Sunteți pe pagina 1din 149

333 SFATURI PENTRU ALIMENTATIE ~IALIMENTE SANA.

TOASE

Culegere text ;;i tehnoredactare:

FLOAREA DAMASCHlN TEODORA CAT ALlNA RUDENCU

Lector de carte:

Dr. lOAN DAMASCHlN

Se interzice reproducerea oriciireipiirti din lucrare farii consimtiimiintul autorului

,

Deserierea CIP a Bibliotecil Natianale a Ramiiniei

DAMASCHIN, FLOAREA .

333 sfaturi pentru alimentatie ~i alimente sanatoase / Floarea Damaschin. - Bucuresti : Editura Medicala, 2003-09-30

ISBN 973-39-0512-7

613.2

Tiparit la EuropolisPrint S.R.L. Constanta

Pildele lui Solomon (6:16-19)

333 SFATURI PENTRU AUMENT ATIE ~I ALIMENTE SANATOASE

$ase sunt Iucruriie pe care (e urdste Domnul, Sa chiar sapte de care se scdrbeste cuqetui. Sau: ochii manari, um6a mincinoasii, mdinile care oarsd sange nevinovat, inima care pldnuieste gancfuri. videne, picioare gra6nice sa aurge spre rdu, tnartotui mincinos, care spune minciuni si eel care seam and vraj6a intre frati.

I I

:1

I

:1

3

.'"

\.' \.

333 SFATURI PENTRU AqMENTA'TLE'~I~LEMENTE SANATOASE

I I . ~. , • ••

Dr. FLOAREA DAMASCHIN_

1

:1("1 .' r.·

-medic primar Igiena Alimentatie si Mediu, doctor In stiinte medicate, sef disciplina· Igiena, Facultatea "de

.medicina Constanta; . , '.,.

-membru al Comisiei nationale de Igiena, membru al Cornitetului de Conducere al Societatii Nationale de Igiena, $1 Sanatate Publica, membru al Cornitetului RedFction~~ ~i Revistei de Igiena si Sanatate Publica Bucuresti;

-membru al Asociatiei Nationale

Cornplementare ANA TECOR;

j~membru in Comitetul Director al NGO Mare Nostrum..'

de Terapii

A mai publicat:

, ,

Igiena - Ecologic, Editura Sirinx, Constanta, 1998 Evaluarea factorilor de mediu in relatie cu sdnatatea, Editura Cornandor, Constanta, 1999

Starea de sdnatate a copiilor - indicator de sdniitate a colectivitdtii, Editura Comandor, Constanta, 2000

Elemente minerale §i vitamine, Editura medicala, Bucuresti, 2001

sfaturi pentru sdnatate, Editura Comandor, Constanta, 2002

5

I" 1

I

I I

II

333 SF ATURI PENTRU ALIMENTATIE SI ALIMENTE SANATOASE

'I, ,:,~ ",,~ ,'( Colaborator:

~ \wi 'oil I J -, )

Dr. TEODORA CATALINA RUDENCU

-medic rezident;

t"

I tt I , I

- competenta in fitoterapie; "'.' ' I",

-membru a1 Societatii Nationale de Igiena si Sanatrtte

Publica;

Nationale

'.

; I j ~ I ( \.

de Terapii

! .... -'I .

-membru a1 Asociatiei

.., - . '

Complementare AN;ATECOR.

, " J' ~ -' 'r

(

,(

~

~

>

/ )

si I vitamine, Editura: nie'dicala,~: ;

;, < (

~ 333 sfaturi pentru sdniitate, Editura Comandor, Constanta, ~

< 2002' ' 5

z, ?

(:

i

;-

/

~

~

I(

.r

Coautor la:

Elemente mineraie Bucuresti, 2001

.p i" 1 ) .

• "I

, .\

~, '

li :11,

.. \ ," ,

.. ;

I' • \

;, ,

'"

,i

6

/

) "

~

333 ,SFATURfPENTRU A:LCMENTATIE Sr'ALIMENTE SANATOASE

II'

I'

~I I

,

,

, \

,I,

"De doud lucruri f/ji -bate joe omul ciind le are: tineretea si sandtatea"

)'",\' J \.

proverb arab

I

, 1

',I

',1

S anatatea este un echilibru partial si provizoriu, este 0 stare de .i mai puinii boald ", stdre caracteristica omului

dupa infiiptuirea pacatului primordial neascultarea. in, acest sens, Sfantul Vasil~ remarca despre Adam si Eva eli: "erau feriti dli boala datorita darurilor primite la creatie". Odatd cu pdcatul am pierdut "baia de lumina dumnezeiasca" protectoare. Despre aceasta stare, insa, Sfdntul Maxim Marturisitorul nota cd: "0 viatli bine ordonatii este 0 cauza a siindtiitii, in schimb dezordinea spiritualq, §i alimentarii duce la tulburiiri patologice".

II

II

I I' I

, ,

, Saniitatea este ceva imposibil de cumparat

oricdt de multi bani ai avea sf, in baza oriciiror leacuri, "recapiitarea la=comandii a siiniitiuii" este frecvent 0 mare. iluzie.

I

, I

7

333 SFATUR[ PENl'RU ALJ[MENTATIE SI'ALIMENTE S:A.NA:TOASE

,>'-""''''-''\_.~''''''''''''_/\' ~'\,.\_ ... "'-._._/v'"/ .... " ... ,/\ ,. .... _,_., .. -, '''''.~', v-, VV'"'J.,v,,·,···,/,, .',J,.,",/, ,'" v·.·~""·,,,/,

:~ 1n pastrarea sdniitiitii, comportamentul

\ , .

~ alimentar (atitudinea omului fatii de aliment si

~fata de actul alimentatiei) este categoric. ; Cantitatea de' alimente consumate, preferinta .( pentru unele §i dezinteresul pentru altele, modul ~de obtinere a lor, modul de pregdtire culinard, .~ ritualul si ambianta in care sunt consumate, ( modul de pastrare etc. contureazd comportamentul alimentar definit pe fondul instinctuluialimentar ce insumeaza -(), multime de

. 7'~

acte reflexe. Intre aces tea, . unele sunt inndscute

(foame, satietate, refuz, vomd), far altele sunt dobiindite. Ciind "Ile lasii gura apii" de poftii, prin conditionare de experierua alimentara, apare reflexul (copilul invatd treptat, cdnd st cum sa miindnce). 'Interconditionarea dintre reflexele inndscute si cele dobdndite ne conduc laformarea deprinderilor alimentare.

Alimentatia omului este influentatd de mediul geografic, de conditiile pseudo-climatice, de resursele naturale, de conditiile economice, sociale, culturale, religioase si istorice. Pe nevoia "de potolire a foamei", omul a grefat 0 serie de nevoi psihologice .'}i sociale, cum ar fi: schimbul de informatii, extinderea relatiilor interpersonale, contactul afectiv interuman, marcarea unor evenimente etc.

8

333 SF,ATURI P~NTRU ALlj\1ENTATP? $I ALIMENTE SANATOASE

,\ c Unirea familiei. in jurul mesei meniine si dezvolta comunicarea, sustinerea si qfectiunea membrilor acesieia. Totodata, evenimentele importante, (nunta, botez, moarte etc.) adund i17 jurul mesei-prieteni si cunoscuti, masa devenind astfel, locul in jurul cdreia se leagii prietenii, se

I

dezleaga neintelegeri, se incheie afaceri etc. Deci,

masa are un rol fundamental in viata-personald, de.familie, ca si in viata sociala. j , II,

1

Simbolistica -Legatd de aliment, ca si de

actul mdncarii lui este foarte bogata. in acest sens, sunt cunoscute precizarile [acute in Biblie in

' •• I I /.(,j

decursul timpului: limitarea. alimentelor numai la

I "

anumite tip uri de vegetale, apoi permisiunea pentru carne (rumegatoare cu capita despicatd si numai anumite pdsiiri), notificarea evenimentelor cdnd era permisd carnea etc.

Pentru cii omul a fdcui din aliment, din cele

\ , j_ "

mai vechi timpuri, un mad de a-si declara si

de lim ita interesele, de a impresiona - el, omul, Cf' contribuit fa sofisticarea alimentului, mergiind pdrui .acolo incdt acesta \ este total t diferit, organoleptic si nutritiv, de alimentul initial.

, ~ I 1

c, )

'.'

" \

,9

, r .,11

333 SF ATURI PENTRU ALIMENTATIE :;II ALIMENTE SANA l'OASE

Se spune cii regele Solomon folosea 12 bucdtari care gateau, pe rand; cdte 0 luna, iar in restul timpului cutreierau dupd retete pentru masa -regald: Mai mult chiar, impdratii chinezi 'pedepseau eu moartea bucdtarul care indrdznea sa repete 0 reteta culinara in deeursul unui hn. in timp ce spartanii 'aveau mese simple, atenienii se bucurau de mese rafinate prin care urmiireau satisfacerea foamei, dar -ii· a unor .placeri sofisticate. Dupii 0 lungii perioada de sobrietate ' 'alimentarii, perioadd in care si-au extins teritoriul, romanii au trecut, treptat, fa lux si extravagante inclusiv culinare, stare care se pare cii ,ar fi contribuit din plin fa decade~ea imperiului (Petronius in Satiricon descrie priinzul, care a rdmas vestit in istorie, dat de Trimalcion, prietenilor sdi).

J

Dezvoltarea tehnicii a dus la modificari

'fmportante $i in alimentatia umand unde a sporit interesul pentru sortimente noi, rafinate, supraorganoleptizate, suprasalubrizate etc.

I 'I" ,

Avdnd putinta de a-si produce dUmentul dupii placere, omul l-a modificat. dupa gustul sau piistrdnd totusi teama de microbii pe care acesta

10

I !

>v"/'./ .... _· -·./\ .. ~·,<v ~~~~,·'-,'" .. /''-_'·...-.I'·'-Ic ,/'. /,__.- ,,/-'.,;'-' ... ~'-I. -,,~" ~_/,/,/v-...__.r'-_,\... r-.._ r...

~ i-ar , 'putea' v transmite, < motiv .',Pfntru .care. ,~pasteurizarea si sterilizarea au devenit metode ; curente in alimentatie. 1n acest proces omul a

)

~ pierdut' din vedere 'faptul ", 'ca., modificdnd

, ~ alirneruul, l-a sdracit in rasa 'masuri: incdtel era ~ total diferit de cum flliiJdse natura.

~ " '(,"J -, l,'f; "jl I I"~ I •

~ ,,;1stfel cii, dacii la.Facere alimentul prescris

t era JJumat eel proaspdt si natural, astazi am ajuns ~ sa .mdncdm, eel mai, adesea, alimente vechi; ~. alimente moarte prin modificarea structurii lor; In, ~. cadrui proceselor culinare,ilar in . termen de :~ garantiei .

> j

" 1n acelasi timp, morbiditatea, a crescut,

~ sistemele de siiniitate sunt depdsite, cheltuielile < ~ pentru siindtate ating cifre inimaginabile $i' ~ oamenii cautd in continuare remediiin loc sii-si <

) schimbe atitudinea fatd de miincarel "

) ,

> .>

~ in dorinia de a fi de folos semenilor mei,

< \ am incercat in cartea de fatii sa prezint, si sa

Uustijic, ,0 serie de sfaturi despre aliment $i ~ alimentatie. Acest lucrumi l-am permis numai ~'atunci ciind eu mi-am schimbat alimentatia, din ,(

> .>

','

~ .• '" -~,..~ '~ , --", _'\.[', ",.-'~ '-"/"- ' '" ''' •. ~>""_"": -'_"', - -~'. -"r - .. _'-..."" " _. -,,"'/" __ '..._,'., ..,

1,1[

333/5,'FATURI"PENTRUALlMENTATlE sr AlnYfENTE SANATciA'S'E

nefericirefortaui 'de -starea 'de -siiniitate.isi cdnd am constatat cd efeetele sunt 'extraordinare.

, .,

Farfi sa greoJese, astdzi, dupa 25 de ani de munca, pot afirma ca. dacii oamenii ar mdnca in mod corect, numarul paiurilor de spital s-ar reduce la eel mult a treime din numdrul existent actualsv. I@bezitatea, cancerul, -dislipidemiile, hipertensiunea, afectiuniie cardia- vasculare, neumatismul, guta, afectiunile renale, tulburarile glandulare etc. in cea mai mare parte a 'lor sunt secundare unei alimentatii gresite - deci - aeestea ar fi istoriel Si ar mai fi multe de spus ...

" . Dr. FLOAREA DAMASCHIN

\ \'

j.. ~ -,

-'dl

\ ,,', ,

,',

-" I • "

, .

\' "

'I, .~'~

,

1 .... ..-, ~.~ ~ .

12

333 SFATURI PENTRU, ALIMENT ATIE/!;>I ALIMENTE SANA llOASE

,."

, ,

'. ,

" ,

',:

"Existd bali care se trateazd

numai prin alimentatie"

Hippocrate

,0 in nefericire, omul acordli atentie '. alimentatiei, apeleazii la regimur,i

alimentare, doar atunci ciind a pierdut mult din propria-i siiniitate. Desi este 0 necesitate fundamentalii, omul considerd alimentatia corecta ca pe 0 corvoada. Este foarte preocupat de grijile de fiecare zi, de modulo cum sa cdstige mai multi bani sau sd-si rezolve mat bine partea materiald a vietii si lasd pe ultimul plan starea de sdniitate. Se dd putind importantd 'meselor, calitdtii acestora, programului de servire a lor, ba eel mai adesea masa are loc fn gralii (veri fast-food), in timpul mesei se discuta afaceri, se face educatia copiilor, sotii isi regleazd "conturile" etc. Acestea sunt ciiteva motive

pentru care mdncdm precipitat, mdncam prea mult, digerdm prost, dormim prost si in final stricdm siindtatea si ne scurtdm zilele.

\ '

13

"333 SFATURI PEN"TRU ALlMENTATIE $1 AUMENTE SANATOASE

)--....'~·,/V'..I)I·,/·,,/\,_'··\._ .... -v'·"~· . ._}',,_,·-..r'-~·-.....~' ... ~-''''-';f -,,_,,/, ~,/ -, ~,_-·-,c,-,_ "'; .. J~ ,.j" .... , .,/v, .. -, ,'., -, ,,,,', .·v·,,·,.r·,/v, .• · •. -,

~ Mdncarea inseamnd energie, energia .~ noastrd. Cum ne simtim si cum ne recepteazd >

? ceilalti depinde de energia de care dispunem, iar

>, aceastd energie este produsul alimentatiei pe de 0 5 parte si al gdndului pe de alta parte, Ludnd in <

5 diseutie alimentatia, calitatea..:i cantitatea

> ' , , y

~ energiei 'de care dispunem este dependentd de

~ hrana pe care ne-o oferim.

~

~ Alimentatia omului modern se

~ caracterizeaza ~rin optiunea, adesea manipulatd ? prin publicitate, spre produse din carne si ~ preparate din carne, optiune care are ca eject ~ aeordarea unui rol si unui loc secundar ~,,~limenta/iei cu legume§i Jructe. Fred Allen ? spunea in 1934 eli: .J'ublicitatca consta In 85% ~ confuzie §i 15% comision".

>

<

2 Medicina moderna da vina pe proasta

~ alimentatie pentru 0 serie de bali numite "boli ale ,!: civilizatiei": cancer, reumatism, cardiopatie etc. ~ Civilizatia a produs schimbiiri fundamentale in ~ viata omului, dar structura si functia tubului

,

S digestiv uman au riimas aceleasi. Sf astazi, el este

.~ la feZ ca eel al maimutelor an trop o ide, in ~ consecinta si alimentatia omului ar trebui

)

.~ alcdtuitd in primul rand din fructe .

.:

14

,( '._J-~/~""'/'\,/'-'-"'/'/"'? ~?""/,/-"""~-V",/ ._' ·.~_""""/c'"/'/'''''''''''''~,_''''

5' Edgar Cayc~ aratd, in" .scrierile sale,

. ~ importanta folosirii. in . , hran.a curenta i' a ~ alimentelor ce caracterizeazd pamdntul, locul

,

~ stramosesc. Compozitia chimicii a' legumelor si

~fractelor este complexa, foarte diferitd de la 0 ~ planta la alta, dar foarte varidtd chiar si in eadrul ? aceleiasi specii. in acelasi sens, conditionarea ~ este data de calitatea solului, climei, tehnologiei,

< .

; culturii etc. Plantele sunt incdrcate cu un anumit

~ tip si eu 0 anumitd cantitate de energie solord ? care completeaza energia organismului uman. '; Politica actualii internationalii privind integrarea

:( ) , . \ >

~ mondiala ar trebui sa evite schimbarea '

5 obiceiurilor, 'schimbarea traditiilor.

> c,

333 SFATURI PENTRU ALIly1ENTATIE~rALlMENTE SANAT9ASE

,~

': Alimentatia bazatd pe vegetalesi; mai ales,

)

~ pe cruditdti a fost reintrodusa in terapie de

2 medicul elvetian Bircher Benner. La baza teoriei S lui stii ideea cd, utilizdnd in hrand cruditdtile

"; " . ..

~folosim direct energia solara cuantificata in

< .

. ~ structurile speciale ale plantelor (fermenti,

<

> enzime, colo ranti, aromatizanti etc.). Ea

/ ,~, s I, r

~ tezaurizeaza 0 serie de valori nutritive: minerale,

~ vitaminice si calorice careujutd organismul la ~ cresterea, dezvoltarea, dar si fa dezintoxicarea ·sa. <

;> Sunt cunoscute de mii de ani si recunoscute de

?~ - - •

, ..... .r ».»:». ·-V"~ '-,.-',,,.,_ -.......~., . ."', ... '~,', ,',..---... -, _ ..... / ., .•.. " .. " ... ,~ .. '.~ ... ''''.''-.-''''''_''''''''/\J\./"'-",,,-~,,,-,,, ·"_~',~?~v· .... ,·· ...... ", '<,

15

\.,

stiinta . medicaid a zilelor noastre, 0 serie de regimuri vegetale care dezintoxica o rga nismu I, care vindecd boli, uneori /0 a rte grave.

,'~. Bolile, in majoritatea 101~ sunt determinate de dezechilibrul acid-baza. Un bun echilibru bazic al mec/iului .intern asigurd 0 bun a stare de saniitate, fizicd si mentala, toatd viata.

Stiinta gastronomicd a demonstrat, jara t'5gada, cd alimentatia noastra trebuie sa fie 80% bazica -ii numai 20% acidii. Dar, asa cum mdnciim noi in mod obisnuit (fiert, amestecat crud

1

cu fiert, nerespectarea orelor de masd, ciugulitul

intre mese etc.) - procentele sunt exact pe dos. Pentru reaiizarea raportului corect ar trebui sa '. mdnciim zilnic eel mult 0 masd preparata termic,

) .

~ iar eelelalte doud -ar trebui sa fie crude (in

~ situatia in care mdncdm trei mese).

< '

.~ .

s Alcalinitatea corpului se meruine prin

'; consumul regulat al fructelor si legumelor (sub ~fo.rma de sucuri, salate) toate acestea intervenind in cresterea capacitiuii imunitare a organisrnului.

16

333SFATU1-\.U13NTRU ALIMENTATIE"~I ALIMENT~ SANATOASE

Acidifierea organismului este data d~. consurnul cdrnurilor, grasimilor, zaharurilor, uleiurilor vegetale, cerealelor, patnu albe, fulgilor de cereale, .nucilor, orezului glasat, ciirnurilor. alimentelor preparate prin fierbere si.

v ••

prajtre.

