Sunteți pe pagina 1din 22

LCEUL TEHNOLOGC BLTEN

PROECT
Pentru certificarea competenelor
profesionale

Calificarea: Tehnician mecanic intreinere si


reparaii

Coordonator:

PROF. ING. VUC MIHAI

Absolvent:

GRECU ELENA

1
2017

TEMA

MECANISME DE RIDICAT

2
CUPRINS

ARGUMENT..4
Capitolul 1 NOTIUNI INTRODUCTIVE6
1.1. Clasificarea mecanismelor i instalaiilor de ridicat
i de transportat.6
1.2.Organe si dispozitive pentru suspendarea
si prinderea sarcinilor7

Capitolul 2 - VINCIURI.8
2.1 Vinciuri cu cremaliera....8
2.2 Vinciuri cu surub....9
2.3 Vinciuri hidraulice...9
Capitolul 3 - PALANELE10
3.1 Palanele manuale.10
3.2 Palanul electric12

Capitolul 4 - Troliile.14

4.1.Clasificarea troliilor14

4.2 Avantaje si dezavantaje15


4.3 Organele troliilor16

Capitolul 5 Norme de tehnica securitatii muncii la mecanismele


de ridicat si transportat18

BIBLIOGRAFIE...19

ANEXA 1..20
ANEXA 2...21
ANEXA 3...22

3
ARGUMENT

Alegerea masinilor si a dispozitivelor de ridicat si transportat depinde de felul si


dimensiunile produselor asamblate, de caracterul productiei si de gradul de mecanizare a
procesului de asamblare.
Transportul operaional n oricare domeniu este o activitate deosebit de important,
fiind determinant uneori n stabilirea vitezei unui proces tehnologic.
Prin aceasta se asigur mecanizarea operaiilor de ridicare i transport n producia
individual, de serie mic pn la producia de mas, ntre diferitele maini, utilaje i
instalaii ce intr n componena liniilor tehnologice, linii automatizate sau sisteme flexibile
de prelucrare.
In procesele de asamblare,montare,intretinere si exploatare a diferitelor masini si utilaje
tehnologice este necesara deplasarea unor obiecte si materiale.
In mod obisnuit,obiectele si materialele supuse deplasarii poarta denumirea de
sarcini.
Daca deplasarea sarcinii se face intre doua puncte in spatiu,pe verticala dau
combinat pe orizontala si pe verticala,cu ajutorul unei instalatii prevazuta cu un mecanism
special de ridicare,atunci instalatia folosita in acest scop se numeste instalatie de ridicat.
In cazul in care sarcina se deplaseaza pe orizontala,pe verticala sau combinat,cu
ajutorul unei instalatii ce nu a fost prevazuta cu un mecanism special de ridicare,atunci
instalatia respectiva se numeste instalatie de transportat.
In mod obisnuit,functionarea unei instalatii de ridicat are caracter intermitent,in timp
ce functionarea unei instalatii de transportat are caracter continuu.
Sarcinile deplasate de catre instalatiile de ridicat si de cele de transportat pot fi,
diferite obiecte ,ca de exemplu:masini,utilaje,subansambluri,piese componente,colete de
aparatura etc. Sau diferite materiale varsate ca:nisip,amestec de formare,carbune,zgura,
materiale de constructie etc.
In general,instalatiile de ridicat si cele de transportat pot fi instalatii stationare sau
instalatii deplasabile,in acest din urma caz,existand posibilitatea deplasarii instalatiei pe o
cale de rulare sau prin montarea ei pe un vehicul oarecare.

