie a lucariior de

terasamente si

betonare, precum si a functionarii utilajelor de constructii si a mijloacelor auto.

Emisiile poluante pentru aer in perioada de executie sunt gazele de esapament

rezultate din functionarea utilajelor mecanice si a utilajelor de transport- emisii ce
s-au estimat a se incadra in limitele prevazute de reglementarile pentru protectia
mediuiui.

Perioada relativ scurta de realizare a acestei investitii va face ca poluarea

atmosferica a zonei sa nu e inuentata si calitatea aerului in zona sa nu e
deteriorata.

Protecia mpotriva zgomotului i vibraiilor:

- sursele de zgomot i de vibraii;

- amenajrile i dotrile pentru protecia mpotriva zgomotului i vibraiilor.

Sursele de impact sonor in jurul lucrarilor sunt:

- utilaje de transport

- excavatoare

- cornpactoare

Nivelul de zgomot estimat ca va produs in zona de lucru se incadreaza in

nivelul de

zgormot prevazut de STAS 10009/1987 - 50 dB(A).

Protecia mpotriva radiaiilor:

- sursele de radiaii;

- amenajrile i dotrile pentru protecia mpotriva radiaiilor.

Lucrarile de executie propuse in cadrul proiectului nu necesita utilizarea

materialelor ce pot constituii radiatii .
 Protecia solului i a subsolului:

- sursele de poluani pentru sol, subsol i ape freatice;

- lucrrile i dotrile pentru protecia solului i a subsolului.

Ca urmare a lucrarilor propuse a se desfasura pe amplasamentul studiat,

cantitatile mici de poluanti evacuati in atmosfera sunt surse reduse de poluare ce
nu afecteaza semnicativ calitatea solului si subsolului.

Protecia ecosistemelor terestre i acvatice:

- identicarea arealelor sensibile ce pot afectate de proiect;

- lucrrile, dotrile i msurile pentru protecia biodiversitii,

monumentelor naturii i ariilor protejate.

Vegetatia prezinta o zonalitate pe verticala:

- pajisti alpine

- paduri alpine

- paduri amestecate de rasinoase si fag

- paduri amestecate de fag si gorun

Solurile sunt: - brune acide, montane si podzoluri

- de pajisti alpine si subalpine

- brune de paduri podzolite

- rosii si dezvoltate pe calcare

Fauna de munte impadurit este caracteristica pentru: mistret, veverite,

caprioara, cerb, vulpe, lup, urs, etc., iar fauna piscicola de lipan, moiaga, pastrav.

Protectia vegetatiei acvatice se va face prin pastrarea calitatii apei si prin

evitarea poluarii accidentale cu diverse substante pe timpul efectuarii lucrarilor.

Protecia aezrilor umane i a altor obiective de interes public:

- identicarea obiectivelor de interes public, distana fa de aezrile umane,
respectiv fa de monumente istorice i de arhitectur, alte zone asupra crora
exist instituit un regim de restricie, zone de interes tradiional etc.;

- lucrrile, dotrile i msurile pentru protecia aezrilor umane i a

obiectivelor protejate i/sau de interes public.

In conformitate cu estimarile emisiilor de poluanti evacuati in mediu pe timpul

executiei si tinand cont de faptul ca lucrarile se vor efectua pe o perioada de cca.
48 luni, dupa care orice sursa de poluanti se va reduce la 0, putem spune ca
activitatea pe viitorul amplasament asupra obiectivelor (drumuri, localitati)
aate in zona va redusa.

Gospodrirea deeurilor generate pe amplasament:

- tipurile i cantitile de deeuri de orice natur rezultate;

- modul de gospodrire a deeurilor.

In conformitate cu numarul de angajati care isi vor desfasura activitatea an

timpul executiei lucrarilor prevazute in proiect , cantitatea de deseuri menajere
rezultate va :

- deseuri menajere = numarul de persoane x 0.25 kg/persoana/zi

Daca se presupune ca vor lucra 50 de persoane

-deseuri menajere = 50 x 0.25 kg/persoana/zi = 12.5kg/zi

Deseurile menajere vor colectate in recipiente metalice amplasate in punctele

de organizare de santier , apoi vor colectate si transportate la cea mai

apropiata rampa

de gunoi din zona. Din activitatiile necesare pentru executarea lucrarilor conform
proiectului de executie pot apare urmatoarele tipuri de deseuri: hartie,lemn,er,
gunoi menajer

Gospodrirea substanelor i preparatelor chimice periculoase:

- substanele i preparatele chimice periculoase utilizate i/sau produse

- modul de gospodrire a substanelor i preparatelor chimice periculoase

i asigurarea condiiilor de protecie a factorilor de mediu i a sntii populaiei.
In timpul realizarii investitiei nu se vor utiliza substante toxice si periculoase.
Totusi in cazul de fata putem considera substante toxice si periculoase carburantii
si lubreantii utilizati la utitajele terasiere si de transport, consumurite ind
normate si prevazute in cartea tehnica a ecaruia.