Reziduurile alimentelor acide (alimentatie bazatd mai ales pe ciirnuri) determind cresterea aciditdtii in corp, cresterea acidiiiuii siingelui, cresterea greutiitii corporale si, in final; . are loc depunerea lor in articulatii si mucoase.

HlP era ciditatea obligii o rganism ul la deturnarea metabolismului calciului pentru neutralizare (acizii in exees "Jura" calciul din oase). Apar astfel, primele simptome, cariile dentare ce caracterizeazd hipocalcemia minora. intr-un stadiu mai avansat aeeasta devine majora) iar clinic se poate inregistra spasmofilia, tetania, osteoporoza (insotita adesea de fracturi osoase, determinate de traumatisme minore}.

Vindecarea multor boli are loc printr-o fntoarcere spre 0 hrand vitald (hrana vie), vegetar,iana, renuntarea definitiva fa fumat !ii

17

33'3 SF A TURIPENTRl!J ALIMENTATIE ~I ALIMENTE' SAN A TOASE

alcool, miscare zilnicd (fa inceput pe distante mici, apoi mai lungi, in mod -progresiv marind timpul si distanta), ea $1 prin modificarea eonceptului de via/a, a modului de relationare cu cei din jur.

Deci, alimentatia este esentiald, alaturi de

, ,

alte aspecte ale stilului de via/a, in' mentinerea unei bune start de sdniuate. Oricdt de bun si echilibrat nutritiv ar ii alimentul, asimilarea lui ea si indeplinirea June/War lui este conditionata de atitudinea fatd de aliment sifaui de masd.

\ .

18

I '

333 SFATURI PENi'RU ALlMENTATIE ~l ALIMENTE SANATOASE

.' ~, \ .,'

...... ,.

, ,

',sV:NJfE!A1. CEP.jl (JE !A1..fi3vCJi!A1.

" " ,

"E mult mai placut sa spui adevarul dedit sa-l asculti"

Polemon

O mul este: carne, sdnge si energie

., st, fa fe! ell un automobil,

functionarea sa optima este conditionatd de ealitatea combustibilului! Dacd un Rolls Royce va Ii alimentat ca un Trabant, va avea urgent nevoie de reparaiii!

Celulele corpului nostru se reinnoiesc,

2 permanent si odatd cu e!e tesuturile, organe!e ~ deci, in tregul. Asupra perioadei -de reinnoire ~ totald a organismului cercetaiorii mai au inca :~ opinii divergente, astfel unii ered m reinnoirea ; are loe fa 7 ani, pe cdnd aliii ered cd aceasta 'Sf! ~ produce anual fn proportie de 98%.'

·2

S

?~ '., Materialele necesare schimbarii sunt, in

~ cea mai mare parte, alimentare. Deci, suntffm' ~ ceea ce 'consumam! De aici, se poate aprecia ~ rolul extraordinar pe care .il joadi alimentatia in ~ pastrarea sdndtiuii, ca si in reeuperarea ei. , "

') . '

19

~ 3 3 SF ATUR} PENT:RU AqMENTATIE: SI ALIM;ENTE SAN A TOASE

\",_fb·-'''__'-V'-·~f,-"",/\/-..../\.,fV,,,.-...,c'_·'·V\ •. fV'''''~··~.c~,.' ..... c-". '/''''' f"'~_"· •.• ~"?~./~/',.,·v·, .. "vvvv·v,/,-".,"0./v'

~ Organismul prelucreaza hrana consumatd, ~ transformdnd-o In nutrienti, ei fiind de fapt hrana ~ celulard. Acestia sunt reprezentati de vitamine, ? minerale, aminoacizi, glucoza, acizi grasi §i apii.

"

~ . Digestia sau descompunerea hranei pdnd

? la stadiul de nutrienti este realizata de cdtre ~ enzime. Biochimic,' ele sunt inductori si 5 catalizatori ai proceselor care se desfiisoard in ~ micile reactoare, care sunt celulele! Enzimele ; actioneazd specific, pe principii alimentare :ji ~. antagonic unele fatii: de altele, in sensul cd ~ prezenta uneia. 0 poate impiedica pe alta sa-si ) desfdsoare activitatea .

.> 'i' , . I

>

~ Lipsa de chef; de vitalitate, de 'energie, este

5 de multe art primul semn de perturbare a ~fiziologiei organismului, de imposibilitate a [: acestuia de a-si reveni la normal. Aceasta stare ~ poate ji indusd atdt de istovirea zilnicd, dar mai S ales I de calitatea "combustibilului" folos it. > Glieemia scazutd, buna dispozitie, revenirea

-, ,

s chefului de a Tilde, de a glumi, de a munci este ~foarte adesea legatd de ealitatea si mai putin de ? eantitatea mdncarii.. \

,(

~ . Pentru 0 bund stare, organismul trebuie sa ~ fie eoreet alimentat, dar in acelasi timp trebuie sa, ~ benejieieze si de 0 corectd digestie, circulatie si

\

~ de reactii biochimice optime - toate, in final,

S conditiondnd cantitatea si calitatea energetica > t. v S rea izata.

20

333 SF A TURI PENTRU ALIMENT-A TIE $1 ALIMENTE SANATOASE

Deci, 0 bunii masticatie, 0 bun a digestie gastricd, intesttnald, calitatea secretiilor hepatice si pancreatice sunt Jactori Joarte importanti in absorbtia adecvatd a nutrientilor.

Desi se cunosc cdteva sute de enzime, trei sunt esentiale . pentru urmarirea procesului de digestie: ptialina, acidul clorhidric si pepsina.

Ptialina este secretatd numai la nivelul cavitiitii bucale, calitatea si cantitatea ei fiind conditio natii de calitatea alimentului, apetit, masticatie, stare psihica §i calitatea mediului in care se desfasoara masa. Dulciurile se metabolizeazd in cea mai mare parte in gura sub actiunea ptialinei. Digestia lor gastrica si intestinala este redusa, comparativ cu digestia bucalii, motiv pentru care se recomandd mestecatul fndelung.

Acidul clorhidric actioneazd precum enzimele fiira a avea structura acestora. El este responsabil de digestia grdsimilor si de predigestia proteinelor, pe ciind pepsina este 0 enztma specified exclusiv pentru digerarea proteinelor. Aceste principii active sunt secretate la nivel gastric, cantitatea si calitatea lor fiind conditionata, in principiu, de aceeasi Jactori ca si secretia de ptialina.

21

-..._~, ,.-',>_,;''-J'~ ,-~/- v~'/"/" C- ,/,_-,-V-\/\/" C''-._/\ .'" ._.'.'~".'~' .... _" .... , ."./, ~-" ._"..-',.c ,/,.,', ",-",/~ ,,\, .... -, - .... , ..... '.'/',",_"./~I"''-.'',/, ;-

Transformata : astfel, .: hrana trece in : intestinul subtire unde celule specializate continua procesul st declanseazd absorbtia nutrientilor. Odatii trecuti in sdnge, acestia sunt folositi pentru refacerea scheletului, muschilor, siingelui etc., din acest proces rezultdnd si resturi

metabolice. ' ,

333 SFATURI PENTRU ALIMENTATIE $I ALIMENTE SANATOASE .

, Resturile metabolice sunt eliminate pe cale respiratorie, prin piele (transp irati e), prin urina si fecale. Dacd una din cele patru etape ale nutritiei (digestia, absorbtia, metabolizarea, eliminarea) este defectuoasd, toate celelalte etape sunt aJeetate. Se produce 0 reactie in lani, tradusd prin unul sau mai multe dintre urmdtoarele simptome: gurii nepldcut mirositoare, balonare, arsuri epigastrice, dureri de stomac, diaree, constipatie, modificari ale greutiuii (obezitate sau slab ire) insomnie, depresie, dureri 'de cap, lipsd de energie, tensiune nervoasd, tegumente si par terne, fora strdlucire, unghii pdtate care se rup

,

usor etc.

'.' I r

, r

22

23

333 SFATU-R:I PENTRU ALIMENTATIE'~IALiMENTE SANATOASE

~;'~/"~'V",vv";,'.'.v."~/vvvv,,vv,v.v:~-"v.,/,,,~.~:-v:'_:,J'h,v,;~~,r'.~/V,vvvv~~

~ ,~JlS}1_ PS'1!E; rr;I~,r;f , , - ,_: 'f ~

> , , I J . '>

>

~ • .J> Dimineata sa mdndnci regeste, ~

:~ " la p~iinz negustoreste, ~

~ far seara ca un cersetor" ~

~ proverb chinez ,;

's 1.\ >

). )

? 'u na din tre greselile m~jore ~i, prin ~

? ' frecventa, considerata corrruna, >

( \ este aceea ca la mese, atunci cand ~

~ se aduna familia, se discuta afaceri ~

> .§i probleme dificile - eel mai des cu caracter < ~ conflictual - stare in care secretiile digestive 5 ~; sunt perturbate, iar atentia fata de masa scade ~ ~ pariaIa a fi total neglijata, ramanand prezentai .~ stareade agitatie si durerea epigastrica. ~

Om~l coriternporan mananca prea mult ~ pentru ca i~i dilata stomacul inca din copilarie, < pentru ca -gustul alimentelor este modificat in 5

scopul satisfacerii placerii in defavoarea calitatii ~ nutritive, si pentru ca este permanent stresat, 5 stare care Ii disturba atentia de la actul i

, ~, ~)

alimentar. ~

!

o observatie extrem de interesanta a fost ;,

facuta in mana~tiri. Calugarii, a. carer hrana ~ este foarte simpla si aleasa dupa principii ~ riesofisticate, au ca :;?i taranii nostri 0 imunitate ~ rernarcabila in privinta bolilor " digestive, ~ car diovas cul are si nervoase. .' ~

333, SF.ATURl PENTRU ALlMENTA TIE Sf ALIMENTE SANA\TOASE .

) Acest fenamen poate fi expltcat numai ~ prin faptul ca. ei rnananca in liniste, fars.. graba, ~ mestecand alimentele foarte bine i}i lipsindu-se

~. de cornbinatii nejustificate rrutritiv. .

i

~ 1. Momentul asezarii la masa poate fi

s adesea fa fel de important ca si continutul mesei.

S .

-,

;"., "2:.' La masd, incercati sa fiti veseli, sa

} qlungati toate gdndurile negative. Dadi sunteti '~foarte obositi, nervosi sau supiirai! amanati masa .~. sau renuntati la ea pdnd va calmafi.· Cdnd s mtincati aduceti-vd in minte permanent acest scop ~ esential, lasflti lao parte' alte discutii si ~ 'f~depiirtati gdndurile care va frdmdnta.

<) J

,

~ . 3. Pastrati tacerea rfn limp ce in!inca!~. ; Meditati asupra aspectului sacru al alimentelor. ~ Aduceti-vd aminte ce ne spuneau bunicii si ; strabunicii cdnd ne asezau fa masa: "inchinii-te; ~ aseazd-te, taci si miiniincii,( masa e sjlinta".

~ .-~

.~ , 4. Barlel fa masa duce la fngra§c/re.;

; Adesea este mai rau ceea ce iese din gura omului '2. deciit ceea ce intra in ea. ' . .

,

\

i. 5. Spalati-vii mainile inainte de a va

5 aseza la masd. Mdinile sun! adesea purtdtoare de .~ multi microbi aducatori de boalii. Cercetdrile au > der:z~nstrat cd pe fiecare centimetr~' pdtrat d~

. . . • ~-, '.) l .' '_,

24

/

333 SFA TURI PENTRU 'AI!IMBNTATlE Sl ALIMENTE SANATOASE

palmii se gdsesc aproximativ50 000 de germenisi cd numai jumatate dintre ei sunt eliminati prin

spdlarea mdinilor timp de sase minute. "

6. Pozitia La masd trebuie sa fie cu

spatele drept si fora incrucisarea picioarelor (digestia va fi mult mai buna).

I

7. -Daca mdncati in pozitie culcaui, va

deranjati toate functiile digestive si, pe deasupra, riscati sa va inecati cu alimentele inghitite.

8. Servirea mesei in fata televizorului

este contraindicatii. Observati-va! Atunci ciind ) mdncati in fata televizorului, vorbiti sau cititi, ~ pierdeti eontrolul consumului alimentar at/it din 5 punct de vedere al cantitdtii :si calitdtii, cdt si din ; punctul de vedere al actului sacru: al hriinirii.

'so

>

"

)

'~ bine . (fntre 20-40 de on [iecare bol alimentar)

; pdnii ce alimentul se transforma intr-o pasta. ~ Aeeasta . trebuie inghititd fractionat (ldsati ~fureulita din mdnd dupd fiecare fmbueatura)., \,1

~

> 10. Mdncati doar c~ea ce vd. place" chiar

~ dacd esuati sa faceti pldcere cuiva. in acest mod, ~ va veti pastra 0 buna forma digestiva (secretiile ~ tubului digestiv 1jor fl. optime pentru digerarea

~. mdncarii consumate). "" J,'.

9.

Deci, mdncati in liniste, mestecati

25

i

I

333 SFATURI PENTRU ALIMENTATIE ~liALIMEN;rE'sANATOASE

F;"~"'V~':71:"N'D'~~5~~~'~i'~d~~;;'~~;~/ir~a~'d;5l~~t~'~

; I - ~. ;,

sioame (mai.putin sau deloc de.poftii) si dacd veti ~

~ mesteca foarte binei mdncarea, 'sigur veti avea 0 ~ , ~ bund stare postprandiald (dupa servitul mesei), ~ ~ 'Yeti' observa cd lip seste acea stare de greutate, de ~

'. " \

~ lene, care sa va impinga la pat sau chiar la somn. $ ),

\ \~

~, 12. Serviti mdncarea in portii mici si ~ ;jara supliment, altfel riscati sa va pacdlui !ji sa;:

~ deveniti supraponderalii ~

> . ~

~ 13. Cantitatea optima de alimente servite ::

~ 1a 0 masd trebuie sa fie de aproximativ 125 ~ < grame. Be asigura as tfe I 0 bund stare post-;

< ' !

~ digestie. <

~ >

" 14. Fiecare produs natural este incdrcat i

:, \

5 eu energia locului in carecreste. Deci, sandtatea ~

t dumneavoastra este conditionata si de eonsumul ~ ~ p'roduselor caracteristice locului in care traiti, in >

~ detrimentul eelor importate. 1

~ f >

~ ,15. in timpul mesei, temperatura :~

~ alimentelor trebuie sa fie apropiata. de cea a? ; corpului uman in vederea protejdrii danturii;';

~ stomacului, ea §i a altor organe. ~

,;) ~,

, \

~ J 6. Incercati sa respectati orele de masd.

:;~ Ultima masa trebuie sa fie inainte de ora 20, '>

~ astfel incdt pana la culcare sa .treacd 2-3 are.

/\ /".'-·v··,/,,_·' <-'v.-, .--\y, /~.,L ,~ .'-._,/"."'-. "/" .." ,/,, ,', '-._, L\.c"""."/,.,',,,".,,~"J'., "'c ',,',/,,',h ",v"',,,',

26

333 SFATURI PENTRlJALIMENTATIE ~I'ALIMENT'E SANAT0ASE

:; Ideal ar fi ca servitul mesei sa se facd inainte de .~ apusul soarelui, deoarece dupd aeest moment ~ organismul intra intr-o alta etapa a ? metabolismului, diferita de cea anterioard (creste 2' anabolismul}.

s

)

:~ 17. intre mesele de bazd evitati sa

) .. '

~ consumati alte a lim en te, insa, dacd senzatia de

~ foame este foarte puternicii, serviti numai/ructe

)

< sau legume (mestecate incet pentru a fi say urate).

-,

<.

( I I'

; 18. Cdntdriti-vd doar 0 data pe

~ saptamfinii. Spiilati- vii pe dinti dupii jiecare masa ~ constientizdnd ca este GATA eu ingurgitarea altor

:~ alimente pdnd fa urmdtoarea masdl .

<

> 19. Evitati mestecatul "in nestire" al

.~ gumei, atdtde pr~asl;ivita in clipurile publicitare. ~ Ea mareste secretia salivard care are un pH .~ bazic. Aceasta ajunge sa creased fa 2-5 litri/zi >,!a/a de normal (1,5 litri/zi), apoi, indirect, ~ modified digestia gastricd prin modifiearea >: calitatii sucului gastric, care in mod normal are ~ unpH acid .

. ,

"

~ 20. Mdncarea se amestecd ell linguri de

lemn si intotdeauna spre stdnga (sensul vietii). Lemnul este cea mai bunii materie prima,

27

33) ~FA TURI PENTRU ALlMENTAT1E$I ALIMEN1'E SANA T.GASE

-proprietiiti deautoregenerare si fa scufundarea in mdnearea fierbinte isi pdstreaza nemodificatd structura interioara.

21. Este demonstrat cd in tubul digestiv se absorb numai alimentele cu structurd levogtrd, cele dextrogire sunt supuse unei complexe transformari chimice inainte de aji absorbite. '

",») . . I

. 22. Daca p rep arati mdncarea prin amestecare cu mixerul, asigurati-i 0 perioadd de pauzd in care sa. se "linisteascd miscarea de rot~/ile.", altfel, cdnd. vet.i consuma alimentele respective veti prelua digestiv aceastd miscare, aceastd neliniste care este nefavorabila digestiei.

,23. Pregdtiti mdncarea gdndindu-vd cu dr.Cfgoste si bucurie la ea, astfel 0 veti incdrca energetic si ii veti ajuta pe cei dragi cdrora le-o

oferiti. '," ,

" .

'.- I

"

.'

28

333 SFA:TURI PENTRU ALIMENTATIE ~I ALIMENTE SANATOASE

"

) .;4:Nm1<JrlCJ?V1?jLP.';1 J{~;4 .9f/lYECVJlTY[

.p

".,.jurnica ... l§i pregdteste de cu vard hrana ei si l§i strange fa seceris mdncarea "

Pildele lui.Solomon (6:6-8)

Adevarata sanatate este reprezentata de echilibrul armonios dintre microcosmosul intern si

macrocosmosul extern. Asupra acestui punct de vedere, medicina traditioriala chineza face recorriandari foarte serioase. In acest sens trebuie avut in vedere ca:

,J

24. Primdvara sunt recomandate in special alimentele dulci fata 'de cele acre, pentru a hrani splina. Ficatul este asociat cu primivara, el guverneaza scurgerea ~i descarcarea liberd a;;

. (

energiei si a sdngelui. Mdncatul 'in exces, ca $i~

consumul multor acrituri duce la blocarea < .~urgerii normale a energiei ii a sdngelui. ~

"

"

25. Vara, inima este plind, iar rinichii s sunt goliti de energie. Prin urmare, hrana trebue > sa fie usoard, digerabild. Se vor evita alimentele ~

(

grase, dure, greu de digerat, care pot crestei

<

. ~.,'~~',,-_ " ~ l·', ·v·\...F'" ~ .. ,., / /, __ o .. _~_,. --, .-" ''-.' .,/.~/,/ ?-, .·v·"/·,/·,··,.-'-./,_,· /\/v ',_.

29

333.SF}I;TURI PENTRU ALIMENTATIE~I ALIMENTE SANA'fOASE

cdldura sdngelui. Sunt recomandate cruditatile, semintele-boabe, legumele si fructele hrdnitoare. lichidele aflate la temperatura camerei si, mai rar, cele rdcite (vor fi evitate cele eu gheata sau rdcite la temperaturi -scdzute care pot deregla splina si stomacul, dar mai ales rinichii).