4
Transportul operaional trateaz ansamblul tuturor mecanismelor i mainilor de
ridicat i de transportat materiale, folosite att n cadrul fluxului tehnologic principal, ct i
n celelalte activiti auxiliare sau adiacente.
n funcie de specificul procesului de lucru pe care-l realizeaz, acestea se pot grupa n
dou categorii distincte:
mecanisme i maini de ridicat;
instalaii de transportat.
Mecanismele de ridicat sant utilaje simple care servesc la ridicarea si uneori la
transportarea sarcinilor.Ele pot fi folosite ca utilaje indepedente sau pot fii parte
componenta a unei instalatii de ridicat.
Mecanismele de ridicat sant caracterizate prin faptul ca au dimensioni reduse fapt
pentru care sant usor deplasabile.
Actionarea mecanismelor de ridicat poate fi manuala sau mecanizata.
Cele mai raspandite mecanisme de ridicat au actionare manuala;in aceasta categorie
intra :vinciurile,scripeti,palanele si troliile manuale.
Mecanismele de ridicat cu actionare mecanizata sant: electropalanele,troliile
mecanice s.a.
De-a lungul timpului aceste mecanisme au avansat ajugand a fi utilizate pe o scara
tot mai larga de la mecanismele simple pana la cele actionate electric sau hidraulic.
Explozia industriala a secolului nostrum a facut ca aceste sisteme sa se transforme
dintr-un lux intr-o necesitate cotidiana de utilizare curenta.
Asa se explica fireste numarul tot mai mare al celor interesati sa cunoasca aceste
mecanisme si felul in care acestea functioneaza.
Tema mea de proiect se refera la Mecanisme pentru ridicat si am ales din aceasta
categorie dispozitivele numite vinciuri, troliile si palanele deoarece consider ca acestea
sunt cele mai des utilizate pentru suspendarea, ridicarea si transportul sarcinilor.
Lucrarea este structurata pe capitole care prezinta notiuni generale referitoare la
aceste categorii de utilaje pentru ridicat si transportat.
Lucrarea este insotita si de desene care completeaza prezentarea acestor
mecanisme si utilaje.
Am prezentat de asemenea bibliografia pe care am avut-o la dispozitie pentru tratarea
temei de proiect.

5
Capitolul 1 NOTIUNI INTRODUCTIVE

1.1. Clasificarea mecanismelor i instalaiilor de ridicat i de transportat.

La clasificarea mecanismelor de ridicat, n vederea unificrii denumirilor, sistematizrii


i codificrii lor, acestea sunt cuprinse n grupele principale de produse 381 i 382.
Astfel, grupa 381 se refer la poduri rulante i macarale, iar grupa 382 se refer la
utilajele de ridicat, transportat i manipulat, altele dect podurile rulante i macaralele.
Exist o multitudine de criterii dup care se pot clasifica mainile de ridicat, dar din
punct de vedere tehnic poate fi considerat satisfctoare clasificarea dup criteriul
complexitii i al numrului micrilor de lucru, n raport cu care avem trei grupe:
- mecanisme simple de ridicare;
- ascensoare i platforme ridictoare de lucru;
- macarale.
Mecanismele de ridicare asigur efectuarea unei singure micri de deplasare a
sarcinii, de regul pe vertical (ridicare-coborre), uneori pe o traiectorie nclinat sau
orizontal (la tractarea sarcinilor).
Acionarea acestor mecanisme se realizeaz fie manual, fie cu ajutorul unor motoare
termice sau electrice, iar detalierea clasificrii lor este urmtoarea:
Mecanisme simple de ridicat:
a. vinciuri:
- cu urub;
- cu cremalier;
- hidraulice;
b. palane:
- cu cablu;
- cu lan;
c. trolii:
- reversibile (cu cuplaj permanent);
- nereversibile (cu ambreiaj);
- cabestane i trolii cu friciune
d. tirifoare;
e. platforme de ridicare:
- mecanice cu urub;
- hidraulice.
De menionat este faptul c aceste mecanisme sunt utilizate fie ca mecanisme
independente (din ce n ce mai rar), fie intr n componena macaralelor sau a mainilor
de ridicat complexe.
Instalatii de ridicat deplaseaza sarcini ntre doua puncte n spatiu, pe verticala sau
combinat pe orizontala si pe verticala, cu ajutorul unei instalatii prevazuta cu un
mecanism special de ridicare.
Functionarea instalatiei are caracter intermitent.
Sarcinile deplasate sunt : masini, utilaje, subansambluri, piese componente, colete cu
aparatura etc.

6
Principala caracteristica a instalatiei o constituie capacitatea de ridicare.
Instalatii de transportat deplaseaza sarcina pe orizontala, pe verticala sau combinat cu
ajutorul unei instalatii ce nu a fost prevazuta cu un mecanism special de ridicare.
Functionarea instalatiei are caracter continuu.
Sarcinile deplasate sunt : nisip, amestec de formare, carbune, zgura, materiale de
constructi.
Principala caracteristica a instalatiei o constituie productivitatea.
Instalatiile de ridicat si transportat pot fi :
_ instalatii stationare;
_ instalatii deplasabile.
Principalele tipuri de masini de ridicat se clasifica n functie de caracteristicile
constructive si dupa modul de functionare.
Principalele tipuri de masini de transportat se clasifica n functie de natura
operatiilor executate si de forma constructiva a transportului.