Schimburile de ulei de motor, precum si operatiile de intretinere a masinilor si

utilajelor se vor face in service-uri de specialitate

Prevederi pentru monitorizarea mediului:

- dotri i msuri prevzute pentru controlul emisiilor de poluani n mediu;

Se considera ca prin respectarea recomandarile facute la evaluarea riscului

declansarii unor accidente, avarii cu impact major asupra sanatatii populatiei,
prin respectarea cu strictete a celor previzute in proiect

- impactul produs asupra mediului va nesemnicativ.

- Activitatea obiectivului studiat nu afecteaza calitatea factorului de mediu - deci

este fara efecte cuanticabile

- Concentratiile poluantilor in apa subterana se incadreaza in limitele impuse

prin STAS 1342/1991

- Solul nu este afectat de activitatea obiectivului , valorile indicatorilor

determinati neatingand pragurile de alerta pentru folosinte mai putin sensibile.

Lucrri necesare organizrii de antier:

- descrierea lucrrilor necesare organizrii de antier;

- localizarea organizrii de antier;

- descrierea impactului asupra mediului a lucrrilor organizrii de antier;

- surse de poluani i instalaii pentru reinerea, evacuarea i dispersia

poluanilor n mediu n timpul organizrii de antier;

- dotri i msuri prevzute pentru controlul emisiilor de poluani n mediu.

Conform prevederilor legislative, n faza proiectului tehnic se ine cont de

cerinele de securitate a muncii, beneciarul desemnnd pe parcursul execuiei
lucrrilor un responsabil cu protecia muncii. Pe toat durata executrii lucrrilor
de construire se vor respecta urmtoarele:

- Legea 319/2006 securitii i sntii n munc

- HG 300 / 2006 cerinele minime de securitate i sntate pentru antierele

temporare sau mobile

- Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European si al Consiliului din

18 decembrie 2006 privind nregistrarea, evaluarea, autorizarea i restricionarea
substanelor chimice (REACH), Legea 360 / 2003, respectiv Legea 263 / 2005
privind regimul substanelor i preparatelor chimice periculoase

- Regulamentul MLPAT 9/N/15.03.1993 privind protecia i igiena muncii n

construcii ediia 1995

- Ordinul MMPS 235/1995 privind normele specice de securitatea muncii la

nlime

- Ordinul MMPS 225/1995 normativ cadru privind acordarea i utilizarea

echipamentului individual de protecie

- Normativele generale de prevenirea i stingerea incendiilor aprobate prin

Ordinul MI nr. 775/22.07.1998

- Ord. MLPAT 20/N/11.07.1194 Normativ C300-1994.

- alte acte normative n vigoare n domeniu la data excutrii propriu-zise a

lucrrilor.

Pentru proiectele pentru care n etapa de evaluare iniial autoritatea

competent pentru protecia mediului a decis necesitatea demarrii procedurii de
evaluare adecvat, memoriul va completat cu:

a) descrierea succint a proiectului i distana fa de aria natural protejat

de interes comunitar, precum i coordonatele geograce (STEREO 70) ale
amplasamentului proiectului. Aceste coordonate vor prezentate sub form de
vector n format digital cu referin geograc, n sistem de proiecie naional
Stereo 1970 sau de un tabel n format electronic coninnd coordonatele
conturului (X,Y) n sistem de proiecie naional Stereo 1970;

b) numele i codul ariei naturale protejate de interes comunitar;

c) prezena i efectivele/suprafeele acoperite de specii i habitate de interes

comunitar n zona proiectului;

d) se va preciza dac proiectului propus nu are legtur direct cu sau nu este

necesar pentru managementul conservrii ariei naturale protejate de interes
comunitar;

e) va estima impactul potenial al proiectului asupra speciilor i habitatelor din

aria natural protejat de interes comunitar;
f) alte informaii prevzute n ghidul metodologic privind evaluarea adecvat.