26. Toamna, vor fi evitate bduturile in eantitate mare si foarte reci, ca si cruditatile in exces. Consumulfructelor specifice anotimpului (mere, perf;" prune) aduc un plus de nutrienti necesari echilibrului energetic hepatic si splenic.

., 27. .Tama, este considerat ca fiind anotimpul de inmagazinare §i de reparatii, asa cii aeum sunt 'permise cdrnurile (100 gl"ame de 2-3 ori pe siiptamdnii), ca si cantitdtile mid de alcool. Alimentele si bduturile sunt mult mai usor

, ,J

digerabile dacd sunt calde.

28. in perioadele ' umede sunt

recomandate produsele' acre si condimentate, pe cdnd in J perio'aiJele calde si secetoase, Sunt recomandate alimentelt/ 'iZulci deoarece ele 'b'resc umezeala in organism.

, "

I,!, .

30

, ,

<:

"

31

333 SFATURI PENTRU ALIMENTATIE ~I ALlMEN:rE SA.NA.TOASE

:,v·,/v· .... / ... /·v·\./,/'-....'· -, /,i'~-../"I'· -, /v'v',,/-.../>-..I''-..../'Vv', ... ·''-/·-.J'\, ... \.I"',.,....."/v·,/ -, /"-_, ....... ,,..,.·"Vv· ... /·'-_.V'."' ..... ~·V\A/"v~',.A·· ..... -,

< . <

S j '.... } ~ J>' v 5

~ _pCJ1jl_rp CJl' POCV£ O?vfOjlCJ{ll J{CJ{ll:J{jl? ~

) ,~

~ ~

< ~

) .Este greu sau chiar imposibil > '

~ , ," , de gasit un remediu pentru raul savar~it" 5

. )

~ Homerus ;:

( <

~"" , ~

~ S unt studii eptdemiologtce care aduc ~

~ date importante cu privire la ~

; importanta tehnicilor gastronomice in -,

~ pas,trare~ sanatatii. Medicina traditioriala ; S chineza corisidera ca 0 hrana partial tratata ~ ~ termic este mult mai accesibila organismului r :~ decat hrana bine fiarta (coapta, fripta] si mai 5

'~ ales remcalzita. ',\ ~

') \

~ S

~ Mult a~uzata ,,lipsct ~e ti~I! _face din ~

s multe gospodme mame de sambata, m sensul ~ ~ ca se gateste 0 data pe saptamana, Mancarea j ; este bine tratata termic, este pastrata la frigider ~ ) (unde se imbogateste in nitrati - eu efeete > ~ deosebit de negative asupra sangelutl, ~ ~ incalzindu-se la mas a, astfel ca de fie.eare data <

~ ea isi pierdedin proprietatile hranitoare. ~

S \

) ~

~ >

~' , 29. Introducerea in ,organism a s

< . • \

~ alimentelor prep a rate cu ajutorul focului (oricare ~

S ar fi natura lui) declanseaza imediat (in maximum 5 ~ 10 minute) 0'" reactie , "~'ide " autoapiirare, ~

> ..... /'-/'-/"~'-..~-'f-....,c·,__.",/\,/'-".·\__,·\,_A.,_ ... ·\/'-A,_y·\./">.,_/· ... /"r"-/'..~ " .. /, .,/ . ./' .. ,A.. ......... v.,~.,/,?"v <, "'.,/,/ -, ~V -, .t -, A/'vV -, A/ .... 5

333 SFATURI PBNTRU .ALlMENTATIP$LALIMENTE SANATOASE

asemanatoare cu cea intdlnita in bolile infectioase (crese fimfo~itJi,/ fa peste 1 d OOO/nun3 timp de 3-4 are in functie de calitatea alimentelor consumate).

30. Enzimele, considerate elixirul vietii, se distrug la tempe ratu ri intre 45-55 grade Celsius. De aceea, orice mdncare preparata bine cu ajuforul focului este, de [apt, o, "hranii moarta".

. 31. Vitamina B 1 este termolabila, ea este

distrusa aproape in totalitate,. prin procesele termice. Dar si vprin expunerea la soare a alimentelor se pierdo serie de vitamine, cum ar fi B2 §i B6.

32. Pentru mentinerea sdniitatii

" ~ ~ } , r ,.- )

cruditdtile trebuie sa reprezinte 80% din totalul

alimentelor consumate intr-o zi

33. Experienta zilnicd a fiecaruia dintre noi demonstreazd cii mesele vegetale (formate din cruditiiti) necesita un aport cantitativ mai mic fatii de cele in care alimentele sunt pregiitite termie .

. 34. Este ideal sa incepeti orice masa cu cruditiui ("hrana vie '') si este minunat daca pastrati un timp de eel pu{it(30 minute inainte de

a consuma alimente tratate iermic. 1: t

32

333' SF A TURI PENTRU AUMENTA TIE SI ALIMENTE SANA TOASE

, I'· 35~ Muschii sunt cei mai receptivi la realimentare, dupd un efort fizic, dar §.i in stare de obosealii psihicd. Fructele, sucul din fructe proaspete, bauturile energizante sunt mult mai bine tolerate .;i mai ~u folos 'pentru organism fafa de .friptura eu cartofi §i salatii sau alta miincare trecutii prin joe",

36. Dupa consumul alimentelor pregiuite termic trebuie evitat consumul cruditdtilor. Marui sau orice alt fruct consumat lasfdrsitul mesei este contraindicat intrucdt tst pierde calitiiiile naturale, dezvoltii fermentatie si perturbare~ profunda a digestiei=Ibolboroseala intestinelor, riigdiala).

37. Cuptorul c~· microunde modificii structural moleculele alimentelor preparate conducdnd, astfel, la detertordri profunde' ale stdrii 'de sana tate, manifestate prin nervozitate, insomnie, insatisfactie etc.

38. Alimentele fierte, fripte .sau pregatit~ pe grdtar .sunt mai bine suportate, decdt cel~ prdjite, deoarece acestea sunt saturate In grdsimi si se absorb greu.

33

333 SFA'TURt PENTRU AL!MENTA TIE'$I AUMENTE SANA TOASE

"

:> De asemenea, ele necesita unefort secretor

. <

5 major din partea=ficatuiui vezicii biliare, a

~ pancreasului si a intestinelor. . .'"

> .

. ~ 'f~ concluzie, alimentele 'prajite sunt mult

~ mai indigeste (deci, atentie la cartofii priijitil) ,

( .

';

<' 39. Prin pastrarea fn apa ca si prin

~

~ procesele termice serioase, incdlziri si reincalziri

~ repetate, cantitatea de l;itamina C, continutd in ~. vegetale, ajunge sa fie distrusa aproape in ~ totalitate. De exemplu.iprin fierberea cartofilor se .~ distruge p/ind la 90%, iar prin jierber.ea verzei se .~ distruge mai mult. de .60% d'in continutul acestora

~ - .

) in. vitamina C.

) -,

(

<

; '; 40. S-a demonstrat cd apa de fi erb ere ia

:~ aproape tat magneziul din varza si miicris si 2/3

~ din eel ajlat in spanac. .

.~

~ 41. Fierul diminueazd In alimentele

( .

:Jierte in exces ea si fn cele maruntite bine ina in tea

( .

~ procesului. culinar. Cartofii fierti in. coaja ca si

~folosirea culinard a sosului sau a zemii, rezultate ? in urma prelucrarii lor, cresc aportul defier .

. ~ - .

~ . .

_"-"/'/" -',/ .. ~'''.;''''./''''~\/' .. , '.~/" "-"~"'_,"","',, --""/'-'-.'v~",/'./,,_"--'/-''- " .• ', , ,.', ··'i~~,'··""-~"""'-"·,· ',....--,/ .. '. ·-'-,_,F'-,_

34

35

333 SFA,TURI PENTRU ALIMENT AJlE $1 ALIMENTE SANATOASE

-, ""./,/\",\."\.~,, v",.r-..J-, .'"\../' .... -'vc~'./\,f·' ... cV·\~"./~,~<~..--'"-~\. ~'\.>v-·, r-,,,,"\ ?-, ........ ~,_...-v·'..!"·,,/ ..... ~·'-...~·,"·v"\/·'-._/\,/....._~· -;- ..._/'o....~ ..... /v\/\/·, / .... -,

~ 42. Alimentele pregdtite in vase de .~

~ aluminiu, ca si in hdrtie de aluminiu, sunt nocive < ~ mai ales pentru organismul care suferd de bali ~

~ cronice - cum ar fi hepatita. ~.

, ?

5 ,

~ 43. Aluminiul contribuie la deteriorarea ;~

~junctionarii generale a organismului. Pe de 0 ~ . ~ parte atacd in special ficatul si perturbd ~

~ eliminarea acidului uric la nivel renal, iar pe de ~ ~ alta parte se depune la nivelul unor structuri ale ~ ~ sistemului nervos, fiind acuzat ca ar favoriza ~ ~ declansarea bolii Alzheimer., Bolnavii cu ~ ~ Alz~eimer au niveluri ridicate de aluminiu in ~

S creter. <

S ~

) " ~

> . ~

s >

} , .;. . ~

) .

~ ~

>

> 5

S \. . . ~

) " ,

<

<

i

_ I J.,

333 SFATUR'I PENTRU ALIMENT A TIE:~I A"uMENTE SANATOASE

i ,

,CE Jl_(]{ q'(R!f!lBV I SJl';rr1<M CDPS~ ,

, :" tjLVClf£YE?

" ... mergi fa albindsi vezi cat e de harnicd si ce lucrare iscusiid sdvdrseste. Munca ef' a folosesc spre sdndtate .:;i regii si oamenii de rdnd..

Ea e iubitd si ldudatd de toti, desi e slabii in putere, dar-e minunata cu iscusinta. "

Pildele lui Solomon (6:8)

E nergia ' este -rezultata din procesul ardetii alimentelor eonsumate la nivelul fiecarei eelule unde are loe

preluarea unor substante utile si eliberarea a1tora inutile. Farasuficienta energie acest proees se desfasoara greoi, insufieient sau segmentar, eu repereusiuni imediate sau tardive asupra sanatatii.

Energia este depozitata in corp sub trei forme:

- glucoza - forma foarte u§or utilizabila, este rapid disponibila, se gaseste in sange, este in eantitate limitata;

- glieogen - forma relativ u§or de utilizat in situatia scaderii g1ucozei din sange, este depozitat in fieat §i muschi, se aseamana structural eu amidonul;

36

37

333' SFATU'RI PENTRU ALIMENTKfIE :-;;r'ALIMENTE SA.NA.TOASE

"V'./'I ..... /' ,.. ... /~/v·',·..._-A/·VV··· .. ...-..../"'-/" -, /"/- .. / .. v·,, /"v' -, /·,,c", '·'AA .. , » ", ......... \,·,_ .~,(-...."".-, ,"v v"-,·v·v·'-_'·'/'-.fV< ..... · -, / ..... -,

~ - grasime - forma sub care se stocheaza 0 ~

> ' • cantitate mare de energte greu de eliberat ~

~ in cazuri de urgenta, {

< <

i ' Facand 0 analogie cu ceea ce ne lipseste <

'> eel mal adesea - banti: " ~

<. I <

$ , - glucoza din sange ar fi banii lichizi, {

~ disponibili imediat pentru orice fel de ~

, plata; ,

" , >

;, -,

~ - ghcogenul stocat In ficat isi rnuschi ar <

~(~ putea fi comparat cu coritul curent, ~

cardul;

~ 5

~ - grasimea ar reprezenta depozitul bfl?car :.

~ pe termen lung, deci accesul in pIa:p>

S urgente este lirnitat, ,iar folosirea lui ~

~ presupune pierderi importante. , ~

< <

( , <

5 . Sursele de glucide sunt reprezentate de: ~

5, 5krbohidrati, grasimi si proteine, Proportia? S dmtre .eceste .eurse dau valoarea energetica, >

S slaba sau buna, a alimentelor consumate. ~

~ I. ,

< \ <

~ , Cantitatea de energie eliberata prin >,

~ ardere metabolica este de: .~ ,

.~ • 4, 1 calorii pentru ". un gram" de ~

) carbohidrati; , >,>

S

;> • 9,3 calorii.pentru un gram de grasimi; ~

~ . \ .. , • .~ I ')

~ , • 4, 1 calorii pentru un gram de proteme. ". ~

< '

~ Nevoia energetica este influentata, de ~

:~ varsta, de' sex, de activitatea fizica, de 5

J· .. v~ .. /'v~ .. ,/',~ ..... ~·,,/,/'..,/'-./.,/ -, ··'f -, , ...... /'-· <r-; h,/'-./ .. \/L'-/V· ............... ' ....... ~~'-~, ' .. r-; .rv,~v~",-.., » ···../"-......,·'\./v·, r .... ·;.../v·\: ........... /v' ... ,..",..,,>

333 SFATURI PENTRU ALIMENTATIE SIALIMENTE SANATOASE

cantitatea dealimente consumate, de starea de sanatate, de starea fizica {sarcina suprasolicita nevoia calorica) , de conditiile de rnediu (frigul strprasolicita organismul), etc.

In medie, un adult care desfasoara munca usoara consuma aproximativ 3200 de calorii (0 calorie reprezentand cantitatea de caldura necesara pentru ridicarea temperaturii unui gram de apa cu un grad), eea mai mare parte a lor fiind adusa de glucide. Din aeestea, 1600 sunt necesare metabolismului bazal, 600 sunt necesare travaliului muscular curent (mers, gestica, postura, etc), 200 sunt necesare digestiei iar diferenta este necesara pentru activitatea fizica desfasurata {munca efectiva].

Pentru 0 murica me die (meeanic, sofer, bucatar, etc) nevoia creste .la 900 - 1400 de calorii iar pentru 0 munca grea (mineri, taietori de lemne, spargatori in piatra, aviatori, militari, drumari etc), nevoia creste la 1400 - 1500 .de calorii.

44. O-lingurita de ulei este echivalentul Gl doud lingurite de zahdr. Atentie, deci, in regimurile de sldbire unde majoritatea considera ca reducerea pdinii este suficientd. Consumul salatelor cu mult ulei ca si al grasimilor, in timp,

produce aceleasi dezechilibre. _ :i,

, 38

333 SFATURI;PENTRU ALIMI;j'l"1jATIE SIt\LIMENTE SANATOA.s~

\ ,"

'; v·,/ ..... /'-._.~·,.I·· •• /'-? .... ,c·,~/.._~·\./,/v ..... ,·'-/· ... _I" 'c" ~.?,,/ " " .. /' .... /",,·,/,··· ... /':/·,/'.../" .. '· .... '··, .", "".', c-'/·~/'f· ...... _f·""/· .... v', ···vv·,.-'Jv··,',

~,,_,, ,45.", \ Carbohidratii: se-gdsesc in cantitdti ? mari in pdine si in produsele .de patiserie, in orez ~ si incerealele folosite la micul dejun, cartofi, ~fructe uscate, fructe proaspete, fasole, mazare,

.. ' ? soia, miere si altele.

\

.'> .

~. 46. 0 sursd speciala de carbohidrqfi, Q

~ constituie zaharul - care este eel mat bogat din ? acest punct de vedere, dar care este steriZ nutritiv ~ (este glucoza aproape \] 00%) $i, deci putin ~ recomandat 'in alimentatie. Din piicate, el este. ~ destul de mult folositl ,r>

" .

< ' ~!

~ 47. Glucoza este singurul nutrient care

~jllrnizeaza aproape 'instantaneu energia, cea care ~'nii ajutd sa ridicdm din umen, sa stiim picior

> • •

~ peste pzclOr... ,''j ,

~

< 48. Alimentele care se digerd rapid sau

~ moderat 'au indicele glicemic peste 50%, peciind ~ cele care se digerii lent (proteinele §i' grdsimile) ~au indicele glicemic sub 50%.

~ 49. Produsele din fiiind alba, orezul alb,

; maltoza si glucoza au indicele glicemic de 100%.

5

\

; 50. Bananele, orezul brun, morcovii,

~ porumbul, mango-ul, tdrtitele de ovdz,

5 pdstdmacul, cartofii, strugurii au indicele

)

S glicemic cuprins intre 80-100%.

-, I~ .... _.' ... /-....',/ -, /,.,.,/ .. ,/' -, /'.,..[ ...... ""'.. <, /" ..... \r'-/',-,·v" ..... ..' .. .>. r, '- -" ......

" ,

,Ji~

39

333 SFATURI PENTRU ALIMENTA:TIE'sr ALlMENTE SANATOASE

51. " Lactoza; fasolea . alba, · portocalele, inazdrea, cartofii crocanti au indicele glicemic cuprins intre 50-80%."

52. M erele, lintea, laptele, piersicile, perele, pdinea de secard si din fiiinii integrald, iaurtul ail indicele glicemic cuprins intre 30 si 50%.

53. . Untul, brdnza, oudle.: .pestele,

. .grepfrutul, legumele verzi, carnea, alunele, prunele, fructele de mare, pastdile de soia au indicele glicemic sub 30%.

54. Digestia carbohidratilor este

conditionatii de complexitatea lor. De exemplu, un cartof are nevoie pentru digestie de circa 3 ore, in schimb, ciupercile au nevoie de 1-2 ore.

55. Carbohidratii sunt, usor digerabili cdnd.sunt asociati numai cu alii carbohidrati.si cu

grasimi.

\J

, "" ;,1'

40

333 SFATlJRl- PENTRlIALIMENTA TIl;,$I AI,JMENTE sAN"A;rOASE

. '. ," ~ \,. .;: .\"J "r "

/Bucurie) pldcere si catifaur~re .. ,. {ufciurile

"

I , • I

Adesea "ne mveselim ziua" .cu U!1 dulce

din comert sau. pregatit cu ~ultii truda in bucatarie, Dar, chiar avem nevoie de asa ceva ? Am putea oare sa-l inloeuim eu un fruet ? Intrebari care dispar in fata unei savarine, ecler, diplomat... asa ca adesea tragem ponoasele: obezitate, dislipidemii, varice, hemoroizi, hipertensiune arteriala, cardiopatie ischernica, tulburari de memorie, tulburari vaz si auz etc.

, I,

Foarte des, in astfel de studii, medicul 1;;i incepe prescriptia cu: "FARA DULCIURI si FARA SARE1". lncepern sa n e plangent ca este greu, este imposibil etc. Masurile trebuiau luate cu mult inai~te ;;i prima masura este Inforrna'[ia.

, "

Daca omul s-ar fi multurnit cu alimentele, asa cum le-a lasat Dumnezeu, de' multe stiferinte ar fi fost ferit!

\, I't\

56. Mierea, cu toate produsele adiacente ei, este de, neegalat. .Are un continut de]O-85%_ glucide (glucoza si fructoza), aminoacizi liberi, proteine, elemente minerale, vitamine.: ennme, arome, polen, ceara, etc."