1.2.Organe si dispozitive pentru suspendarea si prinderea sarcinilor


Aceste organe si dispozitive se mpart n doua categorii :

1. pentru sarcini individuale :


- crlige: - simple sau duble
- organe flexibile:
lanturi
frnghii
benzi de fibre poliester
- dispozitive de prindere:
traverse
clesti
electromagneti

2. pentru sarcini varsate:


bene
graifare
Dispozitivele de prindere se folosesc n cazul manipularii aceluiasi tip de sarcina.
Traversele sunt grinzi metalice atrnate direct sau prin intermediul unui organ de
prindere la crligul unui organism de ridicat.
Acestea sunt folosite la ridicarea sarcinilor voluminoase si n special a celor cu lungime
mare (camioane, tractoare, motoare, legaturi de tevi, bare etc. ).
Clestii prezinta avantajul ca timpul necesar prinderii si desprinderii sarcinii este redus
la minimum.
Electromagnetii prin simpla nchidere sau deschidere a circuitului electric se realizeaza
prinderea, respectiv desprinderea sarcinii.

7
Capitolul 2 - VINCIURI

2.1 Vinciuri cu cremaliera


Alegerea masinilor si a dispozitivelor de ridicat si transportat depinde de felul si
dimensiunile produselor ansamblate, de caracterul productiei si de gradul de mecanizare
a procesului tehnologic de asamblare.
Vinciurile sunt mecanisme de ridicat ce realizeaza o naltime mica de ridicare a
sarcinilor, fiind situate fie dedesubtul acestora, fie lateral.
Dupa modul de constructie, se deosebesc : vinciuri cu cremaliera, vinciuri cu surub, si
vinciuri hidraulice
Vinciurile cu cremaliera (fig. 1-ANEXE) se folosesc pentru ridicarea masinilor, a
vagoanelor si a altor utilaje n vederea montarii sau a repararii, la montajul sinelor de cale
ferata.

Parti componente:
1. carcasa
2. cremaliera
3. ghidaje
4. cap rotitor
5. talpa cremalierei
6. manivela
7,8,9,10,11. roti dintate
12. opritor cu clichet

Principiul de functionare
Sarcina se sprijina pe capul rotitor situat la extremitatea superioara a cremalierei care
aluneca pe ghidaje n carcasa, fiind actionata de rotile dintate.
Vinciul este actionat manual prin intermediul manivelei.
Pentru siguranta functionarii si suspendarea sarcinii, vinciul se prevede cu opritor cu
clichet. Raportul de multiplicare a rotilor dintate se calculeaza astfel nct efortul la
manivela sa nu depaseasca 45 daN.
Corpul vinciului se confectioneaza din tabla de otel, iar cremaliera din otel de calitate,
fiind solicitata att la compresiune de sarcina de ridicat ct si la ncovoiere de componenta
radiala a fortei de angrenare.
Vinciurile cu cremaliera au un randament destul de bun si o naltime de ridicare de
circa 400 mm.
Daca distanta ntre sol si sarcina este prea mica si nu ncape vinciul, sarcina se ridica
introducnd talpa 5 a cremalierei sub sarcina. Avnd o greutate mica (20 120 daN),
vinciurile se pot transporta cu usurinta la locul de folosire.,

8
2.2 Vinciuri cu surub

Vinciul cu surub este redat in fig. 2-ANEXE si serveste pentru ridicarea


masinilor, a utilajelor si altor sarcini n vederea operatiilor de montaj sau reparatii.

Parti componente :
1. surub;
2. mner pentru ridicare;
3. cap;
4. surub pentru deplasare orizontala;
Caracteristici:
- sarcinile nominale sunt de 500 40000daN;
- viteza de ridicare si randamentul sunt mici;
- constructie simpla, cost redus.