41

333 SFATURI PENTRU ALIMENTATIE ~I ALIMENTE SANATOASK

·"·'./c..,/·"/'/·V~'/"~/·"',P'/·"'.'--""',/'--./'- .. /,·V-.../C,,,/"V~./'_'~/""_1"V ..... 'v·,,/,/ ............ /vvv·"'/ ... / -, ./' .... /,/'./,!',/·,./',,~-' .... / ... J·,/ .... /,\,

5 , 57. Mierea de albine, polenul, pastura"5 ~ sunt alimente-medicament mai . ales 'fn ~ ~ reabilitarea florei intestinale cu efecte imediate ~ ~ (restabilirea tranzitului corect) si tardive, care ~ ~ vor duce la r~fntinerirea organ~smului :ji, la ~

? indepdrtarea multor suferinie. ,. ~

< ~

,. ' ?

S . . 58. Mierea are structurd complexa ~

~ (levogird ~i dextrog~ra), pe c~n~d zaharu.! raf!:nat ~ ,; are numat structura dextrogird. Ea astgura un ~ ~ nivel echilibrat at glicemiei jata de zahar care, ~ i avdnd numai 0 forma structurald (dextrogird) si 5' ?,fiind steril din punct de vedere nutritiv, se ~

~ metabolizeazd "cu grdmada"! ~

~ \

( c

( 59 C Z . b Z' d I n <

5 • e mat un- aliment u ce 'l . ~

, \

~ constituie mierea -si zaharul nerafinat (zahdrul ~

~ rosu). Se recomandd ca de doua, trei ori pe? ~ saptamdnii sa se consume 3-4 lingurite de miere ~ ~ pentru a favoriza procesele de fermentatie ~

~ norrnalii din sistemul digestiv. ~

, . >

~ 60. Polenul, unul din cele mai de pret ~

), . '')

:;daruri ale naturii, coniine tot ceea ce ii trebuie 5

$ organismului pentru viatii. Are proprietdti ~ . ~ nutritive si energetice contindnd printre altele si 0 ~ ~ substantd care accelereazd cresterea, are ~ > proprietdti antibiotice si stimuleaza din plin 5

:s sinteza hemoglobinei. j

~ <

,>, "/· .. /'./'/VV·'I -, rv -, ./ ..... /,!"',/' .... \./'-./-.....,/,, /, !-'I .... ,/'-.i -, -'''-.. f-·,. ·".A./v·,r·./·,/vv-'-._/ -.r-: ~· ........ v...._/'-/\..~/-..../,rv .. -.../~~/,;

42

333 SFAT-URI PENTRU1ALIMENTATIE $1 AEIMENTE SANA.TOAS'E,

>""'._ -,/,.,\/ .. ~"",/.",,/,,_., .,,' ./,/", ~,,/, .. ,- __ r-, c-, ""'§-', '·'~/'..~·'.A/, /, .. ,'-/- ..... />; .. -, .... ,._.

? ' 61., Pdstura r (polen conservat) este un :; produs terapeutic mai I valoros dedit polenul. ~ Administrat dupd mese in doze, de I 0-15grame pe ~ zi stimuleazd organismu], ii creste rezistenta fiata

\... , I I ? -J,

~de diverse afectiuni, ajuta fa refacerea proceselor

2 metabolice deteriorate.

/ . ,

> <

2 62. Ldptisorul de mated este neegalat in

~ ceea ce priveste efectele spectaculoase pe care le ; are asupra cresterii si inmultirii celulelor. Este

utilizat in orice tip de afectiune interna si externd.

63. Nevoia de glucide ,este de 55-65% din ratia caloricii zilnicd.

"\ '

64. Zaharul . of era total ~l rapid 4)

calorii pentru fieeare gram eonsumat si metabolizat, dareste total lips it de nutrienti, altfel spus este steril nutritiv, desi este bogat 'caloric:

Din acest punct de vedere, seamdnd eu alcoa lui.

'\

\ \

, ,

65. Zahiirul alb _ rafinat induce

hiperaciditate si insensibilitate emotionala atunci cdnd este introdus cons(.c:-nt in alimentatia copiilor.

66. Continutul in glucide a produselor de zahar in amestec cu fructele (dulceata, magiun) este de 60-75%, 0 pil:rte dintre acestea fiind

naturale, provenite dinfructe. ' I ',\

43

333 SI;A TURI PENTRU !ALIMENTATIE $1 ALiMENTE SAN A TOASE

67. Produsele: din zahar, si seminte oleaginoase au intre 40-60% glucide. Suntbogate

1

fn grastmi, substante minerale, vitamine

hidrosolubile, material fibros, fiiati etc.

. ,

68. Produsele din zahar in amestec cu cacao (creme" ciocolate) au 0 can tita te importanta de teobromina (1-2%), substantd care are elect asupra inimii si sistemului nervos.

69. 0 parte ,din zahdrul consumat se transformd in glucozii, iar 0 alta parte se transformd in trigliceride (griistmi care 'au structura diferitq de a colesterolului), substante inductoare ale bolilor de inima.

70. fndulcitorii artificiali ( aspartam,

, )

zaharinii, sorbitol}, sunt r::oml?u~i chimici

nenaturali pe care organismul uman fi percepe ca substante strdine si dgresive si care, mai mult, perturba digestia tuturor alimentelor ingerate oUata cu ei. De dsemenea, ei cresc cantitatea de alimente consumate in vederea mentinerii unui nivel crescut al glicemiei,

\ ~~. "'I

71. flid~lcitorii artificiali au 0 se ne de

, ,

efeete adverse in organism. Astfel, in afara de

44

,333,51;AT01.\-1 'PENTRU:ALIMENJAT!E ~r,iUMENTE SANArOASE

h ip era cidita te, este demonstrat cii zaharina induS'i:: "canc~r~iJ 'tar aspartamul modified nivelul substantelor din' creier, tulburdnd astfel atdt starea de veghe edt si starea de somn a organismului.

,

, ,72. Aspartamul (indulcitorul bduturilor racoritoare) coniine fenilalaninii, un aminoacid care, fiziologic, se transformii in tirozina, dar la copii acest proces se 'desfa.;oara mai lent (copii sun: 'mari consumatori de sucuri) inducdnd astfel i~port(Jnte tulburari la nivelul creierului 9/ ~l sistemului nervos, in general.

" ,73. Diminuarea zahdrului din consumul curent este 0 idee foarte buna, dar inlocuirea lui cu indulcitori este a altemativa nesiiniitoasd. Solutia sdndtoasii este sa schimbdm felul , de mdncare nesiindtos - versiuni siinatoase ale locul

miinciirurilor nesiinatoase (fructe fn j/riijiturilor cu aspartam sau zahariniil). '

,l

\ ,(~

L'"

.,,_ t

45

" I

333 SFATURI PENTRUAUMENTATIE $1 ALIMENTE SiNAT0A:SE

'1

ou jl1( rr'(j(P'(]3VI 5;4 stuu (]YEJ~ . 9WI9vlI?

., "

" '

"Poti sa te lipsesti de ceea ce ai incetat a mai dori" Seneca

Sunt surse majore de+energie, sunt

banca noastra enerqetica si carauaul speciallzat . in transportul" vitaminelor Iiposolubile (A, D, E si K), Reprezinta "pe[erina \fioastra de ploaie" pentru' ca, prin rolul pe care n au la nivelul pielii, protejeaza organismul si 51 fae impermeabll.

.) ,

1

Grasimile consumate, dupa absorbtie, se

transforrna in". cea mai mare parte, tot' in grasimi. Consumate in exces, ele exercita efecte daunatoare asupra organismului.

Sursele importante, pentru grasimi sunt reprezentate de: carne ~i produsele din -carne. uleiurtle, margarina sub toate formele; laptele gras ;;i produsele grase, obtinute din acesta.

In functie de sursa si de prelucrarea culinara, grasimile, sunt mai mult sau mai putin bogate in acizi grasi nesaturati (sunt cei mai favorabili pentru sanatate).

46

-,

333 SF A TURI PENTRU ALIMENT A TIE ,$1 ·ALIMENTE SANA TOASE

,,' Actiunea lor asupra enzimelor este foarte redusa, astfel incat, ele potfi combinate; cu carbohidratii sau eu proteinele, fara sa produca probleme semntficative. -

Lipidele crescute scad motilitatea

intestinala ducand la un contact prelungit cu suprafata-absorbanta pe de 0 parte, iar pe de alta I parte, acizii grasi liberi se asociaza I 'cu calciul si formeaza saruri, insolubile care sunt eliminate.

74. Nevoia de griisimi a organismului este de 20-30% din ratia caloricd zilnicd. .

s ••

75. Gr'a~imile animale au in structure aeizi grasi saturati, dar si mono si polinesaturati eu efecte deosebite in Jiziologia organismului uman. Proeentajul acizilor grasi polinesaturati este important in seu - 2-3%, unt - 40%,. untura :- 15% si untura de pasdre - 24%. Este important ca aces tea sa fie lipsite de aditivi.

76. Acizii grasi polinesaturati intra in structura acidului arahidonic _ care este precursorul prostaglandinelor (care intervin in controlul durerii), a trombostopului si a altor substante cu roluri importante in metabolism.

47

333 SFATURIPENTRU AUMENTATIE ~IALIMENTE SANATOASE

"',".~·"'I'··,.~·"-/''''/'''''"y"""/,\/"",>!,-,,.~·'.f·''-/'"/\__''''''''''/'.I''-~/" c- .~-....< ...... ,- -, , . ...._.-',£-\_ -,.r" c " ~ .-".' ./ .. ,/ ..... I·V'./,/, ,',. V"'J-_ ',,", "~~

~ 77. Alimentele cu continut crescut in

'>

S acizi grasi nesaturati interferd mai putin

~ absorbtia calciului dedit cele bogate in acizi .~ grasi saturati.

(

< '

~ 78. Uleiurile vegetale sunt benefice

? pentru continutul lor in acizi grasi nesaturaticare ~ fi lipsesc organismului uman si care trebuie adusi ~ prin alimentatie. Acestia influenteazd valorile ~ colesterolului si trigliceridelor din sdnge, scdzdnd ~ riscul de afectiuni cardio-vasculare.

(,

~

~ 79. Uleiurile din germeni de porumb .;i

? soia sunt bogate in acizi grasi nesaturati (oleic, ~ linoleic si linolenic) ca si in cantitati crescute de

~ '~itamina E si A. '

;:

~, 80. Uleiul de porumb poate provoca ~ probleme in procesul de digestie la persoanele cu ~ grujm sanguina AlI. .

>

~ 81. in general, pentru salate, uleiurile

~ extrase prin 'presare la rece sunt mult mai ~ siinatoase intruciit prelucrarea lor este ceva mai ~,simpla in comparatie cu uleiurile rajinate.

)

~ 82. Jncingerea uleiurilor presate larece .~ duce fa pierderea acizilor grasi si a vitaminelor ~ liposolubile, indispensabile organismului.

" .

48

333 SFATURI PENTRU ALlM.ENTAT1E $1 ALlM)"INTE,sANATOASE

83. Refolosirea uleiului in care au fast prajite alimente; din spzrztde economie, reprezintd a gravd greseala [tastronamica.

84. Pentru a sandtate buna consumati mai putine grdsimi arse yi mai putin amidon, deci aplicatiregula: fdrii prdjeli, liiriPjJdine alba, lara

prea multd patiserie. ' "', I ,

, .

I ).' ~ .~

1..,.,'

'I .

' .. :,f r . '~ ..

'\

, _J

"

" .

,\

I '

~ '";._ 'r, .~ I'. . I

J:,I ,

I'

1 •

J .,

,)

. ,

49

I ',1'

...

:'333 SF A TURHENTRU ALlMENTA TIE ~I ALiMENTE'S}i.NATOASE

· ..... -"/-...;--·vV'/"n"'·' ... /'·_I" -, A/·V -, I--._/,·.i'-.,_,-.._/,/\:./>..._/'·v'v--.,,,-..../ .... /"'.,-.._/v·-.../-.../ ..... _..·-./·,.- .... \_.~ ...... ·-,/-,/..._.·-..,,- ...

. !' &. J1_~ ~q,V I S;4,iir% ~'E .

~ Pr_RJYl!EIg{'E?

<, < .~ r-

S ~; ~

.. ..-, , ,>

.Pentru a putea tra/o via/a' care Ji-a fost iaruita esti , dator s~o 'me,rffi, ca om '.Ji ca neam, in fiecare clipd. "

,>

<,

<

<

/

Nicolae Iorga

Proteinele sunt caramizi . structurale,

dar;;;i energetice. Desi valoarea lor

< eriergetica este egala cu a glucidelor,

-,

~ rolul lor energetic este secundar acestora din

~ mai multe motive. Unul dintre aceste motive < consta in faptul ca proteinele necesita un timp

.~ lung de digestie, intre 4 si 12 ore, iar dupa

·2 absorbtie, participa la constructia ;;1

<? . 1

~ reconstructia organismului, surplusul de

~ aminoacizi transformandu-se in glucoza ;;i apoi ~ in energie.

<

~ 85. Carnea de pore ramdne intr-un

~ stomac foarte sanatos 8-10 are, carnea de pasdre .~ - 5-7 ore, iar pestele - 4-6 ore, dar cei mai multi ~

\ ,

S dintre noi avem stomacul intr-o jalnicd stare de ~

S!unctionare! . . ::

<; ~

~. 86. Digestia proteinelor este lenta :;

'~ intrucdt ele necesitd a tripla actiune enzimatica: ~ ~ mai intdi actiunea acidului clorhidric, apoi; ~ actiunea pepsinei si mai apoi, aqiunea combinatd ';

/',/--". ". ,--,'-'./·./~,,.....r·,,.r·.w,·,,'>·../'·,c .>, -""-,,,_~~,,_'" ' ...... '\ .- .... -, -, " " ,·.._r,,/"'''' ..... ,''"v - .... , -" ', .... \._ ~·,/....._,·,···w· ..... '..' I./~- ..... ",- -._ -c-"

50

"'/,c<v'v',/. /v" V.'V., ,-....._,-,/-..._/·v ....... -.

a celor doua. Digestia proteinelor, Ientd si t conditionata de combinatiile alimentare, "este i ' adesea imprevizibila. in acest sens, asocierea ~ , carbohidratilor cu proteine este devastatoare 5

)

pentru organism (de exemplu: cartofi cu carne" ~

paste cu carne, paine cu lapte etc.). " ~

, . ,

, 87. Pentru 0 digestie facilii, proteinele se >

\ \ \ t' " ' 1 >

pot asocia numai cu alte proteine $i cu grasimi. <

i s

88. Nevoia proteicd este de 10-15% din ';

ratia caloricd zilnicd. ' ~

, '>

. >

89. Proteinele sunt componente >

stru~turale esentiale, spe,cjflce" .tesuturilor, ~

'~hormonilor si enzimelor. Hormonii, §i', enzimel€( ~ 5 sunt structuri ce conditioneazd \ starea de ~ ~ normdlitate fizica si psihicd a organismului uman. ~ ~, Tesuturile sunt si ele structuri fundam en ta le, dJti~ ~ ~ Care pot intra intr-un sistem de, autoconsum ~ :;; atune] ciind 'cantitatea .de glucide consumaie ~

~ (carbohidrati) este redusa pe termen lung. ,?

( .. .,

(~. . I. I _, >

> ' 90. Proteinele sunt singurele structuri s

> ~ i' -,

; foarte sarace in apii (toate celelalte contindnd ~

~ pdnii: la 80% apd}, Pe de alta parte; digestia ~ ~ pro teinelor necesitd cea mai mare cantitate de ~ ; apd. Pentru "a~# potoii setea" proteinele absorb; ~ apa din celule. Aceasta este si explicatia pentru :; .~ dificultatea pierderii in greutate, prin regimurile ~ .~ hipoproteice urmatepe termen scurt. J - ~ .' " >

. -",./0.", _ ""',/,,/-.._/ _'/'o/C',"- -c. -c--. C""('c ~.._/,,_.. '"-~ ,, ',? ".1' ..-- -", r-, ,-"-."-,,,~, •• /· -, /',A~·"/ ~/"/'-._/,,,/'-..-~,~ ,, ,/ ". ,..,,, ,,. '''')

51

3.33 SFATl:JRI PENT,RU ALIMENTATlE'$I A'LIMENTE SANA.TOASE

<

33'3 SFATURI PENTRU :l\'LIMENT A TIE' ~I ALIMEN'fE SANATOASE

.

, ",)l:M poser ([XJ(oqCRjl!MJl_rr C¥EJf((j{V ' (])] qPScr1JI c;i1?J(1I?! '

, "

" .'

~ r , 1 '

.Dmul este 0 frdnghie intinsa fntre animal si supraom, .0 frdnghie deasupra unei priipastii "

Friedrich Nietzche, 1885

. ,

An Facerea, capitolul I, versetul 29,

I Biblia precizeaza ca Divinitatea a

, indicat expres pentru hrana omului

numai alimentatia vegetala: "Iota, va dau toaia iarba ce face' samdnta de pe toaia [ata pamaniului si tot pomul ce are rod cu samdnta in. el. Acestea uor fi hrana uoastrat". Este perioada in care varsta oamenilor se apropia de 1000 de ani (Matusalem a trait 969 de ani). Chiar fn:ainte de Potop (care a fost trirnis ca 'urmare a neascultarii] Dumnezeu stabileste: ".',. penini ca suni numai trup, zilele lor sa fie de 120 de ani" (capitolul 6, versetul 3). Este perioada in care Durrinezeu schimba alimentatia omului astfel:

"Tot ce se misca $i ce traieste sa va fie de mdncure: . tooie vi le-am dat, ca $i iarba verde lara came cu sanqele ei, in care e uiata ~L"(capitolul. 9, versetul 3,4).

Sfantul Pavel in .Epistolo: caire Roman!" capitolul 14 (20;21) sfatuieste: .Fereste sa sttici

52

333 SFA~URI PENTRU ALlMENTATIE ~I ALIMENTE SANA.TOASE

penirumancare; lL!-crullui Dumnezeu "" . bine este sC,i mdnancijdrd carne, nici sa bei vin ... '~

, .Judecand, daca ne ~ste perrriis, putern

, ,1

spun/e ca omul este facut sa aiba 0 alimentatie

fara < carne. ,Couvier, creatorul r anatomiei cornparate, arata ca: hrana naturala a omului trebuie sa fie bazata pe eereale, fruete, radacini Sii I legume. Alimentatia' eu .cadaore' este contrara firii ornenesti, instinetului sau, structurii anatomice si fiziologice a omului. In sustinerea aeestei afirrnatii, el ca §i alti cercetatori aduc urmatoarele precizari despre carnivore care, fata de om, au:

intestinul de 5 ori mai . scurt, iar suprafata interna a acestuia este neteda . si fara vilozitati;

fieatul mai mare §i capabil sa filtreze

veninurile eontinute, in carne a

consurnata;

rnaselele zirntate; , saliva acid a;

secretia gastrica eu un pH mult mai scazut;

ghearele §1 incisivii mari si adaptati pentru sfasiere;

, ,

~emperament agresiv.

53

333 SFATURI PENTRU ALiMENTA1"IE $1 ALIMENTE SANATOASE

_ -Deci, anatomia si fiziologia noastra este departe de a fi pregatita sa digere carnea. In schimb, omul se aseamaria, digestiv, foarte mult eu ierbivorele.

Se stie ca animalul care trebuie sa moara, in teroarea care-l cuprinde, secreta 0 enorrna cantitate de adrenalina, care ramane in cadavrul animalului, producand dezastre metabolice consumatorului carnii, Sunt autori care sustin ca alaturi de adrenalina, carnea animalului este incarcata si cu 0 substanta nurnita hormon al mortii. Acesta este asimilat adrenalinei de alti cercetatori,

Prin studii comparative intre carnivori si vegetariem, s-a demonstrat ca exista 0 legatura indubitabila intre teama de moarte si consumul de carne.

Peste 50 de ani am fost sfatuiti sa rnancam carne pentru ca numai astfel vom fi sanatosi, motiv pentru care ne "fndopdm" copiii inca de la 5-6 luni, netinand seama de refuzul lor. Cu timpulle stricarn reflexele si, bietii de ei, incep sa ceara carnel Se spune ca numai prin carne aducem in organism proteine de calitate superioara, dar uitam CEt elefantul este vegetarian §i soarecele carnivorl

Un gram de proteina animala elibereaza, teoretic 4,1 calorii, dar, practic, consuma mai multa energie dedit elibereaza, intrucat in procesul de digestte este nevoie ca proteina

54

333.'SF ATURI PENTRU ALIMENT AT IE sr ALIMENTE SANA.TOASE

,. > -, /,-,'"./~.,. •• , ....... '- ... /'v. v· ... / v·'-.,,,,,,,/ ",".-~,"'./ ... /. v· ... /'. ... r"/'/·v -, ,.,,

specifica sa fie metabolizata pana 1a aminoacizi ~ §i acestia sa se recombine in proteina specifica S omului. In schimb, daca vom consuma alimente ~ bogate in aminoacizi (deci, sarace in proteine) ~ ele vor oferi baza constituirii proteinelor ~ specifice fara sa necesite prerucrari speciale. ~

> Carnea confine 0 serie de toxine specifice'~

ei sau care sunt produse ::;d acumulate in timpul > taierii, Ingerarea lor presupune 0 rnunca uriasa ;~

<'

din partea sistemelor de neutralizare, dar ~i din <

partea celor de eliminare. Aciditatea gastrica ~ prea slaba, intestinul prea lung si pre a ondulat :; deterrnina 0 stagnare indelurigata a prcduailor ~ de digestie ceea ce duce la ample fenomene de ~ putrefactie eu e1iberarea unor amine toxice, eu 5 degajare de mirosuri neplacute si, in final, eu ': intoxicarea sangelui cu produsi insufieient.~ rnetaboltzati si fortarea meeanismelor de < neutralizare §i eliminare. ' \ ~

>

91. Dupa 0 masii cu carne trebuie ~ respectatd 0 pauza alimen!ara de. eel putin 5-7 ~

ore, pauza necesard digestiei. . , . <

, . < .

92. I Consumul maxim de proteina pe zi, ;. indiferent de eJortul fizic ·efeetuat este apreciat la ~ 100 g. Prin consumul unei cantitiui mal marii; ~pare riscul major al pierderii de calciu, zinc, ~ potasiu $i .magneziu (datoritii excesului de(os/or). ~

)

93. <Straduiti-va sa consumati carne 0 ~

singura zi pe siiptiimdnii dupa implinirea .vdrstei ~

'", '\ ,~-,,,~-,,,,/-\,,,,--,,/\_/,,,,, ''-I """·~/"'~""F·"/V- -, ,v-'v -V\"_"../,,,·,,· ·v·"~'·\_"·',.r""

55 .

333 SFATURf PENTRU ALfMENTATfE ~fALIMENTE SANATOASE

','~/,,/,/ ~,'.. '·,"/,AA/"'/'v·~,/' .. /'\/·,/v·'A-"'-/ .. r- /-../">../ ' ... /-../ ... / ..... /, J"'~".._/V·V·"""c""" .... /· -, /".._AF·-./-""'_"'"""."",,,,,,,,·,/\/,/-..~ 0..... , ..... ',

?, de 30 de ani, intrucdt sucurile digestive sunt din ~

\ "

? ce in ce mat' putin apte pentru digestia ciirnii, 5

~. dupa 40 de ani consumati numai carne alba, iar. ~

; dupa 50 de ani numai peste. ';

) ~. \.

~ 94. Carnea este bogata in acizi, ea ~

( -,

5 .schimba in rtiu umorile (lichidele) organismului, :;'

t motiv pentru care trebuie consumatd in cantitati ~ ~ cat mat mici si eel mult de 1-2 ori pe siiptdmdnii; ~ ~ Bdtrdnii nostri respectau acest aspeet, ei ~

S consumau carne numai la sdrbdtori. j >

) I ?

\ i'

> 95. Fe Zanga alte neajunsuri, carnea ~

>

> determine constipatie, un simptom constant i'n;

~foarte multe bali. lntr-o serie de afectiuni regimul ~ ~ alimentar lipsit de carne, bogat in legume .Ji:~ ? fructe asigurd un tranzit intestinal zilnic si este S

fmai mult decdt favorabil insdniuosirii. . :

< )

/ 96 p. I . v >

S • ersoane e, care au grupa sanguina :;

? 0] pot consuma carne mai des, dar in portii mici, ~ .~ fn comparatie eu persoanele cu grupa sanguind ~

~ A]I. Trebuie, insii, evitate carne a de gdsca, pore, ; . slanina ~i!jU1ica - alimente care crest: mult ~

'~~

aciditatea sdngelui. ;-

I <

97. Persoanele de grup sanguin AlI,:: consumatoare de carne, VOl" observa ca au 0 stare de oboseala, somnolentd, putere de concentrm:e sciizutd si lipsa de energie mai tot timpul, cii sunt mult mai bolniivicioase.

56

333 SFATURr PENTRU AUMENTA TrE sr ALlMEN1'E SANATOASE

98. Consumul ciirnii de pas are de cdtre persoanele 'cu grupade sdnge BIII creste riscul deteriordrii generale a sistemului imunitar. ;

99. Carnea de pasare trebuie consumatd cu piele cu tot, .pentru cii aceasta coniine enzime esentiale pentru digestia carnii respective. "

. . '.

100. Pentru a elimina cat mai mult din

toxinele specijice, dar si nespecijice (provenite din hrana tratatd administratd animalelor, e.a §i :' din tratamentele acestora) se recomandd ? portionarea cdrnii in bucdti mici si aruncarea :~ primei si chiar a celei de a doua ape dupii ~fierberea ei.

~

101. ' Incercati sa cumparati carne numai ~ de la crescatorii de animale care le hrdnesc ~ traditional, lara substante fortifiante, hormont sau 5, antibiotice.

"

<;

<

" 102. Pentru inlocuirea proteinelor din

>

~ carne folositi soia, mazdrea, bobul, lintea si

~fasolea - sub to ate formele. '

<

',~

i 103. Este de preferat consumul de peste in

.~ locul cdrnii, mai ales eel slab care are mai putine ~ toxine, mai multe sdruri minerale si se digerd-mai ~ usor.

?

~ ,

"'"--'~'-'''''''-,"f'-~·'._'-'._~-''' .·vv--, .. ··,.,f,?- .... , -".~",f->.-", -·'.,.-""-I'·,~.' .. /·\, .... f· •• .J"" .• " -",:--"\,'\ f",-'._ ." •• /'v .... -" .. -,.'--..._'--.....,J'".,: ... ,/,~'.'" '._, .. " ...... , '" .. ,

57

333 SFATURI PENTRU ALlMENTATIE SIALlMENTE SANATOASE

Pestele, dar mai ales fructele de mare, sunt recomandate chiar de doua ori pe saptamana, atunci cdnd activitatea fizica # intelectuald este bogata.

105. Melcii de camp si de pddure sunt recomandati persoanelor cu grupa sanguina All ';1, ABIV avdnd efeete pozitive in. fmpiedicarea piitrunderii celulelor canceroase in sistemul limfatic si raspdndirii lor in organism.

106.' Fructele de mare contin iod, deosebit de important pentru persoanele care apartin ~ grupului sanguin 01 si care pot fi predispuse la S afectiuni tiroidiene.

107. Pestele este alimentul ideal pentru " persoanele care au grupa sanguina 01, in special pestele marin care este bogat si in vitamina K (uti/a in coagularea sdngelui).

108. Crustaceele si scoicile prezintd un grad de rise crescut pentru sanatatea persoanelor . eu grupa sanguine BIIJ.

109. Alimentatia hipoproteicii (fiira carne, cu putine lactate si oua) reduce fluxul si disconfortul menstrual, simptome foarte frecvent intdlnite in perioada vietii acti.ve a femeii.

5.8

333 SF A TUR1PENTMJ 'A:eIMENT A TIE ~l AUMENTE SANA TOASE

)\1

"Tot ce existd este, intr-un fel, sdmdnta lucrului care vafi din el. s s

11 '

Marcus Aurelius

, '

O ul este considerat ca flind un aliment complet. Este un aliment concentrat, se digera usor ;;i se

absoarbe 100%. Ocupa un rol esential in alimentatia ornnivora ca si in cea ovo-Iactovegetariana. Prin cantitatea mare de lipide pe care 0 contine in galbenus el intervine in stimularea §i drenarea bilei in duoden. Cele mai consumate sunt Quale de gaina, rata, gasca, 'strut, prepelita si bibilica.

,

, 110. Este bogat in proteine si sdrac din

punct de vedere caloric, are 13 grame de proteine si 80 calorii. Proteinele oului se absorb in proportie de 94%, fa,ta de cele din peste, '~are se absorb in proportie de 76% sau cele din fasole care se absorb in proportie de 58%.

, ,

111. Oul este foarte sdrac in vitamina C si In hidrati de carbon, dar este foarte bogat in minerale si vitamine.

59

333 SFATURI PENTRU ALIMENTATIE,:;lIALlMENTE SANATOASE

>- "/"/V""~"/\./V·V~V·V·"/'!·v'·"""/~"'V·'"·~/V-'/""_/·v-"_/V'-c_~-',?-."-/,,-/~_/\/,,_r..._/,,,_/,/'-..,-L'-/'-A/\'/~/""'·V .. A/-./ ....... ~,·,/'v-"'''''>

~ ,112. .Mentinerea unei bune dentitii este ~ ifavorizata si de Qua, care sunt bogate in grasimi 5 ~ si proteine. Oamenii foarte activi pot consuma 1-3 ~

~ oud pe zi, respectdnd zilele de post. s

·s ' ' ~

> '

; 113. Galbenusul coniine aproximativ 2 70 ~

~ mg colesterol, fora fnsa sa influenteze nivelul ~ ~ colesterolului din siinge, aspeet confirmat ~

~ experimental. "

~ ~

5 114. Introducerea oudlor in alimentatia i

.~ copiilor se face dupii vdrsta de 6 luni pentru

~ galbenus sidupii vdrsta de un an pentru albus - ~ intrucdt organismul copilului' le metabolizeazd

)

:~ foarte greu, pe de 0 parte, iar pe de alta parte

\", _',

< creste riscul alergiilor alimentare. (

?

? 115. Albusul crud creeazd aciditate si face

~ imposibilii digestia unor alimente (prin ; inaetivarea tripsineit atunei ciind este consumat ~ in combinatii sofisticate. Prin avidina (0 :(cmtienzima) din albusul crud este inactivatd ~ biotina (0 vitamina foarte necesara corpului).

(

,

<

S 116. Consumarea oudlor erude duce fa ~ eliberarea un or produsi iritarui digestivi si urdt ~ mirositori (ou clocit). Fenomenul se datoreazd

~

>

<

),V"/"/V'~'<'" ? A"-_~."-' "L/L'- -" '>,._ •• , ~~."-'_E . ·'V'-v"."-,,,. -~/-.../,f"",,·, ".A •. ->, <"",/, ? /v·".···,~ '\,/~ ,/,.

60

61

333 "SFATDRI PENTRU ALIMENtA TIE$I ALIMENTE SANATOASE

'_v-"-/'.,/'vv·",·"!",/v·"/'../-",/\_/-,/-v-v-,,~,,,,,Tv ...... '"V·,,-..- ..... ,-~/-· .. j""-f -, /V·V~v·"/"-'v-....,,,.' .... r" ... /\/-._,_,/".....,__···,,/Vv>v .... /-.../"-/'-..A.: ...

~ inhibarii tripsinei -" 0 enzimd ee intervine fn ~

~finalizarea digestiei proteinelor. " _}

~ "- , >

) )

~ 117. QuI fiert moale se digerd fn 2" ore, pe ~

~ cdnd eel fiert tare, ca si eel priijit se digerd fn 3-6 ~

< <

') ore. S

< ~

~ '. - 118. Oul este un aliment suficient de ~

~ perisabil. Prin el se poate transmite 0 serie de ~ ~ germeni patogeni (Salmonella), motiv pentru care <

S ouiile trebuie consumate foarte proaspete. ~

) \

) >

~ 119. QuI se mentine proaspdt dupa ouare ~

~ 6-7 zile dacd este pdstrat fn conditii salubre de ~

~ mediu. Pentru a prelungi timpul de prospetime al ~ ~oualor de la 7 la 21 de zile, ele trebuie pdstrate eu ~ " ~ vdrful fn jos (scade presiunea asupra cdmerei de ~

~ aer). <

< >

5 ~ /;

~ 120. In functie de euloare, oul are in ~

< coajd un numdr de pori ce variazd fntre 300 si ; ~ ciiteva mit/em', eare permit piitrunderea ,; ~ microbilor in interiorul lui (Salmonella este ~ ~ prezentd fn 1 din 7000 de oud proaspete). Cele S ~ mai reeomandate sunt oudle rosii, ele au eel mai ~

~ mic numar de pori pe em". ~

5 <

~ ;

s <

) \

>-"~"~-'/" '~,/".~~'f""'~ ''' .......... '·".'\./ .... ~·, ... "'-_/"v'-./·vL,/ .... ··Vv:v"-...,·,/,/v·v· -, /''-c_,·,".,,, ..... , ...... ~ .... ~ <: /. ,/ .... /"-/,,/·v·"'f" ..... / -, /·v·v, .............. ,.,s

333 SFATURI PENTRU ALIMENT ATlE ~I ALIMENTE SANA TOASE .

..

\~ .. ,,,,,,,/"\_-,,,,,, .... ~?v ... _ .... \ ... v,.,./-, /\ ,"' .... -.-v ... ""\.-,·v·· ....... , ...... " ...... _..-,/\,' \/"" .. ,-~ "\, "., c,/I./\/ ..... ,· ...... -~/\.'.·'v<- .. ,. ~,,....'<, •.•• , -,,/,/ .. /v- ... \

121. Verificarea prospetimii se poate face :, prin introducerea oului intr-un vas eu apii de la ~ robinet: ~

:~

"

oul proaspiit stii pe fundul vasului; .\v) oul de 3-5 zile se ridica usor; c':f oul de 5-7 rile se desprinde de pe ~

fundul vasului;

oul de peste 10 zile pluteste suprafaia apei.

.' -,

la

I I ",

I.

,
c
;
,
(
"
,
I
<
.'
"
>
c. ','

>

).

.Vv·v.·· •. ······.···.··,,·· , "' ,.,, -,,', -, /~ .'._ .I·~'-· .. -', "... ,- .. ', .-.~/-.~~-.-.- \. '" ." "" ,. /,/., --, '_ ',_,,, ._ ...

62

-333 SF ATUR! PENTRU ALIMENT A TIE'SI ,\ LIMI;:NTi(sANATOA~m

Ljl(]!ItELP..)I jlLP. LVI (J)P/l?]o/jlqtE ...

'\

, \"

"Cand isi alapteazii copilul, " de fapt, femeia iii alimenteazd destinul"

l i,.I'

Paavo Haavikko, 1931

L aptele "este 8Jirnentul complet, total. specific pentru prima parte a vietii puilor viviparelor.

"Omu! este singurul mamifer care continua sa consume lapte §i dupa intarcare. Exista muite studii care demonstreaza ca acest consum asociat cu varsta matura este nociv, creand probleme de sanatate care Be pot extinde pe toata durata vietii. Sunt autori ca~~ apreciaza ca rolul laptelui in societatea umaria

I

~oderna este, de fapt, 0 sar'ada corrierciala.

In ceea ce priveste iaurtul ca aliment rniracol, binecunoscutul nutritionist american din Phoenix, J. Patterson,' spunea: ,;fntr~ longevitate $i consumul de iaurt exista, p~obabil, aceeasi corelaiie ca inire longevitate $7; numarul de telefoane colorate pe care le ai in casti' . ,

9i tot'uai..; laptele si produsele i{actate reprezinta cea mai importanta sur-sa de calciu. Laptele de vaca are 11 SO mg calciu la litru, iar

63

3,33 SF ATURJ PE~TRU AhINl_ENT A TIE,~I ALIMENTE- SANATOASE

branzeturile concentreaza de

acest element. ; ,! '

122. Persoanele cu grupa sanguinii 01 tolereazd mai greu laptele, de aceea acesta poate inlocuit cu produse lactate acidulate, lapte de soia $i brdnza de soia.

" ':r'~

123. Cdt priveste persoanele apartindnd

grupului sanguin All pot dig era ceva mai bine lapt?-Iedar fiirii so. le invioreze, jara sa le amelioreze starea generala.

124. Laptele si produsele lactate sunt, de departe, alimente proteice g~eude digerat. Continutul mare de apa si scazut de griisimi in lapte, ca si continutul redus de apii si crescut de grastmi si sare in unele produse lactate diminueazd actiunea enzimelor implicate 'digestia lor .

. 125. In predispozitiile pentru infectii sinusurilor nazale, bronhiilor, infla mati i urechilor este recomandatd evitarea consumului d~ . produse lactate, de;arece acestea cresc 'secretia de mucus.

126. Laptele crud este un aliment excelent daca este cO'7{umat in primele 2 ore si maxim 6 o.re dupa mulgere. In el se poate adduga purina mtere.

333 SFATURfPENTRU ALIMENTATIE:;;I ALIMENTE SANATOASE

\, \_/ ... !'-.,/-v- .... / -, ' ..... / ~/ ·.! ...... ~··,.I''...~~''··-./-....,·· -, ~,,/ ... ~..-- .... ~· -, ,·''-A·'· -, ,· -, ~v· .... , ',/" -, ,·, .. / ...... /·v vv,~··,/'~·vV'vv,.'v·

~ 127. Mai apropiat structural de laptele de

~ mama este considerat a fi eel de magarita.

'>

~ 128. Laptele de caprd of era mai

~ vitamine §'i substante minerale dedit eel de vaca.

~ 129. Copiii hrdniii eu Japte smdntdnit si ~ lapte fiert timp indelungat, eu fdinoase rafinate, ~ ca si adultii care urmeazd regimuri stricte (lipsite ; de grasimi, legume verzi si oud) au carente ~ majore in toate tipurile de vitamine dar mai ales ~ in vitamina C, E si A (principalii antioxidanti ai ~ corpului aldturi de seleniu).

) ,

s ' 130. Prin pasteurizarea laptelui se distrug,

~ 90% din microbii pe care acesta if coniine, dar ~ odata cu ei se degradeazd si structura lui intima, '>

5 fn special lecitina. \

~

"

131. Teama de microbi a dus la exces de

s sterilizare. Laptele, si asa siirac in vitamina C, >

i prin jierbere isi pierde, pe Zanga alte structuri si

:; toatii vitamina din compozitia sa.

~ 132. Adaosul de lapte condensat sau ~ friscd in cafea este indigestd si periculoasa chiar, ~ pentru tubul digestiv (metabolizarea proteinelor ~ din lapte fiind grav perturbatii).