Principiul de functionare :
Surubul este prevazut cu un filet de profil dreptunghiular sau trapezoidal, fiind
actionat cu o prghie cu clichet.
Piulita surubului poate fi prelucrata direct n carcasa sau poate fi executata separat.
Pentru siguranta n exploatare, totdeauna, filetul se executa cu autofrnare.
Tija filetului se calculeaza la solicitari compuse: compresiune datorita sarcinii de
ridicat si rasucire, facndu-se si o verificare la flambaj. Pentru a se putea deplasa si
longitudinal, vinciurile se monteaza pe glisiera.

2.3 Vinciuri hidraulice

Vinciul hidraulic este actionat manual.


Datorita caracteristicilor sale, vinciurile hidraulice se utilizeaza si ca utilaj
tehnologic pentru presari, depresari, ndreptari etc.

Caracteristici:
- sarcina nominala 2000-500 000 daN;
- constructie simpla;
- siguranta n exploatare;
- randament mare;
- etanseitate buna;
- raportul de transmitere este proportional cu raportul patratelor diametrelor
cilindrului de lucru.

9
Capitolul 3 - PALANELE

Pentru lucrarile de montaj si incarcare se utilizeaza palanele care se clasifica dupa


felul actionarii (manuala,electrica si pneumatica) si dupa constructie (cu melc si cu
angrenaje frontale).In industria de productie mica se utilizeaza numai palanele manuale si
electrice.
Palanele pot fi portative sau deplasabile.Palanele deplasabile sant prevazute cu
actionare manuala sau electrica (motor electric).

3.1 Palanele manuale

Palanul manual, portativ cu melc (fig. 3, a - ANEXE ) consta din asamblul superior fix
1 in care este montat mecanismul de ridicare si din asamblul inferior 2 cu carlig.
Mecanismul de ridicare este format din roata de actionare cu lant de mana , 3 calata
pe axul melcului 4 care angreneaza cu roata melcata 5,turnata impreuna cu stelata de lant
6.
Lantul calibrat 7 trece pe roata stelata de lant 6 si pe scripetele inferior;un capat al
lantului este fixat de corpul cadrului superior,iar al doilea capat a lantului 7 atarna liber si
este fixat de partea laterala a cadrului.
Cand roata 3 este invartita prin lantul de mana fara sfarsit infasurat pe aceasta
roata ,melcul 4 roteste roata melcata 5 deci si roata de lant 6, realizandu-se astfel
ridicarea ramurii din dreapta a lantului 7, impreuna cu scripetele 8 si sarcina suspendata
la carligul 9.
Palanul este suspendat cu carligul 10.
La palanele cu melc,pentru marirea randamentului se foloseste de obicei un melc cu
doua inceputuri fara autofranare,la care unghiul elicei este intre 17 si 20
Palanele cu melc sant prevazute de obicei cu frane actionate de sarcina.
Palanul din (fig.3.a.) are o frana actionata de sarcina cu presiune constanta.
In acest caz, pentru coborarea sarcinii, trebuie sa se invinga diferenta dintre momentul
de frecare in frana de oprire si momentul invers, creat de greutatea suspendata, ceea ce
se obtine aplicand lantului de tractiune eforturi in sens invers ridicarii.
Forta F din ramura lantului 7 care se infasoara pe roata 6 se determina din ecuatia,
F=Q Kgf in care:
Q-este marimea sarcini ridicate in Kgf
Daca raza cercului primitiv al rotii stelate de lant 6 este R momentul pe axul acestei
roti, (momentul sarcinii pe arborele rotii melcate) este:
M=FR cm Kgf
Ca organe flexibile de ridicare se utilizeaza lanturi calibrate sudate sau lanturi cu
eclise.
Melcul pentru palane se face din otel St.6 sau St.40 iar roata melcata si roata stelata
se face din fonta de calitate.
Capacitatea de ridicare o palanelor cu melc (GOST 1107-41) este intre 0,5 si 10 tf iar
randamentul lor intre 0,55 si 0,8.

10
Palanele cu angrenaje frontale pot fi simple sau planetare.
Un plan planetar este aratat in fig.3 b,c.
Ridicarea sarcini se face cu ajutorul rotii de actionare 1 si a lantului de mana fara
sfarsit 2.
In functie de capacitatea de ridicare a palanului sarcina este suspendata fara sistem
auxiliar de scripeti, sau prin intermediul unui sistem auxiliar de scripeti cu raportul de
transmitere intre 2 (la Q=5 tf) si 8 la Q=20 tf).
Aceste palane sant prevazute cu frana actionata de sarcina,cu presiune variabila.
Roata 1 este asezata pe butucul filetat al discului de fictiune 3 fixat cu pana pe
arborele 4.
Intre roata 1 si discul 3 se afla roata cu clichet 5.
Pe extermitatea din dreapta a arborelui 4 este taiat pinionul 1 care este roata centrala
a transmisei planetare.
Transmisia este legata cu satelitii planetarei 6, montati pe bolturile 7 in corpul discului
antrenar 8.
Sateliti angreneaza cu coroana cu dintii interiori 9 fixata in corpul 10.
Discul antrenar 8 este fixat pe butucul prelungit al rotii de lant 11.
Pentru ridicarea sarcinii roata de actionare 1 este rotita de lantul 2 astfel incat ea
insurubandu-se pe filet se deplaseaza spre dreapta;roata 1 strange atunci discul 3 si roata
de clichet 5.
La incetarea ridicarii sarcina nu poate cobora de la sine deoarece clichetul intra in
primul gol al dintilor rotii de clichet si impiedica rotirea ei in sensul coborari greutatii
impreuna cu discul 3 si roata 1 apasate lateral pe roata de clichet.
Pentru coborarea sarcini roata de lant 1 trebuie rotita prin lantul 2 in sens
invers:atunci roata 1 se deplaseaza spre stanga pe butuculdiscului 3 pana cand de
opreste in inelul 12,in felul acesta roata de clichet este eliberata iar discul 3 impreuna cu
piesele 4,6 si 11 legate de el incepe sa se roteasaca in sensul coborarii.
Daca sub influenta [gravitatii viteza de coborare a sarcimii incepe sa se accelereze
discul 3 se franeaza automat de roata de clichet care este tinuta pe loc.
Palanele cu angrenajele frontale au randamentul mai ridicat decat cel cu melc
ajugand pana la 0,9-0,92.
Ele au capacitatea de ridicare intre 0,1 si 20 tf (GOST 2799-45).
Pentru marimea razei de actiune palanul actionat maual este adesea suspendat de
un carucior cu doua sau patru rotii-pisica (fig.4.a) care se deplaseaza fie prin
efortul de tractiune al muncitorului efort aplicat direct sarcinii fie cu ajutorul unui
mecanism manual de translatie (fig.4. b.)

Fig. 4

11
Pisica se deplaseaza pe o cale cu o singura sina (manarai), de obicei pe o grinda in
forma de dublu T.
Pisicile fara mecanism de translatie se executa conform GOST 47-40 iar cele cu
mecanism manual de translatie conform OST/NKTM 20125-39.
Pentru capacitatea de ridicare mari si in cazul necesitati de a deplasa sarcina la
distante mari,pisicele pot avea un mecanism de translatie actionat electric (palan electric).

3.2 Palanul electric

Palanul electric este un mecanism de ridicare montat intr-un corp special si care
consta dintr-o toba cu cablu pentru sarcina si un reductor,actionate de un motor electric.
Palanele electrice (electropalanele) pot fi stationare, portative sau deplasabile.
Primele sant folosite ca trolii stationare pentru ridicarea si se fixeaza la grinzile sau
plansele incaperii sectiei.
Palanele electrice portative pot fi suspendate de carlige asemanator palanelor
manuale ( fig.5. a.)
Cele mai raspandite sant palanele electrice cu mecanism de translatie.
In acest caz ele se fixeaza fie de un carucior (pisica) (fig.5. b.) ce se va deplasa prin
efortul orizontal pe care muncitorul il aplica sarcinii, fie de o pisica cu actionare manuala
(fig.5. c.) sau electric.