; 133. Iaurtul fora aditivi §i nepasteurizat } are laetoza predigeratd partial si este recomandat

65

333 SFATURI PENTRU ALIMENT A TIE SI ALIMENTE SANATOASE .

\.'·,/·-....i"'-..-~ .. \7"./'rv· ... / -, /,./ ./'"~"V"- .. -,-'·'/"/',,/ -, .. ... /,,/-..,/·-..._,. -."i'·,·~'-._,:v·..._A,r .. ,,/ .. ·J-v ... / .. -._._ ... v ..... /- <, '-'-_/V"'~\,,/'j .. c-" .. ~· ..... ~·'-.· -, / .. _/-'>

5 pentru oriee tip' digestiv. in sehimb, iaurtul cu >

~ arome de fruete este indigest. ~

/ ~

~ 134. Laptele, brdnza si iaurtul sunt :

~ proteine, deci ele trebuie eonsumate fiirii asocieri ~ ~ de legume sifructe bogate in glucide. ~

~ 135. Ca si alte produse lactate, branza} ~ genereaza 0 mare cantitate de mucus, care ~ ~ imbraca mueoasele intestinelor, facdnd ~ ~ eliminarea produsilor de digestie foarte < ~ problematica (constipatie). ~

2

"

136. Consumul curent al brdnzeturilor dii ~

" .,

2 senzatia de satietate. Aceasta se datoreazd ~

,"" (

S faptului cii stomacul si intestinul muncese din>

( ?

~ greu in procesul de digerare a lor. Se pate ea;~

5 laptele si brdnzeturile suprasolicitd lara egal i ~ procesul de digestie. ~

~ 137. Completarea meselor cu briinzd este ~

) " ':-

S dezastruoasa din punct de vedere digestiv, mai ~

~ ales cdnd meniurile au fa bazd fainoase. Brdnza ? ~ ar trebui consumata simplu, jara alte combinatii. ~

2 )

~ 138. in amestecul de brdnza cu salata)

~ evitati consumul patnu care, in aceastd 'eombinatie, produce [erm en tat ie, 0 importanta

dereglare a proceselor de digestie si absorbtie prin suprasolicitarea tuturor secretiilor digestive.

66

333 SFf.\ TURf FEN'TRU ALIMENTA TIE st·p i., '!MENTE SANATOASE

.1

'(1; CE.Jl CJ( rr'(j(cECJ3V{I sJl $TI:M CJYESCJXR$

LcEC}VC}dcp .)1 P~V(JJ!£?

-, I

r, ., ,

"

I I "'.: >

)

. ;

<

, I ,"Apoi Domnul Dumnezeu t

, a sddit 0 gradind frz Eden, spre rasari~,. 5 si a pus aeolo pe omul pe care-l intocmise." .; , ?

Rainl (2:8) .~

-:

5 ~ S

i ar trebui sa stirn pentru ca numai c

eu ele viata noastra ar fi mult mai S 3 usoara, am fi mult mai sariatosi ... 5

:'

, <

Fructele §i legumele sunt alimente ~ speciale deoarece contin toate enzimele de care ~ au nevoie in metaboiizarea si patrunderea in~

_ J

circuitul functional al organismului, In acest ~

sens, este suficienta a bun a mestecare a lor Ja;

,

nivelul cavitatii bucale, unde :'ii numai unde se~.

absorb: energnle subtile specifice, aromele, '(>'5 parte esentiala dintre riutrieriti precum §i apa.] continuta, In continuare, dtgestia lor este ~ aproape exc1usiv intestinala, stomacul avand < un rol minor in acest sens. De exemplu, atunci 5 cand mancam 0 barana, un ananas, inainte de ~ a le termina de sk.vurat, primele inghitituri <

, , <

ingurgttate au fost deja transformate inl5

nutrienti in intestinul subtire de unde au intrat ?

, , (

apoi, rapid, iI}\ circuitul sanguin. ' '~

<

(

(', I I,) I,), , • \ '" >

'-/·"r'J''..·,·.:_.··· ~~,,', ·,I·· ... ·· ... , ..... /·../·v·,/ \ ~.,/ v. ,.'-.. ... ". " ..... , ... _."'..,.--.. .. ,.\.-' .... /,.,< .... ; .... / -. /,.~'. -o, .... \'v--..._/·,,~--... ,.'-._/" .. -, .... ,,/\..-"',~ ..... /.

67

333 SFATURI PEN·TRU ALIMENTATIE ~I ALIMENTE SA:NATQASE

" v··,~~ -. /v ...... ~· ...... /~,-....._ .',_r· .. <"_,~~··- ... /,,,r,,,,.AI'··./"''''''/'''~·''? . -, / ... ,', '-/ ....... -,...-, _',,/,/'./'.,_ ·.,.".··, ... ·,,.- <. /'- ... ·v··,/, .... ·./·

,

S Bogatia lor In propectine si pectine le da 0

~ calitate deosebita , In alcatuirea regimurilor ~ dietetice. Proteinele sunt . bine reprezentate, ~ variind intre 0-8% (fructe] §i '25% (mazare, soia, ~ fasole).

~

<. 139. Legumele si Jructele reprezintd cea

> .

5 mai importantd sursd de vitamine ~'li minerale, ele

;;- . I

~ acopera 20-30% din trebuintele o rganismului

~ pentru 'vitaminele grupului B, tocoferoli si sunt ~ surse unice pentru vitamina P sau citrind.

< I

:;

> 140. Fructele proaspete sunt bogate in

~ carbohidrati, usor de transformat fn energie. Sunt ~ bogate in potasiu - element esential in buna 5 functionare a tuturor celulelor dar fn mod special

> .

:; a celulelor din inimd, creier si nervi. Sunt usor de

~ digerat si elibereazii progresiv glucoza aviind ; astfel un rol important in mentinerea stabilitatii

. ;

:~ glicemiei. , ,

~

> 141. Legumele proaspete sunt bogate in

.~ carbohidrati' (cartofi, pdstdrnac, morcovi, sfecld) 5 care sunt usor digerabili ~i absorbabili. Legumele ~ verzi si in special cele frunzoase sunt bogate in '~calciu si magneziu, elemente esentiale pentru

> I

~ buna functionare a nervilor si muschilor. Sunt

~ usor de . digerat si mentin stabilitatea glicemiei

f'\/·~c·'l·,/"_-\ .. ··' ·~I-....~"_.·""·C,~.· h" '/\." : ,."" 'J \ -, ' .....• '. ,-~ ' , .. ~ , " ~ " ,.'., .. .._ .. ,~,

68

333 SMTURI PENTRU ALINrENTATI'E:SI ALIMENTE SANATOASE

'Vv'vVv'J,/v'vV'" '-.A/·,/-./vv·,/,vv'A/'j',h""V,/vV" ·'-./'v':· .... /v·,/"/'-"./'v·,,, -, ./' ... cv··v'·~,v-''r--· -, \

prin eliberdrea treptata. a- g1U·Cozei. Unele sunt ~

bogate in' acid folic si fier contribuind astfel I'll ~ formarea siingelui. ' ~

~ y ... ,' 142. Frunzele . exterioare, . coaja' si ~

straturile periferice. ale fructelor §.i legumelor ~ contin cantit~file cele mal mari de vitamine .'ji in ~ special de vitamind C. De exemplu: rosiile mici si ~ ceapa miiruniii au cu'30-40% mai multii vitamina ~

C dectit exemplarele }~aiil ~

"~, ' . ,1 ~'>

v \ 143. Frunzele verzi de la exteriorul verzei f

- care de regula sunt indepartate - contin 63-1 04 ~

"

mg% vitaminii C fatii de Jrunzele din miez care au ~

numai 32'-46 mg% vitaminii C! Concentratia ~ acestei vitamine, ca si a altora este maxima' la ~.

coacere si scade odata cu depdsirea acesteia. S

" '. ~

144. Fructele se digerd mat repede decdt ~ oricare alt aliment, motiv pentru care trebuie ~ evitate cu desiivdrsire combinatiile lor cu alte ~

alimente. Ele rdmdn in stomac eel mult 0 oral ~

• ">

145. Oxidarea vitaminei C este catalizatd ~ de enzima 'ascorbicoxidaza, enzimd care se < giiseste in mod natural in legume .)i fructe, fn ~ '> cantitiiti ce variazd in functie de: soiul, gradul de ~

<

69

<'/v'v v,./"V,,'vVVV, "'V"V""/'~.'" ~"""~l-' "-...., ..... c-...A..-,.:·.._

, <

coacere, modul si, timpul de pdstrare al acestora, ',:f

etc. ln timp ce ardeii, mdcesele, coacdzele negre ~ sunt . aproape lipsite de ascorbicoxidazd.L castravetii, dovleceii, morcovii si strugurii sunt ~ aproape lipsiti.de acid ascorbic datorita bogiuiei ~

fn enzima oxidanta.' <

I ~

} ',I ~

146. Pierderea vitaminei .C: este <

" '''' ' ~

condiiionata de modul deJ?astrare, astfel,,ffl 24 de 5

, )

ore, conopida, fasolea verde si spanacul, pdstrate ~

la rece, pierd 5-10% din vitamind, pe cdnd dacd 5 sunt pdstrate la temperatura camerei, pierderea ~

\

se poate ridica la 40-50%. <

, '>

.; I ' • ~

147. Varza capdtdnii pastratii la rece ~

ajunge sa piardd ,fntr-o luna numai 25-30% pe ~ cdnd cartofii pierd mult mai mult, astfel cii spre

I. '

primavard sunt aproape lipsiti de vitamind C.

14fJ. Congelarea .. si conservarea prtn murare, sarare, indulcire, reduce pierderea de vitamine si minerale. Uscarea la soare a legumelor si fructelor determina modificarea structurala si nutritivd a acestora cu pierderea, aproape In intregime a vitaminelor hidrosolubile, in special a vitaminei C.

I,

70

-I • • "

333SFATURI PE'NTRU ALIMENTATIE 'SI! ~iMENTESANATOASE

-'",:v""",''-.-··~,·""""··",/",/",/''~·\"/",/",'V·".·"/",.~",,,,,/,,,.f .... r ... ~ .... /-.,/,,,.,I''' ...... ,,, .... / .... ' ... , ... -'', __ /"\... 'VV,h/·/V·'/"·V·VV·d·,I',,'·VV··.'

~. '\"" 149.' Legumele si fructele acoperd pdnii fa

>. . .

j 60"-80% din trebuinta organismului in vitamina A

U'apro:ximativ 5000 VI pe zi). Cele mai bogate in :~ caroten sunt frunzele verzi (4-10 mg%), morcovii, ~ carotele, tomatele, sfecla rosie, sparanghelul, > caisele, 'bananele, pepenele galben (6-10 mg%), ? iar ciresele, visinele, piersicile ca §i altele sunt

)

~ mai sdrace (1-3 mg%), in schimb au absorb/fa

ifoarte bund, ceea ce compenseazd compozitia

. 5 naturalii deficitard. .,

,

<

.~: 150. Prin uscarea la soare se pierde piinii

:: la 60-80% din concentratia de caroten continutd ~ initial. Grice alta forma' de conservare, in' afara '~cele~ mai Sl1S mentionate, pastreaza mai bine ~ vitamina.

>

, '

; 151. Legumele frunze si conopida SU77t

:~foarte bogate fn vitamina K (2-6 mg%). ~ Numeroase studii au' demonstrat cii accidentele ;i hemoragice sun! mai frecvente iarna si primiivara i' comparativ cu cele inregistrate vara si toamna,

• \ . l.

? explicate prin'carenta alimentard in vitamin a K. '

\ I

-, ,

~ _ 152. Legumele si fructele sunt excelente S surse de elemente minerale. Calciul este mai bine ~reprezentat in frunze, )jasfiii :}i septuri pe can'ii' ?fosforul este mai bine reprezentat in seminte.

<- "1,.,.' 1'1'

<'

,~

'~: ..... < .• ,. ~ .. / ...

71

333 SFATURI PENTRU ALIMENTATIE ~I ALIMENTE SANATOASE

153. Varza verde; conopida; fasolea, mazdrea verde, Jrunzele de telina, andivele, piipiidia, salata, cresonul, conopida, brocolli etc. sunt bogate in calciu (qO~220 mg Ca %).

154. Cantitdtile , mari de calciu din spanac, lobodd $i. sfeclii raman neJolositoare organismului deoarece elf: contin si cantitiui mari de acid oxalic (200-3.00 mg%), care impreund cu calciul formeazd sdruri . insolubile si neabsorbabile.

I 1/

155. Legumele' frunze: pdpddia,

pdtrunjelul, urzicile, spanacul, varza de Bruxelles, varza verde, cresonul ca si fasolea si mazdrea verde contin 2-4 mg% fier, intervenind astfel in satisfacerea nevoilor de fier ale consumatorilor.

156. Legumele si Jrunzele participii la acoperirea necesarului de magneziu si reprezinta 'cea mai importc:-nta sursd de potasiu, (de 4-12 ori mai mare dedit sodiul), de unde indicatia lor in regimul hiposodat, hipoclorurat.

157. Legumele si fructele reprezinta,

c

aldturi de alte trofine, 0 importantd sursd de

glucide. in Jructele cu seminte: mere, pere, gutui, struguri, dude, cdpsune, coacdze, agrise, zmeura

72

?33 SFATUIU PENTRU ALIMENTATIE.$I ALIMENTE SANATOASE

\. \, ~ "-./ :v'- -, /,/",c", /'/'.I"V-'/"/ '-./'-. ..... ..- ..... ~.,~ .... ,A.../-../.-.../.-../'\. ........ /\./. ,J '-./ \.!,·'\""',l'\.~·""',"'~", ···V~"-/'·V·v",.·'./", ·v· ,,/·· .. / -, ,. .... 1 ........ ·,,'·, .. "_

~ etc. predomind Jructoza (sucul lor este levogir - f

.., ,

~ motiv pentru care sunt mai bine'tolerate in diabet ~~

" . <,

S§i in colita de [ermentatie) iar in fructele cu ~

~ stimburi tari: prune, caise, piersici, migdale ~

• <

~ abundd glucoza si zaharoza (sucul lor este ~

/' ..;

~ dextrogir). )' . ~

<: (

5 (

~ 158. Legumele si fructele, prin structurq ~

~ lor, reusesc sa acopere intre 5 -10% din nevoia .de ~ .~ proteine a organismului. Cantitdti maio < ; importante, dedit c~le mentionate, sunt aduse de ~ ~fas~le si mai ales de mazdrea verde. Fa/a de ~ ~ proteinele din cereale acestea sunt mult mai ~ ~ bogate in lizind - aminoacid esential in buna, ~ ? functionare a structurilor sensibile (creier, cord, ~

'> ' '>

5!icat). ~

; :;

~ . 159. Prin bogiuia de pigmenti, uleiuri ~

~ eterice, glicoziri, aCIZl organtci, tanin, etc., ~ t legumele §i fructele of era cea mai intinsa gamd de ~ ~ excitanti alimentari vizuali, olfactivi si gustativi. ~ ~ Ele favorizeaza secretia psihicd a sucurilor ~ ~ digestive :;i meniin eJectul poliexcitant al hranei. s

\ <

> ' >

; 160. Sunt alimente care satisfac, pe ;

~ termen scurt, senzatia de foame, cu atat, mal mult'i ~ cu c/u sunt mai bine mestecate sau preparate sub <

>fi ~ de oi . ?

~ orma e piureun. ~

Iv" .... r-:» ,.,c,_,/,'..I"-.... ~""',.;' ,,·,' -, ;--...~-· .. .i'-....?·v·\ .. >--.,./-,/ V-'V -......·"~i~ .... ,'· -, f,!" ·,/-v· -, -c-;» -, ,~,/ ,/'-..,/' ...... ~'v--....,.·· -, /,./· -, ~· -, "',./''-..,· -, i'·'-~·', ... 'I-....../.._>

333 SFATURI PENTRU ALIMENTATIE ~I ALIMENTE SANA'roASE

161. Unele dintre ele au cantitiiti

,

importante de fitoncide (substarue cu actiune antibacteriand sau antifungicd fatii de propria structurd, ca si Jata de flora intestinului uman),

162. Fitoncidele mai des intdlnite sunt: alicina in usturoi ';1 ceapd, sinalbina si sinigrina in hrean, varzd, mustar si 'ridichi, tomatina in tomate, pisatina in mazare etc. In vitro, tocdtura de usturoi omoard 0 culturii de protozoare in mai putin de 1 minut siuna de bacterii (stafilococi, ~treptococi, bacili direnterici, etc.) in 3'-5 minute, iar 0 'dilurie de 1 la 40000 din alicina este capabilii sa omoare bacilul difteru: in cdteva secunde.

163. Fitoncidele sunt folosite eu efeete

<, \

deosebit de benefice in toate tipurile de colite, in

diabet, obezitate, reumatism degenerativ, guta, etc,

164. in mod normal," pentru

neutralizarea efeetelor produse prin consumul a 150 grame carne sau peste, al unui ou si a 350 grame paine, este necesar consumul unei cantitati de 700 grame legume ~i fructel !

74

333 SFATURfPENTRU AUMENTATrE ~I ALIMENTE SANATOASE

165. Samburii fructelor : . din familia migdalului (prune, migdale, caise, piersici) precum .;i cei din mere si gutui contin un glicozid cianogen numit amigdalind. Toxicitatea acesteia a fost cunoscutd de multd vreme. Se stie, de exemplu, cii preotii egipteni, Joloseau 0 bduturii eu adaos de amigdalina pentru sanctionarea eu "pedeapsa piersicilor" a celor ee divulgau. .anisterele sacre" ale templelor. Sunt date de specialitate care confirmd cii in urma consumului a 20-30 de sdmburi de caise, prune) migdale poate surveni moartea unui copil mic.

166. Cartofii incoltiti contin a substarud toxicd numitd solanidina, ea poate ajunge pdnii la 1 g%. Dupd eonsumarea cartofilor in co ltiti fierti fn coajd (ingerarea a peste 150-250 mg de solanina) pot sa apard semne de intoxicatie manifestate prin: dureri de burtd, vdrsdturi, diaree, transpiratii, tahicardie, obnubilare, pierderea cunostintei - care cedeazd, de regula, in 24-36 ore. Se recomandii ca tuberculii mici si incoltiti sa fie inlaturati din consum.

167. Legumele si fructele consumate au tendinta sa rascoleasca si sa mature toxinele din tesuturi. Efectul lor maxim se manifestd atunei cdnd sunt foarte proaspete sau eel putin mai au

75

333 SFATURI PENTRU ALlMENJA TIE SI ALIMENTE,sANA TOASE

inca miros placut. Feriti-vd de cele foarte ardtoase si fora miros pentru cii, de regula, sunt poluate cu substante chimice sau au fost recoltate. inainte de coacere $i sunt modificate calitativ.

168. Este benefic consumul unui fruct sau ill unei legume crude (morcov, cartof, telina etc.) eu a ordsi jumdtate inainte de masd. in aeest fel, se vor resorbi corect .$i vor pregiiti sistemul enzimatic necesar digestiei din timpul mesei!

169. Legumele $i fructele proaspete (consumate inaintea alimentelor fierte sau, eel mat bine, fara alimente jierte), reconstruiesc structurile sensibile ale organismului (creier, inimd etc.) mai repede dedit carnea si zaharurile.

170. Este demonstrat cd adesea merele crescute in diverse regiuni ale farii noastre sunt mai bogate in vitamina C decdt lamdile. Acestea din urmd siiracesc in vitamine in timpul piistrdrii, transportului si desfacerii spre cumpiirdtori. In plus, adesea sunt special tratate pentru a rezista un timp mai indelungat.