Fig. 5 Palane electrice

12
Palanul electric montat pe un carucior cu mecanism electric de translatie se mai
numeste adesea si telfer sau electropalan.
Motoaarele electrice ale mecanismelor de ridicare si translatie ale palanului electric
sant alimentate prin conductori cu troliu plasati paralel cu calea de rulare sau prin cablu.
Preluarea curentului prin troliu se face cu ajutorul unui receptor de curent,fixat pe
caruciorul palanului electric.
Comanda palanului electric se poate face dintr-o cabina suspendat de palan sau de
pe sol cu ajutorul unor butoane electrice de comanda.
Palanele electrice lucreaza de regim de exploatare mediu (Da=25%).
Viteza de translatie a palanelor electrice comandate de pe sol este de 15-30
m/min.La palanele electrice cu capacitati de ridicare mai mici se monteaza o singura
frana,cu disc.
Carucioarele de translatie actionate electric se construiesc pentru palanele electrice
de acest tip,incepand de la capacitatea de ridicare de 1 tf.
Pentru capacitatea de ridicare de 5 tf se monteaza doua carucioare legate printr-o
grinda de care sete suspendata corpul palanului.
Unul din carucioare este actionat, iar celalat nu.
Palanele electrice sant prevazute cu intreruptorul de fina cursa (limitatorul de ridicare)
8.
Cand cadrul carligului ajunge la potcoava 9 care este excentricul 10, tija
intreruptorului de fine de cursa 8 se deplaseaza inspre interiorul cutiei intreruptorului si
intrerupe circuitul de alimentare a motorului de ridicare.

13
Capitolul 4 - Troliile

Prin troliu se intelege in general o instalatie de ridicat sau tractiune care consta dintr-
un dispozitiv de actionare manual sau mecanic, mecanisme de transmisie si o toba pe
care se infasoara cablu (sau lantul). Unele trolii au o roata de cablu in locul tobei.
In orice masina de ridicat, indepedenta de modul de actionare si de felul suspendarii
sarcinii, mecanismul pentru ridicarea sarcinii este neaparat necesar.
Mecanismul de ridicare poate intra ca parte componenta in constructia diverselor
feluri de macararele sau este executat ca agregat indepedent, utilizat sau suspendat.
La o serie de tipuri de macarale,de exemplu, la podurile rulante,acest mecanism isi
pastreaza denumirea sa de mecanism de ridicare a sarcinii, pe cand la alte tipuri de
macarale (macarale-automobile,pe senile de cale ferata si macarale stationare cu brat),
ele se numesc troliu de ridicare montat ca agregat indepedent pe un cadru special.
Troliile se folosesc pe scara larga la lucrari de constructie si montaj, incarcare si
descarcare.
Utilizare troliilor a aratat eficitatea lor deosebita in comparatie cu macaralele mobile
sau stationare folosite in aceleasi scopuri.
Datorita greutati[ mici, ele sant usor de transportat si de montat.

4.1.Clasificarea troliilor

Varietatea conditilor de expoatare si deosebirile in executia organelor de actionare


si de transmisie au dus la aparitia si dezvoltarea unei mari varietatii de trolii.
Troliile pot fi clasificate:dupa felul de actionare,dupa modul de coborare a
sarcini,dupa sistemul de transmisie si montare a tobei,dupa felul organului flexibil,dupa
numarul tobelor sau dupa modul de amplasare a troliiului.
Dupa modul actionarii, troliile pot fi manuale sau cu actionare mecanica.
Acestea din urma pot fi actionate electric,cu abur sau cu motor cu ardere interna
(indepedent,sau de la motorul tractorului sau autocamionului pe care este montat troliul).
Dupa modul coborarii sarcinii,se deosebesc troliile cu coborare libera a sarcinii
(nereversibile si cu coborarea fortata a sarcini (reversibile).
La troliile reversibile, coborarea sarciini se fac cu viteza costanta,iar la cele
nereversibile,cu viteze diferite,cu ajutorul franei.
Dupa sistemul de transmisie, troliile se impart in trolii cu transmisie cu roti
dintate,cu melc sau cu frictiune,intre toba si motor.
Dupa felul organului flexibil, troliile pot fi cu cablu sau cu lant.
Troliile cu toba cu cablu pot avea cablu fixat pe toba sau nefixat pe toba (toba cu frictiune)
sau pot avea toba sau roata de lant.
Dupa numarul tobelor, troliile pot avea una,doua sau mai multe tobe.
Troliile cu o singura toba pot fi orizontale sau verticale (constante).
Dupa modul de amplasare,troliile pot fi stationare (fixate pe sol sau la
perete),deplasabile sau mobile (pe tractor,autocamion sau carucior).

4.1.1 Troliul manual


Se compune din doua scuturi metalice, solidarizate intre ele prin tiranti.

14
In scuturi se fixeaza lagare in care se sprijina arborii unei transmisii cu roti dintate ,ce
actioneaza tamburul pe care se infasoara cablul de tractiune.

4.1.2 Troliul mecanic


Destinat deplasarii unor sarcini mai mari; are tamburul actionat de un grup
motor,alcatuit dintr-un motor electric si un reductor de turatie ca si troliul manual el este
prevazut cu organe si mecanisme de siguranta,necesare impiedicarii rotirii tamburului sub
actiunea greutatii sarcinii si derularii cablului cu o anumita viteza.
Orice troliu are doua caracteristici de baza;
- sarcina maxima pe care o poate ridica ,direct in tone(t);
- lungimea cablului infasurat pe tambur in metri (m).
Troliile pot fi utilizate, atat pentru ridicarea sarcinilor ,cat si pentru deplasarea lor pe
orizontala. Indiferent de modul de utilizare intodeauna este necesa ca troliul sa se
ancoreze prin legarea lui de un stalp sau de un rezem fixat in sol. Cablul troliului este
dirijat cu ajutorul unei role de conducere, amplasata in fata troliului,la distanta relativ mare.

4.2. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca troliile avantajele si dezavantajele


lor.
Troliile trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
productivitatea ridicata,
posibilitatea de folosire oriunde,
greutatea mica,
usurinta de transport,
simplitate de executie,
usurinta la montaj
pret de cost scazut al executiei,montajului si exploatarii.
Fiecare dintre cele doua grupe de trolii (cu frictiune si cu angrenaj),
prezinta avantaje si lipsuri,care determina utilizarea lor intr-o anumita directie.
Astfel troliile cu frictiune pot fi utilizate cu un motor cu ardere interna. Din cauza
existentei cuplajelor pentru decuplarea tobei de motor, pornirea motorului se poate face
fara sarcina.
Aceste trolii pot fi actionate si de un motor electric in scurtcircuit. In acest caz se
asigura o incarcare mai uniforma a retelei electrice, deoarece motorul este conectat
permanent si nu este nevoie de conectat de doua ori (la ridicarea si la coborare) in timpul
fiecarui ciclu,ca la troliile reversibile.
Troliile cu frictiune prezinta si dezavantaje, astfel, la coborare frana se uzeaza
mult. Daca mecanicul troliului nu este suficient de atent sarcina poate cadea.
Este greu de realizat comanda la distanta sau automata.
Afara de aceasta, la aceste trolii este greu de obtinut un raport de transmitere exact, deci
si o viteza de ridicare asigurata,din cauza ca, este posibila alunecarea
elementelor,cuplajelor cu frictiune.

Troliile cu angrenaj prezinta urmatoarele avantaje:


lipsa de pericol la coborarea sarcinii,
simplitatea comenzii,

15
posibilitatea de a obtine un raport de transmitere precis,precum si posibilitatea
comenzii la distanta.
Dezavantajele pe care le prezinta aceste trolii sant:
imposibilitatea coborarii accelerate a sarcinii;
necesita folosirea motoarelor electrice speciale de macara.
Macaralele electrice de macara trebuie folosite deoarece la troliile cu angrenaj,
ridicarea si coborarea greutatii se face in regimul motorului,astfel ca, aceasta trebuie sa
aiba un cuplu de pornire mare (cam de 2-3 ori mai mare decat cel nominal),un moment de
inertie mic,o capacitate ridicata de supraincarcare si,afara de aceasta,trebuie sa permita
un numar mare de cuplari pe ora.

4.3 Organele troliilor

Sasiurile troliilor pot fi de lemn (turnate,sudate sau combinate). Sasiurile sudate


necesita metal mai putin decat cele turnate.
Sasiul troliilor se aplica fara fixare pe postament sau se fixeaza prin suruburi de
ancorare,cabluri sau lanturi. La asezarea fara fixare trebuie sa se verifice daca legatura
dintre sasiu si baza prezinta un coeficient de siguranta suficient.
Daca stabilitatea sasiului este insuficienta aceasta se ingreuneaza dupa asezare prin
adaugare de balast,iar in cazul instalarii pentru un timp indelungat a troliului intr-un loc,se
executa o fixare cu suruburi de ancorare.
Tablele troliilor pot fi asezate pe un ax sau pe un arbore. Ultima varianta este
utilizata in cazul instalarii unei tobe suplimentare (fig.6.) care serveste la tragerea sarcinii
in zona de lucru a macaralei.