171. Enzimele §i vitaminele sunt

concentrate mai ales in coaja si in sdmburii legumelor si fructelor.

76

333 SFATURI PENTRU ALlMENTATIE $1 ALIMENTE SANA TOASE

172. Un regim normal trebuie sii contind zilnic eel putin trei legume ce cresc deasupra solului si una ce creste in sol (0 riidacinoasa) (3/1).

173. La prepararea legumelor-tuberculi (care cresc sub piimdnt, precum cartofii, napii) sunt neeesare adaosuri de verde/uri proaspete: patrunjel, mdrar, ceapii verde,' etc. (legume care cresc deasupra piimdntului). in felul acesta se echilibreaza nivelul energetic de ansamblu al

alimentului.

.,

174. Salatele sau alte preparate .de cruditiui trebuie pregdtite cu putin timp inainte de, masa, iar daca se adauga sare, ea trebuie sa fie in cantitate mica si numai in momentul servirii lor.

175. Frunzele de salatd verde rupte cu ; mana (in lac folosirii cutitului), isi pdstreazd mult ~ mai bine structura, cat si incdrcdtura energetica. ~

. >

<

176. Pentru salata de radacinoase se :

recomandd folosirea inclusiv a cojii. 1n acest fel, ~ aportul in vitamine, minerale si enzime va fi mult (

~~~ • I ~

(

\' J{

177. Spanacul, rosiile, trestia 'de zahar$i15

)

cacao a con/in cantitati importante de oxalati care ~

interferd absorbtia calciului. ~

77,

333 SFATURr PENTRU ALfMENTA TfE $1 ALIMENTE -sANATOASE

"'"'''' •... ,_/.,,"'-"...__/'",/,~ .... r.... ..... '", .• ~ / ...... /'-/"'."., »c.>. /" ·'.,/~/~.""'f""'_ ,", ~- ,-' -, ,~,-~ " -r: ... /"'>/',./~_r,,/ ,.... .'-../", -, ,." •.•.. --...,.'~ /',/ .... I'~.'>

f ,. 178. Pregatiti termic fa cup tor legumele s

~fara adaos de apii - fierbeti-le in sucul lor ~ ~ propriu. in acest SGOp pot fi utilizate, de preferat, ~

~ vasele de yena sau de ceramica. ; :<

S ~

;; ,179. Cdnd fierbeti legumele folositi si apa ~

~ ramasii dupa scurgerea lor, fie pentru bdut fie>

(, - (

~ pentru diferite preparate culinare mai sofisticate. '>

, J )

.~ Ea este bogata in sdruri minerale. ~

f 180. Legumele si. fructele care ~u,'fost ~ ~ culese verzi $i care au fost supuse unei coaceri.r ; fortate (gogonelele, gogosarii, bananele, ; ~ piersicile, caisele etc.) coniin substante toxice ~

~ ~}

S pentru organism. >

') • 7

~ )

> 181. Salatele de legume trebuie :~

;. ,>

~ consumate totdeauna separat de salatele de ~

~fruete, cu exceptio marului care poate fi utilizat st ~

;. in salatele de legume. " ~

..:: . >

~ 182. Este important de stiut cii marul, ~

? ldmdia, nuca si ceapa pot ji consumate aproape ~

< ..

'5 cu orice aliment. :;

/

> -,

~ \

S 183. Ceapa verde, consumata aldturi de ~

-, <,

~ eartofii copti in coaja, asortate cu unt si patrunjel :;

~ verde, creste energia . vitald .. I. I' :. " ,,' ~

,') \' I ~ \ • >

) t'~ ,.. 'J . • ,:

5 1"1', I, , ,,',;

, :

~\,/ ... /v·\/" .... "\,.A,' -. ,.-' --,~J",/\/·'v-\..'··\,·"\/\..-"v-·\.~· ..... .'- -, /'V\.,..O""._·"v," ... ·_...-....c ~\/-,-/'/-""~' v'-.,..-'-\~'\ J-\.' -,/.,/\/,/~",,,--""'." ......... /-,_" -~ __ '-"""'\,-'~'J ,--.._:~

78

333SFATURI PENTRU ALlMENTATIESI ALIMENTE SANA:TOASE

. (I. 184. .Alimentele bogate in amidon, gatite (cartofi, ores: fasole verde, paste, vinete) trebuie asortate obligatoriu cu 0 salatd de cruditafi.

185. Un efect benefic pentru digestie fl are gelatina, pregiitita mai ales din fructe si din legume crude. Desi valoarea nutritivd este -nuld, prin capacitatea ei de a extrage vitaminele si sarurtle minerale din alimentele ingerate, contribute la usurarea digestiei si absorbtiei altor principii nutritive.

186. Mat mult chiar, s-a constatat cii utilizarea gelatinei, pregiititd cu morcov (inclusiv cu partea care iese din pamdnt a acestuia si care, din pdcate, frecvent este aruncatd), imbuniitdteste vederea.

187. Daca prin consumul de fructe crude aveti probleme de genul: balondri, iritatii si mdncarimi ale pielii, trebuie mai inuii sa le opdriti (atdt cat sii-si schimbe usor culoarea) §i apoi mdncati-le. Sigur, acest tip de alimentatie va limitat in timp pentru ca este, de departe, putin benefic organismului. Simptomele apar datoritd perturbarilor ce se produc in procesele de digestie cdnd se consuma, in amestec, cruditdtile cu alimentele tratate tennie.

7,9

------- --_-......._ -- -

333 SFAf:URIPENTRU AUMENTATiE $1 ALIMENTE SANATOASE

188. Fructele use ate industrial trebuie desulfurate (este inadmisibild ingestia de dioxid de sulf, ca si de alii conservanti). in aces! scop, liisati fructele uscate fa inmuiat in apii rece timp de 0 ora (cu exceptia stafidelor si a curmalelor), apoi cliititi-le inca 0 data eu apii rece si abia apoi

le'puteti consuma. ..,

\ ,

I •

80

333 SFATLJRI PENTR U AL1MEN:r AJI~ $1 ?ALIl'1ENTE SAN;:' T.OASE

,""'il ',: i" •. j I V_

. CE!l{f£J-U/E£ p" "~ ~ ,.(:,A. ,2vl ()(j)j4_ ",

"lata ta v-am dat orice iarbi: care face samrnta §'i care este pe [ata intregului pamant,Ji orice porn, care are liz el rod cu siiman#i: aceasta sii fie hrana voastrii."

, .

. I' D iblia vorbeste, despre grau .facand

[J) aluzie la el, in pregatirea fie a "., ,"" azimilor, fie a painii :;?i aceasta. inc~ de acum cateva rnii de ani. De asemenea, se fae importante -referiri la cornertul ell grau in .tirnpul rnarii secete la care au. fost expusi evreii

dupa plecarea din ,Egipt. . '. .. i

"

GeQe~a (1:29)

I I ]J ..

·'f Ij

I .

I La romani, culnvarea cerealelor ocupa im

loc de cinste, astfel ca ei' aveau chiar si 0 ,zeita a cerealelor careia i se inchinau - Ceres. In onoarea ei se organizau. sarbatori lungi (durau opt zile), iar de Ia numele ei a ramas derrumirea

de cereal~~,') ., '1' I.

, I ... · t·

Hrana principala a soldat~lor, romani 0

constituiau cerealele. Fiecare soldat primea

• I ' i-

ratia sa de graunte pe, care 0 pastra in buzuriar.

In timpul maraurilor, acestea erau mestecate

, " hl·.1

incet :;:i temeinic. .Aiaturi de cereale, doar apa a

fost conaiderata, ca fiind dernna de amintit de

_81

J ~ ,.1

I'

~ I

333 SFATURI PENTRU ALIMENTATIE $I'ALIMENTE sANJi.TOASE

catre istoricii antici - ~i rezistenta armatelor romane era considerata de neintrecutl Cand se terminau cerealele primeau carne §l adesea se revoltau impotriva acestui gen de mancare

)1 • I' ,

.barbar",

,

La crestini, painea reprezinta ceva sfant, legat atat de traditiile religioase, cat §i de Irnportanta ei in alimentatia omului.

o cantitate . de' 80% din substantele nutritive ce caracterizeaza cerealele este centinuta in tarate $i germeni (bogati in vitamine B). Eliminarea acestora, in cazul graului, duce Ia : obtinerea unei faini albe din care se poate face 0 coca buria, DAR corpul este jefuit §i inselat pentru ca sangele se acidifiaza, organele se incarca cu reziduuri mucoase §i sedimente creandu-se asif~l un me diu favorabil pentru instalarea div~rselor bali.

,., I

"Din nefertcire, omul, mal intai, a seas painea din paine; painea alba arata mai bine dupa gustul estetic al omului; dupa care a realizat si 0 alb ire suplimentara a fainii i~apindu-i si ultimele resturi de riutrienti. Din

~ - ,

intamplare, dandu-si seama de erori, i-a

adaugat acesteia a serie de aditivi-nutrienti. Din ipsa, natura este tiriica, 'echilibrata,

Y) . . I ! ! ' ) . ~!),

82

333 SFATURI PENTF.'UALll\;1EI;JTA1iIE SIAUMENTE SANATGASE

-, ',_r-" ... " r. ~ -' .. ',,- '-, '- c .,/,.~';,_ .. -', "' .. /,/,/.~/,/ .. ,L,-/"?" v·'~/· ... /~ ~,.'~ "',"'~ .... c ,. ">, ... , •• .',._~-..._.,, __ .~/-,-'-, r" ,.,,/ -;- .._ .... ~ c· .... f' "_'.',..-~,_~',,

~ totala, iar • prganismul recu.,~oa§t~' numai <.

5 natura!" :' ", -, I, 1'\"':>,', .,\ ",\~,,~

: - \ \

..:. ' .... ~ , t'. I , • " r" <-

5 189. Cerealele asigura 65% din totalul:

f cdloriilorsi 70% din' totalulproteinelor itece~are ; ,~ zilnic unui individ ele fiind absolut necesare uhui ~

< )

~ regim alimentar normal. ,', ' >,

" . '"

< <

5 '\' .. l ~", .• , . Vo' ~. <.

? , 190. Cantitatea de cereale folositd in ~

i cresterea animalelor este de 4 ori mai mare 'de.cat ~ 5 cea folositd in hrana oamenilorlAceastaeste 0

': 1 . I .., ~.

~,problema importanta din ]Junct d~ vedere socio-

~' economic.

<

<;

• 1~~:\ ~obui de gr~!-t~:s~~:~n ,:O'.U" vegetal.

'5 EI contine toate elementele necesare bunei

~fimC!io~ari"a organismuldi. Este bogat in proteine - .~ (9-15%)~" in amidon, gluten, vitamin"e~ miJitirale si'

) ~

S enzime.

" " ,(; \

~ \?' 192. P~in~a alba,'))~6dus~I~' 'qe patiserie, .~ zaharui ca si 'altele - suNt p~OdU'S~ :o.'!riwarte" din' ~ cauza rafiniirii si/sau prelucrarii lor indelungate. ~ Alf de c~l putin ) It<J(i11 mai puti~? vitamJne si i oligoelemente d~r;:dt piiinea \~l1tegral?i, \ iar

magneziul. l element foarte important) est~, 'de, 5-6 ori mai redus.

....' . \ \ . ".

B3

333 SFATURI PENTRU ALIMENT A TIE $I ALIM.ENTE sAN'ATOASE

193. Sunt de preferat pdinea totalii (fal:uta .din fdinii integrald) §i pdinea haricd (care este Raif~~ nedospitG~ffl co\n~umul clf':.e:nt. Su/e,rinzii de reu,!}qtism, artrite, obezitlrebuie sa, evite cu totul

< ••• ) J " '.

pdinea alba.

I. I

194. 0 suta de grame de paine (0 felie groasiiraduce ~55 calorii. La 5-6 [elii .de paine c~msumate la 0' mafG rezultd un (.:d§tig caloric de 1500-2000 calorii pe zi pe individ. A ten tie, este

I' .. I "l' .' - '.

pericol deaparitie a obezitatiil

195. Graul fr;eoltit este un remineralizant si energizant de eX\l!Plie. A,:tfel,. ~~" grdul incoltit, cantitatea de fosfor creste de fa 423Ja 1050 mg%, ·,"nagneziul de la 133 la 342 'mg%, iar cea de

',,' I . l

calciu de la 45 la 71 mg%.

,

196. Embrionii cerealelor sunt foarte bogati in grdsimi polinesaturate.. in. vitamine si minerale absolut nec~sare bunei . fun ctiondri a organismului.

. .. . \

197. Cba'ja semintelor (tdrdta) este bogata in ._lignina, . celuloza '§i hemicelulozd. structitri glucidice: nedigerabile eu rol important in asigurarea transitului intestinal.

84

333 SFATURI PENTRU ALlMENTATIE!$I ALIMENTE SANATOASE

198 .. Bund este pdinea preparatd din boabe de grdu in co ltite. Ea este mai usor digerabild si, in acelasi timp, este foarte bogata in principii nutritive.

199. Persoanelecu sdnge de grup OJ au 0 tolerantd scdzutd la grdu si lei produsele din grdu, motiv pentru care, trebuie evitate pe cat posibil. Ele contin mult gluten si au in structurd cantitiui man de fectine, substante care incetinesc metabolismul pancreatic.

200. Persoanele cu siinge de grup All au un tract digestiv perfect programat sa digere astfel de produse de panificatie si patiserie pe

bazd de grdu. . .

201. Predispozitia fa nas infundat, crize astmatice sau fa ingrdsare, impune evitarea consumului de cere ale integrale. Acestea pot it fnlocuite cu produse din soia ~i orez.

I

202. Circulatia perifericd '. defectuoasa

(va rice, picioare grele) impune, de asemenea, evitarea consumului de produse fainoase ~i .de panificatie.

I.

I, •

85

I .'

333 SFATURI PENTRU ALIMENTATIE SI ALIMENTE SANATOASE

'.~ ,,/,,-_,- 'c-'-'/',/'v" "'_'_' -"_f,_f-,,, ·-'-fr'-.f'-.' ...... '-....A.!',,, ... - -, / ..... ·- .. ~~,/,/- ,I '.f ~/".' -.../-....... ·-·,j'.,,_,'-,,"-,f -, p -, _,- -, ..- -, /'-.,f'/ ".--- -, r .. , -. /~v-. ..... /V'-./"",/ .... ,

. (

~' 203. =Consumul excesiv 'de porumb (ca i.

~ atare sau sub forma de fiiinii) inhibii produciia de ~ 5 insulind, poate duee la cresterea in greutate, si ~ ~ chiar la aparitia diabetului zaharat, cu toate cii el <

, \

? este inlocuitorul grdului si pdinii atunci cdnd 5

~ -existii deja diabetul. ~ .

~ \

< >

? 204. Semintele' de mei sunt \ bogate in ~

~'magneziu si potasiu. Aldturi de grdu si porumb se ~ 1 recomandd consumarea a 2-3 linguri de mei pe zi, 5

( (

~ 0 data pe siiptamdnii. Aceasta va revigora ~

< (

< metabolismul. ~

2 ~

s .

, 205. Orezul nedecorticat este 0 cereala- ~

...., ( -::

~ aliment deosebita. Orezul decorticat isi pierde ~

~ aproape fntreaga valoare nutritiva. Orezul ~

, \

's integral este energizant, hipotensor, diuretic.';

) \

t ·astringent si ajuta la reconstruirea celulard. S

" -,

/ I

S <

~ 206. Consumul pdinii de secara .sau, cel i

~ putin, cu secard se constituie fntr-o stavila in ~ 5 calea aterosclerozei si a bolilor cardiovasculare, ~

", ' \

.~ desi gustul ei este departe de eel al pdinii albe. ~

~' ~

< )

~ 207. Ovdzul consumat regulat reduce ~

) >

~frecvenfa cancerului. Cercetdrile alimentare, inc~ ~

5 din anii 1960, au demonstrat cd tdrdtele de ov5z'> > ;

>v·,.·-V-V-'f-- -, ,... ... _,·,/-...., /~-,/,_··v,/,/v-v·v· ,r,/,_f-, ,- ,,'·-vv- .... /'-,.F~/,_~-'r''- .--, ·--,,-'<"j-,_~'..T"'./ .,.-."~,_.,_")~,,/,,.,.,, ,;V··,_c""~"'·'/""i"

86

:m SFATURl PEtnRoU ALlMENTAlIE $1 ALiMENTE SANATOA:SE

au proprietdti de reducere a colesterolului din sange. S-a putut confirma ea 5 grame de tiiriue de ovdz, c~nsumate in fieeare zi, pot scadea nivelul colesterolului eu pdni: la 5%, nivel destul de greu rea.lizat prin dieta.

208. Pdinea de orz a constituit multa vreme hrana de baza a populatiei nevoiase. Orzul este emolient, tonic general, drenator hepatic ,si reglator digestiv, antidiareic si antihipertensiv.

209. Consumul alimentelor'cu acelasi tip eseruial de structurd chimicii este. indigest, exemplu: pilaf eu ptiine, salata de cartofi 'paine, orez eu mazdre, miimiiligd cu orezetc.

210. Consumul fdinoaselor eu zaharuri, laolaltd si frecvent, determind dezechilibre; pe de o parte sunt prea bogate in calorii, iar pe de alta parte of era surplus major din aceeasi categorie de factori nutritivi, fn defavoarea altora foarte

. I

necesari.

211. Combinarea la aceeasi masa a cerealelor eu frucie acide incarca fiird rost tubul digestiv si produce tulburari fn functionarea

acestuia.

e . 1.,_,

87

~.' "I

333 SFATURI PENTRU ALiMENTATIE $1 ALIMENTE SANATOASE

)

.}lP}l $.1 }l£crtE £1CJ[J(lYE \' . ~

~ ~

"Bett apd purd si plata, ~ ford apd carbogazoasd - ~ acesta este un lucru cert!" ?

S

Edgar Cayce, Lectura 470-32 5

~

S untem 70% apa (un adult are 45-50 ~ litri apal) si totusi cantitatea de apa ~ consurnata zilnic abia daca ajunge la >

un Iitru, Fiziologic, in cadrul alirnentatiei ~ obisnuite a omului contemporan (omul care; este consumator de proteina animala: carne.x ou, lapte), se recomanda consumul a 1,5-2,5~· litri/zi. ;

\

~

Apa este constituentul fundamental ;al \

celulelor, asigura vehicularea tuturor :; substantelor si are rolul de a mentine un c .echilibru fericit intre nutrientii din interiorul i

." >

celulei. Este implicata in toate procesele care au :;

loc in organismul uman: digestie, absorbtie, ~ circulatie ~i excretie. . <

<

Qian Long, recomanda celor care doresc <

sa aiba 0 viata lunga ~i sanatoasa, timitarea'; corisumului de lichide. Tubul dtgestiv este ~ . departe de a fi 0 simpla sital Lichidele > consumate trebuie procesate, iar in acest drum'~ splina, rinichii si plamanii au, de asemenea, un .~.

'"-_-''-f~"",, .'-._,.. " ..... ,.",_ -'" '" ,.'-._ ... ",." " ...... v.· ..... /,/, ,~~. ,"--..,,' ", .. , f'" c' .... ,...~ "" •• '~ _"-.,/'.. ,'-.._.'-,,/"\, ,',,'-', ,"'c, -" ... '" "'J', .. ", .. ', .... ,~.,>

88

333 SF A TURI P~NTRU ALIMENT ATIE $I ALIMENTE SANA TOASE

rol foarte important. q9-ata eu eliminarea liehidelor consurnate se elimina §i 0 mare cantitate de energie reriala (energie vitala) accelerand astfel procesul de imbatranire. Sigur ca alirnentatia, activitatea fizica §i conditiile de rnediu dicteaza eel mai adesea cantitatea de liehide eonsumate. Insuficienta apei pune organisrnul in imposibilitatea de a se putea racil El . este astfel incapabil sa transpire, se supraincalzeste si intreaga horneostazie este perturbata,

Muschii au in structura 75% din apa corrtinuta in organism si pierderea a doar 3% din aeest procent face ca ei sa-si piarda 10% .din forta si 8% din viteza.

212. Cea mai bunii apii pentru biiut este cea de izvor. Cu toate aces tea, ea trebuie sa indeplineasca cdteva conditii privind: gustul, mirosul, culoarea si temperatura. '

213. Pentru siinatate este esential

consumul unui pahar cu. apti sau ceai cdldut - dimineata s dupii efectuarea toaletei. Are rolul de a elimina depoziteie de mucus de pe traiectul digestiv, depozite ce impiedica bun a circulatie a energiei. Favorizeaza, de asemenea, tranzitul intestinal in situatia instalarii constipatiei. ."

89

333 SFATURI PEN'rRU ALIMENTATIE $1 ALIMENTE SANATOASE

214. in general, beti apa eu 0 jumdtate de ora ina in tea mesei si la eel putin 0 ora dupd s masa. in timpul meselor evitati consumul de apa sau al altor lichide pentru eli astfel diluati sucul gastric si perturbati digestia. . "; 1

215. Sorbiti UI.3'lOr apa §i sucurile, eu inghitituri mici, rare (mestecati-lel). Imaginati-va cii le gustati si de fiecare data retineti-le fn gurd pona cdnd se produce 0 Joarte buna dilutie cu saliva. Se realizeazd astfel 0 activare a circulatiei limfatice.

216. Puteti energiza apa de la robinet

puniind-o intr-a sticld de culoare verde fora dop, ,pe care a expuneti la soare timpde 0 ora.

~ 217. in general apele sunt sdrace in fier, l

? dar apele feruginoase naturale se constituie in

.~. adevarate elemente de terapeutica antianemica.

< A •

-, 218. In carul consumului .: apei potabile

.~ obtinute prin dezinfectia cu clor se 'recomandii

[ consumul de iaurt (un mod natural, de a inlocui sjlara intestinald distrusii de clorul liber din apii) ~ ca si de alte alimente bogate in vitamina E (clorul > inhibd vitamina E - unul dintre cei patru

)

5 antioxidanti majori ai organismului uman).

, ,

)

'.

~;

"

~' -, /--..".~ .... /v ...... ,(-..._/-- .?-.....~ .. , / .... --..._/ ,1-,-'·, ."',/, .. ,,- ,_J-,,/\. ,',/ ._,_,.-r,/ '.C·"/-"'_~ .,_,_" .... ',./, f _,-.~,'--.,,',

90

333 SFATURI PENTRU ALIMENTATIE'srALlMENTE SANATOASE

, , 219. Pentru =<a-i "creste '

antibacteriene si pentru a-i imbuniudti calitdtile ionice pastrati .permanent pe masa 0 can a de sticld, descoperita, plind cu apd in care puneti 0 monedd de argint sau de aur si q. plant~. Zilnic schimbati apa, iar planta 0 adaugati (busuioc, izmd, coriandru etc.) cu numai 5 ore inainte de

consumulapei. . ,

"

220. Mdnciirurile concentrate, grele

obligii organismul la un consum crescut de apii, pe cdnd consumul de legume si/sau fructe, mai ales crude, necesitd cantitdti mult mai reduse de apa.

221. Intr-un regim alimentar alcalinizant '(multe verde/uri si multe cruditdti, fora carne) sunt suficienti 500 ml apd sau sucuri pe zi.

222. Special pentru persoanele eu grupa sanguina ABIV dare au surplus de mucus, se recomandd cdte un pahar cu apii cdlduta impreund cu zeama unei jumatiui de lamdie dimineata dupd somn, dar $i dupd jiecare masd.

223. Avdnd un pH mat sciizutfatd de apa obisnuita, apa minerala influenteaza pH-uZ gastric $i "Jura" calciul din oase (in vederea

91'

333 SF A TURf PENTRU AUMENT A TrE ~I ALIMENTE SANA TOASE

meniinerii homeostaziei) favorizdnd osteoporoza. Deci, atentie la calitatea apei consumate!

","

224. Bduturile "carbo-gazoase (apa

I" •

minerald, sampania, berea, bauturile racoritoare

I

acidulate) produc tulburarea echilibrului hidro-

mineral' prin retinerea sodiului, neutralizarea aciditatii prin calciul endogen si epuizarea sistemelor enrimatice in procesele de neutralizare si eliminare din organism.

225. Pentru persoanele care apartin grupei sanguine 01 sunt recomandate sucurile de ananas, de cirese sau de prune uscate, care vor regia procesele de digestie si absorbtie in testina Iii.

226. Evitati sa pregdtiti coctailuri din sucuri de fruete amestecate cu sue uri de legume. Se poate face 0 exceptie numai pentru sucul de morcovi, care, in cantitate sciizutd, poate fi addugat la unele sucuri din fructe.

221. Su~urile naturale 'de fruete si legume aduc vitamine hidrosolubile si caroten, sunt bogate in glucide eu moleculd mica, sunt bogate in potasiu si au actiune diureticd.

92

(

333 SFATUR1 PENTRU ALiMENTATIE $1 ALIMENTE SANATOASE

228. Sucurile de legume au proprietati bazice, astfel cii ele usureazd digestia, circulatia sanguind si activeazd metabolismul.

229. Sucurile groase de legume sau fructe trebuie diluate cu putina apd inainte de a fi consumate. in regimurile stricte (cancer, reumatism, diabet etc.) se recomandd ca acestea sa fie atent strecurate pentru a evita fermentatia

intestinald. .

230. Este recomandabil set inlocuiti otetul sintetic ([oarte toxic) cu otet de mere, otet de miere de albine, bors, smdntdna acrisoard, zeamd de lamdie, unele fructe crude, unele legume acrisoare, astfel veti.feri sistemele fiziologice ale organismului dumneavoastrd de stresul indus de a substanta chimicd. in plus, organismul va beneficia $i de alte componente de natura min era lii, enzimaticd si de un complex variat de vitamine.

. .

231. Ceaiurile de plante contin substante

vegetale active, motiv pentru care trebuie evitat consumul lor pe perioade fndelungate de timp. Astfel, se recomandii ca timpul maxim de administrare a unui ceai Sa fie de 40 de zile -

,

pdnii la cel mult 3 Zuni. Dupii aceasta perioadii se

1

93

, I

I I

333 SFATURI PENTRU ALIMENTA TIE 1;>1 ALlMENTE SANATOASE

'v-, / ...... /'./ .... , .... , '\/ .... ?·~ • ./"\./\_./ -, /-...,·-..,.~·'I"'"~· -, ! ..... f~"~' ~~.~/, -. '-'.? ....... ,/'-./' -, /".~.\ r, ~,~ /,,/v·~/·',c~-...,f'·"'· ... <'~/ ........... _ -,/~, ...... , "'~~'- '-"c'-'_ r....;o...

3Jace pauza, timp. in care poate fi' introdus un alt ~

~ ceai. ~

> ~

~ 232. Indulciti ceaiurile de plante numai ~

~ atunci cdnd este neapiirat necesar, preferati ~ ~ mierea de albine in loeul zaharului si adaugati-o { ~ numai dupd ce temperatura ceaiului a sciizut sub ~

S 50 de grade' Celsius. S

) .. .. )

> >

~ .. 233. Substantele active din eeaiul verde ~

~ stimuleaza sistemul' nervos si creste capacitatea i :s de gdndire, ocroteste mueoasele si contribute fa >

) >

~ prevenirea aparitiei cancerului. ~

; ~

~' 234. Apa de tardte sau "apa vietii" se ~

~ obtine prin macerarea a 2 linguri de farale. de ~ ~ grdu timp -de 12 ore in 200 ml apii plata. Este ; ; bogata fn vitamine de grup B, in purine, trateazd I~

~ oboseq.la si constipatia. ~

S S

~ 235. Consumul crescut de bauturi ~

..... ,

~ riicoritoare, nealcoolizate (au continut ridicat de ;,

~fosfqr) produce, 0 pierdere rapidd a. calciului din

:i organism.

:>

~' r 236~ Evitati b'autullichidelor prea reci (de

~ la gheata), chiar atunci cdnd este canicula,

> \ I , " ,. ,.

< intruciu ele au efecte negative asupra organelor

~ digestive. ' . '

')

>

94

Shakespeare ~

) , I, ')

S ~

<: "In vino veritas" <

S . (Plinius eel Biitriin 24~7ge.1l.) 5

~ I ! • ~

<

~ "J·in Zi-Jiu; medic chinez la sfarsitul sec·, ~. 1.': '.: ,~l XIX':' lea , in cartea Jin Zi-Jiu Zhuan ~ >" Ji (Jin Zi-Jiu, Opere complete) .face s ~ urmatoarea descriere a alcoolului: "Alcoorul are ~ j 0 natura uolatila care uaiami: spiritul $i hraneste <

, '>

~. sanqele. Energia sa este .fierbinie $i duce la <

~ irosire $i declin. Alcoolul ajunge mai intai in 5

-, ,

<: basica [ierii $i in ficai, unde explodeaz6. focul ;

~ basicii fierii. Energia elaboraia la nivel hepatic se " ; pierde cu man perturbaiii. Sanqele hepatic este

5 uidai, pradat de enerqie. Sanqele devine ?nelini$tit $i, ca rezultat, se poate produce

5 ascensiunea lui contra curentu!u~ fenomericare

~ clinic se traduce prin uarsaturd. Mai muli,

1 alcoorul este pe cat de fie rbinie, pe otat: de umed.

5 Umezeala face rau. splinei. A sife l, se creeaza

~ condiiii optime de siaqnare a flegmei si a hranei

? - stare care blocheaza cu ueurinia mecanismul ~ curqerii corecie a enerqiei Qi, energia vitala!". '

)"/,./'..A/·,,,·,,/\ ..... "'\..'~ -c. ~,'-,."""/' ... ', ,'",.-"" '. '~,'..~'", ·"-I'v· -, ->, "-'/\_'"" ·'~·"'·"·'~'··\.f·~_·-~

95

333 SFATURI PENTRU ALIMENTATIE ~[ALlMENTE SANATOASE

(

,,0, spirit invizibil al vinuluil ~ 'Dacii-ti lipseste numele prin care sa fii cunoscut, ~ . lasd-ne sa te numim diavol' ~ ~

~ .

333 SFATURI PENTRU ALIJv1ENTA TIE ~I ALIMENTE SANATOASE

Conform medicinii chineze, alcoolul este fierbinte §i acru daunand atat yang-ului, yinuiui cat si qi-ului.

. \' Astazi, alcoolul este prezent la parastas, ca §i la orice petrecere (§i de-ar fi numai atat ... J. El anuleaza tensiunile r;;i inhibitiile, creaza buna dispozitie, creste apetituI §i placerea de a rnanca. Dar, folosirea lui este opiionalal)

237. Absorbtia alcoolului ingerat are loc pe tot parcursul tranzitului intestinal, cantitatile cele mai importante fiind absorbite in stomac ~ aproximativ 20% (pe nemancate absorbtia creste) '§i iniestin - aproximativ 80% (indiferent de

continutul siiu). .,

, 238. Absorbtia totald a alcoolului ingerat

are' loc in 2 pdnii la 6ore'.'l, '

'239. Aceeasi cantitate de alcool continuta in biiuturile fermentate determind 0 alcoolemie mai scdzutd, comparativ cu. alcoolul continut in bauturile .distilate. A ceastd diferenta se explicq prin diferentele structurale ale celor doua tipuri de bduturi. '

240. Efectul alcoolului se exercitd in rand prin influentarea secretiei

_, '

.,

.,,/ .... _.,"- ~-,_~-., ~'~_ > ...... -.-/'.? ·',/v -,/,/ '/' ""/"y - ............. ~.,,/-"\,/,~ .'0'

96

, \.

" ','

de>.

" <~

333 SF ATURI PENTRU ALIMENTA tIE st ALIMENTE SANATOASE

serotonind care modeleazd tensiunea si dispozitia (este cazul stdrii care se instaleaza dupii ·0 cantitate mica) si a secretiei de dopamine care creaza senzatia de pldcere (prin . cresterea secretiei acidului gamaaminobutiric un anxiolitic natural).

241. 0 serie de studii demonstreazd ca un consum moderat de alcool are efecte favorabile asupra saniitiuii in sensul scaderii tendintei de coagulare a siingelui si de crestere a lipoproteinelor grele comparativ cu cele usoare (mult mai patagene). Consumul cronic - crescut de alcool are insd efecte inverse dedit cele mentionate anterior.

>

242. Consumul limitat - mic de alcool reduce infarctul de miocard si mentine 0 bund stare fizicii §i intelectuala! Greu de spus care este mecanismul intim al acestui fenomen (ar putea fi explicat si prin dispozitia celor care l-au cercetat ... )/

'.

243. Oamenii de stiinti: au incercat sa stabileascd nivelul consumului moderat de 'alcool. Un studiu danez a stabilit ca acest consum ar ji de 6 uniuui pe sdptdmdnd iar alt studiu american a stabilit eli acesta ar putea ji de 10· unitdti 'pe

97

3;33 SFATURI PENTRU ALIMENTA#IE'~I ALIMEN1J:: SANATOASE

,,-, "·,,/"\~--.... .. '''.I·''/'/'J~~.'·'''./·· ., , ..... / .. /-../ ,/ -, ,/"c- ........ ,."·',/, ... ····,/'-._?·'.I-~.~"./ ... r-: .. ' ..... /\..' '/"'f' . '"'. "/'./,.' -, --::.

v '> ca .., " >-

~

,>

, " \ -'.: ~

,244. 0 unitate de alcool este reprezentatii ;

i . I ,,>

de 1 pahC1;T mic de vin, 6.Jum~tate de h~l~a. rje ~

bere sau 50 grame aleoo1. Se impun prectzari la >, care adera toatd lumea stiintificd: alcoolul ~ trebuie consumat numai fa masd, cantitatea i

. i

trebuie respectatd pe zi (se evita consumul intregii S

. )

cantitiiti repartizate siiptdmdnali), depdsirea '>

cantitiuii si instalarea betiei reprezintd 0 stark de degradare a organismului; greu de evaluat biologic (hipertensiune arteria lii, obezitate sau emaciere, cirozd hepatica,' cancer), social si

siiptamdnii. Dar este la fel de Nne stabilit acesta variazd in functie de individ.

economic.

k 245. Lanoi, se considerd eli 0 persoana adultd siindtoasi: $i bine hriinita poate digera 2 grame de. alcool pe zi ,yi pe. kilogram-corp, cu conditio ca acest con,sum sa fie sporadic.

246. a parte' din alcoa lul absorbit este. rapid degradat fa nivelul. ficatului de alcooldehidrogenaza. Ficatul se achitd de aceastii sarcina intr-un. ritm de, 6 grame de ',' alcool, .fn medie, pe ora. Prima etapii de degradare '0 constitute formarea de aceta ldeh ida, 0 otrava care.i.atunci cdnd=este in cantitate mica, este

98

333 SFATURI PENTRU ALlME~TATIE $I ALIMENTE SANATOASE

utilizatd eficient de hepatocite in furnizarea energiei. Cdnd cantitatea de acetaldehidd creste prin consumulsin exces al alcoolului, ea depiiseste nedegradatd bariera hepatica . si 'ajecteaza creierul si celelalte organe.

/

247. Concentratia alcooldehid_rogenaze! este mai slabd la femei, de unde si rezistenta acestora mai midi la alcool. in plus, organismul femeii contine mai multe griisimi si mai putind apd decdt corpul bsrbatilor, motiv care if creste sensibilitatea la alcool.

',,',

248. Cea mai mare parte a alcoolului

., ~ l \ ,

pdtrunde repede in [luxul sanguin prin mucoasa

stomacului si a intestinului sub/ire. Cu cat este 'mai diluat cu atdt efectele lui sunt mai slabe:

249. Ginsengul din Asia (100 mg inainte si ,~upa petrecere) si vitamina C (1000-3000 ms) cresc capacitatea de oxidoreducere a ficatului si ajutii metabolizarea hepatica si eliminarea alcoolului din sange:

, II

250. Grasimile (carnea, brdnza)

;: consumate .inaintea sau .. , in timpul . biiutului ljraneaza eficient absorb/ta. de alcool, dar ~ ingreuneaza mult si digestia. ' , " . " ,

333 SFATURI PENTRU ALIMENTATIE ~I ALIMENTE SA.NA.TOASE

<· .... "·\./'/~/,""'.·,/"./·'/',.· .. F"./' -. F.~/'.:.. ',,,-,/v,,,,,',,''v',,,',,,> ,- .... ,/', ~ ... .v-, - 'v " ',_,",/ ..... A/v c.' ,.'\,/ -, ·v";,,/·./',,·,/-,,-,,'· ...... ,.,., ........ (

~ 251. Alcoolul creste cantitatea de apii > ~ eliminatd de rinichi prin inhibarea hormonului ~

> )

5 antidiuretic, (vasopresina).. Alcoolul tare, <

:. " "

Sconsumat in exees si neinsotit de consum. optim de ~

~ apd, poate provoca deshidratare. Deci, dacd ~ 5 sunteti nevoiti sa consumati 0 cantitate mai mare ~

.> ~ . ~ 7 .l

5 de alcool, aduceti-vd aminte cii el trebuie dublat s

\. J. "

~ sau chiar triplat, in acelasi timp, de eantitatea de ~

~ apa consumata. ' , ) . ~

5 ' ~(

~' 252. Evitati sa' va autotratati cu aspirina ~

~ durerea de cap data de alcool intrucdt, in i ~realitate, un comprimat de aspirind poate creste ~ ~alcoolemia cu 10-20%; 'DeCi, in final, va veti ~ ~ imbdta mult mai sigur. \.. ( oS "

~ .253. \ S-a dovedit .: experimental . cii

;

~ amestecul dintre aleool si cafea este foarte toxic. <

.~ Voluntarii participanti la un experiment medical

~ au intrat in crizd etilica prelungitd dupii aceastd < ~ combinatie. Deci, atentie: cafeaua potenteazd ~ ~ efectele alcoolului, iar aceastii 'combinatie este, ~ :; din plicate, aproape nelipsitd la orice petrecere! >

; ,

~ >

< ~ ,>

S 254. Alcoolul contribute esential la';

<, ' ,

~ 'instalarea starii de letargie, de instalare a lipsei ~

:~ de chef 'de muncd, de viata, a stdrii de ~ ? iritabilitate, de confuzie'etc., chiar si atunei cdnd ~

,.)..,_,..,_ /,_ .... , "'-/',. "/"'v·v·,/'" ,'..._;r v,,· -, r-:»: -, ,·''''· .. ·.I·' .. ,,'-", ' .... ,"~ ~ ... ~"v·,/._r'.../.._F'._'· .. F· ... ~.\. ' ...... '·v·" ... -......,.····,/·,,··,/· .... '"1'.,,,'" ,·,r .. ,/,;·

100