Fig. 6

Tobele suplimentare au de obicei o forma care sa asigure alunecarea usoarea a


ramurii care se desfasoara a cablului.
Dispozitivele de asezare a cablului se utilizeaza in cazul troliilor cu capacitatea de
infasurare mare, pentru a evita infasurarea neregulata a cablului pe toba, in cazul
infasurarii in mai multe straturi sau pentru o infasurare precisa a cablului pe toba cu sant,
intr-un singur strat.

16
Aceste dispozitive pot fi deci destinate fie pentru infasurarea intr-un strat pe tobele cu
sant, fie pentru infasurarea in mai multe straturi pe tobele netede.
Principlalul element al primului tip de dispozitiv este inelul 1 (fig.7. a.) care se
deplaseaza pe filetul tobei 2.

Fig. 7

Inelul este condus cu ghidaje fixate pe sasiu sau pe corpul troliului.


La rotirea tobei, filetul imprima inelului o miscare de translatie; in acest timp,arcul plat
sau cilindric 3 apasa pe toba spirele de cablu cu ajutorul paharului 4.
Inelul 1 se misca inaintea spirei care se infasoara.
La slabirea cablului (dupa indepartatrea sarcinii), arcul 3 impiedica innodarea si
incrucisarea cablului.
Dispozitivele de tip al doilea este aratat in (fig.7. b.)

17
Capitolul 5 Norme de tehnica securitatii muncii la mecanismele de
ridicat si transportat

Este interzisa functionarea mecanismelor de ridicat daca dispozitivele de siguranta nu


sant in perfecta stare de functionare sau nu indeplinesc conditile tehnice prescrise.
Este interzisa folosirea mecanismelor de ridicat pentru ridicarea unor sarcini mai mari
decat sarcina maxima admisa.
Sarcinile care se ridica frecvent vor avea marcate vizibil greutatea .
Pentru restul cazurilor daca persoana autorizata acestor mecanisme nu cunoaste
greutatea sarcinii si nici nu o poate determina va solicita conducatorului procesului
tehnologic precizarea in scris a greutatii sarcinii.
Persoana autorizata care foloseste aceste mecanisme de ridicat trebuie sa cunoasca
urmatoarele obligatii principale.
- sa cunoasca instalatia cu care lucreaza si normele de exploatare pe care sa le
aplice intocmai.
- sa participe efectiv la lucrarile de revizie,intretinere si reparatie,precum si la toate
verificarile care se fac.
- sa nu urce pe mecanisme ridicatoare in stare de oboseala sau de ebrietate.
- sa verifice existenta lubrefiantilor in locurile de ungere conform indicatilor din
schema de ungere aferenta cartii mecanismelor.
- sa verifice starea,infasurarea si fixarea cablurilor sau lanturilor pe tamburi,role.

18
BIBLIOGRAFIE

1. Mircea Romanita, Stefan Dogarescu, Mihai Stanescu; Masini si utilaje


industriale, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1975.
2. Gheorghe, M. Voicu, I. Paraschiv, N. Huzu, G. Rantz, Masini si utilaje
industriale, manual pentru licee industriale cu profil mecanic, Editura
Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1980.
3. Gheorghe, I. Paraschiv, N. Huzu, Utilajul si tehnologia meseriei Mecanic
montator ntretinere si reparatii n constructii de masini, manual pentru
clasele a XI-a si a XII-a, licee industriale si scoli profesionale , Editura
Didactica si Pedagogica, R.A., Bucuresti, 1996.
4. Mihailescu, A. E. Luputiu, I. Banateanu, Exploatarea si ntretinerea
utilajelor si instalatiilor din industria chimica, Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 1995.
5. C. Stan, I. Craciun, Z. Hosei, Exploatarea si ntretinerea utilajelor si
instalatiilor din industria chimica, Editura Didactica si Pedagogica,
Bucuresti, 1992.
6. Bucsa, N. Cristofor, ndrumatorul tehnicianului proiectant de masini si
utilaje, Editura Tehnica, Bucuresti, 1971.
7. Fl. Tanasescu, A. Badescu, V. Stanciu, Agenda tehnica, Editura Tehnica,

ANEXA 1

19
Fig.1 Vinciuri cu cremaliera

ANEXA 2

20
Fig. 2 Vinciuri cu surub

21
ANEXA 3

Fig.3 Palanele

22